,,DIVINA COMEDIE,,de Dante Alghieri

I.
Infernul:
Cantul 1Dante, ratacit intr o padure intunecoasa,incearca sa razbata spre
lumina, dar e impiedicat de trei fiare ,o pantera,un leu si o lupoaica.In fata lui
apare dintr o data Virgiliu,care i fagaduieste ca i va sluji drept calauza in
Infern siPurgatoriu, urmand ca o faptura mai demna decat el sa l duca in
Paradis.Cantul 2Dante ii marturiseste lui Virgiliu ca se teme de calatoria pe
care acesta i o propusese ,deoarece nu se simte demn de ea.Il incurajeaza,
povestindu i decatre cine a fost trimis ca sa i slujeasca drept
conducator.Cantul 3Dante si Virgiliu, patrunzand in Infern, intalnesc in
vestibul ceatai ndiferentilor.Apoi, ajunsi pe malul Aheronului, privesc cum
Caron,luntrasulInfernului,trece sufletele pacatosilor peste rau.Pamantul se
cutremura iar Dante,orbit de un fulger,isi pierde cunoastinta si in aceasta
stare este trecut pe celalalt mal al fluviului.Cantul 4Trezindu se din
somn,Dante se gaseste in primul cerc din Infern,inLimb,unde zac sufletele
copiilor morti inainte de botez,alaturi de cele aleoamenilor virtuosi,care au
trait inainte de Hristos.Virgiliu il duce pe Dante intovarasia poetilor antici
Homer,Horatiu,Ovidiu si Lucan si ,dupa cei arata peeroii si filozofii
antichitatii,il calauzeste catre cel de al doilea cerc.Cantul 5In pragul celui de
al
doilea cerc,Dante
si
Virgiliu
il intalnesc peMinos,judecatorul
Infernului.Apoi,purtate de vartej zaresc sufletele celor ceau pacatuit din
dragoste.Francesca da Rimini,la chemarea lui Dante ,seopreste pentru a-i
istorisi nefericita ei povaste.Cantul 6Revenindu si in fire ,Dante se trezeste in
cel de al treilea cerc,unde sunt pedepsiti lacomii.Dupa ce e imblanzit Cerberul
care pazaste locul ,Dante siVirgiliu se opresc la Ciacco florentinul,care i
vorbeste lui Dante despreorasul natal ,apoi cei doi poeti se indreapta catre
cel de al patrulea cerc.Cantul 7

In pragul celui de al patrulea cerc ,cei doi poeti sunt intampinati dePluto.Dupa
ce Virgiliu ii potoleste mania ,poetii trec mai departe ,ajungand pe locul unde
sunt pedepsiti zgarcitii si risipitorii.Patrund apoi in cercul alcincilea ,unde ii
intalnesc pe maniosi si ,inconjurand mlastina Stix,ajung la poalele unui
turn.Cantul 8In barca lui Flegias,Dante si Virgiliu trec peste raul Stix.In ceata
semetilor sia invidiosilor il intalnesc pe Filippo Argenti, dupa care ajung la
poarta cetatiiDite ,pe cate diavolii le o inched in fata.*Dite : A doua si cea mai
adanca parte a Infernului,in care sunt pedepsite pacatele voite si premeditate
cum ar fi violenta si inselaciunea,spre deosebirede prima parte in care au fost
pedepsite pacate datorate nestapanirii desine.Dante numeste Dite pe Satana
sau Lucifer iar prin numele stapanuluiInfernului desemneaza si cetatea

lui.Dante o descrie ca pe o adevaratastructura medievala cu armata,santuri

de aparare,ziduri,turnuri.)Cantul 9Dupa aparitia Furiilor ,care de pe zidurile
catatii Dite ii ameninta pe Dantesip e Virgiliu,un sol ceresc le deschide
poarta.Poetii patrund in cel de alsaselea cerc ,printre raclele ereticilor.Cantul
10Continuandu si drumul printre raclele erericilor din cel de al saselea
cerc,Dante vorbeste indelung cu doi concetateni ai sai ,Farinata degli Uberti
siCavalcante Cavalcanti,acesta din urma prezicandu I exilul.Apoi cei doi poeti
pornesc spre cercul al saptelea.Cantul 11Inainte de a cobori in cercul al
saptelea ,Virgiliu ii explica lui Dante felul incare sunt impartiti si asezati
pacatosii in ultimele trei cercuri.Cantul 12Dup ace l potolesc pe Minotaur,care
pazeste cel de al saptelea cerc,cei doi poeti patrund in primul brau,unde sunt
pedepsiti violentii impotrivaaproapelui ,care zac intr un rau de sange
clocotitor ,paziti si torturati deCentauri.Unul din Centauri ii intovaraseste pe
poeti catre cel de al doilea brau si le arata pe cativa dintre osanditi.Cantul
13In cel de al doilea ocol al celui de al saptelea cerc ,Dante si Virgiliu
intalnescsufletele violentilor impotriva lor insile sau a propriilor bunuri.In
primulrand sinucigasii,transformati in copaci desfrunziti de catre Harpii,si
printre ei pe Pier della Vigna,cu care stau de vorba,apoi pe cheltuitori ,goniti
si sfasiatide catele flamande.Cantul 14

In al treilea brau al celui de al saptele cerc, unde sunt pedepsiti

violentiiimpotriva lui Dumnezeu ,sub ploaia de foc,Dante si Virgiliu il intalnesc
peCapaneu.Trecand mai departe,Virgiliu ii explica lui Dante originea raurilor
din Infern.*Flageton,Stix este vorba despre un singur rau care,prezentandu
se subdiferite aspecteprimeste nume difereite.Astfel,in cursul sau superior e
numitAheron si sub numele acesta inconjoara Infernul.Formeaza apoi
mlastinaStix ,in care sunt pedepsiti maniosii.Inrosindu si aplele devine
Flageton pentru ca ,la sfarsit,apele sale sa inghete in lacul CocitCantul
15Continuandu si drumul ,Virgiliu si Dante intalnesc ceata violentilor
impotriva firii ,a sodomitilor.Printre ei Dante il recinoaste pe maestrul
sauBrunetto Latinii,care ii prezice viitorul si ii vorbeste despre cativa
dintovarasii sai de suferinta,Prisciano,Francesco dAccorso si Andrea
deMozziCantul 16Printre alti violenti impotriva firii Dante si Virgiliu il
intalnesc peflorentunul Iacopo Rusticucci,care le vorbeste despre ceilalti
tovarasi.Apoiajungand la marginea braului,acolo unde brau se revarsa in al
optulea cerc ,ilzaresc pe Gerion,care ii va duce in Malebolge.*Malebolge
cuvant creat de Dante pentru a desemna cele zece vai sausanturi in care sunt
pedepsite cele zece categorii de pacatosi.Cantul 17Dupa aparitia lui Gerion
,Dante il paraseste pentru o clipa pe Vergiliu,pentrua i vedea de aproape pe
camatari,printre care intalneste cativa florentini si padovani.Intorcandu se
apoi,impreuna cu Vergiliu ,e dus in spate de GerionIn cel de al optulea
cerc.Cantul 18Odata ajunsi in cel de al optulea cerc,Dante si Virgiliu Incep sa

treaca peste puntile care se intind peste cele zece brauri ale cercului.In
primul brau iiintalnesc pe seducatorii de femei,biciuiti de diavoli, iar in al
doilea ,pelingusitorii cufundati in scarna.Cantul 19In cel de al treilea brau sunt
pedepsiti simoniacii,infipti cu capul in gropi sicu picioarele arse de flacari
afara.Poetii se opresc langa groapa in care zace papa Nicolae al III-lea si stau
de vorba cu el,Dante izbucnind intr-o aprinsainvectiva impotriva papilor
simoniaci.Urcand apoi de cealalta parte,ajung pe puntea intinsa peste al
patrulea brau.*Simoane- Simon magul despre care se spune ca a vrut sa
cumpere cu banidarul pe care Hristos l-a dat apostolilor sai ,si anume acela
de a boteza.Cantul 20

Ajunsi pe punte,deasupra celui de al patrulea brau,Dante si Virgiliu

privescspre ghicitori,care sunt pedepsiti sa umble cu capul intors spre
spate.Virgiliuii arata pe cativa dintre ei mai vestiti si,in legatura cu vrajitoare
Manto ,iivorbeste despre originea Mantovei.Cantul 21In braul al cincilea sunt
pedepsiti cei care au furat bunurile obstesti si carezac in smoala clocotita
paziti de diavoli.De pe puntea cate petrece braul,ceidoi asista la chinurile
unui duh proaspat sosit in Infern.Vergiliu cerecapeteniei dracilor sa i lase sa si
continue drumul pe mal si, insotiti de oceata de draci,cei doi poeti trec mai
departe.Cantul 22In fundul celei de a opta bolgii,Dante si Virgiliu intalnesc alti
hoti de bunuriobstesti.Printre ei este si Ciampolo di Navarra,care le vorbeste
despreel,despre frstele Gomita si despre Michele Zanche.Din picina unui
siretlic allui Ciampolo,dracii se iau la harta.Cantul 23Dante si Virgiliu coboara
in fundul celui de al saselea brau,unde sunt pedepsiti ipocritii,care se tarasc
sub glugi de plumb.Printre ei intalnesc doicatalani,dupa care isi continua
drumul catre fundul branului.Cantul 24Urcand cu greu povarnisulcelui de a
sasea bolgii,Dante si Virgiliu ajungdeasupra unei alte punti.In fundul celei de
a saptea bolgii sunt pedepsitihotii.Acestia sunt strapunsi de serpi
veninosi,apoi se prefac incenusa,revenandu si apoi la infatisarea de mai
inainte.In acesta bolgie ilintalnesc pe Vanni Fucci.Cantul 25In bolgia a saptea
cei doi poeti il mai zaresc si pe uriasul Cacus,dupa careasista la prefacerea
duhurilor in serpi si a serpilor in duhuri.Tot aici iiintalnesc si pe florentinii
Agnello Brunelleschi,Buoso Abati,PuccioGaligai,Cianfa Donati si Francesco
Cavalcanti.Cantul 26Ajungand in cea de a opta bolgie,Dante si Virgiliu zaresc
in fundul einenumarate flacari.Fiecare invaluie si ascunde sufletul unui
rausfatuitor.Printre acestia se gasesc Diomede si Ulise ,care ard intr-o
singuraflacara.Ulise ii povesteste lui Dante calatoria in care si-a aflat
moartea.Cantul 27Dupa ce se indeparteaza flacara in care ardeau Diomede si
Ulise ,se apropiealta ,in care zace duhul lui Guido da Montefeltro.Dante ii
vorbeste despreRomagna,iar duhul ii arata vina pe care o ispaseste in
Infern.Apoi,cei doi poeti se indreapta catre cea de-a noua bolgie

Cantul 28In bolgia a noua sunt osanditi semanatorii de zanzanii.Mahomed

,Pitro daMedicina,Mosca Lamberti, si Bertrando de Born li se arata celor doi
poeti,vorbindu-le despre ei si despre tovarasii lor de suferinta.Cantul
29Vorbind despre o ruda a lui Dante, pedepsita in bolgia a noua, cei doi
poetiajung pe punte deasupra bolgiei a zecea ,de unde se indreapta pe malul
caredesparte Malebolge de putul uriasilor.Printre falsificatorii pedepsiti
inaceasta bolgie, Griffolino dArezzo si Capocchio da Siena ,li se arata
poetilor.Cantul 30In cea de-a zecea bolgie poetii intalnesc, printre falsificatori,
pe GianniSchicchi si pe Mirra, apoi pe Adam da Brescia, iar printre
mincinosi ,pesotia lui Putifar si pe grecul Sinone si iau parte, de asemenea, la
cearta dintreAdam si Sinone.Cantul 31Cei doi poeti se gasesc acum pe malul
unui put pazit de Giganti.Peintre ei ilintalnesc pe Nemrod, care le adreseaza
cuvinte neintelese, pe Filalte, stransinlantuit si pe Anteu,care ii depune pe
gheata ultimului cerc.Cantul 32In cercul al noualea, in primul brau,Caina
,unde sunt pedepsiti tradatoriirudelor, Dante si Virgiliu il intalnesc pe
Camicione dei Pazzi ,iar in aldoilea, Antenora, printre tradatorii de patrie, pe
Bocca degli Abati si pe urma pe contele Ugolino della Gherardesca si Ruggieri
degli Ubaldini.Cantul 33Contele Ugolino della Gherardesca povesteste
moartea sa si a copiilor lainchisoare.Apoi cei doi poeti, patrunzand in cel de-al
treilea ocol al cercului,Unde sunt pedepsiti cei care si-au tradat mesenii,
intalnesc pe Alberigo deiManfredi si pe Branca dOrla.Cantul 34Dante si
Virgiliu patrund in Giudecca, cel de-al patrulea si ultimul brau dinCocito, unde
sunt pedepsiti tradatorii binefacatorilor.In mijlocul Ghetii stainfinpt Lucitor,
care tine, in cele trei guri ale sale pe Iuda, pe Brutus si peCassiu.Apoi, cei doi
poeti, trecand prin centrul pamantului, ajung, printr-ospartura in stanca, sa
iasa din nou la suprafata pamantului.

II.
Purgatoriul:
Cantul 1Dante si Virgiliu se gasesc pe-o insula din mijlocul careia se ridica
muntelePurgatoriului.Cato, care pazaste insula, dupa ce afla pricina calatoriei
lor, leingaduie sa-si continue drumul si-l sfatuieste pe Virgiliu sa-l incinga
peDante cu stuful umilintei si sa-i spele obrazul de negurile Infernului.Cantul
2De pe malul Insulei, cei doi poeti zaresc o luntre condusa de un inger,
dincare scoboara o multime de suflete ajunse pe aceasta cale
inPurgatoriu.Printre morti, Dante il recunoaste pe prietenul sau Casella, careicanta un cantec de dragoste.Cato dojeneste sufletele pentru zabava
lor.Cantul 3La poalele Purgatoriului, Dante si Virgiliu intalnesc o ceata de
suflete alaturide care isi urmeaza drumul, cautand un loc prielnic pentru a
urca.Unul dintresuflete, regele Manfred, le vorbeste poetilor despre sine si
despre tovarasiisai.Cei morti in blestemul bisericii sunt osanditi sa ramana in

Antepurgatoriuun rastimp de treizeci de ori mai mare decat durata

excomunicarii.Cantul 4Ajunsi cu greu in primul brau al Purgatoriului, Virgiliu ii
explica lui Dante pozitia Purgatoriului fata de soare.Dupa, intalnesc o ceata
de duhuri, care auintarziat cu pocainta pana in pragul mortii.Printre ele,
Dante il intalneste peBelacqua, un concetatean de-al sau.Cantul
5Indepartandu-se de ceata trandavilor, poetii intalnesc duhurile celor morti
demoarte violenta, ajunsi sa se pocaiasca inainte de-a muri.Iacopo del
Cassaro,Buonconte di Montefelto si seneza Pia dei Tolomei se opresc spre a
avorbicu Dante.Cantul 6Continuandu-si drumul, Dante si Virgiliu pe Sordello
din Mantova.bucuriacu care Sordello il intampina pe Virgiliu ii da prilej lui
Dante sa izbucneascaintr-o muscatoare invectiva impotriva moravurilor
corupte ale Italiei si aleFlorentei, in general.Cantul 7Intovarasiti de Sordello,
Dante si Virgiliu ajung in valceaua inflorita in carese afla sufletele printilor
desfranati.Sordello ii numeste si le arata poetilor pecativa dintre ei
.Cantul 8
Coborand in valceaua printilor, Dante si Virgiliu il intalnesc pe Ugolino
deiVisconti.Dupa ce asista la alungarea sarpelui ispititor de catre ingerii care
pazasc valea, poetii stau de vorba cu Corrado Malaspina, care-i prezice
luiDante viitorul exil.Cantul 9Dante, invins de oboseala, adoarme pe valceaua
printilor si in somn e dus deLucia la poarta Purgatoriului.Cand se trezeste, nul gaseste langa el decat peVirgiliu, alaturi de care, cu invoirea ingerului care
pazeste pragulPurgatoriului, patrunde in cea de-a doua inparatie a
mortii.Cantul 10In primul brau al Purgatoriului cei doi poeti intalnesc sufletele
celor trufasi,care poarta poveri uriase.In peretele stancos vad ciolpite pilde de
umilinta,pecare Dante le contempla cu pietate.In cele din urma, intalnesc
ceatatrufasilor, care canta o rugaciune.Cantul 11Alaturi de ceata trufasilor,
Dante si Virgiliu cauta scara pentru a urca la celde-al doilea vrau.Pe drum,
contele Omberto Aldobrandeschi si miniaturistulOderisi da Gubbio i se arata
lui Dante.Cantul 12Continuandu-si drumul prin primuk brau, Dante, insotit de
Virgiliu privesc pildele de trufie pedepsita cioplite in pardoseala de marmura
pe care pasesc.Inainte de a patrunde in cel de-al doilea brau, un inger sterge
de pefruntea lui Dante semnul trufiei.Cantul 13Ajunsi in cel de-al doilea brau,
poetii aud glasuri misterioase, care rostesc pilde de milostivire. Dupa aceea
dau peste o ceata de suflete , Invidiosii, carese rezeama de coasta muntelui
si au ochii cusuti cu fir de fier.Printre acestiao intalnesc pe Sapia dei
Saracini.Cantul 14Guido del Duca si Rinieri da Calboli, vorbind intre ei, atrag
atentia luiDante.Acesta, provocat de poet, Guido del Duca deplange
moravurilenesanatoase ale Romagniei si ale Toscanei. Ramasi singuri, cei doi
poeti audglasuri necunoscute strigand pilde de invidie pedepsita.Cantul
15Ajunsi la scara care duce catre al treilea brau, cei doi poeti, cu
invoireaingerului, incep sa urce, discutand despre impartirea bunurilor. La
capatulscarii, Dante are o viziune prin care-i sunt aratate pilde de

blandete.Dupaaceea, poetii sunt invaluiti intr-un fum inecacios.Cantul 16 In

cel de-al treilea cerc, printre maniosii invaluiti de fum, Dante si Virgiliu
ilintalnesc pe Marco Lombardul. Acesta le vorbeste despre liberul arbitru
sidespre stricaciunea care domneste in lume, amintind, ca pilde de vrednicie,
pe cativa din seniorii lombarzi.Cantul 17Dupa ce iese din norul de fum, Dante
vede cum sunt pedepsiti maniosii siapoi ,cu ingaduinta ingerului pazitor, cei
doi poeti urca spre al patrulea brau.Odata ajunsi, Virgiliu ii expune lui Dante
doctrina iubirii, Pentru a-i explicatopografia morala a Purgatoriului.Cantul
18Virgiuliu ii explica in continuare lui Dante natura iubirii si legatura ei
culiberul arbitru.Dupa aceea, ei intalnesc ceata nepasatorilor, din
mijloculcarora se desprinde umbra abatelui di San Zeno.In cele din urma,
Dante,obosit, adoarme.Cantul 19Dante vede in vis o femeie, simbolul
necumpatarii.Dupa ce Virgiliu iltrezeste din somn, pornesc amandoi spre al
cincilea brau, unde ,printresufletele care ispasesc pacatul zgarceniei,il
intalnesc pe Papa Adrian al V-leacare li se arata si le vorbeste.Cantul
20Urmandu-si drumul prin braul al cincilea, Dante si Virgiliu aud
glasuristrigand pilde de saracie si darnicie. Ugo Capet se opreste cu ei,
vorbindu-ledespre urmasii sai si despre pildele ce sunt strigate pe timpul
noptii.Totul setermina atunci cand muntele se cutremura din cauza elinerarii
sufletului luiStatiu.Cantul 21Urmandu-si drumul, Dante si Virgiliu intalnesc
umbra lui Statiu, care,sfarsindu-si ispasirea se indreapta spre cer.La cererea
lui Virgiliu, Statiuexplica pricina cutremurului si a cantecului auzit de poeti,
Dupa care lespune cine este, rostind cuvinte de admiratie pentru Virgiliu, fara
sa stie ca-lare in fata sa.Cantul 22In timpul in care cei trei poeti urca spre cel
de-al saselea brau, Statiu ledestainuieste pacatul sau si cum a ajuns sa se
converteasca la crestinism, iar Virgiliu vorbeste despre tovarasii sai din Limb.
In cel de-al saselea brau dau peste un pom incarcat de fructe si stropit de
apele unui izvor. Tot acum, unglas de copac aminteste pilde de
cumpatare.Cantul 23In brau al saselea sunt osanditi lacomii, ramasi aici
numai piele sioase.Printre ei, Dante il recunoaste pe Forese Donati, prietenul
sau, care ii

vorbeste despre sine si despre tovarasii sai, izbucnind intr-o

puternicainvectiva
despre
moravurile
nerusinate
ale
femeilor
florentine.Cantul 24Forese, insotindu-l pe Dante, ii arata pe cativa dintre
tovarasii sai desuferinta, printre altii si pe Bonagiunta Orbicciani da
Lucca.Apoi, dupa ceForese ii paraseste ,cei trei poeti ajung in preajma unui alt
copac, din care unglas necunoscut striga pilde de lacomie.Cantul 25In timp ce
urca spre al saptelea brau, la rugaminte lui Virgiliu, Statiu iiexpune lui Dante
doctrina zamislirii fiintei umane, originea sufletului siexistenta lui dupa
moarte.Sosesc apoi in braul al saptelea, unde, in mijloculflacarilor, sufletele
desfranatilor canta pilde de castitate.Cantul 26Continuandu-si drumul prin al

saptelea brau, Dante, impreuna cu Vergiliu siStatiu, asista la ciocnirea celor

doua cete ale desfranatilor.Dupa ii intalneste pe Guido Guinizelli, cu care sta
indelung de vorba, si pe trubadurul ArnaldoDaniello, care i se adreseaza in
limba provensala.Cantul 27Indemnati de ingerul castitatii, cei trei poeti
strabat flacarile celui de-alsaptelea brau.Apoi, in timp ce se odihnesc, Dante o
vede in somn pe Lia,simbolul vietii active.In zori de zi catestrei pornesc catre
paradisul terestru,de unde Virgiliu isi ia ramas bun de la Dante.Cantul
28Dante patrunde in paradisul terestru.Ajungand la malul raului Lete, o
zareste peste mal pe Matelda, care, stand de vorba cu el, ii explica originea
apei si aapei de pe varful Purgatoriului.Cantul 29Dante inainteaza de-a lungul
raului Lete, insotit, de pe celalat mal, deMatelda, cand de-o data ii apare o
procesiune mistica: sapte sfesnice aprinse,urmate de douazeci si patru de
batrani incununati cu crini, de patru animale,care inconjoara un cal triumfal
tras de-un grifon.Sapte fecioare, trei de-adreapta carului si patru de-a stanga
lui, il insotesc in dans, urmate de sapte batrani intelepti. La zgomotul lui
tunet, procesiunea se opreste ca prinfarmec in fata lui Dante, pe malul opus
al raului.Cantul 30Dupa ce procesiunea se opreste in fata lui Dante, acesta
ramane inmarmuritla paritia lui Beatrice in mijlocul unui nor de flori, aruncate
de ceteleingerilor.In acelasi timp, Virgiliu dispare in tacere.Beatrice,
adresandu-se luiDante si apoi ingerilor, le arata ratacirea lui morala dupa
moartea ei

Cantul 31Beatrice continua sa-l mustre pe Dante pentru greselile lui, pana
cand el lemarturiseste singur, pocaindu-se de ele.Matelda il scufunda atunci
in raullete, conducandu-l apoi in mijlocul fecioarelor, la a caror ruga Beatrice
li searata pe deplin.Cantul 32La indemnul fecioarelor, Dante isi indreapta
privirea catre procesiuneasfanta, pe care-o vede miscandu-se catre rasarit,
pana in preajma unui copacuscat, care infloreste la atingerea carului.Asista
apoi la preschimbareasimbolica a caruluiCantul 33In timp ce Dante insotit de
Beatrice, de Matelda si de Satiu se indeparteazade copac, Beatrice ii
prevesteste venirea unui sol divin, care va omora atat pedesfranata, cat si pe
urias, indemnandu-l sa scrie toate cele vazute, Ajunsiapoi pe raul Eunoe,
Matelda il scufunda pe Dante in apa, din ale carei ape poetul iese pur si
dornic de-a urca in Paradis.
III.
Paradisul:
Cantul 1Dupa tertinele de introducere in Paradis si dupa invocatia catre
Apollo,Dante descrie inaltarea sa si a lui Beatrice catre sfera de foc. Acesta
dinurma ii vorbeste despre armonia sferelor si despre oranduirea
Universului.Cantul 2Din sfera de foc, Dante si Beatrice urca spre primul cer ,

al Lunii; odataajunsi, Beatrice combate parerea gresita a lui Dante in legatura

cu petele de pe luna si ii explica adevarata cauza a fenomenului.Cantul 3In
cerul Lunii ii apar lui Dante duhurile celor care , prin silnicia altora, si-aucalcat
juramintul castitatii; printre ele poetului ii apare Piccarda Donati, caredupa
ce-i
lamureste
o
indoiala,
ii
vorbeste
despre
ea
si
despre
imparateasaConstanta.Cantul 4Beatrice,lamurind cele doua indoiele ale lui
Dante, combate doctrina platonica a reintoarcerii sufletelor la stele si ii
explica de ce nu e deplinmeritul celor care si-au calcat, siliti,
juramantul.Cantul 5
Beatrice ii explica lui Dante motivul pentru care frumusetea ei devine totmai
stralucitoare, apoi ii raspunde la intrebare, aratandu-i sfintenia juramantului
si putinta preschimbarii lui.Urcand mai departe ,ajung in aldoilea cer, al lui
Mercur, unde salajuiesc sufletele celor care s-au straduitspre bine. Aici li se
arata sufletul imparatului Iustinian.Cantul 6Imparatul Iustinian ii vorbeste lui
Dante despre viata sa si apoi ii face unscurt istoric al imperiului roman,
simbolizat prin acvila; dupa o scurtainvectiva la adresa ghibelinilor si a
guelfilor, ii arata lui Dante ce duhurifericite salajuiesc in cerul lui Mercur si ii
vorbeste despre Romeo deVillanova.Cantul 7Dupa ce Iustinian si celelalte
duhuri se indeparteaza cantand, Beatrice iivorbeste lui Dante despre moartea
lui Hristos, despre mantuirea sufletului de pacatul stramosesc si despre
nemurirea lui.Cantul 8Beatrice si Dante urca in cel de-al treilea cer, al
Venerei, unde le apar sufletele celor care au simtit profund iubirea:printre ele,
Carol Martel iivorbeste lui Dante despre sine si despre fratele sau Robert, iar
apoi ii explicamotivul diferitelor caractere ale oamenilor.Cantul 9Cunizza da
Romano ii vorbeste lui Dante despre ea si despre MarcaTrevigiana; dupa
dansa Folco din Marsilia i se dezvaluie ,vorbindu-i desprefericirea sa si a lui
Raab, sfarsind printr-o invectiva impotriva zgarceniei prelatilor.Cantul
10Ajunsi in cel de-al 4 lea cer, al Soarelui, Beatrice il indeamna pe Dante saimultumeasca lui Dumnezeu pentru milostenia oferita, dupa care apar
sufletele fericite ale inteleptilor,formand prima cununa, aici aflandu-se siToma
DAquinoCantul 11Toma d Aquino, lamurind indoielile lui Dante, ii vorbeste
despre sfantulFrancisc si sfantul Dominic si dupa ce descrie pe larg viata celui
dintai,dojeneste prin cuvinte aspre decadenta calugarilor dominicani.Cantul
12In cea de-a doua cununa de suflete fericite care ii apare lui Dante, duhul
luiBonaventura de Bagnorea preamareste viata sfantului Dominic,
dijenindapoi decadenta ordinului franciscanilor.La sfarsit, dupa ce se prezinta
pesine, ii spune lui Dante cine sunt celelalte 11 suflete ce alcatuiesc
cununa.Cantul 13

Dupa ce cununile de suflete fericite mai invartesc o hora cantand,

TomadArquino mai preia inca o data cuvantul vorbindu-i lui Dante despre
stiintalui Adam, Hristos si Solomon ,tragand concluzia ca e primejdios sa

judeci pripit lucrurile.Cantul 14La rugamintea lui Beatrice,unul din sufletele

fericitilor ii arata lui Dante castralucirea lor va fi si mai deplina dupa invierea
sufletelor.Apoi Beatrice cuDante urca in cel de al cincilea cer , al lui Marte, in
care, asezate sub formaunei cruci luminoase, ii apar lui Dante sufletele celor
ce-au luptat pentrucredinta lui Hristos.Cantul 15Printre sufletele care i se
arata lui Dante se afla si cel al stramosului sauCacciguida.Acesta, dupa ce
infatiseaza viata cinstita a Florentei de altadata,vorbeste despre sine, despre
rudele si sotia sa si i povesteste lui Dante cum amurit in cea de a doua
cruciada,luptand pentru credinta in Hristos.Cantul 16La rugamintea lui Dante,
Cancciguida vorbeste despre stramosuu sai, despre populatia Florentei si
deplange amestecul vechilor familii cu noii veniti.Cantul 17Dante isi roaga
strabunul sa i dezvaluie viitorul.Cacciguida ii prezice exilul ,indemnandu-l sa
nu si urasca din aceasta pricina concetatenii, deoarecenumele sau va ramane
vesnic.La indoielile lui Dante, care nu stie dacatrebuie sau nu sa dezvaluie
oamenilor toate cele vazute de el, Cacciguida ilsfatuieste sa aiba curajul
adevarului si sa marturiseasca toate cele vazute.Cantul 18Dupa ce
Cacciguida ii arata lui Dante alte suflete fericite de razboinici, poetul si
Beatrice urca in cel de al saselea cer,al lui Jupiter.Aici, asezate informa acvilei
imperiale se gasesc sufletele suveranilor intelepti, care au stiutsa imparta
dreptatea .Cantul 19Acvila formata din sufletele fericitilor aflati in cerul lui
Jupiter vorbestedespre neputinta oamenilor de a patrunde dreptatea divina,
despre nevoia dea insoti credinta de fapte bune si deplange narsavia multor
principi dintimpuk lui Dante.Cantul 20In ochiul Acvilei i se arata lui Dante
sase suflete de printi intelepti,David,Traian,Ezechia,Constantin, Wilhem al 2
lea si Rifeu.Deoarece Dantee surprins de a vedea doi pagani in Paradis,
aratandu-i cum au ajuns sa semantuiasca sufletele lui Traian si Rifeu,aratandu
i ca dumnezeiasca predestinare e o taina de nepatruns

Cantul 21Dante si Beatrice urca in cel de al saptelea cer.Poetului ii apare aici

o scenaminunata, pe care urca si coboara sufletele contemplative.Petru
Damian iivorbeste lui Dante despre tainele predestinarii si despre propria sa
viata,sfarsind printr-o invectiva impotriva luxului prelatilor.Cantul 22Printre
celelalte suflete contemplative din cerul al 7-lea i se arata lui Dante sisufletul
sfantului Benedict.Acesta ii vorbeste poetului despre sine si despreurmasii
sai, deplangand decaderea ordinului Benedectian.Dante si Beatriceurca apoi
spre cerul al optulea, al stelelor fixe, de unde poetul isi intoarce privirea spre
celelalte planete.Cantul 23In cerul al optulea lui Dante i se infatiseaza trimful
lui HristosUn soarestralucitor in mijlocul unui numar infinit de lumini care
reprezinta sufletelefericitilor.Invrednicit de a vedea zambetul Beatricei,Dante
ii contemplafrumusetea cereasca.Cantul 24La rugamintea lui Beatrice, sfantul
Petru ii pune lui Dante diferite intrebarilegate de credinta.Dante ii raspunde
ce este credinta, cum si de unde o are, pe ce se intemeiaza ea si care este

obiectul ei.In semn de incuviintare,Sfantul Petru ii da incuviintarea sa.Cantul

25Sfantul Iacob ii cerceteaza pe Dante cu privire la speranta.Dupa ce
poetulvorbeste despre natura, originea si obiectul ei,ii apare sf.Ioan care
vorbinddespre sine, dezminte legenda despre inaltarea sa la cer.Cantul
26Sf.Ioan il cerceteaza pe Dante cu privire la mila crestineasca.Dupa ce
Danteraspunde la intrebari, ii apare sufletul lui Adam, care i vorbeste
poetuluidespre natura pacatului originar si despre prima limba a
omenirii.Cantul 27Dupa ce intreg Paradisul canta un imn de slava lui
Dumnezeu, sf.Petruizbucneste intr o puternica invectiva la adresa papilor.Apoi
cele doua personaje principale urca in cerul al noualea uunde iubita ii explica
lui Dantenatura acestui cer si deplange stricaciunea lumeasca.Cantul
28Dante contempla chipul lui Dumnezeu intr-un punct luminos, in jurul
caruiase invartesc noua ceruri de foc.Beatrice ii desluseste potrivirea
oranduiriicerurilor cu a celor noua ceruri,ii arata felul si rostul fiecaruia si ii
arata in cefel lumea a ajuns sa cunoasca fapturile ingeresti prin doctrina lui
DionisieAreopagiutul

Cantul 29Beatrice ii explica lui Dante cand si unde se nasc ingerii, insusirile
lor sidiferenta intre cei credincioasi si cei razvratiti.Cantul 30Dante si Beatrice
se afla in Empireu unse zaresc jiltul destinat imparatuluiHenric al VIIleaCantul 31Acum Beatrice il paraseste pe Dante,relundu-si locul in cel de al
treilea brau.Lui Dante ii apare sf.Bernard, ultina sa calauza.Cantul
32Sf.Bernard ii arata cum sunt oranduiti fericitii in Roza Divina si atinge si
problema predestinarii.Il indeamna sa privesca la chipul Fecioarei, incare
seaduna intreaga fericire dumnezeiasca,i l arata pe arhanghelul Gavril si se
pregateste sa i inalte Fecioarei o Rugaciune.Cantul 33Poetul contempla
misterul Sfintei Treimi si taina celor doua firi ale luiHristos.O ultima
strafulgerare de lumina intuneca mintea poetului si punecpat viziunii sale