Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fauna in Tratarea Si Alimentarea Omului
Fauna in Tratarea Si Alimentarea Omului
CUPRINS
1. Consideratii generale
2. Constructia corpului uman
2.1. Invelisul corpului uman (pielea)
2.2. Scheletul corpului uman
2.3. Aparatul digestiv
2.3.1.Structura si functia ficatului
2.3.2. Structura si functia pancreasului
2.3.3. Afectiunile cel mai des intalnite ale ficatului
si pancreasului
2.4. Aparatul urinar
2.5. Aparatul respirator
2.6. Aparatul cardio-vascular
2.7. Structura sistemului nervos
2.8. Notiuni de psihiatrie
2.8.1. Tulburari de fond a gandirii
2.8.2. Tulburari toxice
2.9. Fenomene nepercepute de catre ratiunea umana
2.9.1 Fenomenul Inedia
2.9.2. Fenomenul Stigmatele
2.9.3. Autocontrolul functiilor organismului uman
2.9.4. Spatiul cosmic in viata fiintei umane
2.9.5. Miracolul rugaciunii.
3.Faunoterapia (utilizarea animalelor in tratarea si
alimentarea omului)
3.1. Substante biologic active (SBA) extrase din amfibieni
includ mai multi componenti. Astfel, SBA este absorbita mult mai
repede, la nivelul rectului, de unde trece in sange si ulterior la ficat.
Pacientii cu probleme hepatice au o permanenta stare de
oboseala, transaminazele si gama globulinele se maresc, iar
trombocitele scad vertiginos.
La ecografie se observa daca ficatul este marit, daca vena
porta are diametrul marit, splenomegalie, o structura neomogena a
ficatului si chiar formatiuni tumorale (carcinom, adenom, chisturi),
calculi la vezica biliara (fig.16-25), care duc la litiaza biliara
(fig.26-31).
In cazurile de ciroza hepatica apar varicele esofagiene si
sangerari ale gingiilor, care duc la scaderea trombocitelor, iar in
cazurile infectiilor cu virus hepatic trebuie tinut un regim alimentar
foarte strict (dieta model este prezentata in aceasta lucrare).
Analizele pacientului, dupa tratamentul cu Hepatito-liz, se
schimba radical.
APARATUL RESPIRATOR
Omul triete ntr-o sfera de aer, indispensabil vieii.
Aparatul respirator mijlocete contactul omului cu aerul i este
alctuit din doi plmni i din conductele aeriene. Plmnul
drept are trei lobi iar cel stng numai doi. Lobii sunt desprii prin
schizuri i sunt alctuii din segmente i lobuli. Legtura dintre
plmni i peretele toracic este realizat prin pleur, o seroas
dubla parietal, ce se afl n contact direct cu peretele toracic i
viscelara care acoper plmnii, mulndu-se pe schizurile lombare.
ntre cele dou foie se afl cavitatea pleural cu o presiune uor
negativ (mai mic dect presiunea atmosferic) i coninnd o
cantitate minim de lichid. Datorit pleurei, plmnii sunt intim
legai de peretele toracic, urmnd micrile acestuia.
Aerul ptrunde prin orificiile nasului, trece prin faringe,
laringe i trahee care n dreptul vertebrei T4 se bifurc n dou
bronhii principale. Locul unde bronhiile ptrund n plmni se
numete hil. Ultimele ramificaii ale bronhiilor se termin la
nivelul acinului, care este un congumerat de alveole. Alveola este
elementul funcional respirator, este unitatea cea mai mic din
parenchim n care au loc schimburile respiratorii
NOTIUNI DE PSIHIATRIE
Psihiatria, c ramur a tiinei medicale, se ocup cu studiul
manifestrilor patologice ale activitii unui individ n societate.
Studiile psihicului organismelor vii au un caracter
pluridimensional, att medical ct i social.
Bolile psihicului au aprut odat cu apariia omului. Percepia
acestor boli a evoluat cu timpul, n raport cu gradul de cunotinte
proprii fiecrei epoci. Prima etap a psihicului este epoca
ignoranei, a magiei i superstiiei. Concepiile primitive explicau
apariia bolilor ca ceva bun sau nefast, iar terapia era oficiat de
magi ori preoi prin ceremonii purificatoare. Mai trziu boala apare
ca o sperietoare o mnie a zeilor, crora se rugau sub diferite
forme. Abia n jurul secolului al XVIII lea au aprut informaii
despre tratamentul psihiatric, iar n secolul al XIX apare psihiatria
ca tiin.
Secolul XX mbogete arsenalul terapeutic cu
medicamente,
deschiznd posibiliti noi n tratarea bolilor psihice.
Cele mai des ntilnite boli psihice sunt urmtoarele:
Afecte dinamice:
Sentimentele sunt structuri ample cu tendinte si aspiratii
relativ stabile, au acelasi rol cu instinctele la animale si
declanseaza, organizeaza, orienteaza si regleaza conduita.
In functie de sentimente, omul actioneaza dupa interese, afecte si
idealuri ce corespund sentimentelor sale.
Sentimentele inferioare sunt trebuinte de ordin biologic,
familial si social si se caracterizeaza prin instabilitate, durata
scurta, satisfactii limitate si produc pierderi, suferinte si limitari.
Afecte statice sunt stari afective element cu o intensitate slaba si un
termen scurt:
durerea senzoriala care poate fi mecanica, chimica
sau fizica;
placerea senzoriala;
agreabilitatea care poate fi agreabil sau dezagreabil;
Dispozitiile sunt stari afective cu o intensitate slaba si o un termen
lung:
CAUZE INTERNE
PROASTA DISPOZITIE
- oboseala
- nu are chef de lucru
- proasta functionare a
traieste
emotii unor organe
negative
vede
aspecte
neplacuta
BUNA DISPOZITIE
- vitalitate
- are spor, glumeste
- resurse energetice din
- traieste emotii
plin
pozitive
- buna functionare a
- vede in culori
organelor
luminoase
- sanatate infloritoare
CAUZE EXTERNE
- conflictepersonale, familiare,
sociale
- stari de frustrare
- aparitia unor pericole
- aprecieri pozitive
- perspective atragatoare
FENOMENUL "INEDIA"
Toat lumea este contient de faptul c, organismul fiinelor
vii se alimenteaz din energia nutriiei i a oxigenului, care la nivel
molecular, n celulele anumitor organe, se transform n energie.
Alte surse de obinere a energiei nu exist. Se tie c, n general,
omul dac nu respir 3-5 minute, moare. Sunt ns cazuri n care,
organismul nu se alimenteaz 6-12 luni sau nu respir timp
ndelungat i continu s existe.
Se presupune c ar exista i un alt tip de energie obinut din
mediu, care poate ntreine existena proceselor vitale. Aceast
energie a fost numit energie transfuzic. n vechime se numea
prana, tao, fluid vital etc. aa se explic fenomenele, n
momentul n care un organism uman exist ani de zile fr a se
hrni i fr a consuma ap. Odat instalat, fenomenul este
ireversibil i dac se ncearc forat s se introduc hran, apar
hemoragii care duc la deces. n starea Inedia, greutatea
organismului nu scade dar nici nu crete.
Cazul cel mai ilustrativ, este fenomenul unei rnci Therese
Newman, care prezenta stigmate. Aceast femeie, ncepnd cu anul
1922, nu a mncat nimic pn n anul 1962, cnd a decedat. n tot
acest timp femeia a lucrat la cmp la fel c toat lumea i a dormit
doar 2 ore pe noapte. Aceast femeie a fost supravegheat de
medici, care au confirmat autenticitatea fenomenului. Greutatea
corpului care a fost verificat constant timp de 15 zile, a variat
ntre 51 54 kg, dar niciodat nu a sczut sub 51 kg i nici nu a
crescut peste 54 kg.
Aceste fenomene nu pot fi explicate de raiunea uman.
FENOMENUL "STIGMATELE"
Corpul fizic
Corpul energetic
Sufletul
Spiritul
Sinea spirituala
Spiritul vieii
Omul spirit (fig.29).
MIRACOLUL RUGACIUNII
Religia (biserica) este un mijloc de comunicare ntre individ
si Univers (Mntuitorul nostru). Aceasta comunicare se poate
efectua numai prin noi nsi, n condiiile unui ritual sau n linite,
cnd ne putem concentra pentru a spune o rugciune alctuit de
ctre cineva, care a putut exprima un gnd care coincide cu o
dorina. Rugciunea nu se spune c pe o poezie frumoas, ea se
spune gndindu-te la ceea ce spui, la gndurile bune.
Ritualul rugciunii este diferit n funcie de religia practicat.
Musulmanii se roag n genunchi cu capul aplecat la pmant,
- CH2CH2(CH3)2
NH
CH2
H
O
O
CH
CHO
HO
Batrotoxin
DOZA MORTALA
PENTRU SOARECI
TOXINE PROTEICE
3 x 10-3
1 x 10-3
1 x 10-3
0,15
0,30
TOXINE NEPROTEICE
2,0
8,0
25,0
50,0
6.600500,0
500,0
11 x 102
15 x 102
1 x 10
1 x 10
MASA
MOLECULARA
150.000
165.000
140.000
3.300
7.819
538
319
28.500
300.00
7.800
696
397
397
1.172
65
REPTILELE IN FARMACOLOGIE
Din reptilele cel mai studiate sunt serpii, care au devenit si
simbolul medicinii. In mitologia greaca exista o legenda. Fiul lui
Apolon, Esculap cand a venit in Crit aici se intamplase o tragedie,
murise fiul gazdei la care venise. In timpul vizitei pe bastonul lui
Esculap a aparut un sarpe veninos. Pentru a evita contactul cu
sarpele l-a omorat. Peste cateva minute a aparut alt sarpe cu o
planta in dinti cu care l-a inviat pe sarpele mort. Atunci cu aceeasi
planta vracii l-au vindecat si pe fiul gazdei care murise cu putin
timp inainte. Dupa acest caz, planta fermecatoare s-a utilizat pentru
tratarea multor alte afectiuni. In scripturile antice se prevesteste, ca
Esculap mai traeste inca in chipurile serpilor tamaduitori si are
darul de a gandi si a vorbi. S-au descoperit multe imagini, care
intruchipeaza sarpii pe pietrele din antichitate. S-au gasit inscriptii
unde erau date retete pentru tratarea multor afectiuni. Romanii in
secolul II pana la era noua au facut inscriptii pe monete rate
jubileului de 900 de ani de la infiintare. Chipul sarpelor sunt
sculptati pe pietre impreuna cu marii conducatori, inclusiv cu
0,1g poate omora un sobolan, iar o doza de toxine extrase din 2-3
femele, poate omora o camila matura timp de 43-44 de ore. In
cazurinle in care acesti paianjeni se inmultesc intens se observa o
mortalitate mai mare a animalelor din biocenoze. Cele mai
sensibile animale sunt sobolanii, caii si camilele. Mai rezistente la
toxinele acestor paianjeni sunt cainii , liliecii, amfibiile, reptilele si
aricii. Sunt date care confirma ca de la muscaturile de caracurt din
173 de camile muscate, au murit 173; din 218 exemplare de cai
muscati, au murit 36; din 116 vaci muscate, au murit 14.
Conform unor date publlicate, toxinele paianjenului Caracurt
sunt de 50 de ori mai puternice decat cele ale paianjenului
Tarantul si de 15 ori decat ale sarpelui. La om, in urma muscaturii
paianjenului Caracurt, apare o salivare abundenta ca si la actiunea
atrapinei si cilocarpinei. Apar spasme in regiunea sfincterlui,
canalelor urinare si a intestinelor, ceea ce provoaca dureri
ingrozitoare in timpul urinarii si defecarii. Apar dureri ingrozitoare
in regiunea soldurilor, in regiunea abdominala si pectorala; apare
tensiunea arteriala a sangelui.
Toxinele paianjenului Caracurt provoaca eliminarea
intensa a acetilhalinei, defaminei, naradddrenalinei si a acizilor
gamma-amino-uleici.
S-a constatat, ca in urma unui atac asupra unor lacuste,
resturile nu se descompun un timp mai indelungat, deoarece,
toxinele au proprietati bactericide. De aceste resturi, furnicile nu se
ating. Cu regret ,s-a constatat insa ca, proprietatile acestor toxine
nu sunt studiate deajuns si nu sunt utilizate in farmaceutica.
Un alt reprezentant interesant din clasa Arahnidelor,
este paianjenul Tarantul. Mai agresive sunt femelele, care au
pui. Denumirea lor provine de la orasul Taranta si mai exact de
la dansul Tarantella, care are o oarecare legatura cu denumirea
paianjenului, deoarece, dupa ce paianjenul Tarantul musca un
om, acesta era nevoit sa se miste intens in ritm de dans, pentru a
elimina toxinele din organism. Aceste miscari , au dat numele
paianjenului Tarantul.
Br
=O
Br
O
B
In viermii de mare au fost depistate substante biologic active
cu actiune keratolitica, care influenteaza membranele celulare ale
sistemului nervos.
CH3
H3C
S
S
NEORISTOXIN
CH3
N
H2NOCS
SCONH2
PADAN
CH2
(CH2)
CH
C
O
MUSCON
CH2
(CH2)
CH2
CH2
C
O
EXALTON
COO
O
O
O
OH
O
HO2S
NH
SO3Hn
Heparina
Astfel, heparina este un polizaharid, care are
proprietati de anticoagulare si impreuna cu fibrinalizinca
formeaza sistemul de anticoagulare. Heparina se utilizeaza ca
anticoagulant si se mai foloseste si pentru dizolvarea emboliilor
din vasele sangvine. Este indicat pentru tratarea varicelor si
tromboflebitelor. Este eficient si in cazurile de pancreatite acute.
Inca un exemplu de utilizare a organelor interne in
tratarea unor afectiuni, il reprezinta inima, din care se pot
extrage substante biologic active. Din partea anterioara a
inimii se extrage un hormon special de natura peptidica, care
include 28 de aminoacizi. Acest hormon actioneaza asupra
foarte
des
intalnita
in
mijlocul
populatiei
contemporane.
Insulina, a fost izolata , prima data, de catre Frederic
Banting si Ciarlz Best, care au demonstrat (pe caini) ca, in
cazurile in care pancreasul este izolat, dar in sange se introduc
substante biologic active din pancreasul cainilor foarte tineri,
Gly-Ile-Val-Glu-Glu-Cis-Cis-Tre-Ser-Ile-Cis-Ser-Ley-Tir-Gly 15
1 2 3 4
5 6
7 8 9 10 11 12 13 14
Ley
16
S
S
Glu
17
9 10 11
12 13
Asn
18
Fen-Val-Asn-Gly-Cis-Ley-Cis-Gly-Ser-His-Ley-Val-Glu
Tir
19
14 Ala
Cis
20
15 Ley
Asn 21
INSULINA UMANA
16 Tir
S
17 Ley
S
18 Val
19 Cis
Tre-Lyz-Pro-Tre-Tir-Fen-Fen-Gly-Arg-Glu-Gli
30 29 28 27 26 25
24 23 22 21 20
Gly-Asn-Cis-Pro-Ley-Gli-CONH2
Ile-Tir-Cis
Oxicitozin
Gly-Asn-Cis-Pro-Arg-Gly-CONH2
Fen-Tir-Cis
Vazopresin
I
HO
I
O
CH2CHNH2
I
Tiroxin
I
COOH
I
HO
I
Triiodtiroxin
CH2CHNH2
COOH
CH2OH
CO
CO
HO
OH
HO
HO
O
O
Hidrocortizon
Corticosteron
CH2OH
CH C
HO
Aldosteron
HO
CH(OH)-CH2NHCH3
Adrenalina
CH(OH)-CH2NH3
Noradrenalina
HO
HO
OH
OH
O
O
Testosteron
5-alfa-dehidrosteronul.
O
OH
Estran
Estradial
HO
CH
HO
C=O
Progesteron
fenilanalina. Pentru
n stadiul de ou predomina
lizina i argenina.
n pupe predomina acidul glutamic, asparagina
fenilanalina i argenina.
n proteinele Gm predomina acidul glutamic, fenilanalina,
aspargina i arginina. n proteina C predomina acidul glutamic,
leucina, aspargina i lizina, n proteina Mm predomina acidul
glutamic, fenilanalina, i asparagina . n proteina Md predomina
acidul glutamic, asparagina, lizina i argenina.
n afar de proteine, lipide i zahar n compotentele
insectelor se include i cheratina, care constitue aproximativ
4-5% n dependenta de stadiul de dezvoltare i specia insectei.
mg / 1000mg
39,647
31,698
39,6320
21,287
17,650
15,185
16,878
13,936
13,156
15,872
12,995
13,329
11,515
mg / 1000mg
40,517
31,702
29,931
19,920
19,689
1,7732
17,110
15,372
1,4760
1,2719
13,951
12,480
Izoleucina
Pirolizin
12,649
11,124
mg / 1000mg
84,520
68,441
52,339
39,386
32,788
30,443
27,378
28,693
29,489
22,646
25,392
22,427
26,030
18,645
14,232
mg / 1g
75,4945
45,1406
42,9061
36,5011
27,0075
23,8904
Cisteina
3 metilhistidina
Arginina
Treonina
Serina
Tirozina
Glicina
Fenilalanina
Valina
Izoleucina
Amoniac
Histidina
acizi aminici
acizi proteinogeni
acizi succesibili
acizi nesuccesibili
22,1680
21,9060
21,1857
20,7983
20,4660
19,2085
18,0638
17,1836
15,5811
13,6430
13,0170
11,7169
461,9876
436,3811
261,8154
174,5057
M2/100mg
MM/l
M2/1g
Acid amino--triapropionic
Taurin
Fosfaetanolamin
Acid amino- amidosucceinic
Hidroxiprolein
Treonin
Serina
Aspargin
0,0000
Acid glutamic
74,6114
Glutamin
Acid -amino
Pralina
Glicina
26,4153
0,00
0,00
0,00
31,77
0,00
18,75
22,45
0,00
0,0000
0,0000
0,0000
4,2290
0,0000
2,2328
2,3594
0,0000
0,0000
0,0000
0,3177
0,0000
0,1875
0,1875
50,72
7,4611
0,5072
0,00
0,00
25,04
35,19
0,0000
0,0000
2,8826
2,8415
0,0000
0,0000
0,2504
0,3519
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
42,2896
0,0000
22,3278
23,5945
0,0000
0,0000
0,0000
28,8256
Alanina
51,7417
Citrulina
-aminouleic
0,0000
Valina
31,057
Cisteina
9,9559
Cistatinina
0,0000
Metianina
Izoleicina
9,2178
Licina
Tirozina
Fenilanalina
21,7873
-alanina
0,0000
-aminouleic
0,0000
y-aminouleic
1,6405
Ornitina
7,7320
Etanalanina
2,4668
Lizina
36,5619
1-metilhistidina
Histidina
3-metilhistidina
0,0000
Triptofan
0,0000
Arginina
39,8951
Urinina
0,0000
Ammoniac
8,2878
Total amino-acizi
511,7344
58,08
5,1742
0,00
0,0000
0,5808
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
3,1058
0,2652
4,14
0,9956
0,0414
0,00
0,0000
0,0000
0,00
26,52
4,60
0,6865
0,0460
1,9218
6,8655
0,1465
3,6530
1,7862
0,2784
0,0986
2,1787
36,5299
17,8616
0,1319
14,65
27,84
9,86
13,19
0,00
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
1,59
0,1641
0,0159
4,59
0,7732
0,0459
4,04
0,2467
19,90
0,00
6,67
0,0404
3,6562
0,0000
1,0356
0,00
0,00
0,0000
0,0667
0,0000
0,0000
0,1990
0,0000
10,3565
0,0000
0,0000
22,90
3,9895
0,2290
0,00
0,0000
0,0000
48,75
402,50
0,8288
0,4875
51,1734
4,0250
52,0022
4,5125
49,9895
3,9228
27,5296
2,3725
22,4599
1,5503
U.M.
%
%
%
%
%
%
g%
g%
mg%
mg%
mg%
U.I./ g
U.I./ g
mg/ 100g
mg/ 100g
mg/ 100g
mg/ 100g
VALOARE
94,8
56,1
22,9
6,5
5,6
55,3
0,25
0,69
7,4
10,0
0,1
ABSENT
4,15
0,20
2,45
5,6
4,4
M2/100mg
MM/l
M2/1g
Acid amino--triapropionic 0,00
Taurin
0,00
0,0000
Fosfaetanolamin
0,00
0,0000
Acid amino- amidosucceinic 29,71
39,5403
Hidroxiprolein
0,00
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
3,9540
0,0000
0,0000
0,0000
0,2971
0,0000
0,0000
Treonin
22,4512
Serina
21,0093
Aspargin
0,0000
Acid glutamic
54,9169
Glutamin
0,0000
Acid -amino
0,0000
Pralina
17,9048
Glicina
17,4093
Alanina
20,7388
Citrulina
0,0000
-aminouleic
0,0000
Valina
22,8689
Cisteina
11,4074
Cistatinina
0,0000
Metianina
10,3423
Izoleicina
7,7282
Licina
26,4151
Tirozina
23,2299
Fenilanalina
18,9305
-alanina
0,0000
-aminouleic
0,0000
y-aminouleic
0,3848
Ornitina
1,4641
18,85
2,2451
0,1885
19,99
2,1009
0,1999
0,00
37,33
0,0000
0,0000
5,4917
0,3733
0,00
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
15,56
1,7905
1,1556
23,19
1,7409
0,2319
23,28
2,0739
0,00
0,2328
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
19,53
2,2869
0,1953
4,75
1,1407
0,0475
0,00
0,0000
0,0000
6,93
5,89
20,13
12,82
1,0342
0,7728
2,6415
0,0693
0,0589
0,2013
2,3230
0,1282
11,46
1,8931
0,1146
0,00
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
0,0385
0,0037
0,1464
0,0240
0,37
0,41
Etanalanina
2,4668
Lizina
30,4737
1-metilhistidina
0,0000
Histidina
12,6137
3-metilhistidina
0,0000
Triptofan
0,0000
Arginina
31,6630
Urinina
0,0000
Ammoniac
7,3023
Total amino-acizi
392,1894
2,40
0,2467
16,59
0,0404
3,0474
0,1659
0,00
0,0000
0,0000
8,13
1,2614
0,0813
0,00
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
18,18
3,1663
0,1818
0,00
0,0000
0,0000
42,95
0,7302
295,49
0,4295
39,2189
39,9492
2,9549
3,3845
38,9643
20,6157
18,3487
2,9231
1,6662
1,2569
Valina
Serina
Pirolizin
Histidina
Amoniac
23,404
22,374
15,934
11,779
10,119
M2/100mg
MM/l
M2/1g
Acid amino--triapropionic 0,00
0,0000
Taurin
0,00
0,0000
Fosfaetanolamin
0,00
0,0000
Acid amino- amidosucceinic 25,83
34,3788
Hidroxiprolein
0,00
0,0000
Treonin
15,15
18,0410
Serina
13,96
14,6725
Aspargin
0,00
0,0000
Acid glutamic
43,80
64,4291
Glutamin
0,00
0,0000
Acid -amino
0,00
0,0000
Pralina
27,91
32,1209
Glicina
20,70
15,5408
Alanina
27,77
24,7440
Citrulina
0,00
0,0000
-aminouleic
0,00
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
3,4379
0,0000
0,0000
0,2583
0,0000
0,0000
1,8041
0,1515
1,4672
0,1396
0,0000
6,4429
0,0000
0,4380
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
3,2121
0,2791
1,5541
0,2070
2,4744
0,2777
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
Valina
22,4111
Cisteina
20,2801
Cistatinina
0,0000
Metianina
15,2972
Izoleicina
23,3355
Licina
Tirozina
Fenilanalina
-alanina
0,0000
-aminouleic
0,0000
y-aminouleic
0,7767
Ornitina
1,4050
Etanalanina
2,4051
Lizina
33,4101
1-metilhistidina
0,0000
Histidina
8,9106
3-metilhistidina
0,0000
Triptofan
0,0000
Arginina
15,7169
Urinina
0,0000
Ammoniac
9,5422
Total amino-acizi
415,9390
19,14
2,2411
0,1914
8,44
2,0280
0,0844
0,00
0,0000
0,0000
10,25
1,5297
0,1025
17,79
38,19
4,08
6,39
2,3335
5,0110
0,7400
1,0553
0,00
0,3819
0,0408
0,0639
0,0000
0,1779
50,1100
7,4004
10,5531
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
0,75
0,0777
0,0075
0,83
0,1405
0,0083
3,94
0,2405
18,19
0,0394
3,3410
0,00
5,74
0,00
0,00
0,1819
0,0000
0,0000
0,8911
0,0574
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
9,02
1,5717
0,0902
0,00
0,0000
0,0000
56,13
317,88
0,9542
0,5613
41,5939
3,1788
42,5481
3,7401
41,1352
3,1235
21,3567
1,7250
19,7785
1,3986
M2/100mg
MM/l
M2/1g
Acid amino--triapropionic 0,00
0,0000
Taurin
0,00
0,0000
Fosfaetanolamin
0,00
0,0000
Acid amino- amidosucceinic 33,84
45,0406
Hidroxiprolein
0,00
Treonin
19,19
Serina
16,75
Aspargin
0,00
0,0000
Acid glutamic
47,25
Glutamin
0,00
0,0000
Acid -amino
0,00
0,0000
Pralina
15,62
17,9808
Glicina
23,42
17,5797
Alanina
30,94
27,5651
Citrulina
0,00
0,0000
-aminouleic
0,00
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
4,5041
0,3384
0,0000
2,2858
1,7603
0,0000
0,1919
0,1675
0,0000
22,8583
17,6027
0,0000
0,4725
0,0000
69,501
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
6,9504
1,7981
0,1562
1,7580
0,2342
2,7565
0,3094
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
Valina
22,1785
Cisteina
8,1475
Cistatinina
0,0000
Metianina
8,3343
Izoleicina
14,1543
Licina
27,6889
Tirozina
28,1276
Fenilanalina
-alanina
0,0000
-aminouleic
0,0000
y-aminouleic
0,5272
Ornitina
1,2742
Etanalan
2,1655
Lizina
38,9716
1-metilhistidina
0,0000
Histidina
11,0061
3-metilhistidina
0,0000
Triptofan
0,0000
Arginina
36,8460
Urinina
0,0000
Ammoniac
7,4073
Total amino-acizi
444,5321
18,94
2,2178
0,1894
3,39
0,8147
0,0339
0,00
0,0000
0,0000
5,59
0,8334
10,79
1,4154
21,10
15,52
16,33
2,6979
0,0559
0,1079
2,7689
0,2110
2,8128
0,1552
0,00
0,1633
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
0,51
0,0527
0,0051
0,76
0,1274
0,0076
3,55
0,2165
21,21
26,9792
0,0000
0,0355
3,8972
0,2121
0,00
0,0000
0,0000
7,09
1,1006
0,0709
0,00
0,0000
0,0000
0,00
0,0000
0,0000
21,15
3,6846
0,2115
0,00
0,0000
0,0000
43,57
332,94
0,7407
0,4357
44,4532
3,3294
45,1939
3,7652
44,0565
3,2813
23,1548
1,8673
20,9017
1,4140
ENTOMOTERAPIA,
O DIRECTIE NOUA IN MEDICINA ALTERNATIVA
Una dintre principalele probleme ale medicinei contemporane
este elaborarea de preparate noi, pe baza substantelor biologic active (SBA)
extrase din diferite componente a biocenozelor. Pana in present, cele mai
multe SBA s-au extras din diferite specii de plante si au fost editate o
multime de carti, dedicate fitoterapiei.
Se cunosc multe retete bazate pe produsele albinelor,
amfibienilor, reptilelor si a altor organisme, insa numai in ultimii ani au
inceput a fi utilizate SBA extrase din tesuturile diferitor specii de insecte.
Din punct de vedere al morfogenezei, insectele sunt organisme in care, la
fiecare stadiu de dezvoltare se schimba forma corpului si compozitia
chimica a substantelor (fig.1,2).
Analizele biochimice au demonstrat ca in compozitia insectelor,
in diferite stadii de dezvoltare, sunt incluse in cea mai mare parte proteine si
lipide (tab.1).
Pe parcursul studiilor complexului de lipoproteine s-au depistat
mai multe proprietati: keratolitice, anticancerigene, fungice, antiembolie,
bactericide, antireumatice, antivirale (fig.3).
Pe baza complexului lipoproteics-au elaborate o serie de
preparate cosmetice (fig.1), care pot rezolva o serie de probleme si pot
imbunatati elasticitatea pielii, eliminand o serie de formatiuni nedorite de pe
pielea corpului uman (alunite, nevi, veruci, keloizi dupa operatii - fig.4 si
dupa arsuri .
In prima faza de dezvoltare larvele (fig.2), sunt active si se hranesc
cu plante se acumuleaza o mare cantitate de lipide complexe, inclusiv
svingolipide, care dupa analiza spectrofotometrica se localizeaza in zona
evidentierea a mai multor picuri in zona 150-350 Hm. Cel mai mare pica
pare in zona 300 Hm (fig.31).
In unele cazuri oscilatiile curbelor apar de la 150 pana la 500Hm
(fig.32). in acest caz se evidentiaza un pic mai rar intalnit in zona 450-500
Hm.
Extractele efectuate in benzen diluat permite evidentierea unor
oscilatii a curbei cu o intensitate diversa, care invoca prezenta unor substante
cu structuri diferite (fig.33).
Efectuarea extragerilor totale cu acetone apoi reluat cu benzene
provoaca amprenre foarte clare cu oscilatii intense in zonele lungimilor de
unda 200-300 Hm (fig.34,35). Intensitatea cea mai pronuntata este situate in
zona 150-250 Hm.
Extractul lipoproteic in acetone reluat in petrol provoaca aparitia unor
amprente cu oscilatii diverse in zona 150-300 Hm, unde sunt localizate
majoritatea SBA (fig.36). In unele zone oscilatiile amprentelor au o
intensitate extraordinary de complexa (fig.37), care indica existenta unor
structuri inca neidentificate.extrasele din oua de insecte cu solutie apoasa
usor acida (HLC 10%) analizate cu ajutorul fotospectometrului produce
amprente extraordinar de interesante (fig.38) in zona lungimilor de unda
200-300 Hm cu o intensitate de peste 4 Abs.
Extractele in eter apar altfel in comparative cu cele extrase in acid.
Exista un pic pana la 3 Abs in zona 200-230 Hm unde sunt concentrate cele
mai importante SBA (fig.39). extractul efectuatin ETON provoaca aparitia
unui pic pronuntat in unda 200-270 Hm cu multe oscilatii (fig.40).
Extractele din oua de insecte in benzene produc o amprenta complexa
in zona lungimilor de unda 150-300 Hm cu o intensitate de pana la 4Abs.
amprenta indica existenta unor substante lipoproteice complexe (fig.41).
Amprenta generala a extractului din oua de insecte prezinta o curba
cu oscilatii diverse, care produc mai multe picuri., cel mai mare pana la 0,8
in zona lungimiloe de unda 300 Hm, altul mai mic in zona 200 Hm. intre
zonele200-300 Hm sunt prezente substante complexe care se extend pana la
zona 500 Hm (fig.42).
La rezolutii mai mari se evidentiaza amprente cu oscilatii diverse care
alterneaza dupa intensitate, unele mai mari care sunt urmate de altele mai
mici (fig.43,44).
Analizele spectrale demonstreaza prezenta SBA complexe la toate
stadiile de dezvoltare a insectelor. O diversitate evidenta prezinta si metoda
de extragere a SBA. Cea mai mare diversitate a SBA conform
amprentelor spectrale s-a obtinut utilizarea benzenului si a acetonei.
ANALIZE
Cantitative a SBA extrase din diferite specii de insecte
aflate in diferite stadii de dezvoltare
Nr.
Proba
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
L.d.O.
L.d.(1)
L.d.(p)
L.d.1(at)
P.e.p.(at)
P.e.p.
B.m(p2)
B.m.1(at)
M.n.1(at)
C(1)
C2(a)
Dm.1
Dm.1(m)
Gm.1(a)
Gm, F
P.u.f
Seminte de
strugure
Pr (a)
Li
Mm
18.
19.
20.
Substanta
uscata g/ 100g
91,27
90,27
93,19
95,4
88,89
91,05
82,43
94,86
93,88
92,58
90,36
91,79
94,10
95,09
91,48
88,28
94,89
Proteine
g/ 100g
66,29
73,17
66,36
55,54
55,86
78,83
74,79
51,69
49,54
48,48
65,28
47,03
53,21
44,67
55,93
66,84
12,45
Lipide
g/ 100g
16,91
11,78
23,50
28,32
23,62
12,54
16,34
18,46
26,94
20,39
6,57
22,24
22,27
38,62
9,02
8,40
Zahar
g/ 100g
2,38
0,556
8,87
1,90
3,64
2,01
2,89
3,88
2,65
4,60
4,23
4,28
5,40
2,20
5,4
96,92
97,07
97,12
43,14
45,29
50,09
29,5
20,63
20,92
2,06
4,04
4,03