UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE

Studiul dispozitivelor electromagnetice utilizand mediul de calcul COMSOL

Autori:
Florin-Alexandru COJOCARU
Ionut FIERARU
Victor MITRIS
Anul I, Facultatea de Automatica si Calculatoare

Coordonatori stiitifici:

Drd. ing. Daniel DAN

Prof. Dr. Ing. Mihai IORDACHE
Prof. Dr. Ing Daniel IOAN
Departamentul Electrotehnic

Bucuresti
2012

CUPRINS

1. Teorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1 Etapele model
arii dispozitivelor electromagnetice in vederea
1.2 Introducere in COMSOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3 Preferinte COMSOL in analiza c
ampului electromagnetic .
1.4 Tipuri de probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .
proiectarii
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

3
3
4
5
6

1. TEORIE

1.1 Etapele modelarii dispozitivelor electromagnetice in vederea proiectarii

1. Modelarea fizic
a
Am stabilit ipoteze simplificatoare care fac problema reala sa fie susceptibila de o rezolvare matematic
a, adic
a am identificat fenomenele fizice esentiale si am neglijat, in mod explicit, fenomene pe
care le-am considerat neesentiale(de exemplu am identificat regimul magnetostatic);
Am efectuat aproxim
ari si idealiz
ari de natura geometrica, temporala, de material sau ale surselor
de c
amp.

2. Modelarea matematic
a
Am notat m
arimile fizice (definite anterior) si am stabilit proprietatile lor, care au devenit proprietati
matematice;
Am scris ecuatiile matematice care descriu fenomenele esentiale;
Am ad
augat conditii suplimentare(de frontiera, initiale) care asigura buna formulare matematic
a
problemei in sens Hadamard adic
a solutia sa existe, sa fie unica si sa depinda in mod continuu de
datele problemei.
Pentru a evita erorile, am identificat mai ntai Teorema de unicitate specificamodelului fizic pe
care l-am adoptat.
3. Modelarea numeric
a
Calculatoarele opereaza cu reprezentari discrete ale realitii continue
Problema se discretizeaz
a in vederea rezolvarii ei cu resurse (timp e calcul si memorie) finite de
calcul, ceea ce presupune aproximarea spatiilor continue de functii care descriu variatiile spatiotemporale ale m
arimilor fizice prin spatii discrete, finit dimensionale, precum si discretizarea operatorilor care intervin in ecuatiile c
ampului.
Aceast
a discretizare este facut
a automat in mediile de proiectare.
Rezolvarea modelului numeric se face cu un algoritm, implementat ntr-un limbaj de programare.
Mediile de proiectare faciliteaz
a elaborarea, rezolvarea si analiza modelelor numerice. Ele implementeaz
a diferite metode de rezolvare (de exemplu metoda elementelor finite - COMSOL, FLUX,
metoda integralelor finite) si ofer
a utilizatorilo o interfata grafica prietenoasa. De asemenea, ele ofer
a
o multitudine de variante de rezolvare ale sistemelor de ecuatii care rezulta (metode directe, iterative,
multigrid, etc).

1. Teorie

1.2 Introducere in COMSOL

1. Prezentare general
a
Mediu interactiv pentru modelarea si rezolvarea unor probleme stiintifice si ingineresti bazate pe
ecuatii cu derivate partiale (PDE)
Permite rezolvarea unor probleme n care apar fenomene cuplate (electrice, termice, mecanice, etc)
Variante de lucru:
interfat
a grafic
a
scrierea de script-uri ntr-un limbaj specific COMSOL sau MATLAB
Nu este nevoie de cunostinte profunde de matematica sau analiza numerica, ci doar cunoasterea
fenomenelor fizice si buna formulare matematica a lor (nu trebuie definite ecuatiile propriu-zise
matematice ci doar descris
a problema: geometrice, material, surse, conditii de frontiera; COMSOL
deduce intern ecuatiile din aceasta formulare) - physiscs mode
Mai exist
a si alte moduri de descriere a PDE
descrierea explicit
a a coeficintiilor
descrierea formei slabe a ecuatiilor
Tipuri de analize ce pot fi f
acute:
Stationare sau variabile in timp
Medii liniare sau neliniare
Calcul de frecvente proprii si analiza modala
Rezolvarea PDE - cu metoda elementelor finite (finite element method FEM)
Retea de discretizare (mesh) adaptiva
Controlul erorii
Diferite metode de rezolvare numerica(solver)
2. Etapele model
arii in COMSOL
Pasii tipici ai model
arii in COMSOL Multiphysiscs:
(a) Crearea sau importarea geometriei
(b) Discretizarea geometriei
(c) Definirea proprietatilor de material si a conditiilor de frontiera
(d) Rezolvarea modelului
(e) Postprocesarea solutiei
(f) Realizarea unor studii parametrice
Interfata grafic
a cu utilizatorul (Graphical user interface - GUI) faciliteaza toate etapele procesului de
modelare:
Specificarea geometriei
Specificarea proprietatilor fizice prin ecuatii, date de material, conditii de frontiera, conditii de cuplaj,
etc
Discretizare, asamblare si rezolvare a modelului de elemnte finit
Postprocesarea si vizualizarea solutiei si a altor marimi

1. Teorie

1.3 Preferinte COMSOL in analiza campului electromagnetic

Regimul magnetostatic
C
ampul magnetostatic este c
ampul magnetic n regim magnetostatic, caracterizat de absenta transform
arilor
de energie (in conductoare nu se dezvolt
a c
aldura, nu exista curent electric), iar marimile de stare nu variaz
a
n timp. C
ampul magnetostatic este un c
amp potential (rotH = 0) si este produs de polarizatia magnetic
a
permanent
a (a magnetilor permanenti) si temporara, a corpurilor.
1. Modelul fizic al regimului magnetostatic
2. Modelul matematic al regimului magnetostatic
Teoremele regimului magnetostatic
Legea fluxului magnetic:
= 0

Teorema fluxului magnetic

Local : divB = 0
Local, pe Sd : divs B = 0 Bn1 = Bn2

Obs. Nu exista sarcina magnetica

Legea circuitului magnetic:
d
um = JS + dtS FALS! Teorema potentialului magnetic scalar:

R
um = 0 <> Hdl = 0
()

Local : rotH = 0 ( H este irotational)

Local, pe Sd : rots H = 0 Ht1 = Ht2
Obs:
rotH = 0 V a.. H = gradVm
R
umAB =
Hdl = (Vm )A (Vm )B
CAB

Legea leg
aturii in c
amp magnetic + legea magnetizatiei temporare ( Teorema legaturii dintre B
si H)

B = 0 (H + M)

M = Mt (H) + Mp
B = 0 (1 + m )H + 0 Mp B = H + 0 Mp

mH
Mt (H) =

(1.1)

medii liniare : Mp = 0 B = H
medii liniare si izotrope :B = H
Ecuatii de gradul I
Formele locale ale teoremelor anterioare:

divB = 0
rotH = 0

B = H + 0 Mp

 Mp =0 divB = 0
 z}|{
 =
rotH = 0



B = H

(1.2)

Ecuatii de gradul al II-lea


rotH = 0 H = gradVm 
ll B = gradVm + 0 Mp
B = H + 0 Mp

divB = 0 div(gradVm ) = 0 divMp

(1.3)
(1.4)

1. Teorie

Ecuatia Poisson generalizata

Caz particular(cazul pe care noi il studiem):
-mediu omogen, izotrop, liniar : Vm = 0 divMp
Obs: Ecuatia de ordinul al II-lea in A este:
1 rotA) = J + rot(
1 0 Mp )
rot(
J=0
Un magnet permanent poate fi nlocuit cu o distributie de curent care produce acelasi c
amp magnetic
Teorema de unicitate
C
ampul magnetic ntr-un domeniu D este unic determinat daca se cunosc urmatoarele date:

geometrice - forma si dimensiunile domeniului D

n orice punct al domeniului D
de material - permeabilitatea
sursele interne - Mp in orice punct din D
sursele externe = conditiile de frontiera : M D ,
fie Ht - conditiile Dirichlet, fie Bn - conditii Neumann
Obs : Prin rezolvarea ecuatiei de gradul al II-lea n aceste conditii de unicitate se obtine
Vm H = gradVm B

3. Modelul geometric

1.4 Tipuri de probleme

Circuite electrice
Circuite rezistive de curent continuu
Circuite de curent alternativ
Circuite in regim tranzitoriu
C
amp electromagnetic
Regimuri statice (electrostatic, magnetostatic)
Regimuri stationare(electrocinetic stationar, magnetic stationar)
Regimuri cuasistationare(electric, magnetic)
Regim general variabil(unde electromagnetice)
Probleme cuplate
C
amp electromagnetic + circuite
C
amp electromagnetic + c
amp termic
Etc, etc, etc
Regimul general variabil (FW - full wave) sau regimul frecventelor nalte (HF - EM - High Frequency
Electromagnetics)
Este cazul cel mai general
Generarea si propagarea undelor in spatiu, precum si interactiunea undelor cu mediile dielectrice sau
metalice nu mai poate fi neglijata
Din punct de vedere al modelului fizic, nu se face nici o ipoteza simplificatoare in relatiile generale
ale c
ampului electromagnetic
Din punct de vedere matematic, ecuatiile de rezolvat sunt ecuatii hiperbolice
Terminologia HF este uzual
a, dar confuza, trebuie evitata

1. Teorie

Modelarea/simularea in acest regim este necesara atunci cand lungimea de unda este comparabil
a
sau mai mic
a dec
at dimensiunile geometrice ale dispozitivului de proiectat/simulat(in general, pentru
frecvente mai mari de 500 KHz)
Exemple: proiectarea antenelor, a circuitelor integrate de microunde, etc
Regimul frecventelor joase (LF- EM low frequency electromagnetics)
Frecventa este 0 Hz sau are o valoare astfel ncat lungimea de unda este mult mai mare dec
at
dimensiunile geometrice ale dispozitivului de analizat/proiectat astfel ncat fenomenele de propagare
pot fi neglijate
Nu exist
a o delimitare precis
a ntre LF si HF. De exemplu, printr-un conductor solid curentul se distribuie uniform n curent continuu, sau la frecvente joase, dar pe masura ce frecventa creste, curentul
trece doar pe la suprafata conductorului (efect pelicular skin effect), iar la frecvente mari, numai o
mic
a parte din energie este transmisa prin conductor, restul se transmite prin spatiul nconjur
ator,
conductorul devenind ceea ce se numeste un ghid de unda
Terminologia LF EM nu este riguroasa, mai riguros este sa se specifice regimul campului electromagnetic dupa cum urmeaz
a:
Regimuri cvasistationare regimuri variabile in timp, dar in care variatiile sunt suficient de lente astfel
nc
at fenomenele de propagare s
a poata fi neglijate (ex: motoare electrice, contactoare, MEMS)
Regimuri stationare regimuri n care nu exista variatie n timp a marimilor care intervin, dar n care
pot exista transform
ari de energie (ex: conductoare parcurse de curent continuu)
Regimuri statice regimuri stationare n care nu exista transformari de energie (ex: campul electric
produs de corpuri electrizate imobile, campul magnetic produs de magneti permanenti)