Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de Piata H
Studiu de Piata H
LDAR Lucian
MNERIE Alin Vasile
KOROSI Antonela
COTROCEANU-CTA Iulian-Silviu
STUDIU DE PIA
Material suport realizat n cadrul proiectului: Echipamente flexibile i
modulare de conducere numeric a proceselor tehnologice, cu aplicaii n
realizarea echipamentelor didactice i a echipamentelor pentru prelucrarea
materialelor i nanotehnologii.
ID PROIECT 2.3.1
Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice
CUPRINS
CAPITOLUL I Generaliti 3
CAPITOLUL II - ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ
PE PIAA .. 5
II.1 DIMENSIUNILE I STRUCTURA PIEEI .. 5
II.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA . 6
II.3 STRUCTURAREA PIEEI .. 6
II.4 CEREREA DE MRFURI ... 7
II.5 OFERTA DE MARFURI 8
II.6 LOCALIZAREA I VRSTA OFERTEI 9
II.7 STUDIUL PREURILOR . 10
II.8 CONJUCTURA PIEEI 10
CAPITOLUL III - ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI .. 11
III. 1 MEDIUL LOCAL DE AFACERI .. 11
III. 2 MEDIUL REGIONAL DE AFACERI 11
III.2.1 ECONOMIA 11
III.2.2 POPULAIA . 12
CAPITOLUL IV - ANALIZA PIETEI SPECIFICE . 13
IV.1 DEFINIREA PRODUSULUI SUPUS CERCETARII .. 13
IV.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA 18
IV.3 STRUCTURAREA PIEEI . 19
IV.4 OFERTA PIETEI REGIONALE 21
IV.5 STUDIUL PREURILOR 21
IV.6 CONJUCTURA PIEEI 21
CAPITOLUL V CONCLUZII. RECOMANDARI 23
V.1 ANALIZA SWOT A INTREPRINDERII 23
V.2 RECOMANDRI 23
CAPITOLUL I
Generaliti
vedere, la cerinele mediului de afceri i a pieei regionale. Se vor investiga factorii care acioneaz
asupra pieei regionale: cererea, oferta, preurile pieei, reeaua de distribuie a produselor, formele
de promovare, tendintele pietei.
Regiunea Banat este poziionat geografic n zona de sud vest a Romniei si este compus
din dou judee: Timi i Cara Severin. Suprafaa banatului este de 18966 kmp. Regiunea
beneficiaz de importante resurse umane i de calitate, o reea bine dezvoltat de infrastructur de
transport (rutier,feroviar si aeroport la Timioara) si telecomunicatii (telefonie digitala, operatori,
acces internet), avand astfel create toate premizele unei dezvoltari rapide si durabile in majoritatea
sectoarelor economice (industrie, agricultura, turism, transporturi, telecomunicatii, etc.)
CAPITOLUL II
ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ PE PIAA
capacitatea pieei,
dinamica sa,
desfurat ntr-o anumit perioad de timp. Volumul tranzaciilor poate fi exprimat volumul
vnzrilor sau cumprrilor sau indirect prin numrul cumprtorilor de astfel de produse.
B. Volumul vnzrilor (cumprrilor) de mrfuri: nfieaz dimensiunile efective ale
pieei pentru c exprim msura n care ca urmare a confruntrii cererii cu oferta, a avut loc actul de
vnzare - cumprare.
C. Capacitatea pieei poteniale: cercetarea pieei efective exprim o capacitate a unei
perioade trecute n timp ce cercetarea de marketing ofer ntreprinderii o evaluare a posibilitii de
extindere.
D. Potenialul de absorbie al pieei: exprim volumul maxim al vnzrilor (cantitativ sau
valoric) la un produs ce se poate realiza pe pia, ntr-o anumit perioada de timp, avnduse n
vedere cererea potenial.
n determinarea acestui indicator se utilizeaz mai multe metode:
metoda analogiei pentru evaluarea potenialului unei subdiviziuni sau unui segment din
cadrul pieei interne sau externe,
metode matematice.
E. Potenialul de export: atunci cnd oferta depete cererea intern se pot evalua i
al specificului tranzaciilor.
Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un ansamblu de cumprtori
efectivi (poteniali), debueu pentru produsele lor. Piaa va fi segmentat dup mai multe criterii
care difer de la o pia la alta. Din mulimea criteriilor de segmentare i a segmentelor de pia se
aleg cele mai importante, prin deferite tehnici ajungndu-se la o structur arborescent a pieei.
Analiza tipologic a pieei are acelai obiectiv de determinare a structurilor interne ale pieei
dar att programul su ct i forma de exprimare a rezultatelor sunt diferite fa de cele ale
segmentrii. n timp ce segmentarea reprezint un proces cobortor, prin care colectivitatea este
fracionat pn la ultima subdiviziune, segmentul de pia, analiza tipologic pornete de jos, de la
componenii individuali ai colectivitii pe care i regrupeaz succesiv pn la alctuirea unui
numr de tipuri.
6
analiza input-output,
Preul mediu de vnzare al ofertei ofer numai informaii relative n legtur cu calitatea, ntruct
ntre pre i calitate nu exist o legtur funcional direct.
Clasa medie de calitate a ofertei este un indicator utilizat n situaia firmelor ce fabric sau
comercializeaz mrfuri pe diferite nivele de calitate.
Gradul mediu de utilitate a ofertei se poate calcula n cazul n care pentru fiecare dintre
componentele acesteia este posibil determinarea gradului de utilitate (folosind evaluarea prin
punctaj a parametrilor de calitate, a defectelor, etc )
lansarea pe pia;
creterea i dezvoltarea
maturitatea
declinul.
n fiecare din aceste etape produsul nregistreaz un anumit nivel al desfacerilor i solicit o
purttorilor cererii) i factorii specifici (natura produsului, gradul de noutate, mrimea gamei
sortimentale, capacitatea produselor de a primi noi ntrebuinri).
In general este dificil de realizat cercetarea vrstei ofertei i diagnoza fazei din ciclul de
via n care se gsete un produs ntr-un moment dat, ca i anticiparea evoluiei viitoare a ciclului
de via.
II.7 STUDIUL PREURILOR
Preul constituie unul din factorii determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de o
parte i ai conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de alt parte.
Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr: mrimile absolute ale preurilor,
nivelul preurilor individuale, etc; cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor
produse; dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din investigaii
directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care exprim dinamica preurilor.
II.8 CONJUCTURA PIEEI
Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un moment dat, cererea i oferta
de mrfuri, fluctuaia preurilor etc. Acest element ("conjuctural") - nu poate fi tratat decat prin
analize "spot", far a putea defini o strategie sau o politic de marketing sau managerial pe termen
lung.
10
CAPITOLUL III
ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI
Lisa Drxlmaier Autopart, care are ca obiectiv producerea de cablaje pentru industria auto;
Zona are un caracter turistic bine dezvoltat, ndreptat spre turismul cultural i agro turism.
Una din caracteristicile sectorului industrial la nivelul Regiunii Banatului este prezena a
Nume jude
Numr locuitori
Timioara
Timi
332.277
Lugoj
Timi
44.570
Fget
Timi
7.201
Caransebe
Cara Severin
31.000
Reia
Cara Severin
83.985
Oravia
Cara Severin
15.564
Boca
Cara Severin
16.911
Arad
Arad
185.475
Din acest tabel se observ o concentrare a populaiei in zona urban, n special spre marile
orae ale judeelor Timi, Cara Severin i Arad
12
CAPITOLUL IV
ANALIZA PIETEI SPECIFICE
14
15
Microsistemele din aceasta categorie (vezi figura) includ un minimum de resurse hardware
pentru a permite includerea facila in aplicatia hardware dezvoltata. Microsistemele pot comunica pe
portul serial cu un calculator personal si pot rula minisistemul de operare in timp real TinyOS.
Pentru dezvoltarea aplicatiei software poate fi utilizat mediul IDE uVision, disponibil de la firma
Keil. In aplicatiile de achizitie de date si comanda este disponibila o interfata GUI specializata (
dL-GUI ).
Sunt finalizate in momentul de fata microsistemele: dL 814-232, dL 836-232, dL 841-232,
dL 842-232, dL 2104-232. Sunt in pregatire: dL 814-USB, dL 836-USB, dL 841-USB, dL 842USB, dL 2104-USB.
Familia eL xxx-232 (Educational Line).
16
17
prelucrare cu jet de ap
gravri
al specificului tranzaciilor.
Din mulimea criteriilor de segmentare a pietii, au fost alese cele considerate mai importante din
punctul de vedere al firmei, i anume:
obiectului tranzaciilor.
Produsele oferite de catre SC SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. se adreseaza in principal
19
Evident ca pentru produsele de uz didactic segmentul de piata vizat este constituit din
Universitile care au faculti cu profil calculatoare/informatic aplicat precum si colegiile de
profil, dintre care enumerm:
n Timioara:
Universitatea Politehnica
Universitatea Tibiscus
Universitatea de Vest
n Arad:
flexibilitate a productiei, deci care nu isi permit sa achizitioneze utilaje specializate numai pentru
anumite tipuri de prelucrari; (de exemplu IMM care pe acelasi utilaj prelucreaza gravura prin
frezare, intarsia cu laser sau debitare cu fascicol de apa). Exista contracte in derulare a firmei SC
Kohler SRL (in curs de transformare in SC ISEL Romania S.A.) contracte care vor fi dezvoltate de
noua firma de spin-off, care face obiectul prezentului proiect, precizandu-se firmele care au deja in
dotare utilaje de tipul celor mentionate:
Apellsan S.R.L.Bucuresti
20
21
criterii neprecizate, rigiditate in relatiile de colaborare, slaba intelegere a situatiilor fortuite. S-au
evitat pe cat posibil aceste situatii. In acest fel printr-o rezolvare favorabila a necesitatilor clientilor,
piata de profil se poate segmenta in favoarea celui ce adopt poziia potrivit n relaia cu clienii.
22
CAPITOLUL V
CONCLUZII. RECOMANDARI
Tehnologie modern,
Locaie proprie,
PUNCTE SLABE:
V.2 RECOMANDARI
Utilizarea conexiunile existente att din mediul universitar ct i din mediul comercial,
relaiile actuale concretizate prin participarea la conferinte, trguri, job-shop, editarea de crti i
lucrri in colective multidisciplinare.
Pentru o dezvoltare a cotei de pia a firmei trebuie s se aib n vedere o promovare a
produselor pe toate canalele clasice posibile, dar i poziia i parteneriatele deja demarate n mediul
universitar i comercial, inclusiv cele oferite de structura Parcului tiinific i Tehnologic.
n prima etap trebuie iniiat o campanie de promovare a produselor agresiv, pna cnd se
va atinge ncarcarea maxim cu comenzi/contracte.
23
n etapa a doua, aspectul agresiv al promovrii poate fi redus, urmnd s fie promovat alt
sistem care s urmareasc meninerea clienilor atrai n prima etap i atragerea eventual a altora
noi prin urmtoarele tactici:
24
25