Sunteți pe pagina 1din 8

Cultul

mortilor

in

hinduism

Credintele cu privire la viata viitoare si riturile de inmormantare ale hinduismului nu sunt mult diferite
de cele din perioadele vedica si brahmana. In general, indienii cred in existenta a sapte lumi
superioare (swarga) si sapte lumi inferioare (patala), avand pamantul ca centru si constituind cu totul
cele cincisprezece "lumi de purificare". In lumile superioare sunt sufletele celor drepti, in lumile
inferioare ale celor pacatosi, iar pe pamant sunt sufletele celor care trec prin diferite reincarnari. Pe
langa cele sapte lumi superioare, mai sunt insa in regiunile ceresti inca cinci paradisuri speciale ale
diferitilor zei principali, unde sunt primiti numai unii muritori care s-au facut vrednici sa fie primiti in
locurile de mare fericire unde salasluiesc acesti zei.
In cele sapte "lumi inferioare" se afla de asemenea 21 de infernuri, numite fiecare dintre ele intr-un
anumit fel : "locul intunericului", "locul plansetelor" etc. In centrul regiunilor inferioare este palatul lui
Yama, zeu mortilor. Imperiul lui Yama este despartit de lumea noastra printr-un fluviu de foc, pe care-l
trec usor numai cei care au dat o vaca si o moneda brahmanului care le-a facut slujba de
inmormantare. Agatat de coada vacii, sufletul trece fluviul intr-o clipita. Altfel i-ar trebui patru ore, in
care timp sufera grozav din pricina apei care arde. In imparatia lui Yama, mortul se prezinta la judecata
in fata acestui inspaimantator personaj. Secretarul infernului deschide marea carte in care sunt scrise
zilnic faptele bune si rele ale mortului. Daca faptele bune sunt mai multe decat cele rele, mortul este
trimis intr-una din cele sapte lumi superioare. Daca faptele rele sunt mai multe decat cele
bune, atunci este trimis intr-unul din cele 21 de infernuri, in care chinurile sunt atat de ingrozitoare cum numai imaginatia indienilor le-a putut inchipui. Totusi, dupa conceptia
hinduista,
atat raiul cat si iadul sunt mai mult locuri de trecere, sufletele reincarnandu-se mereu pana la deplina
purificare si eliberarea de a mai renaste.
In privinta riturilor de inmormantare, observam ca acestea sunt, ca la mai toate popoarele dealtfel,
complicate si respectate cu strictete. Astfel, inainte ca muribundul sa-si dea sufletul, este asezat jos pe
un strat de iarba acoperit cu o panza noua, pentru ca, daca moare pe pat sau pe o rogojina, in lumea
cealalta trebuie sa tarasca dupa sine patul sau rogojina pe care a murit. De asemenea se leaga
mijlocul muribundului cu o panza noua. Urmeaza un serviciu religios savarsit de brahman, care toarna
in gura muribundului cateva picaturi dintr-un lichid in care a fost dizolvat praf de santal. Apoi se aduce
langa muribund o vaca gatita cu o panza pe spinare si cu coarnele impodobite cu ghirlande si cu inele
de aur sau de alte metale pretioase. Muribundul trebuie sa apuce coada vacii, pentru ca aceasta sa-l
conduca in lumea cealalta la locuinta de veci. Vaca si gateala acesteia sunt daruite apoi brahmanului
care a oficiat serviciul de inmormantare.
Dupa ce muribundul si-a dat sufletul, cei de fata incep bocitul sub forma unor lungi litanii cadentate.
Brahmanul savarseste un alt serviciu divin, pronuntand la urechea cadavrului in chip misterios o
formula sacra. Apoi cadavrul este imbaiat, i se pun pe frunte foi de plante sfinte, i se pune in gura
betel si este dus cu pompa la locul incinerarii, grabindu-se cat mai mult toate aceste pregatiri, pentru
ca obiceiul cere ca rudele, prietenii si chiar vecinii sa nu manance nimic pana ce mortul nu este dus de
acasa. Pe drumul spre locul incinerarii se fac trei opriri, pentru ca un preot sa introduca in gura
mortului cate putin orez inmuiat. Cenusa rezultata dupa ardere este pusa intr-o urna si ingropata
pentru
cateva
zile
in
pamant.
Apoi
este scoasa si aruncata intr-un rau sau intrun alt loc socotit ca sfant.
Desigur, castele inferioare au rituri de inmormantare mult mai simple si, cum incinerarea este
costisitoare, cei prea saraci isi ingroapa mortii in pamant. Dealtfel, sunt regiuni ale Indiei in care
inhumarea este traditionala. Mai demult se obisnuia sa se arunce cadavrele in Gange sau intr-o alta
apa socotita ca sfanta. Englezii au interzis insa aceasta practica neigienica. De asemenea, a fost
interzis, inca din 1822, vechiul rit funerar numit sati si potrivit caruia sotia mortului trebuia sa fie arsa
de vie la moartea sotului ei.

Mireasa indiana
Rochiile de mireasa indiene sunt in general rosii, deoarece albul este

considerat a fi o culoare de doliu in multe regiuni. Rosul este culoarea traditionala a


mireselor indiene si este considerat ca aduce noroc si fericire viitorului cuplu.
Cele mai cunoscute rochii de mireasa indiana:
este un vesmant lung, care este infasurat in jurul corpului, printr-o trasatura
intrinseca. Sari-ul poate fi fixat cu ace sau pur si simplu prins in centura de la talie,
iar partea ramasa, drapata peste umeri. Lungimea vesmantului, care ramane dupa ce
sari-ul
a
fost
infasurat,
poarta
denumirea
de
pallu.
Gaghra choli consta, de obicei, intr-o fusta foarte lunga si o bluza scurta. O esarfa
destul de lunga, denumita dupatta, este drapata de-a lungul pieptului.
Shalwar chameez este o tunica lunga, deasupra pantalonilor, avand, de asemenea o
dupatta drapata de-a lungul pieptului. In functie de preferinta miresei, dupatta poate
fi purtata, totodata, imprejurul gatului, pe cap sau prinsa pe un umar, pe o parte.
Sari

Singurul lucru pe care il au toate rochiile de mireasa indiana broderia. Pe langa


rochie mireasa trebuie sa poarte foarte multe accesorii. Aceste accesorii includ
coliere, bratari, inele, cercei si ornamente de par, toate purtate in acelasi timp.
Accesoriile suplimentare pot include pantofi, geanta sau ghirlande de flori, care vor
fi pozitionate in jurul gatului. Rosul continua sa fie culoarea preferata pentru
rochiile de mireasa indiene, intrucat aceasta culoare are semnificatie religioasa si
culturala. I majoritatea rochiilor indiene (saree) sunt incluse elemente ce fac parte
din cultura si din traditiile, ele fiind diferite de la regiune la regiune (fiecare rochide
de mireasa are propria culoare si semnificatie, in functie de regiune). De exemplu,
in regiunile nordice din India, rochia de mireasa este creata pe culoarea verde sau
rosu. aceste culori simbolizand luxul si norocul. In regiunile sudice, rochia are
culoarea crem care simbolizeaza puritatea si simplitatea.
O indiana respecta traditiile care isi au radacinile atat in religia hindusa, cat si in
obiceiurile etnice regionale. Mireasa indiana are o coafura eleganta si elaborata,
accesorii traditionale si un machiaj in culori specifice. Cel mai distinctiv element al
pregatirii miresei este mehndi", un tatuaj temporal de henna care se aplica pe
suprafata mainilor si a picioarelor. Petrecerea mehndi are loc cu o zi inainte de cand
rudele feminine ale miresei participa si ajuta la aplicarea mehndi. Coafura de
mireasa traditionala este cocul sau cea cu parul jumatate prins- jumatate lasat si in
acord cu Ramayana. Bijuteriile in forma de fluture sau alte ornamente

infrumuseteaza parul negru al miresei. O mireasa bengali poarta o coroana,


cunoscuta sub numele de "sholar mukat" si care este sculptata din scoarta de copac.
Accesoriile miresei sunt bratarile de aur si inelele ornamentale purtate in jurul
gleznei, inele cu rubine, si, chiar traditionalul " nath," un inel cu perle in nas.
Scris la data:15.02.2011 de admin

Mirele indian
O nunta indiana este facuta cu mare fast, cu o multime de ornamente si accesorii. In
timpul unei nunti atat mirele cat si mireasa sunt in centrul atentiei de aceeia trebuie
sa fie bine accesorizati. Dintre atatea ritualuri care se fac inaintea nuntii mirele are
obligatia de al face pe cel mai important si acela de a cumpara rochia de mireasa a
viitoarei sale sotii si esarfa sfanta.
Costume ce pot fi purtate de miri in ziua nuntii:
poate fi descrisa ca o jacheta purtata de mire care ajunge pana la genunghi
sau chiar mai jos. Este asemanatoare cu o haina si are maneci lungi. Are nasturi in
partea din mijloc fata. Costumatia este traditionala printre oamenii Hindu si Sikh
din nordul Indiei. Este completata de churidars, un pantalon strans care are nasturi
la
glezna.
Sherwani este alt port traditional al barbatilor din India, oarecum similar cu Achkan.
Este purtat peste Kurta, este confectionat dintr-un material mai dens, legat la
mijloc. Poate fi purtat imreuna cu churidar, khara pajama, sau chiar cu
shalwar.Sherwani are un guler instilul Nehru si este purtat in special de oamenii
din Uttar Pradesh, in afara de musulmani cu resedinta in Hyderabad
Kurta Pajama este o alta traditionala rochie purtata de barbatii din india. cuprinde
doua piese. Kurta, o camasa larga ce ajunge mai jos de genunchi, si pajama, un
pantalon usor, cu cordon. In cazul nuntilor costumatia este impodobita cu o
multime de ornamente, argintii sau aurii, cu broderii, etc. In zilele noasatre
designerii
au
inceput
sa
asorteze
Kurta
Pajama
cu
cristale.
Jodhpuri Suit printre cele mai populare costume purtate de miri. Poate fi inclus si
costumul Jodhpuri. Este combinatia perfecta intre costumatia indiana si cea western
si castiga tot mai mult teren in zilele noastre. De obicei este compusa dintr-o haina,
cu un guler Nehru, este deschisa in fata si are broderie pe fata si pe guler. Se poarta
cu pantaloni, si poate avea o camasa su o vesta pe dedesubt.
Achkan

Accesorii purtate de miri in ziua nuntii:

In India, mirii, de asemenea, poarta bijuterii. De obicei cuprinde o Kantha,


care poate fi descris ca un colier lung, care este impodobita cu margele si perle
albe. In afara de asta, el poate purta un lant de aur, impodobit cu un pandantiv (de
aur, diamante sau pietre pretioase), si chiar un sir de perle. Alte bijuterii pentru
mirele
indian
sunt
inelele
de
aur
si
bratarile.
Pantofi Tipul de pantofi va depinde de tipul de tinuta purtata la nunta. In cazul
costumelor indiene, cum ar fi sherwani, achkan sau pijama Kurta, un jutti Punjabi,
mojri sau chappal kolhapuri, va arata cel mai bine. La costume pantofii de culoare
neagra
sau
maro
da
un
aer
de
rafinament
mirelui.
Pagri - turbanul mirelui Intr-o nunta indian, pagri cuprinde una dintre cele mai
importante accesorii pentru mire. In mod traditional, turbanul (pagri) mirelui este
de culoare roz, din bumbac. Dar in prezent s-au facut cateva modificari asa ca
turbanul mirelui poate fi si de alte culori. De asemenea culoarea rosie, in diferite
modele, cum ar fi leheriyas. Chunri, Zari i gharchola sunt unele dintre materialele
folosite
pentru
pagri.
Nasturii sunt deasemenea cele mai comune accesorii purtate de mire, daca el poarta
un sherwani, achkan. La majoritatea nuntilor indiene, mirele purta pe fata un sehra,
un fel de voal, care este legat de pagri (turban). Ceasul este si el un accesoriu foarte
purtat. In cazul in care mirele poarta costum, il poate accesoriza cu ace de cravata
si brose.
Bijuterii

Scris la data:14.02.2011 de admin

Ritualuri dupa nunta


Vidaai / Doli Vidaai marcheaza plecarea miresei de la casa parinteasca. Ca un
obicei, mireasa arunca orez phulian sau gel pe cap. Ritualul arata felul in care mireasa
isi ia la revedre de la parintii ei. Fratele miresei o insoteste pana la casa mirelui in
timp ce rudele ei arunca monede in urma lor.
Pani vaarna Mama mirelui efectueaza Aarti traditional cu un ulcior de apa. Ea face
sapte incercari de a bea apa din ulcior catre fiul ei. Mirele trebuie sa reuseasca sa bea
apa din prima. Mireasa trebuie, cu piciorul drept, sa loveasca tava cu orez care este
pusa in lateralul usii inainte de a intra in casa.
Phera Dalna Nou insurateii viziteaza parintii miresei a doua zi dupa nunta.

Scris la data:28.03.2010 de admin

Ceremonii de nunta

Baraat Procesiunea mirelui impeuna cu familia si prietenii acestuia spre locatia


ceremoniei. Multi miri aleg sa ajunga la ceremonie pe un cal sau intr-o caleasca.
Ritualul de Baraat ii aduna pe toti participantii la dansuri de sarbatoare. In mod
traditional indienii gujarati nu se casatoreau cu cineva din acelasi oras, asa ca
ceremonia semnifica faptul ca mirele intra in orasul miresei.
Ponkyu Sosirea mirelui sau Ponkyu este inceperea oficiala a nuntii. Mirele este
primit de soacra lui la intrare. Aceasta va face un ritual numit aarti si va fi jucausa
incercad sa traga de nasul mirelui. Aceast traditie aminteste mirelui ca el a venit la usa
miresei pentru a o cere de casatorie.
Jaimala Unii gujarati vor aduce mireasa iar aceasta va face schimb de ghirlande cu
mirele ei. Mirele este ridicat mai sus decat mireasa in timpul acestui schimb. In
timpurile moderne acest lucru este efectuat de prietenii mirelui pentru a arata ca
mireasa nu poate lua mirele de la prieteni si familie.
Madhuparka Mirele este intampinat de catre soacra lui in mandap, o bolta decorata
sub care stau mirii in timpul ceremonie. Picioarele mirelui sunt spalate iar acestuia i se
ofera miere si lapte. In acest timp saalis, cumnata acestuia va incerca sa fure pantofii
mirelui. In mod traditional mirele trebuie sa plece de la nunta cu aceiasi pantofi cu
care a venit. Daca pantofii ii sunt furati, el trebuie sa ofera cumnatei sale bani pentru
a-i obtine inapoi.
Kanya Agamana Mireasa este dusa catre mandap de catre unchiul ei. Cand aceasta
ajunge in dreptul boltii, exista o antarpaat, o perdea, care o separa de mire. Un preot
hindus incepe ceremonia iar perdeaua este data in jos pentru ca cei doi miri sa faca
schimb de ghirlande. Ceremonia are loc in fata unui foc sacru si este condusa de un
preot hindus.
Kanya Daan Mireasa este data de catre parintii ei iar mana miresei este pusa pe
mana mirelui. Parintii miresei nu mananca inainte de nunta pentru a fi puri pentru
ocazie.
Hasta Milap Esarfa mirelui este legata de tinuta miresei, ritual ce simbolizeaza
uniunea celor doua suflete. Preotul canta rugaciuni pentru a invoca binecuvantara
Zeitei Laxmi si a zeului Parvati pentru mireasa. Rudele binecuvanteaza si ei mireasa si
arunca cu orez sau petale de trandafir.
Varmala In aceasta ceremonie se leaga un snur in jurul gatului mirilor pentru a-i
proteja de rau. Aceste snururi sunt infasurate de batranii celor doua familii.
Mangal Pheras Cuplul inconjoara focul sacru de 4 ori, lucru ce semnifica cele 4
scopuri umane de baza Dharma, Artha, Kama si Moksha. Preotul canta rugaciuni iar
mirele le recita. Ca un element amuzant mireasa si mirele fug sa se aseze pe scaune.
Se zice ca cel care ajunge primul va fi capul familiei.
Saptapadi Mirele ajuta mireasa sa atinga 7 nuci de betel cu degetul drept de la picior
in timp ce amandoi recita 7 juraminte. Cu fiecare pas, mirele canta rugaciuni in care
cere sprijinul sotiei sale.
Saubhagyavati Bhava 7 femei maritate din partea miresei trec pe langa cuplu si
soptesc binecuvantari in urechea dreapta a miresei.
Chero Pakaryo Cand mama miresei trece pe langa mire, acesta o va apuca de sari ca
o metoda de a cere cadouri de la familia miresei.
Ashirwaad Ceremonia se termina cu acest ritual in care mirii cer binecuvantari de la
cei mai batrani. Scris la data:28.03.2010 de admin

Pregatiri inaintea nuntii


Rokka In aceasta ceremonie, baiatul si fata se angajeze pentru o casatorie, si nu va
lua in considerare orice propuneri matrimoniale. Ardaas se face, urmat de schimb de
daruri.
Mangni Aceasta este ceremonia cand familia baietilor se duce la familia fetelor cu
cadouri, bijuterii, precum si alte bunuri, pentru a confirma angajamentul. De obicei,
chiar si un schimb de inele are loc.
Dholki Poate fi o zi sau mai multe zile, de obicei, de mare profil intr-o sala de
banchet, doamnele canta cantece traditionale.
Mehndi Ceremonia are loc ori la mireasa ori la mire. Mireasa si alte doamne au
mendhi (modele Henna) facut, pe maini si de picioare (cele mai multe doamne sunt
pictate doar pe o mana, dar mireasa este facut pe ambele maini si picioare). Pentru
mireasa mendhi este trimis de mama viitorului sot.
Shagun Shagun sau Shagan este ceremonia care marcheaza inceperea activitatilor,
timp in care cele doua familii fac schimb de cadouri conforma angajamentului.
Ubtan Acest ritual cere ca mireasa sa stea acasa, in hainele ei vechi de cateva zile
inainte de nunta ei. Inainte de baiea cu ubtan (o pasta de praf sofranul de India si ulei
de mustar) este aplicat pe corpul ei de catre rude si prieteni. Ambele, ghardoli ghara si
ceremoniile ubtan sunt, de asemenea, efectuate pentru mirele la casa lor.
Sagaai Este ceremonia de logodire si incepe cand viitoarea mireasa ajunge la viitorul
mire acasa cu matli, un pachet care simbolizeaza norocul. Matli este un recipient facut
de regula din metal si contine dulciuri si cadouri pentru mire si familia lui. Acest
pachet simbolizeaza acceptarea de catre familia miresei a uniunii fiice lor cu viitorul
mire. Apoi urmeaza o ceremonie unde 5 femei de la fiecare familie binecuvanteaza
cuplul.
Garba Se tine in noaptea dinaintea nuntii si presupune mult dans. Acest ritual ofera
oportunitatea celor doua familii sa se intalneasca si sa se distreze impreuna inainte de
nunta. Cel mai important eveniment este Raas, un dans care implica cupluri si bete
dandia. Dansul presupune sa-ti lovesti partenerul cu bete in timp ce urmaresti ritumul
muzicii.
Pithi Aceasta este o ceremonie in care atat mirele si mireasa sunt acoperiti cu pudra
galbena, care se transforma intr-o pasta. Ceremonia este folosita pentru a curata mirele
si mireasa inainte de nunta. Se zica ca pasta lumineaza si face pielea mai moale, care
apoi capata o stralucire sanatoasa.
Mandap Mahurat Aceasta este o ceremonie tipica realizata inainte evenimentelor
importante unde familiile se roaga zeului Ganesh si ii cer binecuvantarea.
Griha Shanti Acest ritual este condus de Pandit, un preot hindus iar data si ora nuntii
este aleasa prin confruntarea horoscoape viitorilor miri. Rugaciunile sunt realizate de
membrii celor doua familii si de rudele acestora iar rezultatul dorit este ca viitorul
cuplu sa ai o viata fericita.
Scris la data:28.03.2010 de admin

Nunta Indiana
Nuntile Indiene sunt extrem de stralucitoare,pline de farmec si totodata cu ritualuri
bine stabilite. O nunta poate dura pana la cateva zile bune, timp in care cei doi miri
vor fi vizitati de peste 400 pana la 1000 de invitati, care de cele mai multe ori sunt
necunoscuti celor 2 tineri casatoriti. Cele mai multe dintre casatorii sunt aranjate, doar
in ultima perioada si in special in mediul urban facandu-si loc casatoriile ce au la baza
dragostea dintre cei 2. Este vorba in special de 2 familii ce se vor inrudi, tinerii
casatoriti fiind mult mai putin implicati in tot procesul de pana a fi impreuna. Nunta
propriuzisa este un eveniment grandios si plin de fast. Cele mai alese mancaruri si
bauturi vor fi la discretie pentru foarte multi invitati. In functie de regiune, mancarea
va fi vegetariana sau nu. O alta caracteristica plina de farmec a unei nunti indiene este
jocul din timpul nuntii numit Ascunde Pantofii. Inainte de a incepe ceremoniile de
nunta, mirele se va descalta, iar cineva apropiat miresei, de obicei o sora de-a ei, va
ascunde incaltarile cu pricina. Pe acesti pantofi baiatul va fi obligat sa negocieze si sa
plateasca o suma ceruta de catre cei in cauza. Tot acest proces de negociere este
extrem de haios si face deliciul celor prezenti la nunta.
O caracteristica comuna nuntlor din India, indiferent de cast sau religie este faptul ca
atat parintii fetei cat si parintii baiatului se vor implica in organizarea intregei
ceremonii astfel incat totul sa fie pus la punct, iar invitatii sa plece multumiti.
In nunta traditionala indiana, florile au jucat intotdeauna un rol foarte important. O
traditie ce a rezistat in timp, transmitandu-se din generatie in generatie, este ca fratele
mirelui sa presare petale de flori peste capetele cuplului in timpul ceremoniei, la
momentul juramintelor, dar si la sfarsitul ceremoniei.
Mireasa este pictata pe maini si pe picioare si umpluta de cele mai de pret bijuterii ale
familiei, de aur , decorate cu pietre pretioase, iar rochia de mireasa , de cele mai
multe ori, este foarte viu colorata in nuante de rosu, maron, auriu sau verde. Parfumul
folosit de mirease se numeste Itar, are o aroma aparte si o ajuta sa ramana fresh pe tot
parcursul zilei. Pentru un look traditional si etnic mireasa poarta un cercel de nas
-Nath -ce se prinde de nara stanga si este legat de urechea stanga cu ajutorul unui lant
de aur. Costumul mirelui, unul dintre ele preferat de mirii tineri, se numeste Jodhpuri,
este un model elegant ce-i va da mirelui un aer elegant si il poate accesoriza cu
bijuterii asortate la cele purtate de mireasa. Costumul poate fi de matase, bumbac sau
alte amestecuri, acum totul depinde de buget. Ca accesoriu mirele poarta un cutit sau
o sabie la brau, sculpate si decorate manual, sunt un simbol de roialitate. Receptiile se
tin in aer liber, cu decoruri din flori, trandafiri rosii sau orhidee, scena pe care stau
mirii fiind la un capat si zona de mese la celalalt capat. Totul este plin de opulenta si
extravaganta, cu mancare sofisticata, fructe exotice si bauturi traditionale. Nunta este
intretinuta de muzica buna si dans.
Nuntile indiene sunt importante nu doar datorita unificarii a doua suflete, se

celebreaza si unira celor doua familii. Multe din obiceiurile unei nunti indiene se vor
regasii in religiile Hinduse, Sikhs si chiar si Musulmane. O nunta va fi precedata de o
serie de ceremonii si datini, urmand ca in ziua nuntii cei doi miri sa fie supusi unor
alte ritualuri autohtone.
Bariksha - este momentul in care parintii fetei si-au aratat intentiile oficial pentru un
anumit mire, acesta din urma impreuna cu familia fiind de acord cu alegerea facuta.
Un refuz in zilele ce urmeaza este putin probabil.
Tilak - presupune calatoria parintilor fetei acasa la baiat pentru a oficializa relatia. O
mare petrecere va fi organizata, iar cei implicati vor sarbatorii cu mult fast. Un numar
mic de rude ale fetei va fi prezent la aceasta sarbatoare, undeva nu mai mult de 10
persoane. Nu se va intampla prea des ca parintii baiatului sa faca propunerea unei
casatorii.
Byaha Haath - este purificarea mintii, sufletelor cu corpurilor celor doi insuratei. Este
o ceremonie ce se va petrece in timpul zilei si ii va pregatii pe cei doi pentru noaptea
ce urmeaza. Uptan este o pasta preparata din apa de trandafir si alte mirodenii
ce va fi aplicata de catre 7 fete nemaritate pe fata, mainile si picioarele miresei si ale
mirelui. Dupa aceasta ceremonie cei doi nu vor mai avea voie sa paraseasca casa pana
la desfasurarea propriuzisa a nuntii.
Scris la data:28.03.2010 de admin

Potrivit legendei, fiul unuia dintre cei mai mari demoni din mitologia hindus devenise un
credincios al marelui zeu Vinu. Tatl su a ncercat s l omoare n toate felurile, dar nu a
reuit. Holi srbtorete tocmai aceast victorie a binelui asupra rului.
Tradiia cere ca oamenii s se picteze unul pe cellalt sau chiar s arunce cu culori, de
unde i numeleFestivalul culorilor.