Sunteți pe pagina 1din 19

Bryonia alba

Patra Sergiu
Grupa 4502

Denumirea plantei
Lat.

Bryonia alba
Rom. Muttoare
Eng. White bryony or Wild hop
Rus.
Fam. Cucurbitaceae

Descrierea botanica

Plant erbacee
agtoare,
rdcin palid-galben,
napiform;
Tulpina este alungit,
crtoare, aspr, scurt
proas;
Frunzele sunt scurt
peiolate, oval cordate,cu
lobi mari, inegal dinai.

Descrierea botanica (2)

Florile sunt monoice


sau dioice, n funcie de
specie, sunt alb-verzui
sau alb-glbui, grupate
n raceme umbeliforme;

Fruct mic globulos de


culoare neagr

Rspndirea geografica
Planta este raspandita spontan si se cultiva
in Europa, Iranul de Nord, Statele Unite ale
Americii, Asia Mijlocie.
In Republica Moldova creste prin
mrciniuri i garduri vii, fiind frecvent
ntlnit n toat ara.

Organul otrvitor
Fructele i rdcinile sunt toxice .

Compozitia chimica
brionicina,

luponina, tionospermina
-triterpene tetraciclice (cucurbitacina,
elaterina), rasini, substante amare, tanin,

Compozitiz chimica (2)

-aminoacizii: citrulina, acid glutamic,


etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice
necunoscute, substante minerale

Mecanismul aciunii toxice

Are actiune paralizanta asupra SNC,


delir, moarte.

Doza mortala este de 40 de fructe.

Simptomele otrvirii
n caz de intoxicaie la
ingestia cu bace apare:
grea;
vom;
hematurie;
convulsii;
afectarea SNC;
diaree cu snge.

Primul ajutor
Tratamentul
intoxicaiei cu
muttoare const n
splturi gastrice cu
crbune activat, lichide
din abunden care s
dilueze principiile
active din plant,
vomitive.

Etimologia plantei toxice


In traditia populara a fost una dintre cele mai
importante plante din medicina populara,
ceea ce a sugerat numele de imparateasa.
Alte denumiri pentru mutatoare:
Se cunoate i sub numele de
crtoare, cirea cainelui,
cucurbeic, mprteas,
morcova ielelor, suitoare etc.

Utilizarea in medicina

Cu rdcina ras se fac legturi


pentru combaterea durerilor de cap. R
dcina ras i amestecat cu untura d o
alifie cu care se unge pe cap
pentru combaterea calvitiei.
Pulbere de rdcin: se ia 0,53 g (13
varfuri de cuit) pe zi ca purgativ drastic.
Suc amestecat cu paine sau fin e folosit
sub form de cataplasm n reumatism.

Utilizarea in medicina (2)


Suc: se scobete rdcina (fr a o scoate
din pmnt) i se pune n ea zahr. Dup 12
ore se obine un suc din care se iau cu
precauie 12 lingurie ca purgativ.
Oximel: se trateaz 45 g rdcin ras cu
50 g miere i 75 ml oet. Se fierbe totul o
jumtate de or la foc ncet. Se ia cate o
linguri pentru purgaie.

Indicaii terapeutice
Mutatoarea se poate utiliza in
urmatoarele afectiuni:
colagenoze (boli ale tesutului conjunctiv), guta,
artrita reumatismala, artrita reumatoida, sciatica,
lombago, tendinite, traumatisme, bursita, fibrozita
(fibromialgie), cefalee, migrene, eruptii cutanate,
gastrite, colopatii, astm, bronsite, tuse
convulsiva, meningite, vertij, epistaxis, hepatita,
dischinezie biliara

Utilizarea in homeopatie
Aceast plant se folosete n homeopatie la
obinerea unui extrac din rdcin. Este recomandat
n tratamentul unor afeciuni: febr, dureri de cap,
colici, probleme digestive, grea, grip, rceli,
reumatism, traheit, bronit, artrit. Produsul se
utilizeaz numai la recomandarea medicului i n
doze stabilite de acesta.

Utilizarea in medicina
populara

Radacina pisata se punea in legaturi contra


durerilor de cap.
Rasa si amestecata cu untura ranceda de porc, se
folosea pentru chelbe, iar cu mazga ei se ungeau
fetele pe cap ca sa le creasca parul.
Fripta in unsoare de porc cu pucioasa, se intrebuinta
contra scabiei.
Se punea in rachiu contra vatamaturii.
Unii o taiau in felii, o insirau pe sfoara si o puneau la
uscat; cand o foloseau, o pisau marunt si o
amestecau cu rachiu; sau faceau din ea o turta, pe
care o puneau pe pantece.

Decoctul radacinii se lua contra frigurilor.


Radacina se cocea, se amesteca cu miere si
rachiu, din care se lua dimineata cate o
lingurita, contra durerilor de piept, a
naduselii.
Floarea, fiarta in vin sau apa se bea pentru a
opri varsaturile cu sange.
Cu radacina rasa se mai folosea la muscaturi
de sarpe sub forma de cataplasme