VALORIFICAREA

SUBPRODUSELOR REZULTATE
DIN APICULTURA

1. LAPTISORUL DE MATCA

este produsul cu care albinele doici

hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele,
trantorii, matca in primele 3 zile de la
eclozionarea din ou si continua numai cu larvele
de matca pe tot parcursul stadiului larvar.
De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada
ouatului.
este secretat de catre glandele hipofaringiene ale albinelor, care
sunt foarte dezvoltate la albinele tinere
este un produs preponderent proteic

 elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara

necesita un aport substantial de hrana
din acest motiv, inca din a 2-a zi de viata,albina trece la
hranirea cu polen, aceasta durand toata perioada cat albina
secreta laptisorul
in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele
hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu
secretie de saliva; albina devine apta de cules

 declansarea secretie de laptisor, precum si inclouirea acesteia cu saliva, se

regleaza prin mecanism hormonal
laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura
cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant:
Ex:
in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este
hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mai
mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii
hranirea exclusiva cu laptisor de matca onditioneaza longevitatea matcii
(5-6 ani) in raport cu albina lucratoare (35-40 zile in perioada culesului)
hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000
oua/zi in perioada oatului

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

apa
58-67%
proteine
13-18,5%
zahar invertit
7-12%
lipide
3-6%
cenusa
0,8-1,5%
principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si
catalaza, fosfataza

FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA

A. Galbenusul de ou: in special daca este batut cu ulei si adaos de acid
citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul
de matca
Decelarea:
I. Pe baza diferentei continuturilor de apa:
laptisor de matca nefalsificat:minim 58%
umiditate galbenus: 50%
ulei
1%
laptisor de matca falsificat:
< 58%
II. Pe baza diferentei continutului de lipide:
laptisor de matca nefalsificat:max 6%
galbenus de ou
32%

III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri:

laptisor de matca nefalsificat:
laptisor de matca falsificat

minim 3%
< 3%

B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) Apilarnil

se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7-a zi a stadiului larvar)
impreuna cu resturile de hrana din celule
se omogenizeaza si se filtreaza
si rezulta un produs similar laptisorului de matca

Decelarea:
I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide,
cenusa
Laptisor nefalsificat
Apa
Proteine
Zahar invertit
Lipide
Cenusa

Triturat de larve albine

58-67%
13-18,5%
7-12%
3-6%
0,8-1,5%

II. Analiza pH: prin falsificare pH-ul creste la 6 -6,8

65-75%
9-12%
6-10%
5-8%
1,5-2

Proprietati:
nutritiv
antiviral
antibiotic cu spectru larg
creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare
creste pofta de mancare
anabolizant natural
afrosidiac
energizant, vitaminizant
antidepresiv
scade greutatea ficatului
creste secretia de luteina si progesteron
scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta
rol hematopoietic
stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale

normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee

2. PASTURA
Pastura este un produs natural
(CONSIDERAT CEL MAI VALOROS
PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult
mai valoroase decat ale polenului datorita continutului
mai mare in:
zaharuri simple
vitamina K
enzime
aminoacizi
precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila
fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare

 invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai

usoara de catre organism.
datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi
pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative.
pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.

Cum se formeaza:
ajunse cu polenul in stup, albinele isi
desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand
in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma
intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul
operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei
datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si atemperaturii
ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora
polenul se transforma in pastura

Etape:
I.
dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba
dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si
mucegaiurilor
enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice)
initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea
substratului
dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se
autoasfixiaza si mor
II.
dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe)
fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente)
excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice
III.
pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces
finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii

Compozitia fizico-chimica a pasturii

apa
proteine
zahar invertit
substante minerale
aciditate (oT)
pH

13-14%
26-28%
23-26%
1-1,5%
24-26
3-3,5

Falsificare
unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere
Decelarea:
relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in
raport cu cele ale pasturii nefalsificate

UTILIZARI
MEDICINA
afectiuni hepatice
anemii
stres
reumatism
reglarea tranzitului intestinal
afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii
(enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de
diverse etiologii)