LITURGHIA - CERUL PE PAMANT

SFNTUL IOAN DE KRONSTADT

Toti iubim viata, dar adevarata viata este in noi numai atunci cand ne adapam de
la Izvorul vietii Iisus Hristos. LITURGHIA este o comoara , izvor de viata adevarata ,
fiindca in ea Insusi Domnul , Stapanul vietii, se da pe SINE INSUSI mancare si bautura celor
ce cred in EL , si da viata din belsug celor ce se impartasesc cu EL , precum Insusi spune : Cel
ce mananca TRUPUL MEU si bea SANGELE MEU are viata vesnica , EU am venit ca viata
sa aiba si din belsug sa aiba(In.6,54;10,10).
Dar cel ce indeamna necontenit la pacat si moarte , diavolul ,folosind toate
siretlicurile iadului, cauta sa-l indeparteze pe crestin de la PAHARUL VIETII , insuflandu-i
credinta putina, indiferenta si nervn pentru aceasta TAINA a credintei crestine - cea mai
mare dintre toate - spre a-i tine pe oameni in lanturile pacatului si ale mortii. Trebuie sa tinem
aprinsa in inimi mereu flacara credintei in IISUS HRISTOS, in dragostea Lui nesfarsita ;
sa citim mai des SFANTA EVANGHELIE, sa patrundem in cele citite , sa se cerceteze fiecare
pe sine insusi , sa-si recunoasca saracia duhovniceasca, apasarea blestemului , orbirea,
goliciunea, sa inseteze dupa dreptate , adica pentru a indrepta si a lucra dreptatea, fara de care
nu este cu putinta o impartasire sincera si cu fierbinte dragoste, rodnica, cu SFINTELE
TAINE ; trebuie sa ne lepadam de orice patima si desfatare pamanteasca, acestea fiind
oprelisti extreme in calea iubirii ceresti. Toata grija lumeasca acum sa o lepadam- aceste
cuvinte deosebit de importante ale imnului Heruvic raman pentru majoritatea crestinilor glasul
celui ce striga in pustie. Atat de mult ne-am lasat cuprinsi de cele desarte , grijile vietii si
patimile lumesti ne-au ticalosit sufletele!
Necugetand la cele duhovnicesti, sufletul moare putin cate putin pentru Dumnezeu si
pentru aceste lucruri, ramane surd fata de ele. CE POATE FI MAI IMPORTANT, MAI
MARET, MAI SFANT,MAI DUMNEZEIESC, MAI FACATOR DE MINUNI SI MAI
MISCATOR DECAT LITURGHIA?
Dar multi dintre crestini sunt morti si surzi pentru ea; asista fara nici un chef, rece, in
timp ce privirile si gandurile ratacesc cine stie pe unde. DE CE ? DIN PRICINA CA N-AU
DESTULA CREDINTA IN ACEASTA TAINA SI, MAI CU SEAMA, FIINDCA NU
CUGETA INDEAJUNS LA MARETIA, LA SFINTENIA, LA PUTEREA EI DE-VIATAFACATOARE SI LA ROADELE EI : INNOIREA SI VIATA VESNICA. MULTI RAMAN
SURZI FIINDCA AU INIMA ALIPITA DE BOGATIILE VREMELNICE , STRICACIOASE
, de desfatarile vietii, de tot felul de pofte trupesti. Pentru aceea se cuvine ca noi sa luam
aminte cu atat mai mult la cele auzite, ca nu cumva sa ne pierdem [ Evr 2,1].

CAT de josnici, de pamantesti, de patimasi,de nevrednici de LITURGHIE - de aceasta

slujire a lui DUMNEZEU , cereasca si mai presus de ceruri , implinita de DUMNEZEU in
nemarginitaSA iubire de oameni!- suntem noi. Venim la LITURGHIE cu imprastierea noastra
, cu patimile noastre si visele noastre pamantesti , cu necuratia si desertaciunile noastre, cu
ordinele si calculele vietii de fiecare zi , de care sufletul nostru nu se poate dezlipi nicicum.
IA SEAMA , suflete de crestin, ce se canta la inceputul LITURGHIEI :
Unule-Nascut,Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Cel ce esti fara de moarte si ai primit pentru
mantuirea noastra a Te intrupa din Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara
Maria , Care neschimbat te-ai intrupat si rastignindu-te Hristoase, Dumnezeule, cu moartea
pe moarte ai calcat : Unul fiind din Sfanta Treime , impreuna marit cu TATAL si cu DUHUL
SFANT , mantuieste-ne pe noi! AI AUZIT?
Dumnezeu s-a intrupat pentru tine, S-a facut om.... Simti oare ce inseamna aceasta? Te
inalta oare aceasta? Te desprinde de pamant? Priveste cat de ingaduitor , infricosator, minunat,
si grozav se apropie de noi Imparatia lui Dumnezeu. Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a
Fiului si a Sfantului Duh. Asculta :
Imparatia lui Dumnezeu pe pamant! Ce bucurie, ce incantare, ce minune ! Care este
imparatia aceasta ? BISERICA LUI HRISTOS!
Voi , cei ce va mandriti cu cunostintele lumesti si care batjocoriti sfanta credinta,
BISERICA, dumnezeiestile slujbe, voi care aveti intelepciunea nebuna a lumii acesteia ,
veniti aici, smeriti-va si cunoasteti blestemul ce va apasa , dati-va seama cat sunteti de saraci,
lipsiti, orbi, goi; ca stati in boala si in moarte.TATAL CERESC S-a milostivit de voi si cu
toata mila si cu toata dragostea vi l-a trimis spre impacare pe FIUL SAU UNUL-NASCUT,
pentru ca prin crucea, moartea si invierea SA sa va faca vii si sa va mantuiasca. Aceasta este
taina mantuirii , acesta este lucrul de nesavarsita bunatate, intelepciune, putere, de nemasurata
iubire de oameni , care se savarseste in fiecare zi in sfintele noastre biserici in timpul
LITURGHIEI.
O, CAT DE MAREATA , DE SFANTA, DE MANTUITOARE si de dorita este pentru
crestin LITURGHIA! Cu adevarat biserica se face cer! Fiindca Dumnezeu in Treime
pogoara pe sfantul si de viata- facatorul prestol in fiecare zi si savarseste marea minune a
milostivirii SALE, prefacand painea si vinul in PREACURATUL TRUP si PREACURATUL
SANGE al Fiului lui Dumnezeu si invrednicindu-i pe credinciosi sa se impartaseasca cu ELE.
Cu ce mare cinste l-a invrednicit Dumnezeu pe om, venind sa se salasluiasca in el prin
Sfintele Taine , umbland in el si cu el intr-un cuvant facandu-l templul Sau insufletit, dupa
cum a spus Domnul : vom veni la el ( la cel ce implineste poruncile lui) si vom face la el
salas(In 14,23). Si totusi oamenii care poarta numele de crestin raman in mare parte
insensibili fata de aceasta nemasurata binefacere a lui Dumnezeu , necinstind templul lui

Dumnezeu - trupul si sufletul lor- prin tot felul de pacate, patimi , pofte.O, nesimtirea,
nebunia si blestemul nostru! Universul cel atat de maret si de minunat alcatuit nu-L cuprinde
pe Creatorul si Domnul Sau si nu este vrednic sa-L cuprinda , ca unul ce este material, in timp
ce sufletul omului Il poate cuprinde, se face madular al Lui, se logodeste cu El. Ce cinste, ce
dumnezeiasca vrednicie