Cap 4 Divizia Studii Teren - Consolidari

Cap.
4 DIVIZIA STUDII TEREN I CONSOLIDRI

4.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE ORGANIZAREA DIVIZIEI
Principalele sarcini ale diviziei constau din:
Proiectarea lucrrilor de consolidare a rambleelor sau debleelor cilor rutiere,

precum i astabilizarea/ susinerea versanilor pe care se dezvolt fenomene de
alunecare, n vederea protejrii unor obiective.
Realizarea studiilor geotehnice pentru proiectele ntocmite de IPTANA S.A., precum
i pentru ali beneficiari;
Divizia Studii de Teren i Consolidri, prin Colectivul de Studii Geotehnice, are o
colaborare apropiat cu Laboratorul de ncercri Geotehnice al IPTANA, colectiv aflat sub
directa coordonare a Directorului General.
n perioada 2003-2008, personalul diviziei s-a meninut aproximativ la acelai numr
de angajai; a crescut n schimb ponderea salariailor cu studii superioare, dotarea cu
aparatur moderna de investigaie si cu tehnic de calcul, inclusiv licene pentru programe
(GeoSlope, SAP i WallUp, etc.). Toate acestea au permis realizarea unor studii tot mai
complexe pentru autostrzi, drumuri naionale reabilitate, dar i alte obiective importante.
Divizia Studii de Teren i Consolidri are n componena sa dou colective pentru
proiectarea lucrrilor de consolidare i un colectiv de studii geotehnice, aa cum rezult din
organigrama prezentat mai jos.
Responsabili
Director Divizie
QMSM
Ingineri specialiti:2
Consolidri 1
Ingineri: 8
Tehnicieni:1
Consolidri 2
Studii Geotehnice
Ingineri: 9
Ingineri: 10
Tehnicieni: 0
Tehnicieni: 2
Muncitori:
Fig.4.1. Organigrama diviziei
178
4.2. LUCRRI DE REFERIN REALIZATE PENTRU

CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR I VERSANILOR
4.2.1. REABILITAREA PRIMAR DN 15 TOPLIA POIANA LARGULUI
km 275+273 244+200
n vederea executrii lucrrilor de reabilitare primar a straturilor asfaltice pe DN15
ntre Km 275+273 244+200 au fost necesare lucrri de mbuntire a caracteristicilor
geotehnice ale patului drumului i de colectare si evacuare a apelor din corpul drumului i
din zonele de debleu.
Lucrrile de colectare si evacuare a apelor constau din:
-drenuri longitudinale pentru colectarea apelor din amonte de drum i mpiedicarea
ptrunderii acestora n corpul drumului;
drenuri transversale n zonele de debleu pentru colectarea i evacuarea apelor din
versant la anurile sau rigolele drumului n vederea mpiedicrii fenomenelor de
alunecare a versantului care aduc aluviuni in drum i blocheaz circulatia;
drenuri forate pentru colectarea si evacuarea apelor din debleu n zona zidurilor de
debleu crpate, fisurate i n zonele de debleu umede cu nlimi peste 4.00m;
lucrri de repartiie a zidurilor existente cu nlocuirea tronsoanelor rupte sau grav
degradate cu lucrri de susinere elastice din gabioane care las s treac apa din
versant prin ele, precum i lucrri de mbuntire cu minipiloi injectai.
Lucrrile de consolidare caracteristice acestui proiect constau din:
- reactivarea drenurilor longitudinale;
- reabilitarea zidurilor de sprijin;
1:
1
2:3
Sistem rutier existent
Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat
179
2:3
1:
1
- imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor din rambleul sau

debleul drumurilor
Fig. 4.3. Poziionarea drenului longitudinal
Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente
1:
1
2:3
Sistem rutier existent
Fig. 4.5. mbuntairea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare

cu minipiloti injectati, cu radier din beton armat
Seciune transversal
180
Fig. 4.6. Detalii cmin de vizitare
Fig. 4.7. Vedere n plan a cminului de vizitare
181
Fig. 4.8. Detalii cap de evacuare la drenuri n sptur, plan, seciuni transversale
Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor n sptur
ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Proiectani principali: Ing. Gabriela Sava
Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare: SF; PT; DE
Perioada elaborrii proiectului: 2003-2004
182
4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297

Lucrrile de consolidare sunt situate pe DN 2 (E85), ntre km 106+980 - km 107+280
B, n zona localitii Buzu.
Soluia de consolidare a fost pmnt armat cu geogrile
Fig. 4.10. Planul de situaie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297
Fig. 4.11. Profil transversal cu pmnt armat cu geogrile

Faza de proiectare: DE
Perioada elaborrii proiectului: 2003
183
4.2.3. LUCRRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 km

Lucrrile de consolidare de pe DN1A, Km 125-Km142, jud. Prahova
Descrierea lucrrilor proiectate:
Km 125+210-Km 125+242 ntre km 125+210 - km 125+242 consolidarea rambleului se
realizeaz cu coloane din beton armat 60 cm solidarizate prin radiere din beton armat
ancorate.
Km 129+989,87
1. Amenajare amonte pode
a) Timpan amonte pode - Aripi amonte pode- Radier pereat
2. Amenajare incint pode : a) Refacere zidarie culei; b) Refacere radier
3. Amenajare aval pode : a) Timpan aval pode
b) Aripi aval pode; c) Radier pereat
Km 140+100 Km 140+319 - se refac parial gabioanele

Km 141+025 Km 141+075 - cptuirea versantului cu plas de srma zincat ancorat
corespunztor si protejata cu beton torcretat, pe o lungime de 50m si o nlime de
aprox.15m.
Km 125+210-Km 125+242
n locul celor 4 radiere de cte 8 m lungime cu cte 2 ancore pe radier, s-au proiectat 2 zone
de cte 2 radiere de 10 m lungime (Km 125+100 Km 125+120 si km 125+210 km
125+230) cu cte 4 ancore pe radier.
Lungimea ancorelor a rmas aceeai cu cea proiectat si anume 10.40 m n exteriorul
radierului.
Numrul coloanelor solidarizate intr-un radier si lungimile acestora au ramas aceleasi: 7
buc./radier cu lungime sub radier de 11.00 m.
Km 129+989,87
S-au modificat aripile amenajrii amonte si aval de pode
Km 140+100 Km 140+319
Cantitile de gabioane au fost refacute datorit adaptrii la situaia din teren
Km 141+025 Km 141+075
S-au prevazut ancore realizate prin forare cu diametrul gurii de 90130 mm
strii de degradare a stncii.
Proiectani principali: Ing. Gabriela Sava; Ing. Ioana Lungu
Faza de proiectare: SF
184
datorit
4.2.4. REABILITARE PRIMAR DN 1A SCELE km 70+400-km 190+359

Lucrrile de consolidare i de amenajare adoptate n proiect au fost:
- Ranfori din coloane ancorate ;
- Ziduri din gabioane ;
- Drenuri forate orizontal ;
- Minipiloi injectai cu radier din beton armat ;
- Drenuri longitudinal;
- Amenajare versant amonte si aval pode cu praguri i pereu din zidrie de piatr
(30cm grosime).
Refacere sistem rutier
Fig. 4.12. Profil transversal km 125 cu ranfori din coloane ancorate; refacere
sistem rutier i parapet metalic greu: zid de retenie din gabioane
Fig. 4.13. Profil transversal km 141+400 cu lucrri de consolidare: Zid din gabioane, drenuri forate orizontal,
pode tabl ondulat, amenajri cu pereu; Profil transversal km 133+500 i 134+500
185
Fig. 4.14. Consolidare cu minipiloi injectai cu radier din beton armat, drenuri longitudinale
ef proiect: Ing. Ioana Lungu

Proiectani principali: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Gabriela Sava
186
4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816

Lucrri de consolidare proiectate au constat din protecia taluzului cu geogrile.
Pentru protecia taluzurilor rambleelor nalte s-au folosit geocelule cu grosimea de
10 cm i cu minim 20 ochiuri /mp pentru zonele de baz care includ rambleele cu pant de
1:3 i canalele colectoare stnga i dreapta. Pentru taluzurile cu pant de 2:3 se utilizeaz
georetele spaiale cu grosimea de 24 cm care, de asemenea, se umplu cu pmnt vegetal
nsmnat.
Amenajarea pentru colectarea i evacuarea apelor pe firul vii se concretizeaz prin
lucrri pentru:
colectarea i evacuarea apelor din precipitaii
evacuarea apelor din precipitaii pe un tub aezat pe firul vii executate
amenajare a celor dou vi (stnga i dreapta) formate prin ridicarea rambleului
drumului pe firul vii existente, cu geocelule cu grosimea de 10 cm i minim 20
celule /mp.
1:1
1 :1
1:1
5.00
Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 i detalii cap tub evacuare;

seciune transversal i detalii tub de evacuare
Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80
187
Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95

188
4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 km 92+400

Situaia existent
Lucrrile de consolidare sunt situate pe DN 67D ntre Km 92+000 - Km 92+400.
Zona km 92+000 km 92+400 se afl ntre localitile Bile Herculane i Baia de
Aram, la altitudinea de aproximativ 500 m .
In zona studiat, drumul este n profil mixt, n debleu pe partea stng i n rambleu
pe dreapta. Drumul se afl n zona adiacent lacului de acumulare de pe rul Cerna, pe
malul stng al acestuia.
Fig. 4.18. Localizarea orientativ a drumului
Alunecrile s-au declanat n anul 1995 cnd rambleul drumului a fost rupt pe toat
limea carosabilului, circulaia fiind ntrerupt. Debleul drumului cu o pant de 700800
prezenta numeroase izvoare cu debit permanent.
Pentru redeschiderea provizorie a circulaiei a fost montat un pod provizoriu metalic
de inventar.
n continuare s-au produs noi alunecri ale deluviului i datorit precipitaiilor
bogate, s-au dezvoltat procesele fluvio-toreniale de modelare a terenului: eroziune i
transportul materialelor n lungul ravenelor formate.
Fig. 4.19. Procese de eroziune i tansport de material
189
Pe versantul stng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune i a deluviului s-a

extins, avnd loc alunecri pe versant care, au culminat cu cea din ianuarie 2003 cnd, n
zona central, a avut loc o ruptur a deluviului cu o nlime de (810) m care a antrenat pe
o lungime de (60 70) m deluviul existent iar drumul a fost blocat n totalitate, rupnd zidul
de cptuire din gabioane pe o lungime de 50 m .
Pe versantul amonte, la 70 ... 80 m de marginea drumului, deluviul mpdurit rmas a
format un perete nclinat de 70o ... 80o care prezint urme de fisuri i crpturi. Zonele
laterale, adiacente zonei centrale descrise anterior, prezint perei ale deluviului cu nlimi
de 1 ... 3 m, fisurai.
In mai 2003 a avut loc o extindere a zonei alunecrii deluviului, la cele dou capete
ale alunecrii iniiale, care au antrenat i capetele zonei cu gabioane de cptuire neatinse de
alunecarea din ianuarie 2003 .
Fenomenul de alunecare al deluviului s-a extins n toamna anului 2003 i n tot cursul
anului 2004, pn n aprilie-mai 2005, cnd au avut loc inundaii datorate ploilor toreniale.
Aceste deluvii sunt foarte periculoase, deoarece, n anotimpul umed, se pot crea
condiii de producere brusc a unor alunecri cu efecte care ar putea fi catastrofale.
Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane n ianuarie 2003
190
Fig. 4.21. Mai 2003 extinderea zonei de alunecare a deluviului
Fig. 4.22. Mai 2003 extinderea zonei de alunecare a deluviului
191
Lucrri proiectate
In anii 2003-2004 s-au proiectat alte soluii de consolidare:
- ziduri din beton monolit cu elevaia de 2,50 m nlime cu o lime variabil funcie
de roca de baz, turnat n contact direct cu aceasta i fundate pe roca de baz aflat la
2,00....-6,00 m de cotele marginii acostamentului carosabilului.
- ranfori din beton armat cu console la partea superioar, fundai pe zidul de beton
monolit .
- ziduri din gabioane intre ranfori.
- ancore pasive care fixau consolele aflate in contact direct cu versantul, de acesta.
- ziduri de retenie a deluviului care va cdea dupa execuia lucrrilor de consolidare,
fundate pe consolele ranforilor.
Din acest proiect au fost executate ziduri din beton monolit pe o lungime de 84 m i
doi ranfori cu consol
Fig. 4.23. ranfori din beton armat cu console la partea superioar, fundai pe zidul de beton monolit
192
SECTIUNE A-A
Scara 1:100
Zona de retinere a ebulmentului care trebuie

curatata ori da cate ori s-a umplut cu material
Zid de retentie a ebulmentului

L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
4.00
G2r
g2
g2r
50
50
Rand 3
G2
g1
G2
50
50
Rand 2
G2r
g2
50
Rand 1
2%
g2r
5:1
Teren natural
(stanca)
C 16/20
2.50
50
50
g2
g2r
0.90
1:3
> 4.00
Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit
SECTIUNE C-C
Scara 1:100
Zid de retentie a ebulmentului

L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
0.50
g2
0.50
0.50
g1.5
0.50
0.50
0.50
g1.5
Teren natural
(stanca)
5 X 0.20
1.00
g2r
g2r
g2r
5:1
0.50
0.50
0.50
0.50
g1
2.00
5 x 1.00=5.00
1.00
g2
g2r
g2
g2r
C 16/20
2.50
Umplutura din zidarie de piatra bruta

sau bolovani de rau
0.90
1:3
> 4.00
Fig. 4.25. Ziduri de gabioane ntre ranfori
193
1.50...2.50
g1.5
1.50...2.50
50
Rand 4
4x0.20
=0.80
2.00
G2
50
Rand 5
50
g2
5 x 1.00=5.00
Umplutura din zidarie

de piatra bruta sau
bolovani de rau
g1.5
In anul 2005 au fost proiectate lucrari de continuare a unor lucrri rmase de executat
din proiectul august 2003 i de adaptare la situaia de atunci a lucrarilor de sprijinire cu
ranfori din beton armat i gabioane proiectate in august 2003 i anume:
- executarea n continuare a zidului din beton monolit .
- ziduri din gabioane umplute cu zidrie uscat din piatra brut amplasate n zonele
cu ravene pe versant .
- ziduri-ranfort din zidrie de piatr brut care veneau n contact direct cu versantul .
- lucrri din zidarie uscat cu piatr brut n spatele gabioanelor
- lucrri de retenie a deluviului care va mai aluneca n timp, cu gabioane aezate pe
umplutura din spatele zidului din beton i gabioane.
Forma zidriei a fost adaptat funcie de configuraia terenului rezultnd o arhitectur
deosebit.
Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidrie uscat
194
Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidrie uscat
Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit
n timpul execuiei lucrarilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a

extins spre captul dinspre km 90+200 ceea ce a necesitat prelungirea lucrrilor de
consolidare .
195
Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant
n anul 2008 lucrarea se prezint foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a

continuat ntr-un ritm lent .
Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant
196
Fig. 4.31. Starea mbuntit a versantului

Perioada elaborrii proiectului: 2003 2005
197
4.2.7. REABILITARE PRIMAR DN 15 TOPLIA POIANA LARGULUI

Km 175+273- km 244+200
Tronson Km 175+273 Km 190+000
Au fost proiectate lucrrile de reactivare a drenajului propriu-zis al zidurilor de
sprijin existente i ale drenurilor de acostament i drenurilor longitudinale.
Drenurile forate orizontal se vor poziiona pe teren cu acordul proiectantului, funcie
de configuraia terenului la data nceperii lucrrilor.
Tronson Km 190+000 Km 195+000
Tronson Km 195+000 Km 200+000
Tronson Km 200+000 - Km 205+000
Au fost proiectate lucrrile de reactivare ale drenurilor de acostament i drenurilor
longitudinale.
Drenul se va evacua in lung la podeul de la Km 205+130.
Tronson Km 205+000 Km 211+000
Au fost proiectate lucrrile de reactivare ale drenurilor de acostament i drenurilor
longitudinale.

Perioada elaborrii proiectului: Febr. 2004
198
4.2.8. PROTECIE VERSANI DN 7 CCIULATA-BREZOI,

JUDEUL VLCEA km 198+000 - 226+000
Pe drumul national 7, sectorul Caciulata- Brezoi s-au proiectat si sunt in curs de
executie lucrari pentru stabilizarea versantilor din stanga drumului folosind materiale si
tehnologii speciale prezentate in cele ce urmeaza:
Structura flexibil de stabilizare a pantelor predispuse la degradare este
realizat din plas de srm ancorata in roca sau sol, cu elemente de mbinare i de
bordare. Aceast structur are scopul de a stabiliza activ (prin tensionare) versanii
mpotriva cedrii n plan paralel cu panta a unui strat cu grosimea maxim de 1.50m,
precum i mpotriva cedrilor locale ntre ancore pe o grosime de maximum 1.50m.
Structura va asigura o pretensionare extern, activ a suprafeei cu o for medie de 5
kN/m2. Structura trebuie s reziste razelor UV i s aib o durat de via de cca. 50
ani. In plus, structura trebuie s nu necesite ntreinere dup instalare.
Structura de protecie tip perdea asigur prevenirea accidentelor produse de
materialul mrunt sau grosier desprins din versant. Este alctuit dintr-o plas de
srma de nalt rezisten cu ochiuri romboidale ce acoper versantul, fiind ancorat
perimetral n roc sau sol.
Sulurile de plas sunt fixate pe
un cablu suport legat de ancore i
sunt lsate s atrne liber peste
versantul stncos. Ancorele de fixare
ale cablurilor sunt plasate, de regul,
pe creasta superioar a pantei.
Structura permite cderea
dup o traiectorie controlat a
materialului desprins din versant,
reducnd totodat viteza de cdere;
materialul se depune la baza
versantului, iar ndeprtarea lui se
face periodic.
A
DETALIUL A
Ancora flexibila
din cablu spiralat
Cupla
Cablu spiralat marginal
Ancora flexibila
din cablu spiralat
Spirala pentru prinderea

plasei de cablul marginal
~1.0m
suprapunere ~0.15m
suprapunere ~0.15m
3.5m
3.5m
DETALIUL C
DOMENIUL DE APLICARE:
KM. 200+377 - 200+477
KM. 206+400 - 206+425
KM. 224+550 - 224+700 dr.
Spirala pentru coaserea plaselor
DETALIUL B
Clema de prindere
cablu
Ancora flexibila din

cablu spiralat
Cablu spiralat
Clema de prindere cablu
suprapunere
Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari

DETALIUL B
Tija de ancorare 25mm ; L=1.5 m
Cablu de margine
la partea superioara
Ancora
Fig.4.33. Detalii plase ancorate amplasare placi pentru tensionarea sistemului
199
Plasa este alctuit din srm de diametru 3 sau 4mm mpletite o singur dat.
Rezult o structur romboidal tridimensional. Srma este fabricat din oel de nalt
rezisten i este protejat anticoroziv.
Structura de fixare a stncilor pe suprafee neregulate i n consol este realizat
dintr-o plas special ce ancoreaz i fixeaz blocurile mari de stnca prevenind
cderea lor. Plasa din srme spiralate cu o rezisten ridicat la traciune poate fi
folosit att pentru protecii active (cu efort iniial), ct i pasive. Structura se aplic
rocilor care sunt pe punctul de a se desprinde sau de a aluneca de pe versant, precum
i formaiunilor de roci instabile cu suprafee neregulate. Plasa spiralat poate fi
trasat peste muchii vii sau fixat n caviti / nie. In funcie de tipul rocii, adic de
dimensiunile particulelor ce se desprind, sub plasa de nalt rezisten se poate monta
o plasa secundar cu o reea mai fin (ochiuri mai mici).
Plasa se fixeaza pe tot conturul, iar atunci cnd se dorete o protecie activ se
fixeaz i n cmp cu ancore i plci de ancorare.
O alt utilizare a plaselor din srme spiralate este recomandat n cazul ranforsrii
unui sistem mai vechi de protecie care fie s-a uzat, fie s-a umplut deja cu material desprins
din versant.
Plasa este alctuita din "toroane" care au cte trei fire 4mm n seciune mpletite
pentru a rezulta o reea romboidal. Firul este extrem de dur, rezistent la abraziune i
protejat anticoroziv.
Ancorele utilizate sunt alctuite din srme rsucite (cabluri) din oel de nalt
rezisten (rezistena la ntindere de 1770N/mm2). Flexibilitatea le permite preluarea forelor
care deviaza cu 300 fa de axul forajului. Bucla de prindere este prevzut cu o eava din
oel pentru protecie anticoroziv. Ancorele permit prinderea lateral a cablului de susinere
a plasei.
Cablul de susinere se amplaseaz paralel cu muchia superioar a versantului. Tierea
la lungimea necesar se face la faa locului
Structura cuprinde elemente de prindere: clip pentru cablu, inel de legtura ntre
cablul de susinere i ancore, cablu de bordare (asigur legarea plaselor adiacente ntre ele
sau de cablul de susinere).
In anumite situaii se impune prinderea lateral a plasei de versant; este necesar n
aceste cazuri folosirea cablurilor de susinere lateral. Un astfel de caz se intalnete atunci
cnd trebuie creat o "plnie" de captare a fragmentelor de roc i de conducere spre zona
de depunere la baza versantului. "Gura plniei" este creat prin amplasarea n poziie
favorabil a unui stlp de vrful cruia se fixeaz cabul de susinere superior.
Ancorele utilizate pot fi din cabluri (fixarea pe contur) sau bare autoperforante (cu
seciune plin sau cu gol central). Punerea n tensiune a plasei se realizeaza cu ajutorul
plcilor de ancoraj rigide. Ancorele pot fi utilizate i la fixarea local a blocurilor cu
potenial ridicat de desprindere/cdere, eliminndu-se astfel operaiunile riscante de
ndeprtare controlat a acestora.
Structura are n compunere cabluri perimetrale (pe toate cele patru laturi); atunci
cnd se dorete mularea ct mai aproape de stnc a plasei se utilizeaza cabluri intermediare,
trecute pe sub plcile de ancoraj.
Prinderea plaselor adiacente se realizeaz cu inele de legtura de 3/8".
200
Structura tip barier de protecie mpotriva cderilor de pietre protejeaz

mpotriva impactului produs de pietrele n cdere. Pornind de la structura versantului
se poate aprecia mrimea blocurilor cu potenial de desprindere, nlimea de cdere
i traiectoria probabil. Astfel se poate calcula energia cinetic pe care trebuie s o
preia bariera de protecie. Structura trebuie s fie foarte rezistent i deformabil. La
impact deplasarea plasei depete 2m, iar nlimea se reduce la 85% din nlimea
de construcie.
Componentele structurii sunt: plasa, stlpii de susinere, cablurile de susinere a
plasei, cablurile de ancorare a stlpilor, ancorele flexibile.
Plasa utilizat poate fi cu ochiuri romboidale sau cu ochiuri circulare. Ochiurile
circulare sunt alctuite dintr-un numr de spire de srma cu diametrul srmei de 3mm.
Ambele tipuri de plas sunt confecionate din oel aliat de nalt rezisten (efortul de rupere
1770 N/mm2).
Alegerea tipului de plas se face n funcie de energia ce trebuie absorbit.
Stlpii sunt profile metalice "I" cu rigidizri pe inim. Captul inferior este articulat de
placa de baz care se fixeaz n teren cu maximum 3 ancore rigide (bare cu seciune plin).
Captul superior este prelucrat astfel nct s permit att trecerea cablurilor de susinere a
plasei ct i prinderea cablurilor de ancorare.
Cablurile de susinere a plasei superior i inferior trec prin stlpi i asigur
suportul de care se prinde plasa. La capetele barierei aceste cabluri se prind de ancore
flexibile ncastrate n teren. In zonele extreme, nainte de trecerile prin stlpii marginali, se
intercaleaz "inele de frnare". Aceste piese sunt formate dintr-o spira care se strnge (i
micoreaz progresiv diametrul) atunci cnd se trage de capetele ei.
Cablurile de ancorare asigur legtura ntre vrful stlpilor i teren (prin intermediul
ancorelor flexibile). Sunt prevzute cu "inele de frnare".
Ancorele flexibile sunt alctuite din cabluri.
Teaca metalica exterioara

Clema de prindere cablu
Teaca metalica interioara
Distantier
1000 mm
Piesa de capat
Cablu spiralat
500 mm
SECTIUNE A-A
Fig.4.34. Detaliu ancor cablu spiralat
Pentru protectia impotriva caderilor de stanci s-a proiectat o copertina din beton
armat la km 206+300.
201
Fig.4.35. Copertina vedere in plan
Fig.4.36. Copertina sectiune transversala si elevatie
Coordonare: Ing. Mihail Munteanu

ef proiect: Ing. Cristiana Stanciu
Proiectani principali: Ing. Cristiana Stanciu; Ing. Alexandru Ungureanu
Faza de proiectare: SF;PT; DE
202
4.2.9. AUTOSTRADA TRANSILVANIA SECTOR 2 SI 3,

TRGU MURE BOR
Protectie taluz
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R
2.5%
2.5%
1:1
H max=7.50 m
4.0%
4.0%
1:2
1:2
4%
.
4%
min 2%
min 2%
0%...4%
0%...4%
Decapare teren vegetal
Linie teren natural
Perna de balast
Sarcini XES-00206-R
Geotextil
Umplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini

(Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
Fig. 4.37. Profil transversal tip R1 - protecie taluz rambleu cu pmnt vegetal
nierbat i pern de balast
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
2.5%
2.5%
4% 1:10
1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
1:
1:2
1:2
min 2%
Geotextil
4%...10%
.
4%..10%
Perna de balast
conform cu Caietul
de Sarcini XES-00206-R
2%..10%
Linie fundatie rambleu
Linie teren natural
Umplutura din material coeziv

conform Caiet de Sarcini
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
2.5%
2.5%
1:10
4%
1:1
min 2%
4%
1:1
4%
Geotextil
4%
4%
1:1
1:2
4%
4%
1:1
4%
4%

Perna de balast
conform cu Caietul
de Sarcini XES-00206-R
(Terasamente / Strat de forma)
XES-00207-R
1:1
4%
1 :1
4%
4%
H max=7.50 m
4.0%
4.0%
1:2
4%
Linie teren natural
203
>10%
Protectie taluz conform

cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Sant din beton turnat
pe loc C20/25
sau din elemente
din beton prefabricat C25/30
1:2
2.5%
2.5%
1:
1 :1
1:
1
2%
6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25

sau din elemente din C25/30
max.7.50 m
Se aplica la debleele cu H > 7.50 m
Protectie taluz conform

cu Caietul de Sarcini XES-00211-R

1:1
:1
4.0%
4.0%
Ax proiectat
1 :1
Dren longitudinal conform

Caiet Sarcini XRS-00501-R
1:
Tub riflat dren

Tub canalizare
Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini

Tub pentru telecomunicatii
Pipe for telecommunications
Fig. 4.40. Profil transversal tip D1 - protecie taluz debleu cu pmnt vegetal
nierbat i asanare cu drenaj longitudinal
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
2.5%
1:1
4.0%
4.0%
5.00
min 2%
Sant pereat prefabricat

sau monolit
min 2%
Linie teren natural
Hmax = 7.50m
2.5%
1:1
Sant din beton turnat

pe loc C20/25
sau din elemente din
beton prefabricat C25/30
H= 6.00 m
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R


XES-00207-R
Fig. 4.41. Profil transversal tip R4 - protecie taluz rambleu cu pmnt vegetal nierbat
1:1
4.0%
4.0%
1 :2
1:2
min 2%
Geotextil
5.00
Hmax=7.50m
H max = 7.50m

sau monolit
4%
1:1
H2 = 6.00 m
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
1:2
Strat de imbunatatire a fundatiei paralel cu linia

fundatiei rambleului
min 2%
Geotextil

XES-00207-R
Stratul de imbunatatire a fundatiei, din material granular,

conform Caiet de Sarcini (Terasamente/Strat de forma)
XES-00207-R Cap.2.2.3
Fig. 4.42. Profil transversal tip R5 - protecie taluz rambleu cu pmnt vegetal nierbat i strat de
mbuntire a fundaiei pentru rambleele amplasate pe teren moale si umed
204
2.5%
1:
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
2.5%
4.0%
4.0%
1:2
2.00
1:2
2%
2%
2%
Geotextil
Umplutura din material

coeziv
Linie teren natural
Hmax = 7.50 m
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Teren suport
Umplutura de material
granular
Decapare teren necorespunzator
Fig. 4.43. Profil transversal tip R6A - protecie taluz rambleu cu pamant vegetal nierbat
Sarcini XES-00211-R
2.5%
1:
Sarcini XES 00211 R
2.5%
4.0%
4.0%
1:2
1:2
min.1.50
min 2%

sau monolit
Ax proiectat
Linie teren natural

coeziv
min 2%
2%
2%

sau monolit
Decapare teren necorespunzator

conform XES -00207-R Cap.2.2.1
Fig. 4.44. Profil transversal tip R6B - protecie taluz rambleu cu pmnt vegetal nierbat
n mai 2005 s-au proiectat profilele tip urmtoarele:

0
0.6
DETALIU
2.5%
1:6
2.5%
1:
1:1
1:6
1
6.00 m
Protectie taluz cu masca drenanta
1: 1
1 :1
4.0%
4.0%

Ax proiectat
1: 1

DETALIU
Barbacana 200
din tub PVC neperforat
Tub canalizare
Bordura beton C 20 / 25
1.00 1.00
VEDERE IN PLAN

Protectie berma
Zidarie uscata din piatra bruta
Fig. 4.45. Profil transversal tip D2 - protecie taluz debleu cu masc drenant
205
Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R

1:6
1:

2.5%
2.5%
2.5%
2.5%
1:
1: 1
1:6
1
1:1
1:1
4.0%
4.0%
1:
6.00 m
1:

corespunzator Caiet de Sarcini
XES-00207-R

Dren longitudinal
Longitidinal cutting drain
Umplutura din material corespunzator Caiet de Sarcini

Tub canalizare
Fig. 4.46. Profil transversal tip D2A - protecie parial taluz debleu cu masc drenant

PROTECTIE TALUZ DEBLEU CU PAMANT VEGETAL INIERBAT SI ASANARE CU
DRENURI FORATE ORIZONTAL
Protectie berma
PROFIL TRANSVERSAL TIP - D3
Protectie taluz
DREN FORAT ORIZONTAL
Casiu pe taluz
1 :1
1:6
1:1
4.0%
4.0%
:1
Pinten beton C 20 /25
1:1
Dren longitudinal
max. 20.00m
Cap de dren
2.5%
Tub riflat dren
Ax proiectat
1 :1
Umplutura din material corespunzator

XES-00207-R
1:
1 :1
1.00
2.5%
1:6
6.00 m
Protectie taluz
Tub canalizare
Dren longitudinal
Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini

VEDERE IN PLAN
Tub canalizare
max. 20
DETALIU
.00m
Tub PVC perforat DN 90 mm

invelit in geotextil,
Protectie taluz
max. 20.00m
10.00m
Barbacana DN 110 mm din tub PVC neperforat
Casiu pe taluz
Tub PVC perforat DN 90 mm,

invelit in geotextil L=max.20.00 m
Casiu pe taluz
Casiu pe taluz
Beton C20/25
Drenuri forate orizontal
SECTIUNE " 2-2"

sau din elemente din beton prefabricat C25/30
Sant din beton turnat pe loc C20 /25

sau din elemente din beton prefabricat C25 /30
nierbat i asanare cu drenuri forate orizontal
206
Protectie berma
Protectie taluz
Saibe drenante
Saibe drenante
5.00
6.00m

Asanare taluz debleu cu saibe drenante

1:6
1:
1 :1
1:6
1:1
1 :1
4 .0%
4.0%
1 :1
:1
1:
12.00m
Dren longitudinal
Umplutura cu pietris (7-25) conform

caiet Sarcini XES-00216 - R
SECTIUNE "1-1"
0
0.2 .30
1
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm

20
Tub canalizare
4.00 - 6.00m
6.00

corespunzator conform
Caiet de Sarcini (Terasamente Strat de forma) XES-00207-R
Umplutura cu
pietris (7-25)
Geotextil
1.00
7.90
1.00
Umplutura cu pietris (7-25)
12.00
saibe drenante
Protectie taluz conform cu
Caietul de Sarcini XES-00211 - R
1.00
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm
1.00
4.00 - 6.00 m

Geotextil
nierbat i asanare cu aibe drenante
ef proiect:
Ing. Mihail Munteanu; Ing. Dorin Cozachevici
Proiectani principali: Ing. Nicoleta Duu; Ing. Gabriela Sava; Ing. Cristiana Stanciu,
Ing. Alexandru Ungureanu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
DE
207
4.2.10. CONSOLIDARE VERSANI DN 10 KM 81+000, PROIECTUL

NEFIIND PE DEPLIN SOLUIONAT NICI PN N PREZENT
DATORIT FENOMENELOR COMPLEXE DE ALUNECARE I
CURGERE GRAVITAIONAL ACTIVE CARE SE
MANIFEST N ZON.
Drumul naional 10 face legtura ntre oraele reedine de jude Buzu i Braov.
Tronsonul DN 10 adiacent km 81+000 este situat ntre Acumularea Siriu n aval i
versantul stng mpdurit al Masivului Podu Calului - n amonte.
Materialul alunecat provine din eroziunea progresiv a pereilor unei viroage situate
aproape de creasta versantului; acest material erodat, depus pe fundul viroagei, este nmuiat
de apa provenit din izvoare. La atingerea masei critice, materialul noroios deverseaz peste
marginea aval a viroagei i curge lent pe versant pn la baz. Acest fenomen este
amplificat i grbit de precipitaiile mai abundente din anumite perioade.
Fig. 4.49. Alunecare versant Mai 2005
Fig. 4.50. Baraj captare izvor versant
208
Dat fiind dinamica ampl a fenomenului de instabilitate i necesitatea urgent de

redare n exploatare a drumului, s-a stabilit ca interveniile n zon s comporte dou faze:
Faza I Lucrri provizorii
Faza a II-a Lucrri definitive
Lucrrile proiectate n faza a II-a sunt urmtoarele:
Lucrare de susinere i retenie cu ranfori izolai, ancorai i cu elemente de
continuizare prefabricate de tip bolar.
Fig. 4.51. Ranfori ancorai i cu elemente prefabricate de tip bolar
Aceast lucrare are rolul de consolidare a taluzului de debleu i de reinere a

materialului care va rezulta din eventuale viitoare eroziuni sau prbuiri locale ale
versantului natural. nlimea elevaiei lucrrii este constant (H = 5,00m).
Fig. 4.52. Zid de sprijin realizat din bolari de tip tunel. Ancorare ranfori. Execuie rigol i cap dren
209
Protecia taluzurilor ravenei create n uma alunecrii

n vederea combaterii
eroziunii n continuare a malurilor
ravenei create ca urmare a alunecrii
versantului s-a prevzut o protecie de
taluz cu georeele nsmnate. Acest tip
de protecie permite att refacerea
rapid a condiiilor de mediu existente
n zon nainte de calamitate, ct i
pstrarea ndelungat a acestora prin
mai buna fixare a vegetaiei.
Fig. 4.53. Seciune baraj de drenaj
Fig. 4.54. Septembrie 2006
Fig. 4.55. Contur raven n evoluie, Septembrie 2006
210
Lucrare de protecie antioc a ranforilor i bolarilor
Fig. 4.56. Protecie antioc a ranforilor i bolarilor
n spatele lucrrii de susinere i retenie descris mai sus s-a prevzut un prism de
piatr cu seciune trapezoidal cu nlime max. de 5m. La partea superioar a prismului se
va executa o lucrare continu din gabioane cu o nlime constant de 1,50m.
Rolul acestor lucrri este de a nltura efectul de izbire cauzat de eventualele cderi
de stnci asupra betonului ranforilor i bolarilor.
Pentru evitarea stagnrii apelor sub prismul de piatr s-au proiectat drenuri n
sptur n mijlocul fiecrei travei. Aceste drenuri sunt prevzute cu umplutur drenant,
tuburi din PVC i filtru din geotextil. Apele astfel captate se vor evacua la mijlocul fiecrei
travei n rigola drumului a crei refacere a fost prevzut n prezentul proiect.
Fig. 4.57. Decembrie 2007
ef proiect:
Ing. Cristiana Stanciu
Proiectani principali: Ing. Alexandru Ungureanu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
SF
211
4.2.11. CONSOLIDARE VERSANTI SI PRAG DE FUND PE DN 10

Km 25+800-92+700 Buzau-Nehoiu
n zona Km 26 , (in apropierea comunei Mgura), Km 36 (comuna Vipereti), Km

92, drumul a fost tasat si rupt ca urmare a aciunii apelor infiltrate n corpul drumului, a
curgerii haotice a apelor de pe versant si a puternicei eroziuni la piciorul versantului produs
de rul Buzau (zona Mgura).
Lucrrile pentru stabilizarea zonelor au constat n:
- injecii cu past de ciment n corpul drumului realizate dupa metoda clasic (foraj,
introducere armatur i past de ciment n gaura forat);
-coloane din beton armat solidarizate prin radiere ancorate din beton armat;
-drenuri n spatur prevazute cu tub de colectare i umplutur drenant nvelite n
geotextil;
-drenuri forate de la suprafa n diferite direcii;
-refacere sistem rutier.
Fig. 4.58. Rezultatul tasrii i al ruperii terenului
212
Fig. 4.59. Sitaia din teren
Fig. 4.60. Dren longitudinal
ef proiect:
Ing. Ioana Lungu
Proiectani:
Ing. Andreea Dnciulescu
Faza de proiectare:
SF; PT; DE
213
4.2.12. ELIMINARE EFECTE CALAMITTI DN 10,

Km 78+000 Km 80+900
Soluia adoptat a fost consolidare cu plase ancorate.
Fig. 4.61. Profil transversal tip - Plase ancurate
ef proiect:
Proiectani:
Faza de proiectare:
DE
214
4.2.13. CONSOLIDARE DN 10 Km 88+600

Proiectul cuprinde lucrrile de consolidare: coloane 1500 din beton armat si ancore
betonate
Km 88+602.28
4.50
F1
0.45
0.45
16.00
30
15.00
22
.00
12.50
12.70
12.05
0.20
15.00
2.30
12
.00
Fig. 4.62. Profil transversal: Km 88+602.28
50 33 1.17
1.10
1.50
25
1.50
1500
16.00
16.00
2.10
1.10
2.10
1:3
1:3
25
6.00
5.17
5033
1.50
1.50
1.50
3.00
Fig. 4.63. Radier pe coloane 1500

Detalii de execuie
Fig. 4.64. Coloane din beton armat 150
ef proiect:
Proiectani principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Dorin Cozachevici;
Ing. Ioana Lungu
Faza de proiectare:
DE
215
4.2.14. CONSOLIDARE DN 65 Km 24+400 Bal, Pachet VI, Obiect 1

Lucrrile de consolidare sunt amplasate pe taluzul drept al DN 65, n zona Km
24+395-24+415.
Lucrri proiectate coninute n proiect au fost:
1. Lucrri de sprijinire a debleului dreapta cu ziduri din beton armat cu he=2.5m; si
lungimea de 20 m amplasate la marginea exterioar a rigolei existente. n spatele zidului, pe
talpa acestuia s-a proiectat un dren pentru captarea apelor subterane.
Evacuarea apelor colectate de dren se face prin barbacane prevzute in zidul din
beton armat, in rigola de la baza debleului.
Fig. 4.65. Fotografii de pe teren nainte de nceperea lucrrilor
2. Lucrri de amenajare an dreapta

- Km 0+000 - Km 0+115 - an ranforsat (1.00 - 1.30 m)
- Km 0+115 - Km 0+200 - an trapezoidal din beton monolit cu baza de 50 cm;.
- Km 0+200 - Km 0+320 - an de pmnt cu lime de 1.00 m si adncime de 30 - 35 cm
funcie de configuraia terenului. Acesta se evacueaz prin podeul CF aflat la captul aval
al anului .
Fig. 4.66. Imagini de pe teren nainte de nceperea lucrrilor
216
3. Lucrri de evacuare apa in aval

- prelungire pode tub 1.00 m cu 10 m in aval de la camera de cdere dintre
proprieti.
- amenajare an evacuare cu beton monolit pe lungimea de 10 m, in aval de captul
tubului 1.00 m proiectat.
Programul de urmrire pe faze determinante cuprinde predarea amplasamentului;
natura terenului de fundare la primul tronson de zid, forma, dimensiunile si betonarea gropii
de fundare;execuia zidului din beton armat: armare, cofrare, betonare primul tronson;
executarea anului din beton monolit primul tronson; executarea anului ranforsat
primul tronson
an ranforsat h=1.25m; (he=1.0m)
B-B
50
50
1.25
He=1.00m
A-A
1.00
C
S E C T I U N E C-C
1.25
He=1.00m
1.00
Fig. 4.67. Prezentm seciuni prin anul ranforsat si armarea anului
Zid din beton armat He =2.50m
Fig. 4.68. Zid din beton armat
ef proiect:
Ing. Mihail Munteanu
Proiectani principali: Ing. Nicoleta Duu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
DE
217
4.2.15. TASRI ALE PARII CAROSABILE PE DN 10

Km 29+800 Km 29+850
Proiectul cuprinde lucrrile de consolidare: Consolidare cu minipiloi injectai
Fig. 4.69. Seciuni transversale i seciuni prin minipilot injectat
Ax existent
2:3
Fig. 4.70. Profil transversal cu minipiloi injectai H=9.00m
ef proiect:
Proiectani principali:
Ing. Nicoleta Duu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT; CS; DE
218
4.2.16. TASRI ALE PARII CAROSABILE PE DN 10 Km 72+600
Proiectul prevede solutii de consolidare cu minipiloi injectai.
Fig. 4.71. Profil transversal cu minipiloi injectai H=11.50m
ef proiect:
Ing. Nicoleta Duu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT; CS; DE
219
4.2.17. ELIMINAREA EFECTELOR INUNDAIILOR PE DN 10

km 82+400-82+480, km 83+700-83+800, km 84+300-84+700,
km 85+900, km 87+200-87+500, km 87+600-88+100, km 88+850,
km 88+900-89+170, km 89+600
Traseul drumului DN 10 se desfoar de-a lungul vii rului Buzu i realizeaz
legtura ntre oraele Buzu i Braov, tronsoanele aferente poziiilor kilometrice precizate
n titlu fiind situate pe teritoriul localitilor Siriu i Gura Siriului.
Fenomenele de instabilitate ntlnite frecvent de-a lungul zonei supuse cercetrilor
sunt amplificate i grbite de precipitaiile mai abundente din anumite perioade.
Lucrrile proiectate au fost grupate n mai multe obiecte, n funcie de natura
fenomenelor de instabilitate, volumul i cauzele acestora. Pe sectoarele Km 83+700
83+800 si Km 88+850 - 88+950 s-a prevazut suprainaltarea zidurilor de sprijin existente cu
gabioane.
Supranlare zid de sprijin existent cu gabioane
La km 85+900 si km 89+600 s-a proiectat/executat sprijiniri ale corpului drumului cu
coloane 1500mm fundate n roca de baz, rigidizate cte dou cu un radier din beton
armat care are o nlime de 2.00m.
Lungimea fiecrui tronson de radier este de 6.00m, n total fiind prevzute 3 radiere.
Fig. 4.72. Coloane cu radier din beton armat
ef proiect:
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT i DE.
220
4.2.18. REFACERE ZID SPRIJIN DE RAMBLEU Km 65+000 Stnga

REFACERE PODEE DALATE
Km 74+037 pe DN 7C Trasfgran
La Km 65 apele infiltrate n corpul drumului au determinat curgerea materialului din
componena acestuia prin spaiul creat sub bolile dintre chesoanele existente, fapt ce a dus
la apariia unor gropi n platforma acestuia.
Fig. 4.73. Fotografii din timpul execuiei
Lucrrile proiectate, au constat n:

- Minipiloi injectai fr radier din beton armat (executai de pe platforma drumului
n spaiul dintre chesoane existente folosind tehnologia cu bare autoperforante).
Pentru ca stabilizarea prin injectare s fie mai eficient la baza bolilor dintre
gabioane s-a prevazut execuia unor grinzi de beton, n acest mod reducnd pierderile de
past de ciment.
- Minipiloi injectai solidarizai cu radiere din beton armat, la captul dinspre lacul
Blea al zonei consolidate cu chesoane.
Aceti minipiloi s-au executat dup procedeul clasic : forare, introducere carcas de
armatur, injectare past de ciment sub presiune.
n zona Km 74 s-au inlocuit 3 podee vechi, deteriorate i cu dimensiuni reduse cu
tuburi din tabl ondulat zincat. Totodat s-au refacut amenajrile din amonte i aval de
aceste podee.
In ambele zone s-a refacut structura rutier n intregime ( beton asfaltic, binder,
mixtur asfaltic, piatr spart, balast) n zona minipiloilor i a podeelor,iar n zonele
adiacente acestora s-a ranforsat sistemul rutier existent pe toat limea prii carosabile
(beton asfaltic, binder pentru preluare denivelri).
ef proiect:
Ing. Ioana Lungu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT+DE+ET+DA+DT
221
4.2.19. MODERNIZARE DJ 552B RPA ROIE (DJ 552)

Seghet-Suharu Deznui-Gubncea-BechetClugreiVerbicioaraVorbia km 0+000 27+275
Lucrarea de consolidare este amplasat pe DN 552, km 0+000-27+275, jude Dolj
Tipuri de lucrri la faza de proiectare SF: Fundaii de parapet adncite tip L i
drenuri longitudinal
PROFIL TRANSVERSAL TIP NR.4 DJ 552B

Se aplica Km14+900 - Km 15+900
1:
4%
2.5%
2.5%
1:2
4%
2:3
Ax DJ552B
Rigola pereata
1:
1
Fig. 4.74. Profil transversal tip nr. 4, DJ 552 B
ef proiect:
Ing. Nicoleta Duu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
SF
222
4.2.20. CONSOLIDARE TERASAMENTE I VERSANI PE DN 1

Posada Km 114+700-115+000
Pe DN 1 Comarnic Sinaia n zona Km 114+850, n primavara 2006 au aprut n
platforma drumului crpturi transversale i tasri care au evoluat progresiv, elementele
componente ale corpului drumului (ziduri de sprijin rambleu, ziduri de sprijin debleu,
anturi) au crpat i s-au distanat crend posibilitatea infiltrrii apelor de suprafaa n corpul
drumului.
In zona drumului s-au creat goluri vizibile mai ales n partea amonte, n spatele
zidului de rambleu, dar i a zidului de debleu, fapt relevat prin micarea acestuia pe
vertical, mpnarea tronsoanelor la rosturi i fisurarea elevaiei pe orizontal.
Rigola de la marginea dreapt a carosabilului, din cauza deplasrii zidului de debleu,
a fost deteriorat, marginea sa ajungnd deasupra carosabilului, ceea ce a permis intrarea
apelor de suprafaa n sistemul rutier, rigola neavnd asigurat descarcarea in aval.
Situaia existent implica un risc deosebit deoarece ntreruperea circulaiei pe DN1
intr-o zon de defileu foarte ngust nu permite realizarea unei variante, la aceasta adaugnd
faptul c zona de ruptur se afla n interiorul unei curbe ( dintr-o succesiune de curbe) fr
vizibilitate si poate atrage accidente cu urmri deosebit de grave.
Lucrrile necesare cosolidrii zonei instabile de pe DN 1 Km 114+700-115+000 au
nceput in regim de urgen pe baza dispoziiilor de antier date de proiectant, completrile
pentru elaborarea poiectului efectundu-se in acelasi timp cu execuia lucrrilor.
Au fost necesare urmtoarele lucrri pentru consolidarea zonei de rambleu:
- coloane forate din beton armat 1500 solidarizate la partea superioar cu radiere in
consol in zona bolilor cu pilatri;
- placarea zidului de rambleu si a bolilor din beton pentru a permite preluarea unor
fore transmise pe tiranii activi si pasivi;
- tirani pasivi i activi autopereforani realizai n zona zidului de rambleu degradat
unde laimea drumului nu permitea desfurarea execuiei sub circulaie din cauza limii
foarte mici (67 m) ;
- lucrri tehnologice pentru realizarea lucrrilor de mai sus;
- drenaje orizontale la rambleu;
- amenajri scurgeri ape;
- reparaii la lucrri existente.
Lucrrile executate pentru zona de debleu au constat din:
- placare i ancorare zid debleu existent pe portiunea rmas nedemolat dinspre
Sinaia;
- drenaje orizontale la debleu;
- refacerea rigolei drumului
223
224
S-a corectat traseul n plan prin mrirea razelor de la 90 m la 150 m iar n profil
longitudinal s-au corectat tasrile din zona alunecrii i linia roie n zona racordrii cu
podul de la km 115+150. In profil transversal s-a asigurat latimea platformei de 10 m
corespunzatoare unui drum european la care s-au adaugat supralrgirile necesare precum i
dispozitivele de scurgere a apelor i cele de siguran n exploatare.
ef proiect:
Ing. Ioana Lungu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
SF; PT; DE
225
4.2.21. CONSOLIDARE DN 74 Km 26+800-Km 28+600
Lucrri de consolidare executate:

Zid de sprijin din beton monolit ;
Grinda din beton armat ;
Ranfori pe minipiloi injectai;
Fundaii de parapet adancite tip L
Fig.4. 79.Zid de sprijin din beton monolit
Fig.4. 80. Elevaie zid de sprijin din beton monolit
226
Fig.4. 81. Profil transversal prin grinda din beton armat
Fig.4. 82. Fundaii de parapet adncite tip L
ef proiect:
Ing. Gabriela Sava
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT+DE+CS
227
4.2.22. RESTAURARE I CONSOLIDARE ZID PRBUIT ZONA

PRIMRIEI - CETATEA SIGHIOARA
Pierderea stabilitii zidului cetii s-a produs n luna aprilie 2006 pe o poriune de ~
55 m, la est de cldirea Primariei.
Fenomenul a fost iniiat de o prbuire a unei zone din zid situat n treimea de jos
(existent de mai muli ani), urmat de o prbuire de mas a ntregului zid al Cetii. Pentru
eliminarea pericolului unei pierderi de stabilitate a masei de pmnt dintre PRIMRIE i
ZIDUL CETII, zona de pmnt rmas n taluz vertical a fost nivelat (n pant) cu
mpingerea pmntului spre taluzul din aval.
Lucrrile propuse a se executa n zona zidului Cetii sunt urmtoarele:
lucrri de sprijinire cu elemente fiate (minipiloi) cu descrierea a trei soluii:
Fig.4. 83. Lucrare de sprijinire a zidului existent cu minipiloti forati

si grinda de solidarizare a minipilotilor
Varianta 1: Lucrare de sprijinire la baza zidului existent neprbuit cu minipiloi forai (2

buc./seciune) i grind de solidarizare a minipiloilor. Zidul existent este ancorat n treimea
superioar cu ancore pasive
228
Varianta 2: Lucrare de
sprijinire la baza zidului
existent neprbuit cu
minipiloi forai
(1
buc./sec.) i grind de
solidarizare a minipiloilor
In spatele zidului existent,
n
vederea
reducerii
mpingerii
active,
se
prevede de asemenea o
lucrare cu elemente fiate
(minipiloi
i
ancore
pasive) solidarizate cu o
grind din beton armat
(Fig. 4.93).
Fig.4. 84. Minipiloti forati si grinda de solidarizare a lor (1 buc./sectiune)
Varianta 3 : In zona zidului

existent prabuit, restaurarea
acestuia va fi completa,
pentru consolidarea zidriei
fiind necesar a se executa
mai ntai o structur de
rezisten (zid de sprijin) din
beton armat fundat pe
minipiloi. In faa acestei
structuri de rezisten se va
reconstitui n final zidul
Cetii din piatr recuperat
(Fig. 4.94).
Fig.4. 85. Zid de sprijin din beton armat fundat pe minipiloti
229
lucrri conexe lucrrilor de consolidare i restaurare a zidului Cetii, constnd

n:
- refacere trotuare din dale prefabricate n spatele i faa zidului Cetii;
- refacere rigol din piatr cubic n spatele zidului Cetii.
Fig.4. 86. Situatia din teren
Coordonare
Ing. M. Munteanu
ef proiect:
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
SF, PT i DE.
230
4.2.23. AUTOSTRADA TRANSILVANIA - Sector 3B10 si 3B12

La proiectarea lucrrilor de consolidare s-a inut cont de faptul c traseul strbate
zone variate din punct de vedere morfologic i geologic ceea ce a condus la necesitatea
efecturii de investigaii pentru determinarea ct mai exact a litologiei terenului pe culoarul
autostrzii. Studiile geotehnice au furnizat informatii despre natura si caracteristicile
pamanturilor din zona.
Pentru evidentierea zonelor, posibile, de instabilitate si stabilirea soluiilor de
consolidare au fost efectuate calcule dupa cum urmeaz:
Pentru fiecare zon de debleu au fost efectuate calcule de stabilitate in seciunea de
adncime maxim dar nu mai mic de 6.00 m, lund n considerare forajele ce prezentau
cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zon.
Pentru fiecare zon de rambleu au fost efectuate calcule de stabilitate i tasare n
seciunile avnd nlimea maxim i pentru rampele podurilor, lund n considerare forajele
ce prezentau cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zon.
In urma acestor calcule au rezultat urmtoarele:
Apariia unor suprafee de alunecare superficiale astfel:
la rambleele din material granular (rampele podurilor);
la debleele nalte spate n terenuri cu caracteristici geotehnice mai slabe sau
care conin straturi (lentile) de material granular.
Apariia unor tasri ale rampelor podurilor, pe perioada de exploatare, mai mari de
3.00 cm.
Aceste informaii au stat la baza alegerii soluiilor adoptate n proiect i care au
rspuns urmtoarelor cerinte:
- asigurarea elementelor geometrice necesare autostrzii n condiiile de teren
existente innd cont i de minimizarea lucrrilor de consolidare a rambleelor i debleelor
autostrzii
- asigurarea stabilitii generale a terasamentelor i taluzurilor autostrzii prin
alegerea unor pante optime ale taluzurilor de rambleu i de debleu.
Cele dou deziderate s-au concretizat prin:
1.Lucrri in debleu care au ca rol protejarea, susinerea i consolidarea pantelor
rezultate ca urmare a spturilor necesare.
Protecie taluz cu geocelule aceasta solutie a fost aleasa pentru protejarea
taluzurilor mpotriva ravinrilor provocate de apele pluviale si cele provenite din infiltraii.
Avnd n vedere faptul c dezvoltarea fenomenelor de alunecri superficiale i
ravinri n cazul debleelor este mai rapid datorit caracteristicilor mai slabe ale terenului
n care se efectueaz sptura, existentei unor straturi (lentile) de material granular, apariiei
exfiltraiilor, modificrii proprietilor fizico-mecanice si chimice, este necesar protejarea
imediat a taluzurilor.
anturile de la baza taluzurilor de debleu se vor proteja cu geocelule umplute cu
beton iar taluzurile i bermele cu geocelule umplute cu pmnt vegetal.
Protejarea taluzurilor cu sol vegetal i nsmnare va produce efecte dup o perioad
mai lung de timp, necesar pentru dezvoltarea sistemului radicular.
231
Coloane din beton armat aceasta soluie a fost aleas pentru consolidarea
taluzurilor debleelor nalte instabile. Coloanele cu diametul de 1500 mm se vor amplasa la
baza acestor deblee , la distana 1.65 m interax (n lungul drumului) i se vor solidariza la
partea superioar cu radiere din beton armat.
Ziduri din beton aceasta soluie a fost aleas pentru racordarea capetelor zonelor
de debleu consolidate cu coloane din beton armat .
2. Lucrri in rambleu care au rolul de protectie, susinere i/sau ranforsare a
rambleului autostrzii.
Protecie taluz rampe poduri cu geocelule aceasta soluie a fost necesar pentru
protejarea rapid i de durat a taluzurilor impotriva alunecrilor superficiale ale
materialului granular din rambleu.
Pentru a se evita apariia tasrilor, la rampele podurilor, mai mari de 3.00 cm pe
perioada de exploatare este necesar o perioad suplimentar de consolidare a terenului, ce
variaz intre 1.5 si 6.0 luni de la terminarea rambleului pn la aternerea straturilor rutiere.
Pmnt armat cu geogrile aceast soluie a fost necesar pentru consolidarea
rambeelor instabile. Prismul de geogrile se va construi pe o fundaie de beton la baza
rambleului. Geogrilele se vor aseza la 50 cm pe nalimea rambleului iar ntre stratele de
geogrile se va realiza umplutura din material granular.
Ranforsarea bazei rambleelor cu un strat de geogrile are rolul de mbunatire a
bazei rambleului prin ncorporarea unei folii de geogril ntr-un strat de material granular.
3. Drenaje au ca rol colectarea apei din stratele granulare ale sistemului rutier n
zonele de debleu, acolo unde cota acestor strate este sub cota rigolelor autostrzii. Pentru
verificarea funcionalitii drenurilor se vor amplasa cmine de vizitare.
4. Canalizri au rolul de a prelua debitele reale de ap colectate de pe platforma
autostrzii, debite care depesc capacitatea rigolelor. Sistemul de canalizare este necesar i
pentru descrcarea rigolei din zona median acolo unde aceasta se termin ntr-o zon de
debleu.
Coordonare:
ef proiect:
Ing. Ioana Lungu; Ing. Cristiana Stanciu
Proiectani principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Gabriela Sava;
Ing. Nicoleta Duu; Ing. Livia Dobre; Ing. Carmen Clugru
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
SF, PT, DE
232
4.2.24. LUCRAREA DE CONSOLIDARE DREN I TRANEE DRENANT

PENTRU AUTOSTRADA TRANSILVANIA
Sector 2B1 CLUJ-BOR
Proiectul cuprinde urmatoarele solutii: tranee drenant i dren Km 18+130 i la Km
18+250
Tranee drenant i dren Km 18+130
Profil longitudinal Km 18+130 i seciuni transversale prin tranee drenant i dren
Km 18+130
Aerisire dren
drain ventilation
Umplutura material corespunzator
Filling with suitable material
TRANSEE DRENANTA
DRAINAGE TRENCH
Cheson circular H=10.00m

Circular caisson; H=10.00m
Aerisire dren
Drain ventilation
2.55
TRANSEE DRENANTA
DRAINAGE TRENCH
Umplutura drenanta (40...80 mm)

Drainage filling (40...80mm)
DREN
DRAIN
Fig.4. 87. Tranee drenant
DREN
DRAIN
Aerisire dren
drain ventilation
Pamant vegetal inierbat (50cm)

Grassed topsoil (50cm)
Umplutura drenanta (40...80mm)

Drainage fill (40...80mm)
Aerisire dren
Drain ventilation
SECTIUNE DREN
DRAIN SECTION
SECTIUNE TRANSEE DRENANTA

DRAINAGE TRENCH SECTION

1.50
4.00
Protectie cu geotextil
Protection with geotextil
8.00
Umplutura material granular (40...80mm)

Filling with granular material (40...80mm)
Umplutura material granular(40...80mm)
Filling with granular material(40...80mm)
Tub PVC 160 perforat
Pipe PVC 160 perforated
Fig.4. 88. Seciune tranee drenant
233
ZONA TALUZATA
SLOPED AREA
PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250

LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%

2:3
4%
2:3
4%
Fig.4. 89. Profil longitudinal alunecare km 18+250
PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250

LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250
4%
2 :3
2:3
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%
2:3
Fig.4. 90. Profil longitudinal alunecare km 18+250
234
15

Aerisire dren
Drain ventilation
ZONA TALUZATA
SLOPED AREA

PDU 17
15
Umplutura material granular
(40...80 mm)
Granular fill (40...80 mm)
1.00
4.00
8.00
Tub PVC 160

Pipe PVC 160
Tub PVC 160

Pipe PVC 160
Fig.4. 91. Profile transversale prin traneea drenant i dren

F1
PDU 26
PDU 25
15

(40...80mm)
Filling with granular material
(40...80mm)
8.00

(40...80 mm)
Granular fill (40...80 mm)
15
4.00
1.00
4.00
PDU 27
Tub PVC 160
Pipe PVC 160
Tub PVC 160

Pipe PVC 160
Fig.4. 92. Profile transversale prin traneea drenant i dren
Fig.4. 93. Seciune transversal prin autostrad la km 18+280
Coordonare:
ef proiect:
Ing. Gabriela Sava
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
DE
235
4.2.25. CONSOLIDARE DJ100G PDUREA CAZACU

Km 0+400, Km 0+800, Km 0+900 Comuna Vrbilu
Pe drumul judeean DJ 100G au fost identificate 4 zone instabile cu evoluie lent
staionar n perioada secetoas, dar accelerat n perioada ploioas. Efectele instabilitaii se
fac vizibile prin nclinarea i deplasarea lucrrilor existente, prin fisurile si crpturile
existente n platforma drumului.
Pentru consolidarea zonei s-au proiectat coloane forate solidarizate cu radiere din
beton armat pe partea de rambleu. Pentru consolidarea debleului s-au prevazut ziduri de
sprijin din beton monolit, iar sub antul drumului drenuri longitudinale.
Fig.4. 94. Imagini din teren
Fig.4. 95. Imagini din timpul execuiei
Coordonare:
ef proiect:
Ing. Iona Lungu
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
PT+CS+DE
236
4.2.26. MODERNIZARE DN 73 PITETI CMPULUNG BRAOV

km 13+800 km 42+850, km 54+050 km 128+250
Drumul naional 73 este amplasat n zona de sud a Romniei, strbtnd Depresiunea
Muscelului, apoi Pasul Rucr-Bran, Depresiunea Branului, oprindu-se n ara Brsei la
intrarea n municipiul Braov.
Imagini cu situaia iniial a drumului:
Fig.4. 96. Situatia din teren in aprilie 2007
Solutii poroiectate.
Fig.4. 97. Amenajare torent amonte cu trepte de beton
237
Fig.4. 98. Amenajare cu geocelule umplute cu beton
Fig.4. 99 Refacere dren n spatele zidului existent i ant de gard
Rigola ranforsata
50
max. 1.50
Km 81+521.59 - 81+738.57
Km 85+304.18 - 86+109.42
Km 86+346.01 - 86+796.01
Km 87+308.47 - 87+478.47
Km 87+308.47 - 87+394.00
Km 90+312.30 - 90+612.30
Km 93+758.02 - 93+833.62
25
Dren in spatele
rigolei
50
Km 64+936.71 - 64+990.52
Km 65+387.61 - 65+405.11
Km 70+092.92 - 70+162.92
Ac=
0.50
Nisip pilonat
Beton de pozare
Fig.4. 100. Rigola ramforsat din beton
238
Capac dren din

umplutura din argila
compactata
3:1
he
Zidarie uscata din

piatra bruta
PLATFORMA
Ac=
0.50
0.75
Ac=
0.50
PARTE CAROSABILA
Balast in dren
Parapet metalic
tip greu
Barbacana
50
2.5-7.0%
70
30
2.5-7.0%
1
1:
1:2
Fundatie adancita de parapet
0.80
3:1
AX PROIECTAT
Zid de debleu
din beton
2:3
1:3
1.40
b
Bf
Minipiloti armati injectati
L=15.00m
Fig.4. 101. Fundaie adncit de parapet pe dou rnduri de minipiloi
1.00
1.00
Gabioane
1.00
PLATFORMA
H (m)
Ac=
0.50
Parapet metalic
2.5-7.0%
2.5-7.0%
AX PROIECTAT
1.30
1.00
1
1:
1:2
0.25
B=H
0.75
Ac=
0.50
PARTE CAROSABILA
Fundatie de beton
2.50
Radier de beton armat
Coloane forate 1.08

L=20m
Fig.4. 102. Zid de debleu din gabioane pe fundaie de beton; consolidare cu

coloane forate i radier din beton
Rostuirea cu mortar
a moloanelor existente
Zid existent de debleu

ce se mentine
Inlocuirea cu beton
a moloanelor dislocate
PLATFORMA
Ac=
0.50
0.75
Ac=
0.50
PARTE CAROSABILA
Geogril pentru impiedicarea

transmiterii fisurilor(L=1.00m)
SREN965/1999
Parapet metalic
tip greu
Beton de panta
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1.20
1
1:
1:2
AX PROIECTAT
1
1:
2:3
2.10
Minipiloti
armati injectati L=15.00m
Fig.4. 103. Reparaii locale la ziduri existente; consolidare cu trei rnduri de minipiloi i radier de beton
239
c
de
p
am
3.0
L=
0m
0m
5.0
tan
dis
ta
re
co
An
la
2.5
An
c or
ed
ec
rea
sta
L=
4.5
0m
la 2
.50
m
0
2.5
dis
tan
ta
1.5
0
0m
2.5
3.0
L=
0m
0
2.5
3.0
L=
0m
10%
5
0.2
3.0
L=
1
1:
1:2
Fig.4. 104. Protecie versant cu plase ancorate
1.00
50
1.00
Gabion 1.00x1.00m
1.00
Gabion 1.00x1.50m
PLATFORMA
Ac=
0.50
PARTE CAROSABILA
Grinda de beton
Ac=
0.50
Parapet de zidarie de piatra

existent
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:
1:2
1.45
H elev.
1
1:
AX PROIECTAT
care se mentine
1.20
Zid de debleu existent din zidarie de piatra
Minipiloti armati injectati

L=15.00m
Monolit de injectie
Zid existent de rambleu

ce se mentine
Fig.4. 105. Supranlare zid existent cu gabioane; preluarea mpingerii pmntului cu dou rnduri de
minipiloi solidarizai cu grind din beton
Coordonare:
ef proiect:
Faza de proiectare:
SF
240
4.2.27. CONSOLIDARE VERSANT DN 7, KM 242-la Boia

PROTECIE VERSANI CU PLASE ANCORATE
Lucrrile de consolidare aplicate n acest proiect includ lucrri provizorii de
protecie, lucrri de curire controlat a taluzului de debleu i lucrri de protecie
antierozional cu plase ancorate, dintre care ultimele constituie elementul de noutate.
Fig.4. 106. Situaia iniial, cderi masive de pietre Martie 2006
Lucrri de protecie antierozional (plase ancorate) pe taluz dup curirea

(politura) suprafeei acestuia.
Dup rnguirea taluzului (care se efectueaz din motive de siguran pe tronsoane
de cte 10m nlime) i politura suprafeei acestuia se va fixa o plas de protecie din
srma zincat cu ochiuri dublu rsucite cu mrimea ochiurilor de 8x10 cm si 2,7mm.
Fixarea plasei se face la partea superioar printr-o bar din OB 37 20 ce se
prinde de ancorele de creast din bare PC 52 25. Ancorele de creast se amplaseaz la
cca. 1.50m fa de creasta taluzului, la interdistan de ~4.00m. Lungimea ancorelor de
creast este variabil, funcie de nlimea versantului ce trebuie protejat (pentru nlimi
mai mari de 28m, ancorele de creast vor avea lungimea de 12.00m; pentru nlimi
cuprinse ntre 28 si 17m lungimea va fi de 8.00m; pentru nlimi mai mici de 17m,
ancorele de creast vor avea lungimea de 6.00m).
Plasa se ndoaie peste aceast bar cca. 2 ochiuri i apoi se coase cu fir sau agrafe
inelare.
Plasa astfel prins la partea superioar se deruleaz ca o perdea pe taluz peste zona
rnguit.
241
Dup operaiunea de derulare a plasei pe taluz, se trece la execuia etajelor

intermediare de ancore ce va realiza mprirea cmpului plasei n caroiaje cu latura de
5.00 m. Ancorele din cmp au lungimea, de asemenea, variabil. Pentru cmpurile situate
la nlimi mai mari de 17m, ancorele au lungimea de 8.00m, iar pentru cele situate la
nlimi mai mici de 17m, lungimea ancorelor este de 6.00m.
Intre ancorele din cmp, peste plase, se ntind bare orizontale de fixare din OB 37
10mm sau cabluri 7mm.
Fig.4. 107. Profile caracteristice cu plase ancorate la km 242+758 i km 242+798
ef proiect:
Verificator QMSM:
Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare:
DE
242
4.3. ACTIVITATEA DE STUDII GEOTEHNICE

Activitatea geotehnica desfasurata in perioada 2003 2008 a continuat traditia
geotehnica inceputa in institut in urma cu peste 50 de ani. Aceasta perioada este
reprezentativa in primul rand datorita inceperii in luna iunie 2003 a unei lucrari de o mare
complexitate si extindere Autostrada Transilvania - sectorul Targu Mures Bors. Aceasta
lucrare pe langa problemele tehnice si logistice pe care ni le-a ridicat si pe care a trebuit sa
le rezolvam ne-a pus fata in fata cu modul de organizare si cu dotarea tehnica deosebita a
firmei americane Bechtel International, INC careia a trebuit sa ii fim parteneri.
Pentru a putea rezolva toate cerintele acestui complex proiect a trebuit sa actionam
atat pe planul reorganizarii cat si al dotarii cu aparatura si mijloace auto.
Colectivul Geotehnic a fost reorganizat in 4 echipe de investigatie pe teren pentru
dotarea carora au fost achizitionate 3 aparate Standard Penetration Test Anglia, 1 aparat de
forat Dando Anglia (atat pentru pamanturi cat si pentru roci), 3 masini de teren Dacia
pentru transportul muncitorilor si al echipamentelor usoare, 1 autocamion IVECO si 1
autocamion Roman Brasov pentru transportul echipamentelor grele.
Managementul tehnic si administrativ al activitatii de studii geotehnice este prezentat
schematic in cele ce urmeaza:
Precizam ca Laboratorul Geotehnic a fost de asemenea dotat cu un aparat de

forfecare directa ELE Anglia, un aparat Proctor ELE, un aparat CBR ELE atat
pentru determinari in situ cat si pentru determinari in laborator ELE, un deflectometru
dinamic usor, balante electronice, seturi de site si ciururi si o masina automata de cernut
pentru determinarea granulometriei. Au mai fost realizate, pe baza unor proiecte proprii, o
instalatie Lucas pentru determinarea in situ a modululelor statice de deformatie si un
deflectometru Benkelman.
Pentru realizarea acestor studii si pentru a obtine rezultate cat mai complete au fost
utilizate pe langa investigatiile clasice si testele in situ cu aparatul CBR sau placa statica iar
243
in cazul studiiilor geotehnice intocmite pentru consolidarea versantului drept al CDMN

km. 60 au fost executate atat investigatii clasice cat si investigatii geofizice (seismice si
electrometrice). Mentionam ca aceasta lucrare, realizata in colaborare cu Colectivul
Geofizic din cadrul SC ISPCF-SA, a fost prezentata la al 13-th European Meeting of
Environmental and Engineering Geophysics Near Surface 2007 Istanbul Turcia.
Combinarea metodelor clasice de investigatie cu metode nedistructive a mai fost
folosita si la studiile intocmite pentru Monitorizarea alunecarilor de teren de la km. 18 si
km. 39 - Autostrada Transilvania sector 2B prin echiparea forajelor cu aparatura
inclinometrica precum si la studiul realizat in colaborare cu Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Geologie si Geofizica, pentru Cercetarea hidrogeofizica privind starea
terenului de fundare a zonei sud-estice a incintei Sfintei Manastiri Suzana - jud. Prahova
244
Aceste colaborari cu societati de geofizica precum si faptul ca metodele nedistructive

sunt din ce in ce mai solicitate de beneficiarii nostri datorita complementaritatii lor fata de
investigatiile clasice ne fac sa ne propunem ca prioritara dezvoltarea acestui segment in
cadrul activitatilor de investigare a terenurilor de fundare.
Metodele geofizice, ofera posibilitatea obtinerii de informatii utile in locuri in care de
multe ori instalatiile de forat nu pot fi amplasate si pot fi folosite. Ele furnizeaza imagini de
ansamblu asupra zonei cercetate, punand in evidenta structuri geologice ascunse de forma
paleovailor, limitelor geologice intre formatiuni cu caracteristici geofizice diferite, curgeri
245
de ape subterane si directii preferentiale de curgere ale acestora, goluri subterane naturale
sau artificiale, vechi suprafete de instabilitate care se pot reactiva in anumite conditii.
*
*
Colaborarea permanenta cu proiectantii, cu parteneri romani si straini si nu in ultimul

rand mediul competitiv in care ne desfasuram activitatea ne-au impus realizarea unor
servicii geotehnice de calitate, competente si livrarea la termenele convenite.
Pentru aceasta si pentru a ne mentine in permanenta in topul firmelor de investigatie
geotehnica obiectivul nostru principal a fost acela de a fi in permanenta bine informati, de a
folosi informatiile pentru veni in intampinarea cerintelor clientului pe care am incercat nu
numai sa le realizam in totalitate dar chiar sa le depasim.
246

Cap 4 Divizia Studii Teren - Consolidari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 4 Divizia Studii Teren - Consolidari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.

4 DIVIZIA STUDII TEREN I CONSOLIDRI

Proiectarea lucrrilor de consolidare a rambleelor sau debleelor cilor rutiere,

Fig.4.1. Organigrama diviziei

4.2. LUCRRI DE REFERIN REALIZATE PENTRU

Sistem rutier existent

Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat

- imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor din rambleul sau

Fig. 4.3. Poziionarea drenului longitudinal

Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente

Sistem rutier existent

Fig. 4.5. mbuntairea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare

Fig. 4.6. Detalii cmin de vizitare

Fig. 4.7. Vedere n plan a cminului de vizitare

Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor n sptur

ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297

Fig. 4.10. Planul de situaie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297

Fig. 4.11. Profil transversal cu pmnt armat cu geogrile

ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

4.2.3. LUCRRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 km

b) Aripi aval pode; c) Radier pereat

Km 140+100 Km 140+319 - se refac parial gabioanele

4.2.4. REABILITARE PRIMAR DN 1A SCELE km 70+400-km 190+359

Refacere sistem rutier

ef proiect: Ing. Ioana Lungu

4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816

Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 i detalii cap tub evacuare;

Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80

Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95

ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 km 92+400

Fig. 4.18. Localizarea orientativ a drumului

Fig. 4.19. Procese de eroziune i tansport de material

Pe versantul stng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune i a deluviului s-a

Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane n ianuarie 2003

Fig. 4.21. Mai 2003 extinderea zonei de alunecare a deluviului

Fig. 4.22. Mai 2003 extinderea zonei de alunecare a deluviului

Zona de retinere a ebulmentului care trebuie

Zid de retentie a ebulmentului

Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit

Zid de retentie a ebulmentului

Umplutura din zidarie de piatra bruta

Fig. 4.25. Ziduri de gabioane ntre ranfori

Umplutura din zidarie

Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidrie uscat

Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidrie uscat

Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit

n timpul execuiei lucrarilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a

Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant

n anul 2008 lucrarea se prezint foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a

Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant

Fig. 4.31. Starea mbuntit a versantului

ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

4.2.7. REABILITARE PRIMAR DN 15 TOPLIA POIANA LARGULUI

ef proiect: Ing. Mihail Munteanu

4.2.8. PROTECIE VERSANI DN 7 CCIULATA-BREZOI,

Cablu spiralat marginal

Spirala pentru prinderea

Spirala pentru coaserea plaselor

Ancora flexibila din

Clema de prindere cablu

Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari