Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conditia Femeii
Conditia Femeii
bauturii nerezistnd durerii pierderii sotiei. Din aceasta cauza, Ana creste n chingile
unei frustrari mereu alimentate de duritatea si indiferenta tatalui care o ura fiindca
din pricina unui copil s-a tras moartea femeii ce-i fusese reazamul vietii." In egala
masura psihologia fetei este deformata de un deficit de afectivitate. Lipsita de acea
dragoste calda si protectiva a mamei (A crescut singura, lipsita de o dragoste
parinteasca mngietoare. Mama a lasat-o fara aripi"), Ana se refugiaza ntr-o iluzie,
cea a iubirii pentru Ion. ntr-o lume care nu are ochi pentru ea, bovarica fiica a lui
Vasile Baciu se preda sufleteste flacaului care pare sa-i acorde atentie. Desi are
datele certe ale iubirii lui pentru Florica, Ana se ncapatneaza n iluzia ei. ncetul cu
ncetul Ana va deveni unul dintre termenii tragici ai unei relatii psihologice de tip
substitutiv. Ion si va sugruma vremelnic glasul iubirii pentru Florica si se va napusti
patimas spre cealalta ibovnica, pamntul pentru care este dispus la orice sacrificiu.
El o dezumanizeaza, n mintea lui inflamata de acea dorinta acerba a posesiunii
pamntului, si n compensare umanizeaza forta inerta, adnca, stihia telurica. n
consecinta, Ana este mpinsa ncetul cu ncetul spre moarte de indiferenta
barbatului spre care si ndreapta ntreaga nevoie de dragoste, de protectie. Lipsa
din ce n ce mai evidenta a iubirii dezvolta celalalt complex Complexul Ofeliei (cfr.
Lui Gaston Bachelard) ...trecnd n zorii zilei pe cararea de lnga Somes, dincolo de
Jidovita, se oprea acuma mereu n dreptul stavilarului si privea lung valmasagul
apelor adnci care parca o chemau." n datele acestea obsesive, prima ispita a
evadarii dintr-o lume n care nu-si gaseste locul, este ispita apei.
Pentru existenta tragica a fetei, scena seducerii Anei marcheaza pecetluirea
destinului acesteia. Este o scena simbolica. Stilul cenusiu al scriitorului marcheaza
indirect indicii dramei care se prefigureaza: O iarna urcioasa se zbatea sa coboare
pe pamnt, dar parca nu avea nca destula putere"; Casa zacea n ntunerec,
neagra ca un bivol adormit". Cele doua pasaje puncteaza stilistic o evidenta
corespondenta ntre cadrul scenei si ntmplarea n sine. Rebreanu sugereaza clar
aspectul malefic al locului ce va marca iremediabil destinul eroinei. Este primul pas
catre moarte. Ana se va transforma dintr-o fecioara a durerii ntr-o mater dolorosa.
Sarcina va fi pentru ea chinul sisific, att n plan fizic, ct si sufletesc. Dupa ce Ion
si mplineste planul, schema seductiei se sterge din mintea lui. Ana va pendula pe o
Golgota personala cu doua repere ale torturii sufletesti si fizice: indiferenta
desavrsita a lui Ion si bataile crunte ndurate de la Vasile Baciu care se simte
tradat de propria fiica.
Scena nuntii lui Ion si a Anei este iarasi pilduitoare pentru tema frustrarii
personajului feminin. Ana priveste pierduta la jocul patimas al mirelui,la propria
nunta cu fosta lui ibovnica: Nu deschisese gura niciunul din ei; fata (Florica n.n.)
chiar nici nu ndraznea s-1 priveasca n ochi; el nsa fierbea si-si nclestase
degetele n soldurile ei pline, uitnd de tot de Ana, nchipuindu-si ca Florica e
mireasa lui. [...] In aceeasi clipa Ana tresari ca.muscata de vipera." Reactia Anei
ilustreaza socul emotional puternic al personajului bovaric, nevoit sa nfrunte datele
dure ale realitatii. Jelania Anei, Norocul meu, norocul meu!" Acesta va deveni
laitmotivul unei suferinte atroce n gratuitatea ei tragica.
Dupa nunta, Vasile Baciu refuza sa-i dea pamnturile promise lui Ion. Acesta din
urma o trimite pe Ana la socrul sau pentru a-1 convinge sa respecte ntelegerea.
Ana va pendula astfel din nou ntre doi poli ai violentei. Ea nu ramne dect un
simplu obiect de troc, un mijloc absurd pentru un nesfrsit exercitiu al molestarii. n
cele din urma, convins ca Ana este nteleasa cu Vasile Baciu sa-1 nsele la nvoiala
cu pamnturile, Ion o alunga pur si simplu de acasa. Vasile Baciu refuza cu asprime
reflecta dect imaginea diforma a Savistei, cea care o mpinge n cele din urma la
moarte.Teza scriitorului e limpede. Marea eroare a Anei este de a se fi dorit altceva
dect este, o biata unealta n mna barbatilor din viata ei. Singura e sansa pe iume
era zestrea. Femeia nsa priveste dincolo de materialitatea care i-a nchis fatal
destinul. Aceasta iluzie se ntoarce ca un bumerang tot la ea si o doboara.Ana este
victima unei profunde si grave nentelegeri. Privata de dragostea materna, se
ncapatneaza sa vada n lumea ei altceva dect i se arata de fapt. In momentul n
care Ion se dezbraca de iluzoria iubire care-i hranea ei sufletul firav nu mai ramne
dect haul ispititor al mortii. Gestul final al Anei nu este dect expresia unui suflet
nepregatit sa-si nfrunte realitatea.