wrt mana F 2 firmarie ny COMENTARIILE BNPLICAREA BRISTOLEL CATRA EBREI CELUL INTRE SPINT!, PARINTBLOT SOSTRO IOAN CHRISOSTOM (Expust din insemndi, dupimoartea tui, de Constantin Presviters] Antiohiei) ‘rear ca hmta ele tin de Oona 152 VIATA SI ACTIVITATEA SF, CHRISOSTOM Theodosic Athanasiu Ne oo Elio 250 x ' BUCURESTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTIPRECUVANTARE. rin anal 1896 pe cfnd rma gaseam la Athena a sto- dent al Facoltsfi Ge Theologie, Inir'vna din zile tator- eeet cima spre east dela Faculte, Intovarasit de amici sae Ve Gaina de la Cernauti, care era trimis la &~ Fiona de raporatal Mitzopolit de acolo Silvestro-Morariv, spies aude timp de un an la Facultatea de Theologie, $PTheohari Antonescu, care si dassol era trimis de Gor Suin'de a frecventa [a scoala. de Arhiologte (ambit dupa ntoarcere pe la catedrele lor: cet diat&s Dr. Gaina la Freealtatea theologea din Cemauti si Rector sl Univers faci respective, fara cel al doilea Theobari_ Antonescu Pibfesor de. Athiologie la Facultatea de stipi din lassy, Tabi rie lncetafi dia ‘wafa) —am intrat intro. ibrane sacar grecesti vechi. Prietenl mea Gaind mba atras Steattenes asupra cdtorva volume intitaate: Heri £00 Faye lacpés tay *)ypzsabysn eis visas vs emcacehas Reduce Comentarsie celui dintra_Sfingi Parintebo Nostra Toan Chrisostom asupra taturor Epistolelor foi Par netfata nigte earti de o mare importansa. theologicd— fnvam sis eu—sh imediat le-am cumparat. aroreanducma tn tard, fs aaul 1899, am fost numit E- fqumen al bis, St Spirdon in assy, 9 acoloy dupa tor Semnvl raposatulai Ellinst C. Exbiceanu, Profesor si De eerpe atunci al Faculayii de Theotogie, am si luat o> fives dea traduce In romineste aceste Comentart, $i fmediat mam pus pe iuerw, Tia incepur am tradus /eagegia, sau Introducerea 18—4— Noul Testament, de resumitol Profesor de ta Facutatea Theologica de le Athena, N- Damallé~neimprimata niet pina astzi dia causa Imprejsrrior gia seumpete me: fevaluloi—iaa fa pin timp am tradur ttl volum dip Conentart, Epistle edd Galateny, Werte ee am impr smato in Tass), tn anal 1901. OdataTncepoal tacts eo fm contmuat cu"eradoceres gi imprinmaren actor Co senor pe comptl_mev, fh sia att de cinevh Sateralmine saa moralmite, ard de Comentarfe E Distolt atta lipen, ctnd,gavindorna co Egummen al Sets Precita Mare. din Romany am fost ajuda in aatien scesetopere de raponitsl Arhimandtit,Zvomim Sefancien, tratle mares Melshsedek al B.S Ae hetea Valerian, cele Insa mea rogat de nu spune a mina de ace Icepuel acest: Epistle ea am fact biogeaia Carsostom,foosindi-ma we difeste iveare Greceyts a: crate care pe atunci w facut mola vila In lumea fears ‘mice! meu D1! Profesor Univesiar De. D. Bosolaee 2 publicat atune! urmatoarea recensune, prin Gasces Pin ‘oral din Tassy" De curdnd apart 0 noua severe the: olozica tn limba Romina, Intiulata. Comeware rau es. plicarea Epistolet cata Filipeni, a celii intru Sjinti Pa- Fina noire fan Chrisoro, tadash de Arkonadatal Theodore ditenarn, Egumendl Merit, Precta Mare dia Roman, Opera este precedata de o biografie a St loan Gir a tm ade vee snes acta Ine meas Tradvcttor dopa tavoare Tntru ft lcrarea ni ofer ganditea cat mai mare mo- raist din seeolol de sor al erature! bisercegt,apor do Ia sine Se inflege ca eetivea es ete flstore clear &i credinconlor ‘Recomandam Iuerrea scare ecttorlor fost, casi Te este Tolostoare at pe ator i eitam sl dorim spor la minct, pentru a. fed cu, seemed, ost Comentarile S."Chesostom In rominegte. Pind. acer B.C. Athimandeit a mat trade “Comentaile Ie eptos lelectra Galateni gi Elesent "/Putorat Nov 16 din 15 ‘Spa 190s) anal Candntel Azrracas* din RAmnicul Valeea No -—3— sia mone nk ae ate ut pes te i, te we Somes a nee set, et Pes ie oto 4 tee es ml ea ne Se oteaza ‘aici ed acel crestin care tm somite 20, se wep Sey ee, ie es ches aeons tenn S'S ea es ei Sein rs, Te ala tena, eek 24 din 1 Afiilie 1904 a pal-6~ Camera, autor de multe ctr didactice, iar tn present ‘Afates' mea la lssy ca Egumen al bisercei_St. Spi- ridon, mu a fost, se vedey per plcul”fstulal Mtropole Partenie Chincen, “aga c4 In andl 1902 am fost perma: tat la Roman ca Eyumen al Mei Precstr Mare pendite de Epitropia,St- Spiidon. In aceasta calate dec mat bucrindurma apo 1 deo linige complect ew am po fut si md ocup Ia ‘ingte de. taducerle’ Comentaritor St Chrisostom,”ag8 ea aproape tn. fecare an scoteam Gate un volom de sub press In anul urmator deci, 1905, am scos de sub presa in ateierle Grafoe ale lui Socce’ et comp. Bucureyi, a IV volum din Comentatt,asupra caret lucat bun incu amie Dr. D. Boroiana, Profesor la Facllatea de Theologe din Bocures, publicd prin Gaeta sa itory, sub tt Biblicgrafe, urmatoares nota (0 sout lacareaparat i romineste-Literaterabisetcessed ea Taboqite © ova liraie, Comenteriie tan explicaca epttte cee Colornt, 191 10 Theslontcent® a eels dina Stats Pa. rintetat nostra Loan Christo’: teadast. din lib Blinds tiitin de Oxovia, 1855, de P.-C. Arhimandrit Theodos Athanasia, enti tn theologie de la Athena, Egumert 4 Mire Brecistadare din Roman. Lucrarea « aparut In aelerele grace 1. V. Socec, Str Berze, $9 Bucuregt, caprinde 346 de pagini, format 8 si costa 4. let exer placa Ni se umple inina de bucurie, dnd vedem e& wred- ical si haratel parinte pe lange ndeplinizeasersitor Postolai say ni da nenoetat In romineste cate Merare 4 'ui Ioan Chrisostom, podoaba biserice onodoxe, Aste titatea rodica a parntelui Athanaslu merit outa ade Retras, fra sgomot or trémbsarey ston de sere! be seven sa, tradudtorl romance a ht Crsesom, derotat cu total pent inepinites nal seopprestnsetanse wim citt ca" huare amipte cele 12 oma epstla eaite Colosen, cele 11 de la episola [ettre Thecalon cath; i cele. de la a Ika ‘Thesalosicesi gi trebuie of iprim sich mulumile mete parintlei Atharasar penta alioja'ce sia dat de a redh Git mai be pe romiacyre 1 cu deosebice iy a en tw ae Clr ie ade us Tents com 8 A i '-a la a Ila Thesalonicent. ey Waa aX 8 einen de pantle Akins ver manda cestoniior 03 Si PO are, vorbim ce wracaza_ 19 omilile ce cuprinde dex lonones ec, ay, judecata peeps Com 1) oe Se a na s, e aa ami lui Damnezen cu rec a eer Va) comra raion a Ge a ilor (omil. VIll-a), importanfa cons peel St om caer Bea, toda a tin a ae, Oe sea sire gi simpatic (omil a), aungle Jere te be tips Toe, Ruse: tor ai sont, de folon Sepamal cea spiala (om. ay sera Put (oma ea) dragoten cat 20 Tele (omil. 1V-a), périntii si césdtoriasct oes Bea ens ale SSS lor, (om. Va) eg adovele (ome Vis), tavern, cot ye Scat otra on rel so (dora tute (mt Da), am ce area ei (omil X a), ajutorarea saraci ae 4 elelae® Ghecatoicent sbiecal epistalis (om, Toh iat ce anges alice mat 18 (Om rime gr cee se pout cu rapet WDM! Ta) oP Eon cae por ot Ts Re Cot a Gay tls fap al (om V3 textul St. oan Ch toh 58 a acrze, Indemntin pe $0 38 ‘urcaladese par Atanati cca eatra din em, 1868 SPA te Roma. aren Dar estate naste ar palide Be saan ie lege» Heal cat Si in Ounie St Chisostom: etapa dela chia vor de care vrbim, err F ge mare placere si flos de ace ree mh, Athanasios dorm 34 Te artenam, lung Yoni, spre » duce la bun Sara 8s le beep, Mangeierca so gteaseh ot rea Tara ngeen ca aac Weratorh inci BSCE Co era pucarh de spain aceon, Ge ee oy totes ate, rotup Ineraea for Fame Btn ret Scie de care se Tons meren wimienlt Ofer card arau fost la focul Yor lor cast a gp ana Tune wa publica wan, Fane, 20 an area seis de Prose De eet sea birestorl Seminars Theolege, Easebin tere, dupa ce ara imporania, TST Site, apt a openlor Pann ST ecle ligome #9 Oreane corespenstoar Pe St ce, Ore rare seeds pate ee MN: acuta peaza i dim acel poet de, vedere, cA 02 & Ura vara cra originale, ci dovin, tradaencen tnd alate an eaters, oor perllor de ror biveriet dat Una fost a #6 le Ta ny Thode a superior tart opus se ae aeeeible ea reins st mem clrut roman aro creates in general, revin,aaupra, eB, Te deri, MSonta,Prea Casioyel Sale Aebimansey To de alr anu, Egumenol Manastre Precis Mare aadosie Aap pus de problema 2 ei In Roman cafe fy ng, eatin. de Oxon: Come romana go episoelor Pauling de loan Cre sau exons ag aparut pina acum: Ep/Aoe = Sie Soe care a) Galeet, B),Ejerens ©} Capon a Fer gh 11 Theralonicent to pata YOM ses ctor gk waraanior marc ale APO pane sear ta waa moralo-relgioas®, CE Fase rerprete fi apueat 1m forma d& Oo in gine Sinn acon a memuecurasTrarh, 6 ory # Pores Pefetese lun Chriostom, FEET OT ac. PEt ates peuiatenpastorala 4 Ctl Seca Pst (umaate AE te Pre ees cel adewarat al taearatuniir Apostolsh Sree Pave, dar totodata si grupares,Torabatunilon evazBer Pavel oe co tal sparing, [a svbiectal ne tot sorainy | se_revine in special merital C2 proscre! fdele » texto original stu =40,505 8 producers! eeqionabia din punct de wedere a Tmbel ee, forma eesti cat sc f]rmdy cid 66 908 gpane, Wer ie af ae feconoasch, care met toGck) heaiage Megmoayeere perfects imbel line, CS donot eoane, cach guut ete, ca traducerea, ©<30h0 lim i Romine grala “se conaitionenca, ow numa 6 Xo aeetice perfects. a limbei din care se waduess ¢ 0 cunaasteres Tea. perfecta Wimbei in care 9@ (456 St ucevea. See enare foarte saltard + eaducer aces Me ei ety i vohumal al IL se publica te ineezas F crate tate. 1f- Chrizstome, c2 0 fneral al Biseriei, cam gi sezeta cea mare, ce ined ‘per- Sista de a Déntsi pe terenul Iterar ta ogoral Sf. noastre Diseries; jara asta clnd ‘mi vad iesita sub presa cea din larma Inerare cu care se lacheie seria de Comentari, adeca Comentarile asupra epistoet ealre Boren xc ca reptal Simoni= Acum sloozeste pre robul tau, Stipe, 8 vdsurd Dele me sfdrgtal aceitor Iucrari, abrolut mecesere clerulut 1 erepinlor bn genere Nenorocirea tnsa se poate vedea din aceea ca din lipsa ‘miloacelor 0 m-am putot scoate de sub tipar, dectt cite 17000 de exemplare din toate cele 8 volamuri anterioare acestui de fa} astfel ca chiar de pe atunci acele volu- uri s'39 epuizat; iar ea 54 Se retipareascdastaxi s-ar Cheltui poate sume fabuloase, Caci dact cu tiptrites vo- Tomalui acestia,eare deabea cuprinde inte 20—25 coale de tipat sie cere a chetvila de peste 250.000 leipestra 15 Sau 20 mii exemplare, apoi oate peatru retiparirea ce- Torte volumori, ce contin ta total 178 de coale de tipar, edt ar costa Firs a mai fatinde vorba mai departe, eu sunt nespus ‘de mulfomit gi vesel suleteste, pentru ed Bonvl Dam- peren mia dat allele ca sa’mi vad monca adusa la ban Siti, — pentru care plectnd genunchile inimei mele tea- intea slavei sale celei Dumnezcest, i muljumese din tot Sulletol sietnd: Aimecwedntat 1a fe’ mumele Lai, de acum #1 pond fw cea far evseviosulai cetitor al acestor lucrari ti amintese pre meditare zicerea Domaului si Mantuitorulut nostra Tus Christos, pe care en inca am meditat-o, tntceprinztnd aceste lucrani grele si migaloase In timp de 22 de ani Chiar Binele del facet steel: rob metrebnic sunt ey am facut, de c0l cera ce eram dator #8 fa0> (oon) Scris-am acestea Jn regedinta Noastra Episcopala din Roman, fa 18/28 Apslie 1921 Episcop, Theodosie al Romanului a , seam en nehel a edule des, fang arte ene dae lee sor Tamed ele eer ove becuse indore ease ee ace glo de yet de peo i aie Se Cascstom conedesa cele at cae ie mae lod neue impor wore Ps Mar’ Duh snp mes pian a ee eclle sbosuer ae eer neyo meet rede pope exajy-c ams ph aoa eee" pana in miss tre aac covstnle |... ii-=—_ oSSTSE TS hamae 15) Febrase Episcopul Romanului, TheodosieVIATA-SL ACTIVITATEA IOAN CHRISOSTOM ‘A dese amneting ferctwts. a c descie cues 2 aces ge! at De hens, de weme cet st ante hese, ait, eS ese caves DB no, PB i Ne St seca vega ts 390 oF mae le 20 Teeomous dod lee ttre he fa Ts ‘pet nt plc acl bl ames adress oases wail ak tage darren lara 0 sei! S| + etn upre com insite ape Wome 6 aes pion SA ume). ge om nen Taurus ere ‘Ss ets a fermi sue neh Aerie emu aa bors (na i ema ce es ual gaa eet m_ dcorail eal, #8 rane ac rioters wre abc Anos ect De a obeetml BO. pc em mi enh ae een el ede ai a catpteral land al plscoplat noche Melee ere Seee gh yo atage te sre a Dumerce 3 Hae— 16 — k ant 20 fst bole une ep 9c Anat $Me icone Anse cae pieces choos See, auc craton adler Sop Spot Sane ‘ela cpu aa 32 Imp nin Vee oso een oe SL Md fe sa ted cep la Sno conseie wise k i a fun ghee cosh lee pe Nona eonea ae ee ‘ol arith se sf combll te tates stant Ge itera Ante ye" sito omesn ose ‘Sand or ste ens. ‘stn tus SB dn copie Vase, ev a dtc de eo Thoda (enone sub ume de Nopsesta ss Misi eee “ld os man ce moms putt sb lata Gat cars ae ‘cut a8 cee ration mame sole hues (A Se eset kd ses Pet § Sh Oat dh neces Geta oot he sce moms nest con teal dev ace pre 9 ape Sioa Honsaen encode fe ah sitoen Be Sis mt Me ois a Tama es Silt A acsinese eb ui Spode SL tga a [Mier at fon ace Monee eae eta ek a Ina seer din aprenees onus Lape cap, aah gir 7 snus, gi decree get ln one Sakata ae in sino pac wheat abt yee one es hoes sha sta ana 3, oa cht Do de Mee, a aa 5s ei‘ vol eeay an ae Sih te narearn ae ces peice tO {se noi Anche ep car perineum eco pee tis ate SI Casoiom pp, 6) tsocet arene ete Scenes a ein peal Leen see et ea Gio flan iat ‘cs arlene If rsce Stehe reat Pot sot an poan at dea nan a Ineo pp edna 0 seed ac nah ot «a se citar» ta fant acne 9 oa Bee Saree paar etsy ud acre efecto aR eed dr ete irene imp ese te ce Ash ont ta ac tence s dt orn tater a ase, Gover 81 ml pe Toate Constannn ptf vs) feral Ge impure caece ove ra tesne ‘ml bi Anioch, duct sar hat st cnsine ern fk ad a ua saves pe Toast Coasainople poste ed nose ‘Ser impo te seat, 529916 2 Sorman 8 2. Pasion, i Glog! espe vib a Cate sotto 8 agad asda = -17 PFiad fans de dairie alte demnitay, Sfintal Parinie a 94s Enaueepoe ath veniag cl ma dh a tnp el sem Eoctuateas joer marae ‘Shr tu Chanson, sind ue ar Pel sl om Seth of Ate ‘ine8 dela tnceput pe St Chiisosion, pe deo- ra riacn ma tang se {ist ml snc de och sal Chetsosom Wntnecave ude Tye aeass Erte pe 3 Chitown shh te eile * genie 3 Pose pena ci conan feo planus la ree iedcns concn une sevte cm mings 9h nea feo oor eae an Cac a Hani pe tpias Eaton peep ace ce 88—1s— : suru cont Sind In ons in subutile hatedonsa, war On 9, £2 comes rn ane 4 conor pa i le aa tc nat sua at ee ao See sett Eada neobos3 ordra eae 2h ess sear di, Constantinople pope 20 a. atk ent are race x mre 1 clit 1 Bet am eo faa aa STAC 4 1a tna eee ats eon renarea SBN, ae a em eat eozton ea ia In Cm sorte aa pi ta aml de SRT, Tek Smeg Smad i Charm ap, sn ces cre coteni 2 bn nme SH ce beeen SS. ae punese steed IMS ial rae, Diaper se dace cen seen, Fara Edn on a Scot = 9c rep utd — oo leah I Sates fe a ome Su due ee a at apMgrenneh omar ol Siod ent cane sen Se) Separate ivi wu 30 Ie 8 O82 Se er ean fone, rast cee a vee oe Ha seat ta ek tee amt = na md tail Eula 1 Tan Acme mnfne nies crc toe rede > ton At tap naw adunat tn Consanagole a mont cutcare de eet En in Ase dk ori atin, 8s asc ott cass, peiy inn et se tone St poral tl cap una Sind. 0 fel Tce at eee etn aie Sey dna even oN ‘Sida dn Cree th fee neta tien inal edt Sal Seddon din rf eat. scent AS he ces petane ores, Ongena Sectge i gen, Woe ete Ae samo ais eg See nel tr el, tt 468 dk - sea dat, aed Ie eval dup srbioten Chez ca aeeaa in aa Mc, mam Cacsos Ace el JAE BPE "Ghost tn ae sot sub pacn sts, tea ting Meds ge de menor +3 com st spat far peeconar dt {Sine rn, ec gr © weer Kae SEV a tod site totes! Endo, taal Acadia at TES forrest stmt ac ee eal sum Ping i aden fr spreien Sevastopol Tel an erin w aso Sel ‘Sse stator, ty eve timo iu ele Wot ee scl, 548 it emper vag rn Tn! ea » rs th Eten Coma fhonne ees ato a ha airs Cara ate fare, cst maine vo tt TET Snts itndecce Ho fot neve ase tary tol tr ‘Stade ie impggnds se eu se ge tals cle Gee wut Same Dumsease pra fates (Q2.9 Oap vr ex) a Scenes de dean la aceasta, adh yaa «ceding hittin genet Poarchel Procag ass rosie SL. Cissy See deus a baence St Apos in Constntnoote ACTIVITATEA LITERARA §I PASTORALA er. cEERISCSTOM Scola ben da Chinon e mumete te gener sea es af psn resins ie coool a seme Bi fap at + ‘ene il Moe, Gngose Nocona Grigor Ms, ahanasie a Alexa ‘Anyone af Mesias Augustin, Pelton a ll eal frp hues hos 91a Were nels de nn ~ tes th re ae cena Teng, mt opt ee a tee Iunins ack ambi fo crs, roe Sorbo a mo a Domne, Tester oe, Chiasson et, vind Soc, i, i 9 pnd te. Sogn, nn is 8 3 pint~ 20 Stn ado Stam Chios pets daa rt, dh a Tesconsiuat t dual accor. mike me me punte comeing cB fae ore eld seco arm ‘Bosh Lei, muse, puter arachane iu, an te, aa corsa sil cd eg nt, on ate ‘tp cave do ace tel pane na Yes eat la cele ait nda, Ne ce s¥ amt ma pl Yai Tea, Ngee force focal deine pe tt taco canoe a enecselee apo Tenneson snus evomisa ae osrceaprepe ect ve. areape ecve ast omie sl et ores ap feted ex cai in St Serpe “nb it Tom, sie dor Puta (Car spat)! ramusten ‘ado com memoria a ets warded aa sit ne Be al (eft ie sonore ruta aes ence 48 cae be Lian elena pei sau ‘care ce anume som serie S_Chraston ? x'elea tear ial cu rMopune Sudo A numb ole sr st civaosion, sue cu put omc mumat tol Danaea ete oaste ouinoopael ala (sorb. 132) spane cl 3 cel tale ot deco 4 sta Cesostom:aeapndarat Id in cope ‘Sor s ceia se ah ae ye vod sees cSt. Chowostom » fst ese consial x el fi acon te pin sens 9 sree bine 9 ctor sunt nse mse mat Wnt ncagh ce 8 $1 oeupe ama cui ll ata es, co 8 Po lnghsceso apo ariciral partclr e¢ ete Impimat tk ale scree St Oeclom, ip lie lent ach wciea ce 6 af nk burn ste ne St Chrtosom. prerupunded ef nase canons nomele Mit tong deuce acest sf in Graminaensere ‘ht ade ch ovs sce Schoo, es dopa te mo ‘eleratch moss dogmatce nu sunt ara aopmatce wet cele mort aso mon tote prea degen a {vie stu eminte es mops si Senay ma pot coat eminent fsmised moras De sea nl vam ns sere St Crisosto ine cag! ince 1 Tec 2 Erin 9h 4 inne se re | TRACTATE, «ay copie, aeume Vase. Inga ria Yes ene pe esp Mee fate Andocho co nea det pune tect epacop tan Pope ISG Sin Anco vtnon teepieny, pst combaees manent, ei tao ot pe smo mt cg {oul incedre. ent combstiea anos. Sint de acai oo, 8 tapers ears Sele Ssins cin ie 20 pate Sette Use tdite Tanne Daps ee dee tates ier ie sg nap ce sa se fa to seseee tamu aig i ch cane 7 a et sie Si acs St ose tna EIR Get endo» ee ep Wino cre terete arin gra me ot me prod cn deur cat nave pes eae cad eat 2 ate cru oo Secon Sao ir ener Pre eh 2 ok eetitatetn car andes vst cet ae bed oe = ail pray a tr Done ter ata Sethh wenn se were at Bee ‘Sncioe dna ep pe ee reo wat oe ‘Bator emu me ep eopge eet etn Micke TEC wows cud ner nah ha Ben iii yey nesta see and ie i Aen tam pe ee pot i ce Sete mange Cri ete oe Sat yp sme en pte was” "Dud te tates Tish es ae ef ak sehen thts hat Se? eal ps ah a fetiahc baat opti ot pont oe BRE ‘ee nso, oe eg ey re Sop pv ot It tt to awn cede Che ate oe SSA's tanta ne ser eh wes st Wee Finca esas c's lo even te poe st Src pias imps tne tee a” CeO vs ri pe un» Tact dre pe Oat omer 0 8 oat ca mums car ga 4 8 amie bo ‘eat dla pimele andor fed 34 voeyl fst ample echt de Iscdmi. Nr Sh Spt tet ome as, Ema ae pe ‘ste pie a et he au _e ewe eee eese os ue miner ie 1 tl a et ‘i Pen sett toe rp dod rte 9 a pleat e {i Dne cade coil facet ge eset or, a ads et een Des stim tron acora er ingertprae’ 8 Ds da es dons or sc gin in aon Stel et by Saneapd siz mc Co crt pean Ge ase we bance oan ar etek Go tot, mena mal yeti, eck moat Dev dnt ce mt vege Tn pam, ssl el evi amet ct ‘as, elitr et Adept, aml pe mae oi 8 Yb etc u'r nme are afte pede nr ct ha ins resi ‘Sina elp tangs mine! No aupra pe Dames # su ade sro ‘Rha tee cl au com see cosicl Doct at am vitro ve del ates de nade cata f poe ewan u ot Sicha ge eaten i etre ce fam dt fe a de gel os Secor, fut ce mine eae en anyon wine! Dod dock Su'ue tt se a grocar tngtehcarn el Stl, ci acy ‘et‘er nero te hin pelngt manatee ope oi fees a nl ae yatta et ore ev (Tace dpe prs cat Mead eriesune de dere de teva exci ci! Vile. A elie spate far Oey, su0 ol ine ni 4 entre in Legh ‘Sef ce pre ce pte sim ne iba cea lon ati 9 ct Tot cee tac In a uel me, ee con Ncenur cn ote ges Catens de Telouence chee a TV se, pas 15 1. Tro ete Theodor est lsu, Acs Teodor cmos up cr sb sues de Mepis), aie al St lon, tease china monacha pau cu cia at ap put np Te rst #8 Itc 0 {err nt Eig, ghee Nolet pe fan ase acest ra, oe ear Ina ence pe ptera ta Tartar ds eesoireh EeetsGhete teu eat desoget per fen soar, gears x ee econ St Sit, ene cae! pce Wl =e 0 feredee Sst vies fe de preion ente Of a ew Ser ‘ty dap ce ets fs px ana pe poe Tom Stes fecon, Maa St Cvs comp ens Sie dear stan Apt exited pas 20 din Cn. cap 7 ch ie nin to scl ting # obehanea ce far pe es ch sect a" ‘Senos Sct cnr usar twa Dope apo i sea c ‘ai coor sess ao etl grew te pi cae WCE ct iptace fe cine tar fecal de peters ft a 23 severe compos in 13 paragae. im parn | mig pe act vent sie cme fata el bray, Terie, apd aa cum Gs ey femal fie alc fos ave In prea 2 aad om etre (2) SRI a et ced on ta cedncst) Cares Snot pe cat ett mora, eee compu See Oran se ci Pa a mene Seto amet ob tis Com He eat et Se digroa mpiteiacd, bogie supe asa gr race aerate asobe Gund Cbs. Sees Tae manne preg aan ot ve! Posnche Pia Se ee a onic ene ape sus de pa, ee eo wupicete ‘Sipe sa arent a x Se an ect pal hl tera NO pce ei ev cones toe, Sud epaeae, eu te are camp lpr ra nt Be Mae me Cats an acs sang ace up bat Pe SSS SCT Cinta os pees demo pin rag Sl i ce ge und woe ne presale evi de me Piped teacen stan Gb) ee er opti Gout ey ate et mth: Soe a al Sekeaie Taso sess rt de SEGRE flee, ate an 81 9 7, ph com ‘ovata or 1 espe iste, cr Si ea aest Sup, seal in pel SL. fun 8 CS eu Sema ech Bon aco (Scr ESSE actos ie promt scree, une se 6.3, de cam Suge, ning ie tf ml nO Se Salome bons tapes ac a Pmt im ee eo te eda ach. Pin scald Se ee ppl su Stag, cae cron io SHS Fane rt ates gna necratea e sai ae Oa tre aia ed marae mut we ate Sent Era pe, nc sie cae el ed 8 B vem Ace 23 Gpmom ft somone pm soe eh emote Rt, Teac arte ouavemene fe, cfadecs act aa fear ine $e SFIOC calc ae mong et ins Pi aga eS Sin mg ed gh gum ee a teams de tues plea ae mage se eae 3 fae dei mal in cel wrt, ct Curiag de 9 msi po Ssh tis mere, Comte esr pene Je Soi 3 Sei en bi in mite desta be Is Pes hese ee he ‘cet sore santana, Tp pein ganic eee tire precept rst is nea poporlt gt de stngaresreolor pens weareepee. Gone {Soa cote do. Bc re dn an Seas ee ‘ose petri Contannepie, Sr de op de atria pe si ci, Ete etm 7 emt one St Cem pare Inweabt ct cton de cesya alien ™ Cum cae rete oo Apotol i sat ad pint malt das ipo de te np pf care 3 so sua me hes di sere te wt sone ce St. Cowon pe cnd ta Di |W Brminiie sau exriicartie Sf Soripturt a pots tn rcs Peace Cosaninpse et Parc Sorin shy Toma emia ica eters aga sn nr ‘mort (abevahanea) 4 Vs 8 8 Rest Tenemesh, Opt ‘tics Ct nS et er emt Ten dup confinatat lor, om sebiectl fist dn ee Dia nese oper Spe’ a pct tt re et ot FS SST Aa Saree oct 2 Cane rh ns este Impae~ ire elk Bt Coleen, compute dn 2 oo Fon 2) 1S GShenarte et « setia Tmotci 10 om C6) EE Gems eosioe ed Ee erodes dr abot. dont FNS Sottnon, Psa roma, cera facet in al~ 6 = UL CUVINTE $1 OMILIT DOGMATICE, PANIGIRICE $I MORALE. rd Laca 4, 17 91 urm. Matheis: were poe fs aera, eect vara aed paper Cael re ue 72 oa Sere dente on JOSS och laws gn Asean a SESE Bia ere Teas aes Saran eee tatece mento ee SI oe Se ore oes Pe bre pele Sart ee = ponent oeaaenes tet so ht wi egos “CDeire dwt 3 omit (a) B Cuvinte gi omill de lauds si panigirice ser! Donut nosis Chto, Mad Se sone ol 3 mei sa eS 2A su ee te PEG ree aed sve. Cons Broome a er St Vale a Waa” a toch, mas de capa at cunscls areca cel sai 702 tek ga Ege Bl Dem Deu ell Pi, See BCR Se gen oetren sir wine. 4 Midori ney ST etre aune Cruel Doma ray vag ee ance me gene bes aaa, Stl cea dies Tn fn. 82, DOOR om ce as (gous Tet $28! om ln naar Domne of tt Chon ec ais me EH Fe ee ease om lh Stil ABLE ee oi ute ert Stl rec HSL He Doukaes Parl Can fromecie Bobi (248), 1 Nae see Ante a pia Peni, a purl d¢ Darras Oh abet Mes tn arial Raman (ut, hol Macnee ta rata at Anke pradace st Domien moat 1 Laas Ma Se Marre Ber Got Mort ae Mat a Bao, oe eae ie Eaten ermal Foe, a ea af ext eu maine! texans on. 2 . Cuvinte sf omilit morale 1. tocal placa ae acest eu ee 2 ml SES, SBE 1 et el Mote a oh ts wmbcarea, ris saa Ach in peut 2 oreet el es Se Bop ora Moone vlc BHO, ca ON 4 imo Paecrinir tres tek ated oe Sl 0 toner cnt act ee areca situ pai The ant a st purine Pst, i sm we re at a en ge acai til aap Anco ¢ ad Theor © fgocha ote cater dese A SL, Ot cea pe ate, at cap inno ceri, oe setantaus cn Antari # Ts Hr oe wc ra eeptiny coat psbnech rasa Decree G0 HoH, ol sy ceva ade sen de man, <6 = SEE mh re bac! acon Flevin pi 1 Oo ace oe aml WE catmople «la gra Wma, Ty age dace 1 osm errs ten eure OORTU Mes asc de a,c stn cap dood Cons He oman er met mua ea Deowen TROHEE sates eat St Christo cat. gniee al a Hues 8 30, coe eS acme despre pcan ncaa a Te ramen OU a sane eva er? Tips eee spac Tee tee ones de anise carb deci 0 Tang tet ee Sa ge are ete raat, atte nevindcaO ra tee mare ee pag, pre aoe 68 oie MASAL cern aa se sora ren eb #3¢ use & 0 dg eb ee echt ost cuba Twa Sa er ena rdw aca eK sr BE~~ sete i cor, 3h era ee ne Sc wn dra ates hon acl Co) geen sen ge Sere aca (a ai) sede or mate eh Se ati nemo esta er unl Sau contac one ‘it de merece desoaeer ests Ae Sat 9 ee ocean maroc ok Seat sade. De seen SI Cheeosiom gu pe des heals ao nied eae Set bolnve sabe In amie ante sce putes eae 86a veges ce ue ace mie ster tes i feu caro le mine ghee n teas ap ehecae fel Bout de ct siac de cel cee tiniest el eon ae en eclipse sd ct ph ae te ss il 0 ‘isc orn mild» sence Ws Mle 9 4,31 ach crear anton, a provostnsh fe peer. areas tendo te amvon eemal fe moment cht. gacroak Dsenc «opi pe credincn dete once stencil so fois, spo! 2 8" aPenry ney st eat obseal Sen Sin ai ace cvne meg. ng eh af su nse Se 4 aor Doran co 58m Fe daca pmol 9 shad nga Waazon (fe gets) vorbindie. a hearatnceat wa ee edge fea acura neatonaih Novis el ca ah capo” wvstrd dei eva 88 deve asc tear neeedanoneg (Grits aa o ID tebe de ma mal ti tn Consaninnse na paop Fe ‘chi orn inca pe Thode drape ct 1S i amare a vevoce hairs ce lae e's dries cated he "ti «sta be oc pe aures ers teat eh peel wnat oe tee Seo gee Sir acm suf Ts acon fv e's {Reema ast ac eoing ae oS me ace bcane etre sins ie Omer eet po 8H pantry acola CX tngAdsit a se face acesien, gt a8 mulfimim die 7) dana rime ct pin mtrdoud acest = tmsodbi cts oss. = Myon conte cont deo 2 See conessupe opti vane 9 asuooItLate, $5r Sve Gespee Anna ams Protea Sama Street ase PsterinpSriiel Davi Sac 5. Oat om despre Poti Pat sana dspeslmesins (Tom. Uncen et sie (cd 2 fal chroonst Prec, (Galat. 2, 8.) Dech, dact Se adscal al neamurilor —caci si in Faptele ApORO- Tor tice eatre dinsut Dumnezeu: cmergi, dm (2 wed: wer departe te voin trimeter (22, 21), apoi atunei 6, Brea de comun ca Ebreii? De ce la tens lor epistla? Sha toma stata, cf chiar gi dang se purtau cu due Ronie “Tafa de ely jark aceasta se poate vedea tn mai Mraite Jocuri. Aga ‘de pilda ascolta ce spune Tacob citra Gansu Pes frate! cate mit de Ludeti sunt cart ax reout Sean vine rdstratvr’ leget, 21 ox infles pentra tine, ed ‘cee despdrtire de la Mots, pre ttt ude cet dintre wea Mavis (Pape, 21, 20, 21}, si de multe ori eraw certe cu ‘insu! pentre aceasta, ‘Deci ge oare--ar potes Intreba cineva eu drept cuvant— pe acest om de legh pe acest legit (eaci doarg Invatase— 44 lege Ia picioarele Ini Gamat, pentra care avea gi muta saa) — care af fi patit mat ‘ou sama i aceata oh ne sincte i #4 convingh pe alti; de ce toemas pe. Siocal Be ow La trimis Dumnetea cate Ebrel? Peale ea din aceast eae ned ri mul arf rarbot Iudelt Aceata resasind-o Dumnezen, ca adeed mur vor putea ‘ierh ert tee cds la neamurt depare e 6 tei {mn sor print martaren ta cea penira mines bub 3, Tan Dara apo ehiar 4 el aces Bowmen ey cram pind in lemma. $1 ded se rte. tingeta bet Stfo mucenial ta, ft ch ert rinton We fate os fprennd asec macrea lat, pasind hanes cer cel moe au gre el bid 22, 19. 20, easy dec, era 0° do ‘ada Sard, aul vor cred. Dealiminirlea aa si este chiar caci cad cineva faseqereliunes stobiceurile neamla stu, dacdpoatens este renic de bagat in seama, sau ct este dite cot ‘mei s nensemati, nw mahneste atdt_de mult eee se smay rma sa; lar de conve arf intr cl frgunaty s20 dine cel nt itor pent cet para anel aay sea net fs tena mu cua £E lh Injose credits for qi'atrevut la erednga sors Pe lingt acest poi, ine se apropiea de Ginny oh ainda i to oarecare necredna i esiguant Ga de dingo. $1 dece oare® Pentru cei le pre! aga Pets ‘tian aga sctnd pe langa Christon, cic! eedeau 9 sesine 41 minor, — tn tmp ce Paveh nebucurdndase lees din toate aesten'g) ind cu lide la vn los, deodath a Barast creda. indaiceated sia devent ono! distie Apostol, cia ce era. deajont ‘ea cele ale noustre ch fc taste, Ca spostoli cea se parea es martruese rin harol ee cdpatase, gi ar putea spore cinews cd do, Hinde dasalal lor dings mirturiseay aceasta ts tn ce el sae marr Iveren er malas eh Fae ee fumai gas! ilauzse, Deacea toca ig ee pe dosed bre) rcboindil a fai, s total find spre luce Dara daca necredinciosis de aceiaerau Intron canta Ge ancl erat Infrias peel credncio? Pesirack Propovedtind neamaror, er silt dealt propovedar ee ‘inismol cura, tara daca tn Hula wea ree nea Teuyit, cavea a 43 — fost c& poate nu s'a ocupat In deajuns. Petru insa, gi cei de pe Kinga dinsol, ca unii ce propoveduia In leresalim: finde mare era zelul si riens, erau siti de a propovedui Pizirea lege, pe cind Pavel era in mate liberate din acest punct de vedere, Dara apoi cei dintre nesmurt era tlvar #1 mai mumerosi decit ces dintre luge, si ect erst fara de lege, ceiace slabea legea, de care ‘nici au aves ‘ria eviavie. findea Pavel toate le propoveduia corst, De igor c& prin aceasta eredeay inp ed apostolol se va str de muljme, pentra care fi ziceau: soesh frate cite mit (he [udeh rumt cart an cpronte? Tape penta care Il ors 1 disprequins, wedct ow infeles pomtrn tine rie, «ince Uespprtive dela Mott adtea abatere dela lege ‘Apo! atenei eum dea scris Tadeilor aceasra epistols, efiind dascal al tor? Si cator anume Tudei lea trimis epistola? Mie mi se pare c2 celor din lersalim gi din Palestina. Deci, cum de le-a scris? Dupre cum $i 8 bO= feza nu era treaba lui, si totost a boterat, cl sme aa irumis pe mine Clristor 42 botese ice, — qi ici 0 ba Impiedieat, tot aya si aici el 0 face accasta in treacat Dard apo com nu nar f seris lor, pentru care at fi voit ais anatema? Pentru care gi zieea: «Sut ca jratele Timothetw exte rlobod, (0 These 2, 18) $4 chiar acestora seriindusle, mai departe zice: acd jarifren ‘rorilor woartre cx Bucurie ait prinits (Ebr. 10, V). Ai ‘vazut com ei se lagtan? Dara daca fata de apostols dane se gaseau astiel, nu numai in Iudeia, ei si acolo unde se aflau printze etnic, ce au ar fi facut credincioslor— 6 De aceia Ils} vesi mab ales pe dtnstl iogeiindu-se, cdci tind. de pila soe: tard ace meng i leasalim rind {ualrs (Rom. 15, 25) 4 ards chad todeamaa pe Co- ‘then! spre acerea de bine, sctind despre eolecta facut fe Macedonen, i aichnd: ade 90 fc cuotingd od mary st em, tom merger (I. Corinth. 8, 1-1 Cor. 16, 4) aceasta Grice, S end spane aot enna a 2d ne aiucem ent ite eet lpuit care mam xt evel aceasta @ 9 faces sa Sind Gpune enc dat drei inprtirty mie ya Tamacn ct ni nd morgen fe neamar, taf (tered impreiurs (Gal. 2, 10.9. },tot aceasta O aratd, gi acestea” ate spon co privie nota la sata deaolo, cea Toh be inpanageatel din acen bineseee. Cle ace, Silom snp uve ot ‘bintceen dupa com am Im Pat popovedaves, not ade i oeamir fra ai fa Sern preor, aden tor aga ot nam om gee Sten estas, Gt ne peste to lost es pe Pavel 2nd its ngjorae de scent, deep even, ee in tte ‘neamuth pine career fades 9) El mime dip aceten nu eau, Acoo lsh ind ce plrea ch se pinese g ton de sine watton, ye le feea 9 dopa Fe ioe prop findeasaptnien Inch poste nu aea fist, sau ch oes na erm in tosh sopuea Romanior, Ue siur ct se pista cu mut srimes Ca daca 3m she cease portau aga, ca de dan Corn unde Batean pe asi muele Sinagogesingntea ivanell gover= ce'u var fperecot to Tudea® Aan ali cap ake cea doc re dont tna inten sipdntonlon, gf cee aotorl char al celor" Je aie ‘Aci Ins ne dac nic-o grija de aceasta, ci tnsusi ig compun sinednial gi ueid pe cine woiesc. Asa de pda av els pre Stefan, aga au batot §) pe apostoli ara sti ‘mai dues, Inantea stapanitonlor, tot asa si pe Pavel era Sil ucid® daca nu Tar 8 rapit din mijloen! lor) sutagul- Si toate. scestea se petreceau In timp ce erau preot, aveau templu, avea ceremonial religios, aveau jertte. Pri- eee eee vveste cum chiar Pavel a fost judecat de preat, etnd a Woes eam sat fratilor, ed este Arkiereu') 6 aceasta fe pewecea Tnaintea stapanitorilor, de unde se vede e& Shene mola putere. Gindegte-te de aici cite mu patimean ei ce Loouiau tn lerusalim, si ta Tudeia. Desi, cel ce se foga'a feanathema de la Christos pentru cei ce Inca aa Crezuse, ara. pe eredinciosi ti sloja aga, of gi el Sar fi Sus daca eta nevoig, si tn flae pretutindeni avind multa ingejire de dinsi, ce poate de mirace daca si prin tpistola ti indeamna, sit povafueste, duct pre cei c@auti ‘rica gti indveapta ? ‘Caei crau multi necdjiti si descarajati tn orma multor sctibe, ceva ce $i arata cam pe fa fines epistoli, zicind “Pantie ace manile cle stabie, jh genuchile cele sabe cage of le iudreptatin 9h iaeagis acd ined palin oarecey Tee ate sd ote 0 vent, #8 mu oa zabovia tara: tard Ge suntel ard de certare, tata davd cd sentet Scio’ dim Soatte ard mw fits (Ebrei 12, 12, 10, 37. 12, 8). Finda GEN aden gr tavatase 91 dang de la pitingi lor, ch atdt Scie Dune, fit si cele rele trebuia st le astepte Ia pi Cloute, si astiet si trdiased, iat cA atunci era cu totul Contrar- caci eele bane eraa'tn speranta si dupa moarte fart cele rele tn mini 4 rabdand multe si, de accia era ‘effort ca multi sa se Tmpuyineze, i apostolal s& faci malta vorba de aceasta Dar despre aceasta vom vorbi la timpul cuvenit; deo- camdata ined numa: ef fost necesar de a li serie lor Pentn cart avea atfta tngrjre, Cauza i958 pentra care Pea fost snimisi epistola catra ding, ese tavederata. Deci RS eos impledecat de a Ii scrie. Cam ef se_timpufioase Be Satletah © arate rictnd: Afanele cele sldbite, si gen Shute ele sldbdnonge of le indvepetie (12, 12) $i tard CCE sie este medvcpt Dummezer, 34 site bucral wostra st Gitencela dragestein. (6. 10)- Sutletol find euprins de is- pate de multe-on se abate i de la credinya. De accia Jadcamnd de a fh oa bagare de sama Ia cele auzite, #1 Sanu lr fe inima inrdutayia de necredin{a. Aceasta este St causa pentru care multe vorbeste de credinta tn aceasta,piso, ard pe la fipit pane de ltt o mulime de remple, oh acciora Tea fagadht avea bone le total path deodata pone nent dout Ineo nt doa tufe toate eu barby, ial dolla. Je 2 yteta dlepre ings Abe spre cep rep meraeplai laa acess Tndernareo Tae cin el pantie Se ve dere dela ete cet pitt Christm, dapre eum fish fice «Nn ee sage ed mare de edt" Doma sine, dea Store ie ape cece cet sa wees de tear, cae at fost at pujm probly Ga char dea cele recite ltdmpate Co pri for. Socata o lace Chron, cand scum de pda: Vw wie sued seal mate decaf Downal sau 9 iafag cmale toca Tinie ca ftant esata Sth ete dei eo prcvce ce a cred. Fase apoi mult vores. qe Noe FVechl Testament tides fafa de credo In Invite 3 can de rut flor Pentrsca ns cara dia cele ce a paimit Angi «8 [ata apotea nu ere ae lndcior sunt lalate o cle Ae nose cd ned tempi aamorpy sete ae ere Ison deasemenes peat care te’ «Ded! dard od tei la dana! afard We tabird, oeara tat puotnde (Cap. 13 15). Deakin ata mpociva urmétorilfpt: ca tra oatral en tht ae spond de uni ca daca Ades eau timed daca erah ‘coat, cm deni a0 fost late Ino parte sin nua fot scons pe nest, actdnda se ade Sara ct eed sunt tn one? Dee yt soura el a data inoge ‘ont Inst a petecte. i tinpal_ pot im dint arena mae fap to retina tn Rear ova Sederatseind: "Datr Hind cota sca ponte frome aig ost mnie iran ih get nim Cleant 2 menedine i lage Cnr sk fe Coon ce mesons faeddnina pris crednan Cape 8 1 ee, 9 OMILIA I sh mate felri si te mute cigar de dealt Dunner se grdind farntion nest prin Pro, see acer ita mat de pe umd grdit mond. nite Fin, pre care {a dat moet tutuor prin core i weacaie ah fae ‘ca adccaan, ca nde a tutti petal, acolo a pi sosit Dural Aceasta deci 0 spone.Fersitl/ Pavel iar in exordol epistlel thmisa Ebrelor. Findes era ataral Cheah fe soca abacloma de vale 9 jdecandurse Gin toate acesea sa a0 creat pre ng’ ma pre fos de tote celle neamon, sata. prin aceartepistoi, c8 fling au bucurat de cel maivmare tat tot chan, Ssiqded audtorsl chiar dela Incepot. De aceiastnce wim mule fs 90 mle ied de date Den ind partner prin. Prorch be state acetone de Koomd a grat fond inte Pinks Deve care ni ea pos pe dinsel mi ‘ainte de Pro- rocit ef atjanea iol a fst eo att tai mare dere 2 sceora, eu eat fi mai er locrn | ay fost ieresngt iit Dara'ou face acenstay Dece care? fea pentra ok fra posit a geal de ddowel loro mar, al dole ca audi tori tnea no erao desivargy gi telea ch voi 34 Iraya pre Gngi nea oi mule i's asta mares for so- Prorat. Eove ca sh com ar fsb: Si ce lusra mare Estey dact a trimis pre Provocl a pain vow? Ca a timis Ta vo pre ina Fal su cel unel ndsostns De ain bine a facts e& gra Incepot, epistla ea expresonen fn mule fbi st tx make chiporin cei araty chic Froroci char nu eenoytcau pe Demresen, eh noma Fol il canoyed. Expresionea sie mall eins ibm mate ‘hipanis luna tu tiferte madarh pedo am femal federie tice iin mnie Proctor mam arondnat (prin Eroroct mam ftent erat (Osie 12,10) ‘Avi ca sopérontaten. ns 4 nomsi in ace, c4 daca acclora i 4 timis Prorosi, nova otis pe Insts Fl ci sito acea ch iment dine dansi no conogted. pe Dumfeaco, i pamat Fill s8u cel unungscut eu— 50 - posted. Aceasta no pune din capul locului, inst pria Tele ce wrmessa o mrejagte, efnd mai cu sam graeste eapre omenice>. Caci caruia. din Ingest a zis clndva SPRL nen ett fox attach team ndsculy $i ayect dea Geapea mean (vers 5 qi 13)? Dard ww privegte:tntelep- erecea tai cea mare, cum mai Intliv arata_ superiontatea Geils Proroci, apot cum tsi da hotararea, ca, find ceva MRynoriait de’ top; e& acelora Vial grtit prin Prorocis Tek nova prin’ unul-naseut. Dara daca acefora lia rat gt prin. Ingeri (eaci 94 lagerit au gedit Iudetlor) apoi Siirin aceasta nol avem tot partea cea mai mare, ciel Soba iva geait prin Stipin, pe cind acelora prin slogi, « Goa at inert ca si Prorocii sunt Impreuna slujtor Si bine a ais el edn sille cele mat de pe urma> finded si accasta fi fafa 91 8 mBngtie ea desoadajduii eu total Gaifrecom aice gh urea eb: «Dommut aproape ester gi Siete eu ea erijifiy (Plipp +, 6, 5) 91 aiutea: eed mat SDroape este noua mantutrea acum, de e&tcind am crests (eerrdes 13, 1), tot aga i aici. Deci ce vra s& spuna? Catt cel ee yi cheltaieste timpul fo lupta, end aude fe stig luptei, se resofia puja, aga riednd, sting Sedeopsrie este sfargitul ostenlelor sale, iard pedealta Incepatel odnei She slele acestea mat de pre wrmd a grail noua inira ial, lat itdsh y Seer aulecd al Intreget lami, Dupa aceasta iardsi aduce ortia la cele dinainie, sickad: «prin core jf neacurtie dea facut Dara oate unde sont cei ce spun: sera timp edad Fiol niu erav’ Apoi fécind uz de suigor'), mai departe graieste Tucrurt cu molt mai mari decat acestea, zicand: $i care (fond stealucirea slaved pt chipul ipostasulnd ob, 34 fur- lind loate cn eusdntnd palereh rae, prin sine singnr facdnd fundtirea pacatelor moaiire, au sesut dexdreapla marireh ‘nteu cele inalte, seu atdia mal bun fackndicse de edt Tapert ex edt mai oxebit de edt ddpit a mostenil numer (Were 3,4). Vail ett intelopeinne la acest fercit apostol! Sau mai bine 2s, na tnfelepciunea Io Pavel, c} a Dubulot 9) sAvaadyag Kara wert prin a pe ete ste SE een pct dua evone de ks "hes— 52 este de admicat aici, Caci na din-mintea saa grait fcestea, 41 ici cA a putut scoate atata Intelepcione dela Sinevl $i de unde osre? Ne cumva din eugitul sau de turelar st din piclea ce-o avea dinainte? Sau poate ca Ge la camera foi de lueru? Dar aceasta a fost di lucrarea ‘omnezeesced, aga sicdnd. N'a putot mintea lui st zimis- leased astiel de eugetari, find” mai ales atunci atdt de wumilta, si nefind ceva mai mult de cft a precupeilor din pia, chci com era cu putinga ea si fect aya ceva fceaminie, care se ocupa ca pile si cu cumpararea for? No, ei charul Duhalti, care se aratd acelora pe care-t oieste, Ca precum un copil mic edad voieste ase rdica pe un lot foalt si'a sosi tn vit, sau ed voieste ase sco- Bort la vale, o face aceasta incet si edte putin. payind pe settle de sub picioare, apoi dupa cea ajuns sus, daca vei porunel sf se vite in jos, I vei vedea amefind si Intunecinds-ise inaintea ochilor: poi Inspaimintat se ppogoars itragi in jos, cela ce face de a se mai resufla Esa ricind; poi tevenindu-si in fire laragi se urea, 9 iarisi se pogoara, —-Intoemai aga lace gi ericitul Pavel fu Ebrei in aceosta epistola, $i pretutindeni, invayand fceasta de Ia dasedlol sav. Caci gi el (Christos) aya facea facom inilfind aoditoriul, acum secbortndw|, gi nelasdndusi 2 ste molt lntran loc. Privegte-l si aici prin e&te suiguri Sau trepte ia rdicat ia tnalyime, gi dupa cea suit pina fn virfol eveeviei, mai nainte de a amefi ei gi a hi se Intoneea vederie, ita cam li scoboard in jos spre pamant, si dinds-li ump s8 se risufle, zice: «Nea grait mond intra Finls sh iaragh «La feat mostenttor tuterore. Aga dara nomele Fivlor este deacum comun, ea unde se sub= Infelege adevirat sao veritabil, numai de elt eA este superior. Pasa aici el, o€f cum ar fi pregateyte cavtatal si arata ca este de sus Dari to priveste cum mat intai el a pus ideia pe cea mai de jos treapta, aictnd: «Pre care ha pus mostou lor taturors, ciel expresiunes a pus mostenitors este ‘ceva jos, —iard apoi te ridicd mai sus, xicdnd: «prin care Hi ceaeurite an facut», — ard la urea pe treapta cea Imai nalta, gi pe ling’ care numaiste alta, richnd: Care (ind sralucirea slave chipal ipostasuba tui». Ca adevatat — 53 — fc sa urcat pind la Tumina cea neapropiata, pand latn= fosi strdlacien slavel, $i mai ‘nainte de a seameti gi de f se Intuneea vederea, priveste cit de linstit i! pogoara, fe jos, tchnd: ssi purldnd foate cx cxedntul futeret sale, prim sine ringur fend cnrdfires pleatelor noastrg, a 52° Sea deadreapla mdvines intra cele fuates. Nea xis simp a sezity el si fdcdnd curdtinea pdcatelor noustre a sezuh Gfei spune de intrupare, si apot iardsi_ grtieste lucruri ‘liter Dupa acela din nou se urca Ta cele inaltezictnd: rt seout dendreapta lanet intra cele inalte>, dupa cate apo! prin induciune se scoboara la cele de jos, sicdnd: ‘Cu atte mai bun facdnds se de cit Ingerl, ow c8! mat Grobil de eit dst mortenie sumer. Aci spune si des- pre iconomica fntruparet lui, cfci expresiunea emai dus Fécdnan ver nu arata fioga lui dupa Tata, —cAciaceea na Caiigeut, ci a fost din veci-—~ ei arata finfa loi cea dupa trop, efel aceasta sa facut, De cft vorba lui nu este acum pentra esenja sau Singa Toi, ef precom loan grtind: cel Fe vine dupa mine mat "eid de mine au fest® (loan 1,15) invedereazd prin aceasta cinstea si slava {ui cea mare, tot asa si aici Pavel zicdnd ycw afd? mat bum [cdnduse (de edt Inger, cu edt mat onebit de edt dnsit a mostenit fume", aceeasi o arath, Ai vazut c& vorba lui este de up! Acest nume Dumnezeu-Cavéntul din veci la avut, Si no La mostenit dup aceia si nicica devenit mai bua Ge cat Inger atunci ednd a facut curire pacatelornoas- tre, ci_vesnic a fost mai bua, gi tned mai bun fara dea- simanare, Despre tap aceasta sa spus. Dealt-felia si Printre noi este obiceial de a vorbi despre om, si agral Sut thalte cat side cele josnice, e&ci cand de’ pilda zi fem: omul nu este nimic, omul este pamdnt, omul este Cenust, noi dela cele mal de jos numim tot. lard ctnd Zicem: omol este nemaritorio, omul este fina euvdnta- tose ica este fa tnradire cu cei de sus, atunci dela tele mai inalte gi mai bune plecind noi nomim totol. Tot asa gi de Christos; acum de pilda Pavel vorbeste de insal plecte’ dela cele mai bune gi mai inalte,voind a fhe pune Inainte iconomiea futruparei Ini gi a ne tnvata Sespre neamestecarea naturel, ira alta data face vorba plecind dela cele mai de jos. _ ee eee ee hel— Be 4) Deei dach a fact curtjirea pacatclor noastre, «fre minem cura, si $4. nu mai peimim nici-o pata ct sipas~ Tam pofosba ai framaseta pe care ne-a dato, siasifelia Sane Tsim de'a le pastes corate si nepatate, cas Si “iba sicko path sau sbdccitura, sau alteeva de acest Tel Caci pete ‘sau sbéreituri sunt’ chiar si cele mai mici cate, cade pilda: hula, clevetres, batjocura, minciuns, Patil bine 26 nici na sunt acestea aya de mici, ci toca Wath e chiae foarte mari, asa ca lipsese pe cineva pana wife imparatia cerutlor. Com xin ce feliv? Cel ee aa foie pe fricle sau nebua, vinovat este foculai heen, ce Mantoitoriol (Math. 5, 22). Deci daca eelce numeste pe altul nebun, aa eeiace se pare cf esie vorbs de copi Pe aie este mal nsurel de cit tofi oamenii— si este de ‘nul vinovat gheenei, dard tnca el ce nume ste pe tratele set Mp creseut, Beatoria de rale, tealos, si cum de alte Tatjocort I Ineared, ee pedeaps oare nu va loa? Ce poate Rial tnricogat de edt sceasta? Dara Ingaduitimi va roe forba, Daca cel ce face unvia dintre cet mai mici, oi i Tce, ara care nu lace unbia dintre cei mai mci lui mei face, cam ai no fie acelai, deopotsiva si pentru cel ce ects casi pentru cel ce hulegte? Deci cel ce batjocore: ste pre fiatele seu, pre Domnezea 1! batjocoreste, cum 81 Bi Eocinstente pre Tratele sen, pre Damnezes tl cinsteste, ‘Sh tofeanam deci limba si sto deprindem de 9 fi pla- cott, - Opratet libata dela rau (Ps. 33. 12) nice Nu de accia va dat-o Dumnezee ca st holm si st bate Jocorim, sau ea sa ne defaimim wns pre alj, ct ca 3 HtaJém’ pre, Dumnezeu, ca s4 vorbim laeroni de acelea tare face piacere altvia, care sunt spre edificare, spre fo- Tocloga, AP grait pe cutare de riu? §% ce ctstigi adu- Chnde-pi si fie si aceluia watamare > “Ai clstigat_doara Slava celgi_ce acuzt. Nici un ru nu este care sf stea bamai la cel ce pitimeste, ci coprinde si pre cel ce face Tasl. De pilda ravistniest se pare cA vatama pe alto) Gara mai (nti el singur se bucura de nedreptatea ce 0 face, friméndandu-se in sine, qi find urde de tof. Avaral vaya rr, re a mer i ee eee ea eas i re Tipsegte pe ua alta de boni, dara selipseste i pe dinsal Tpses Pe aitora, sau mai bine zis de tofi este tavino- ae itie ume, ‘bun, este co molt mal de preferat de TEM pan pemtra ea pe eind va ume buo, o faima bund Ba se poate glerge aga de vgor, baniise pot e#stiga wsor, Tea ee pot Hi pierde uyor, sau mai bine 8, acd eae a sreamt’ cu imie nu vatama pe cineva, tn timp ¢& tae ay este’ un ume bun, aceasta face pe cineva de a fF deabreyte ge devs, banca taturor dusman qi razboiic Gesprete Yanagi pe ddneul se pedepsegte mai Int, (0 fonmdse, omar dup aceia este vitdmat cel asupra arene Se intoraza. Tot asa si birftorul, mat fetal pe Giowal ce necinsteste si dupa aceia necinsteste, pre cel deena, sau ea poate nici n'a potat st] necinsteaschy seescand acein pleaca urdt 41 dispreft de toh seesta Fe cet imal molt iubit. CAnd cineva aude verbindw-se eee eat rater dara el no raeplateste co rale, ci tne Woda pe clevetvorul sau si admich, de sigur c& ou pre vate Fiauda, el pre dinsul singor, cdci — dupre com see sai apus gi alta data, clevetiile aduse contra econ “Jeaproape al nostri mai jidi se ating de clevetter. Tot seemeehe bone aduse aproapelsi nostra, mat Inti male wee th iavesslese pe exl ce le face. Caci cel ce zi vamice’bincle st réul asupra aproapeloi, cu drept cO- miseme Yansul mai ‘nti va gusta din ceia ceri da, Pre Ta SS tatampla qi cu apa ce eurge din izvor, fe ratty Fe yyona de bau. c& exemple si vasele, Im acelagl timp: fe oral nod Imputineaza ; — tot ava. 4) réul gi ines 3 arora gear fey pe acela mai fori Hl bucord sau tl picide, Aeestea pentru moment. Dita pe esle eacolo, fe ele bune sau rele, cine le vt poveat?*Nimeni, Casi dact cele bune sont mai presi perstargese orzee minte omencasct, dara tnearelele de care SGpune. pe fafa, aratandu-nise mumele lor : loc, ice cescrutoto, gi intunerec, si legatur, gi viermele cel ness See dari nu numai acestea ce ni sa spus stat) de TRY inca si altele mai grozave. Sica a8 all, gindeste-te Bt Slat bine. Ca epune-mi: daca este Lor, ebm de este Tintoveric? Ai yazut e aceasta este mai grozay de ctt Sere Ca nu ma este nici lumind. Si daca este fos, cum~ 56 — de mai arde intr'una? Ai vazut c& aceasta este msi grozay ade cat aca? : (Ca nu se mai stings niciodata, pentro care se si mie rejte nestins. $1 ne giadim deci elt de mire rad este dela ard: intrana, gi'de aii in intuneric, de a se vai fica gi a scrdgni dia ding, gide anu f asst de nimeni Daca ‘ineva dintre cei de bun neam find pus ia tem= hit, numai eat ca se gaseste in putoare, In intaneric gi legat impreuna cu omordtorii de oameni, & 0 erede mai agrozay de edt moartea, apoi_gindeste-te co va fi, cind vor fi argi la un loe ou omoritorit lume, nici vizénd si nich find eazuti, ci ntr-o aya mulfime crezindu-ne singur Acolo fatunericul gi bemna acea grozava nu ne lisa dea vedea nici de pe cei pe ling no, ei fe-care se va gasi aga, fa gi com ar & singur. Deci daca Intunerical singur prin sine 4i ne tolbura i lalvcoyeard. sufletol, apoi ce va daca pe Tinga Intunerie vor mai fi si ardert i dureri in- fricosate? De accia va rog ca acestes tatruna sa le rumegam fa noi, gi sf suferim searba gi Intrstarea ce ai vine la. auzul acestor vorbe, ca nu cumva s8 suferim pedeapsa prin fapte. Caci toate acestea vor fi numai decat, si din cei ce au fut fapte vredoice de osanda-nimeni na va scp, $i nich tats, gi nici mama, nici fate, chiar de ar avea mare ca rj, sau mare trecere pe Idoga Domnezee nt va par ted face mimic. yFratele aw sebdoegte cice, au ibavieva oul (Ps. 48,7) "Casi el este care resplateste. fe-cdruia papel sale gi prin acestease'va manta sau va f «Facet od vou prietin din mamona nedreplative (Lea 16, 9), tice. Agi dara sa ne faceream, caci este porunca stiptnuli, gi eele de prisos ale bogatiei sa le imprag- tiem séraclor. Sa facem milostenit tntey eit timp suntem staptni, cdci aceasta vra sf ziet de ani face. prieten! ddin mamona. Sa desertim acel foc, ea sii stingem, ca si avem cura} acolo, cici acolo nu vor f acestia cari sf te primeasca, ci faptele noastre. Cum ef ou va fie pu ESnfd ca prietiaii de aici sd ne posta mantel, 0 putem afi din expresionea “adaosa imediat. CAci, de ce n'a 4s de pill sfacetiva prietit cari sa va. primiascé in —a- vvegnicele lor salage>, ci adaoge sf modol facerei? Pentra Ch vicdnd:; din mamond medveptafels, @ aratat 4 pe acesti prietini i putem face pria bani, invederind, c& nu com Far intampla ni vom eistigh prietinia, gid singurs prie- tinia nu ne vt folost cu nimic, daca nu vom ave’ lapte Dune, daek na vom imprastia bogatia ce pe medreptal © am adunat. Si euvintal acesta al nostra pentru eleimo- Sind se potsiveste nu numai celor bogaji, ci gi celor st- traci, Chiar de-ar fi cineva care. si hetneste din cersity fcuvdatal acesta se adresaza gi loi, ofci doara mu este Ginesd atit de siracy Iocat sf'nu poata aved la Indamand ‘iol bani, Este ou putinga ca §i dia putin s4 ded cinera putin, si s4 tntreaet chiar pre cei ce au dat_mai mult, precum viduva cea din evanghelie, findea marefia milos- Feniei nu se judecs pe masara,celor date,—asa ci peste tot local avem.trebuinfa de Gragostea cea cétra Dam- nezea, Dact facem milostenia cu 0 asemenea intentiune, Chir daci din pufinal ee avem dam pati, oust va Io- Coarce Domnezeufaja dela aceasta, ci o va primi ca mare gi minunata, findca el iA sama la bona intentiune, jard nieidecom la cele date. Chiar de ar fi milostenia edt de mare, totugi el Isl dt votul pentru acea facata cu inimé band, si pre datatoria Il face mostean veynicelor bundtayi. Carora. fie ea cu toffi si ne tnvredaicim prin charol gi a sa Slantropic. OMILIA IL Cave fi sratiren eh cpa Sorted sy poe tote cesta par tle, pre sn singer elond tardive pastor note Merten cre never Ge 0 cogstate dap dark rai‘ey smd cind atin si surim grainduse de Dum fore, cle ne Hou pote ra ord Te fu aunt fm stare de_a gral, #40 asclta ex toata dem- iat macs Dapneees i ce spin ex de limba BEAO Eta tit ehiar mata, eave e mult mal ste— 58 — exorint exact eva ce voim a grit de Demaezea — _=«=s=s=s—sésesN 25 pope eer ae abece pe Stel, Ie ns ome See ie cporcu seit et mutt ee B Dome Pt pc i ooo ht ee doy “opus se obeys #2 Sane epson ta exocttate ele wore, une mal Ses Sin pean oh eon tl Do — se expe oa ch le expinion, tach nH pte Te Seana trecum de pil eind ahem ed” Domacres Sec Bn da Som sera 0S, stem cee” Conca Dineen uc ee Seas gm, lta dare el grimy ch epmim ce sre SI°Gaea hav peepems Aim aye este pretend dara I prcepy ame ete far icopur, dara no pricep pus eas acet prn sine singe, aay M0 Pot Frlepe, Beek ete ert, pe caren pot nit expria Pi pea Se EE pte ee sr eprind enact Seeae copely ce th vet pre Fete nepimss ind insta dea spune extm- tse cutxacate "te inficoget peck nme epee au crf ‘avcult Spundnd Ge Fal este crea tie ee ndnoge) Care fied dates ae ce TP clipe ‘ipestasulud sau». Dara aceasta trebuie a'o lua et evlavie gi toate cele absurde a le arunci la 5 Sit st se sia ee eam ohne: ipeeh et a preg gt Ca ec dal cre eau no oe apoptotic fu ss sie findes sun unin carl sot din acest xem Gh oats ele Sg oe ee Siar esac nu flop ea neq pa sin Ct are fiinta in altcevar. ’ 7 ca me tle aga fl omule, i nish #4 cer dees nace hPa at St Gate dpe de toe ot = ul ae teacul ce te vindeet, ca st au cazi in aceeayi cugetare, west ee tae a Hcoprins de acea boala vatamatoare. Ave Si ae te US th mail depart ? apt chipal ipetarulut sau, tae cuad prin inducione, c& precem Tatal ese tn ipostas rte Pr ingue tofigat, si de iment avand nevoe (reo fioga ta, tot asa gi Ful ici aratand €2 Fie! sre ser tur decchimbat, te trimite apostoll la gi ch printrdmenl ha at Te pgcuts, Dopa aceia ca np comra pedealtd eeaeerts fe vatame idela de egaltate ata cd de ta vor, Parte sie enmlte iardigi ti ridica la idela de egalitate 9-4 1) cs in wcll a 68— 0 ~ st ca find deopotiv co Tata, ba snc8 aut! deopo- fed th oft ca mul a8 resst pe el a 8 Tate, Dara ta priveste marea Injelepeine a apostolulu, Mai audi el pane Ideia ct este deopotriva, gi @ tables cu cractate, ara cind aceasta te va dovedi ca este Fiul tat Dumpezea gi ca nu este stdin de dine, la urma fh cata Hbertitea graieyte cite volesie despre cele inate. Dupé ce a. grat cer mare de dipsil 1 malte Crinte a spus spre aceasta, mat indi pondnd cele umic ite fa oem. rides cn sigaranfa tx Inlfime pre elt woieste gi dopa ce spunes oa aur mid sola eked. ch ext in crntccpunije, ra acts Incercdndv-se dea ge aurea eerPaceeseopra eis aga mal depase. Cid Pavel Serie cae yi secre ay facat> rata cA a repos 18 Pisa fo admétateonal in tip ce Avie se ered inch Pa FE ew priveyee com gi pe acest iardi ll doboara, ead Lind borinerea save! duis Jacd tsk 8 ach Ze Gavelc, Marel 41 Fotios, dara gi acestora tateror Tag Tovtora mortals, alcnd: «pf ehipel ipodanaat Tea ji puntind You co cucdntad puterel sale ich iad re ee hcecvom, oo ait de perme, dara anges Tork Pe Me prin, Tntenga eparola. se fupté contra To. Bunt prowl am apes pen expresionen elraletra sHoeels Bosal a not pre Fit, 1 cum c4 bine a 2s, eee ge Christos vorbiod de dans: «Ei cant emia RESUS oan 8, 12). De. aceia Pavel a spus ealocirea deme eaters casi acolo se spane aceasta, IntOem wean Sit taming, Si_av. mat aceasa 0 araty 6 Seat tuminatsofetle noasre, Prin expresonea TMGiisens ola arta egeltatenesenjei sa 4 Sin Feepesittea iat de Tal. Gandegtete la fine eavitelor Pree Sagara esentt x ings Fepezenttt prin’ dood set cr abla ce face qi asupra cunostingei Dahulu- Ca sree ice o singurd cunogtinga a Tatalui st a Dobull Pree ca adevaray, 1 cu ninie Impotrivinduse sey, tot Sha'0 ic a nvebuinat 0 angura vorba spre a tovedera Sead apostsin wins eparte ‘a adaos, && este i chip Hpntasnle Dat cae aa este pe lnga pron, alo Inst Io aE, tiata ete ene tn ipontas,precin gh aie wcll tere Seasa ncachmbarea. acelin al edia chip este inreftea tn coal, Dee ctnd.apostcl H numeste chip SRS cone ci? Dart wi despre om a0 nee, o ett BAIe'di chip: fracere 1y 26), deci ce? Oare aga precum Fee eee cease ea chil no tnvedeseaed egetatea a ncrechomal se muimeste chip, fnvederear egalitates+ =e ca mom. C4 precum Domnesen este In cei, tot 358 Exe omul pe inant In cel ce priveste stapnica, 2 Sr pctum pre, plsdat total stapdneyte onl tr aya Bafaneseu “stapineste toate cele din ceva, de pre paint. Dealininleaomel nti se nomeste“ch py TeTjumeste.salucre, ou" se nomeyte fora Seu Ay Sia ce tnedereact fa, sau qi asemirarea Toh cea Spe fing, Deen, precom forma slog’ nimic mu Tnvede- fee di om ech, of a oma tu hp ca este Dumnezeu. " oest Cine find, ste, shiluciea slave, Prvete ce face Pavel ed siind tare find stalcires latte & aos forage geen. decrenpta, aviv ino cele tnaler flndescte ‘ce fl de. denomi itrebuinjear, negasod Soil un chip deoumtes sav mumele de dat fie. Nii trans, ne slave au reprenina enact cia ce oie s8 Tpund, bu giseye inne um nome pout. Acrasa este wee spuneam la incepat, ca Ge. mute on pricepem evo, darn ne putem exprita, ciliata de pldd expre- Sa Bey St aie. Ge te & ee taller fin §co"ete de miafe ch nu potam 423) Se'nime pone, ft Dune nd i ce pentru Inger Bu potem gil cave a4 expime caerta sau ine te Ponatea nich pent safety cho mi 3 pate art nue pes se doar ewe 2 ‘© numim gi suffet, gi inima, gi minte. ‘lose cxraia i; Sate ve mine Damnvesen, (Pe: 90), Si 0. Bama ‘tessa, dara Ge malte or Hl glam omit gt duh. «Pa7- and tate cu enon facere\ salen. At vat ce spube? ‘Dec cum de spa, reticle, c& dach sergio. ace Sita th Dunnett sf 16 fad tuminds do ach a0 Ine felege c4 Tatt'a poronet, fora Fla ascltat? Dera pre eps sais cum acelgiIuera i face-co euvdael »r- Sr ga Sk sete te a, see, es at SPENSER Sachi ate — 6 — and, sie, later, adicd octrmuind si pap cele crate In ee ete eaci a ochrmol himen © © govern, 1 Seepage a cu ao face, ba toed Gach tebue 2 spine cae a ke te chiar mat mare. A face, exte 2 IO Soe anaticy dara ca cole facute st se wansforme 19 aco aele dedbinate tntre daosele, se lege. a un se ele, aceasta este dovadd de cra mai mare a nel ada maefer his Apoi aritind, # worn patere, orth, Gna spas ocarmeing itrebuiaytnd eo» Bees ura de la leraile ce. se misc co degetl Hace ese migea In. toate parle, Aici a mal {ach aria crenfiunel ca nespus de geandioast aratat 9 meeaata main este stent) 68 0 cam Sogn asm rata arty ayarnfa icing: ewtdntal i Of bine aa seeodnals ch ac In 901 it tee pate eke cova wor gi nebagat 19 ea ct inmezee mu este oqor" Com ch poate toate seam ol putees sale, 2 spur, dard com le poara ca oe Pepun, cach ‘ich nu este cu potnta a i Apot corte a see rgaretcn Tui, cach aga a facet 9 Toa, 3am SOS "opus ch ene Duronese a aa0s 2 grat Fide 2004 utes Decl precim acca asit se Soe Be esate was Inepus era Cuointals 3 seats fr ele acts (ons a 1y 3) tO atu 3 cesta pin ae ee eceantal patel vale 9 pin cei ch 8 He eee Te mnacerte @ faeusy a 2%, cack a este gL ecceeit GCE Satate de tof veci, Dara ce? lti-ca Sreton, denpee Tatal ice: «Din ora #1 fd te eer et erg 69, 2) lard ict apostolo grind despre He eG Ge maiainte de toate veacusle, sh re Tella tone, deci ce at putea spune? Daeg Le se spunea despre Tat: selec mat “a Sen SS Te putes ides cinera grainda-se gi de Fert ecomn loan nce, «ola era> ecia ce invede- aaa cing ur de a span, ca adect el este vals Tears pot Darel ice «Purland foate ox, cxodnt aaa aeeantaa’ precam Elin, cari se incumeteaza +1 Bee a ceatones de Inger, mingnind poerea Tat pana ia lent noma Mopie tame ningun fdcand curdtie patatlor nosilre?— 6 ce, Dupk oma sue fost git de acl Irn mas minonate, lama spine # despre tgiizea Ta de Sameni. Data da prin expresionea «Puntind totes se raid unversitatea Tapio apo! apm eurtrel pace ily got ei tierce mlm ate ds fein oun sit prin expresea.yeaid ore um Bin ceils 44 mine arta. promise inedereast Benes ta Prin sine sing, icy (detnd endivea pater nose (rea sea deadveapia mart hirscte nahe™ Boos Sou week matt de tngeiftea Til pune att apostola eu uajt piatele nosstre, gic aceasta facut pra sine insos. Sth fine in-mte loan Fal putes veden mi diindse pento aceasta, su numa pent Impacares co Dumneceu el i pent ef foptul 4 acct prin al cdl acest dar mare, a Hist nce mal mare pein lap) ct Ea savirgtprin Fill DomnesesZictnd del eos foat dendrapias ch sfictnd cornea platelr mast pk fine singary eum 9ch a. aminit We race, tate tae vorba de foverea i Intjaren ut. §prvete.infelepsi tea cea. nespasd_m apostolla cael ha dest ei pos foneit st ads" cl sent! Apo int ex bu ‘eottea S64i toch c&\el See memicats adaoge: “Cat etre din tng ws endo teadbapta meas) cee Fic, deareapla rns nie ee alts Barone nema nia le ae? No cama margineyte pe Dammesce foe sn saya 4 nu fel Naas aeeant, ca nl sd eredem’ aya er, pre cum cand a spon sdeasheaptes nu ba lore! apa icin ca rata nama eaitata at de Tata tot of Gi alc spuntnd ch dnt ctl Inder, pin aceasta tu Pa margin, ct a pus en covdrgind tote cand densupra —6— tuturor, ea si cum ar fis: «a ajuns chiar Ja tronul pa- rintese>. Precurh deci Tatal este intru cele nate, tot aga fel, ciel starea’ Impreuna nimic alte mu arata, de cit galttea to demnitate. Tara daca uni zie) ed Tatal ia poruneit clnd 4 a spus: «jeefs, ram Intreba dara ce? Nu feumva stind in picioare poate fa zis. vino de stai aici? Dara nar putea spune aceasta Dealtmiatrelea apostolal n-a spus ea Tatal ia poroncit, i ca ba ais: eyesin, dara aceasta nimic alta este, de ett csi noi Inchipui’ ca Fiul este far Inceput si fara causa lw; topic aaeéy vepings wat aoa). Cum ea aceasta 4 spos, se invedereaza de In locul gederel, caci daca ar fi voit a ardta micimea lui, nu iar fis: «ject deadveapta mea, ci deasttog, Cue aldla mat bux ficindunre de cat bngert, cu edt sat osebit de eat dlimjit a mojtenit sume>. Covdntal «fa Cindieie> de aici, este pus in loc de ardidndu-se, sau ovedindu-se, Com ar rice cineva. Apoi $i susfine aceasta de la oumele pe care a mostenit. Ai vazut 4 aumele Fin invedereaza veritabilitatea, legitimitatea tui? Dara dact nar fi aya, de sigor ca niet apostolul a’ar i spos Aceasta, pentra c& prin nimie alt au se invedereaza legi- Timitatea, de c&t ef este nascut dintrinsul. De sci dara apostalal isi sustine ideia. lara daca este Fin prin gratie, poi nu numai cA neste mai deosebit de eat ingen, ch chine ‘mai pre jos, mai mic de ctt dans, Com? Apoi si oa- rmenit drepti ao fost nomiji fi; jard numele de fu daca ‘no este legitim, 1a poate favedera superioritates. Dupa cela aratand c& este © deosebire Inte creator gi li- frurile sale, asculta ce spune: «Cadet edrala aintre Eagert a sts canon Finl meu eylh tt eu astdel team mdscute? Hf ferdyt = cen ootu fi ad Told, 31 acela "mt va ft mie Fawr? (Vers. 5). 2 ‘Acestea sant zise gi cu privie la trup, etc expresiones Bu voin fa as Tata fh acela.'mi- va fi mie Finn este fepresentarea Intrupste, jard cealalta:« Ful mew et tun, fimic nu iovedereara de cit cA este diatro dinsul ‘Dupre cam expresionea «find» invedereazd timpul pre- rent, caci aceasta mai eu sama se potriveste iui — tot fg bl expresiunen «asédsi> de aici, mi se pare cd este= ae st ox privre Ia trp, etek end face vorbs de det ia urma'toate le praeyte férk sala, Caci doara. $i tro pol se Imparayeyte celorInalte, dupre cam dummezci- fea se Impartaagte celor de jot. Dumnezeu 'a facut om, Ho's crent aceasta ca 0 Injosve, nicl eh #' lepadat de jnera; apoi com atunci var lepidi de vorbe ") Acesten dec! induce iubijilor, de nimic s8. nu ne rusioam, sini st eugetém lucrari mani de nal Ca daca find Dumnezeu si Stapto, 31 Ful ul Damoezea, fotag nu sa injosit'a Toa chip de rob, ca tit mai mult noi uebuie a face tot, chiar de ar 8 cat de omit Din ce pricing, omule, cogeti neni mari de tine? Poste ca din pring celor’pamsinceyt™ Dard acesten. dispar Chiat mai'aainte de a se arath. Poate. cA din pricing Celor duhovaieyti? Dara qi acesia este un sicees duhor- nieese, de a ne cugeta lacruri mati de sine. Dec, de ce ope Iverat mar de tine? Chai soccese? Asclta pe Christos ‘cate tee «Cdnd ve fcr toate ele ce ot Pa foronct oud, sei: cd tlh elrbuie rantem ¢ 08 ce om fost datori a face, am facats (Lact, V7, 10) Dard poate cope lncrur mari din price. aver! tale? ‘Dece> te rogi ns al auat ca goll am intra in lame, gol ne om # doce? Mai molt inca n'a zat pre cei Ginains tea tl cum au plecat gol! de aici? Dara cine oare avind Tuera strain, cogetapentea aceasta ucrori mari? CA cel cx woiese a Intebuinta averte nomaipentra malfamirea lor propri, Ise iau acestea si fara vols Tor mal ‘aainte de morte chiar, dara In monte unai dectt. «Dare no, fii to, Inruet trai In aver, facem ur de ele pre cit teins. Sica toate acesten nimen’ nu vede_pe atl te cand vt de ele dapre cum ar vel, chiar dear lace us recom ar vol, nie aceasta nu e wan luero mare, cact fimpel de fata este sour, fala de veacarile cele nesfe~ te Goji lucrri mari, 0 omle | finde esti bogat? Pen- trace? Casi aceasta se poate pettece si cu hobiy gic talhari, gi eo omorttnt de otmeny, scx cel trindav, oe a ae 4g cu carvan gi In fine eu tofi aii. Decl, de ce cuget Jncrusi mari? Daca tu tntreboinfesi averea_precom tre- bie, nu fi se eovine a cugetd lucruri man, ca si nu calel porunca stapanuiai; jara daca nu Intrebuinfezi ave- rea precom trebuie, apoi prin aceasta mai cu samd tre- bie & te infricosa, ef ai ajuns rob al banilor gi al ave~ rilor, gi est stapdnit de ele. Dara epune-mi, te rog dack ‘eneva find bolnay de friguri, ar bea apa mula, gi setea far stinge-o entra un timp scurt, iara mai ‘pe urma rar ven! gu o forie mai mare, pentru aceasta ar trcbui si cugete lucruri mari? Dara’ ce? Dacd cineva s'ar In- gril mai de ceva prisoselnic mai mult deett trebuie, poi pentra aceasta trebuie a cugets Tveruri mari? Dara de ce; spanemi; pentra c& are mai malfi staptni? Peo- tm ca are mil de grji? Pentru et lingugese mulji? Dart aceasta este de a slo pre albi, Sica st afll ca aceasta este de a sluji pre alli, asculta lamurit. Cele- Talte patimi atdrna de not de a fi folositoare, ca de pilda mania de multe-ori este tbositoare. «Mdeia nedreapta, ‘Hee, mu se on indrepiafi» gi CMal bund este mania, der ch rdoul, cd prin inristarea fefel se indvepleazd inimar, aga ca’ se poate de ase mfnia cineva gi cu dreptate— i laragh: Cel ce se mdate asupra fratel sau in desert, Dinccat va fi gheeni». (Beles. 1, 22, 7, 4, Math. 5, 22) ‘Deasemenea ji ambitiunea ca qi pofta este buna, una cand are tendinja de a imith binele, iard ceialata|ctnd €¢ fntrebuintata tn facerea copillor, precum si Pavel zice: “Bine este 4 antifion® pururea tt lucra buns. (Galat. 4, 18).") Si iardgis «Rdomspe darurile cele mai due» (1 Cor. 12, 31). Agi ca amindoua aceste patimi: misia i am- Ditlagea sunt folositoare, pe ednd ipsa de minte sau uyu- ratatea nictiri nu sunt tolositoare, ci pretutindeni netreb- fice i vatdmatoare. A cugeta lucruri mari pentra strd- ie, gi au pentro bogitie, © bine. De ce oare? Pentruca 9 Hepennes engi ete: Kahin 24 lest bv wah. vor = pet wens pars ters an Veil Tia ea ty IT Sven WesShnn an cape Bee ee apes Pana, {Sie yin vette! frasiabn de Sklar eauapunes se ot fae se auc an oe alia fg bene— 68 cel ce poate trai co putin este ex mult mat bun dectt cel ce nu poate. CCaci spune-mi, daca ar fi chemayi uniia tn cetatea tm- prateasea, gi parte dintr’tngii n’ar aved nexoe ici de fai, nici de ‘rasori, nici de slug, nici de umbrele, nici de’ han de gdeduit, nici de inctjiminte, nici de vave say ake lueron, ei le este desjuns de a aved cu dangii pine ‘namai si apa din iavor, — fara eeilali ar spone, c& daca fu ni efi da si cai, $f e&rutd, gi ayternut moale, ou par tem merge, de no vom avea gi mui cari 9 ne Inso- feasel, daca nu Yom puted s& ne repavzam Intr'una, na Yom puted merge, daca nv vom avea cai, si vom edlatori tun timp scurt in cureul zie, si inca ne mai trebuie si tele multes. Ei bine, pe cari am admira oare noi ? Pe fceia, sau pe acegtia ? E sigur ca am admiri pe cei ce fu au nevoie de nimic. Tot agi si aici, unde uniia au hevoie In ealatoria vifei de multe de toate, ira alii de himic, Asi eA cei ce sunt. In sdricie mai cu sama tre- Doie a cagets luerori mari de dangil, daca ar trebui. «Dara, sic! to, siracul este dispregute. Nu acela poate fi dispeegu, ci aces cath! disprepeiese pre dansal. De ce eu na dirprejuiese pe cel cart no stiu 2 admird ceia ce trebuie? De ar fi cineva pictor, ar ride de tofi cei cel Fidicuizacd pre dinsal, infra efta wreme sunt nepriceputi _ in pictord, § nici cd s'ar migea de cele barfite de acca, Hi este soficient® singurd martoriaIui,—in timp ce noi Sepindem de parerea celor mulfi? Dard cum pot f aces- tea wednice de ierar ‘De accia suntem vrednici de disprepuit, findea nu dis- prequim pre cei ce ne disprefuiese pre noi pentra saraciey Fi nici nui pldogem. Si tree cu vederca elte pacate se fase din bogapi, gi cite bunuri din siracie, sau mai bine Zs, nici bogifia si nich stracia prin sine insegi nu este era bun, ch aceasta se intimpla tn urma ntrebuintarel for. Creqtinal re arata mult mai incereat In saraci, decdt in bogie. Cum aceasta? Apoi cind el eade tn stracie, desigar c& va fi gi mai umilt, mai iafelopt, mai serios, mai ingéduitor, mai cinstit, pe efnd daca se gaseste in Dogatie, are multe piedici spre aceasta ‘Dect, st vedem care sunt pe care bogatu le face, sau = mai bine zis, cel ce face 0 rea tatrobuintare din avere 5 fcela rapeste, Insala, forfeaza locruile. Dard ce ? Oare fhu vei vedea ndsedndu-te din bogatie acele omoruri ne Dune, aceleincesturi nepermise, accle sarlatani, accle Sulimanuti si mirodenit * Ai vazut ca tn sArdcie! poate fineva mult’ mai in linigte deeat in bogatie de a face fapta bund: St nu'fi Inchipsi ea daca bogati nu sunt ppedepsiti aici pentra faptele Tor, apoi nici nu pacdtuiesc, Ca daca sar putea cu ugurinja dea fi pedepsifi aici bo- ati de sigur c& din aceasta canza ai vedea Inchisorle line ‘de angi. Dara pe nga altele multe bogatia mai fre si acest rio, e2 cel ce cgtiga bogitic si rimine ne- pedepsit, niciodata ‘nu va conteni a face aceasta, ci va Capita rane lari doftorie, i nimesi nui va putea pune frau, Pe céind tricia, dacd ar voi cineva, ar gési cd ni procura multe pricini de mulfimire. Cum ‘aceasta ? Apoi fe scapa de rij, de ura, de lupte, de certe, de Impa- fecher! si de mi de rale. Deci s& na vimblim dupé bogatie, gi nici s& ineidiem pe cci ce o a ci acel ce au averi, le lntrebuinteze precum trebue, fara cei ce ne au, si nu se vaete pentru Eceasts, ci s4'multamim pentra toate lui Domnezeu, ca fu potina osteneala ne pregateste si nous, ca 5i celor bogati, de vom voi, aceeas plata, gi c& prin cele potine ostencie, vom clstiga mani bunatati. Fundea si cel care 2adas cei doi talanti a fost admirat si cinstit la fel eu el cea adus cei cinci, De ce? Peau ca degi i s'a to- Sredinjat dof talant, totasi ce s'a atins de dosal a fact, Si cele Incredintate lui, le-a Tntors Indarat indoite. Deciy Gece s4 ne silim de a ni se fnctedinfa mult, end noi putem a ne folosi $i eu putine, gi sd clytigim aceleagi Banari? Cand osteneala e mat mica, iard rdsplata aceeagi? Mai ugor este saracului de a aronca dela dansul cele ale sale, decit bogatului care are cu sine multe, Sav poate tu sti, ed eo edt cineva are mai mult, doreste toed mai ‘molt? Deti, ca nu cumva si pétimim aceasta, sau umblim apa Dogitie, si nici s4 fim nemulfamfi co sArdcia, ci gi cei cari au averi sA le fotrebuinjeze 35a, precom 2 po foncit Pavel, «Cet ce aay 2ice, sd fe ca vet 66 mH ay zt0 — ed ce se foloese de lumen aceasta, ca cum nu tar folie (Cor. 7, 29, 31), ca astfel s8 ne inerednicim bunurlee fagaduite oud. Carora fie, ea cu tofii #4 ne tnvrednicim prin charul gi flantropia lui. Amin, OMILIA Ir $0 tarasi cmd duce pre cel Intth dseul in lame, sice» Hh se tnchine lat (oft ingerit lat Dumncsenr Si cate lngert sce: cela ce face pre incerh sah duburt, 14 pre elugile tale pard de for; tard catre Finl» Scannal tin Dam ezeile i veaeal veaeultin. (Cap. 1, 1)—8) Domaul nostra lisus Christor venirea lui in trup 0 nu- reste isire; ca de pilda cind zice: «lest-au semdxdlortal sd samene sdmdnja sa» (Matel. 13, 3), $1 iaraqi: «/epttam dela Tetal s1 am sentt ix Lume; tardyi Tas lumea gt mere 4a Tatil» (foan 16, 28), gi tafine tn multe locori ar putea vyedea cineva aceasta, Pavel isd o namesteintrare, vicdnd Si tandpt cmd duce (Introduce) pre cel intth ndscut i tamer numind introducere sau intrare aceasta lntrupare Dara de ce oare pentru aceasta fac uz de cuvinte deo- sebite, gi pentra ce se spune asa? Aceasta este invederat chiar dela cele vorbite. Christos numeste venirca lui ea rept euvdat iesie, edel si noi eram afar (departe) de Domnezeu. $i precum se intimpla. in Imparéfi cu cei legati §¢ Improtivnici Imparataluie8 sunt start de palatul Impiratese, iard cel ce voieste i impica cu Imparatal, rnuei baga pe aceia Inguntro, ei el singor iesind afara, sta de vorbé cu dang, pana ce li va face vrednici de fata Impiratului, spre a prezenta, —tot aga a facut $i Christo, Ca iegind 1 venind la noi, adecd and trop, 9 grainda-s cele din partea Imparatuli, ne-a introdus tnauntre, dupa ce nea curapt gi ne-a Impleat, De aceia venicea lui 0 rumeste ‘etre. Pavel insa o numeste intrare, dela. me fore celor ee mostenese, si iau partea lor de mostenire, # veo proprictate. Caci edad rice: «Cénd duce pre cel Intgi mateu? fn lames aceasta 0 ar3ta, deed. ind Incredingeasa lemes, pentruca atuacia stépénito intreaga, a ind a fost conoset. Acestea le spone pentrx Dam- tere Cuvdnfl, €1 pentru Chistes esl dopt trup. $i cu rept covint, chi daca tn Time a fost, dupre. cum rice oan, $f fumes printrtnsul va feat, com sar f pot i= + teoduce tn lame In alt mod, deekt In top: Shoe tline bo th ner abrazo ie Frindea teste a gral ‘ceva mare st Ina, pregateste feast al daiaes i face ogor 8 primit tea cd Tat Sac en Fl sta tn ome, Cac gindee te ne 2 spur mai ‘mainte edn pin Brorock aia grat nou, &i pon Fla rt aol oF ene at ban dest Inger, 91 dela denumitee aceasta a pregait idea, cum fiedela Adocerea ott lume de eatee Tata. Dard tot acca Tia idee o pregitese. gh dela Inchinarea.Ingeilon lara aceasta arta ca'eu att este mai bun deat igeri co eat Sraptnol este mai bon deci luge, Deacea preeum cineva Inevodactnd pe um atl in palatl Iparates, ar poront tle "ndata lor de faa. ca sat Tnchine acl tt 358 face yi eh sponind de Towoducerea in lame a celsi dapa trap, i dol expresiones sd ve nchine et tf Ingrt at ‘Danurtsews deacon spoeo. Dec dar, nual oer ark ao cele puter? Sa no fel each ascula cele ce Ia trae ae wre foe fre gat Guhurh ti pre slate sale pord de fore, tard aire. Fou Stawral tieDumaecete te ora! seualn. lat. aren te i sr Ho ae cn cay eee ere fafa detent sce: se! cefareviars faa. de Fil a fice? des. en permis de a apone anlel de deosbire Eatee igor a ees eelace fave fre tngert subir fort cht Fil «Domed ned facut. pre miners indie ‘Down ji Chios bat eat pre ol Dumneaenn, ach 24 flea sant spose de Christos Domne Ful ai aceasta 4e Dumnesea Covdntuy cde cel dupa trop. Unde ola Sata sdevaratadeoecbire, no puma togesi puoea to Shab ui, et ttreaga.putere sltoare de sus. Ai vAzut a eltd clartate desparte pe fapturi de fcttor, pe slagi de stptn, pe mostenitonal devarat, de papi il? Catra Sul now” wecaunal tw, Damcnete ty cece veacual + Iain semnal tmparitese, «Tocapu dhepfn, toragn! tmp Fail! ales, see. lta iraqi 100, a semo al Imparaye-Re Dupa accia iartsigrtieste cu privire la trup: <2 ftaina se or fer if com veda Le oot incl pe ceri secon nine, cela e049 epistla eats Ro- tract rice ca ya txnsorma lumen “Arta apoi si yarn co care va face aceasta, sch acter inno. aca’ precim.cineva sar lava ch 0 ining, tot ash el va tava Tome $1 ra schimba, Dara Gaen'ta Tueat co atta ogrinfa Ta transormarea #p- {Grol fa mat bane gi ma superar oate find vorba de ‘eva mai frie to Ereapione,ae-aveu nevoie de on ltl? Dara pink. cénd no v8 veq rosiaa? “Torodata aici este qh 0 mangiiere mare de a qh fu'vor Raya lacruri, et toate yor ua prefcere gi 56 for schimba, pe cine ramne tn veae acl fra de Set 03? am (GF vie, me tor Bist “St carla aire tngorh ate edna» yet dearenptd smech pind ce ola pare pe vrij tet eterna pita Ties fates Qvers {2)1 Tas cm sara i Tncurajeass, de Some ce vitjnast lor vor flavin ard vrdjmayl lor ein sua car sunt slat Toi Christos. Dar aceet fa agi este dovada de egattate nang luis), de Hm partie este dovadi Ge cite de putere, av, de te Putin, daca ‘Tatal se mnie pena cele tndmlate Fie eaieasta este cca ai mare dovads de. dragoste tule cate Faas Casi cine se mnie pene dans, cum rae eed oe aos? Pand ct tt pane, 6, pe Pegimayd I oxerat pioarctor tales, ec ce spore gin Pode alten’ sCeb ce latest tn eran! verde. de inst Dawnal Hoe Gaijocort (bone = 38 v0 mo Saran fea bate oc de ting). pe eh slvec vara Gai dangt tun ifimen say gt ira mini 5000 (4r=oe Gis ae ura fe civ (Ps. 2, 4). Si jartsi el aice: «Pre cei ce siean toi sd imparafeasea preste déngh, aduceted incoaee, pt ‘aiatt gre danse (Luca 15,27), Com eA ale ui sunt acerte ceuvinte, asculta ce spune i la alta. parter «De cate ort fam ovat sd adam fire fit lat, cum adund gina putt sat sub aripi, gh wath oot. Tata se lasd coud casa ooattrd pas ties (bid. 13,34, 35), $i iarasi: «Se oa lua dela oof fo Pardfica tui Dusenecen, $1 20 9a da neamulut care 0a face redurile eis (Mat. 13, 24), $i lari: «Cel ce va eddea peste Piatra accasta se 0a’ sfarima, tard, perle care va chdea 4 on spulberar (Ibid. vers. 44) Dealmintrelea cel cei va Judeca pre dinsi, atunci co atit_mai melt ir va cere Faspuns aich pentra neomenia lor fafa de dinsul. Aga et IETS sped ceo pe edn a prea etal Pl ‘chestiane de cinste ait ma lofi sont didturt slujtoare, care se trimit spre slujba pentra cet ce vor 18 mojtencascd mantuiren «Were 14)? Si ce este de mira, zce, daca slojese Fula, cand Wi slujese si pentru mantuires noastras > Priveste cum i ridied cogetele lor, aratand marea cinste ce ne aratt Dum- nnezeu, daca a ortnduit pina si pe Ingeri pentru slujba fhosstra, ea gi cum ar zice cinera: «Spre aceasta ti to- trebuinfeazd, rice, aceasta este slujba Ingerilor, de a slaji lui Dumnezeu spre méotuirea noastras. Aga ca de a face total pentru mintuirea trailor este treabaIngerllor, sau smai bine zis chiar al lui Christos este lucral aeesta, clei cl este care mintuieste, pe cand Ingerit sunt slugile Is, fara noi de si slugi, tozug sontem Impreuna slur ev in ges. «De ce aji ramas ea vmiti In fata Ingerlor ? sice ; Sunt slugile Fiuloi Iai Dumnezeo, si de malte-ori sunt tris imipi pestra noi qi slujese pentr) mintuirea nosstrd ast- fel sunt Impreana slujitor, co noir. Infelegeti dara, c@ nu face o mare deosebire fntre ereatori, desi este mare deo- sebire tntre tngeri si oameni. Cu toate “acettes Ins4y pune alaturea eo noi numai e&t nu zice- «Pentre nol se fstenese, pentru noi ‘alearga In toate parle, noua ni slu- jese, cum sar zice. Aceasta este slajba lor, dea fi tri i pentru noie ‘Ault Vechiol eat i Noul Testament este plin de ase- rmenea exemple. Cici clad Inger binevestese pastor Tor lod binevestexe Maries, cdnd binevestese Toi lost Cand staupe plata mormintelol, cénd. sunt wimg Gena pune. ucenieilor Barbet!" Galiliant! ce stati Gletndanteed spre. cer (Fapt. 111)? Cand” slobozese pe Petro din lehisoare,-cénd vorbese eu Fiipp, cam no jase noud? Gandestete deci Ja cinstea ce ni ae face, ‘and Dampezca.trimete. pre Tngeri ca sine slujeasea, Sand Ini Corel se arta togerl, c4nd tngeral scoate din temiga pre toti apostoiy le ace : Mergdnd slat GT grt, ba tonpla novo cuchaele fel acesia™ (apt. ober}. St ce-mai spun eu.de altele? Chiar loi Pavel se ata ingerol Novi vex! pre ding sijndu-ne nova pentra Dumoests, si chiar tn eele mart? De aceia rice Pavel Proue ale Socsne sunt, sa eieafa, 12% moartea 16x [a= Teese tan cele de fata, sau cele tore” A fost tes § Frat tna nu co cogd, ei-ca Fiu qi unubndscut, qi ace= feap oind ca si Tal. Sav mal bine zis, nici w' fost {rinisedel ne a treet din foc In loc, cia lua tp, — per cdod Tngeri schimb loeurle, each lasind pe cele ‘fats In cae erau, tee In altele tn care au ab fost. Dest Giprn aceasta, lardq, Incuralnda- i zice + De ce ¥8 Tecket, eel Inger v8 shjese. vou8. Si spundnd de Fil, ide cele pentra iconomia.venirei Tui, qt de cele de la Sccatione, qi aratand eyaitatea tn cinste'co Tata, si 68 Siipin eite ca Doma # spin, no nomat oameni, ci purerle cele de tos, la orm i indeamnd, pregatinds-i Eine cuvdatol, ca s& fe cu bagare de seama Ia cele aust, SF Penrn accia st cade mou mat malt od ascaltom cele ce'vou anette (Cap. 2, 1p Aiel voind a spane cd eebue SA Ca mal. mutta bagare’ de seams. la cele, deacum de at le lege, a treeat sub tdcere sceast, Inst tn impletirea Sorbelor i ou in atl ce. Trt nicl tm rogemintea ce To face,‘o ara cach gh eft mal bine. nCd de oreme Tova flea adeatral cxointal ce 'a gratt prin Inger si ‘haid chicarea de porencd oh neaseallarea a (uct dreapia iupltires can nol com scdpa reprindacne de atta mat Tuite? Cire ludned incepere ate cert de a Donovl (i Soo wages) — prin Downal) prin el ct 4 GiaHl 128 O16 — dLeverit fair not (Vers 2313). De ce oate se cade nous ‘mai molt a asculta de cele auzite ? Nu si acestea sunt a Je lui Damaezeu ea si acelea? Dect daca trebuie a a- sculta mai’ mult de lege, poate cd leges © mai mare. Dara, apostolul au a spus aceasta [acdnd comparatiune, <4 nu fie! — i findca din priciaa moltului timp trecut. dangit aveau mace ideie de Vechial Testament, iarh cele deacom fran disprejuite ca inovati, apoi arata cu prisosings ca trebuie a asculta mai mult de acestea, de eit de acclea Cam? Numai elt na zis parca, 8 ale Ini Dumnezeu sunt i acestea ca gi acelea, insti nu deopotriva: Aceasta ni-o Arata mai fneolo; deocamdata 0 pregateste numa la su- prafsja aja sicind, pe end mai departe © spune mat fra Inconjur, tichad «Ca de ar fi fort cel dinids férd de pribands, $i iarasis etard ce 10 taveckeste # mbélrimesle, iaproape ‘ite de peire> (cap. 8, 7, 13), $i multe altele de acest fe. Aceasta insd au Indrazneste 2'o spune in exordal fpisole, pind ce mai Intii nu va cuceri auditoril eu vorbe mai multe si mai dinainte pregatite. Pentra ce a- fnume nial spos cd trebue mai mult a fi cu bagare de sama? «Vw edndoa r2 eddeme rice, adecd $4 pane pri- mejduim, sa nu ne pierdem. Si arata aici grozivenia c&- dorsi, cf ests cu greu celoi ctzat de a se scula iarasi, fntru'ett aceasta sa Intimplat din trandavie si nebagare de sami. A luat vorba aceasta din Proverbele lui Solo ‘mon, unde se sice: «Fiule 1d nu trec po aldturear (Cap. 5, 21, aratted aici p uguringa alonectrei, si grovdventa pierderei, adeea, ef nu fara primejdie ni este neascultarea hoastrd. Ne arati, deci prin toate cele mrajte cat de mate va fi ostada, O- last aceasta tas in gindirea au- Gitorulsi, si au fa concluzie, findes aceasta va st zicd fea face vorba nesilica.de a mu da peste tot local can- clusianea, sau rezutatul ca de la dinsal, de a nu hotarl Singur, ef a lisa staptn pe auditoriu, ca Insugi el sig] dea parerea, ceia ce face auditorial a f eu mai mult Dunavoinga. Lucrol acesta il face gi In Vechial Testament Prorocol Nathan, si ta Noul Testament in Evanghelia lui fs opel tebe a se oe —n- na en ea en eo de tr Me oe at Danecen nan {Ex08. 19, 20)— BR ‘adus Ia tndeplinire, sau cd prin expresiunes cl tofelege poruncile date de Dumnezea, 91 Impartagite prin Ingeri. De altfel multe au poruncit Dummezeu. i fara lege, prin ingerit trimisi de dansul. Aga de pilda la valea plangere', pe timpul Jadecatorilor, pe timpol loi Samson, De aeeia'n'a spus . . Dapa aceia'adaoge $i ceia ce este wrednic de crezut: «care ludnd incepere a se ves de la Dommulr, adecs de la tnsugiizvorul ‘stare Ineepatal. «Na fomul @ transportat-o, zice, pe pamdat, au vre-o putere fcuta, ci tnsuyi eel Unul-Naseut. «Prin cet ce aw axl : -p— sha adeertt tira nol, Ce asa «a adecerts 2 Kach SS getrect apy aslo et avem arvons, sce, au sa stn, tas alge saplnest i mioe Poterea dumoezeeas, Goa, este sceen eae Tuerest. Dark gare ce va sf 2 cprie ce ce au gn? Adeth vost ce au a0zt de lat SE" Doma acclave-aa tncredingat Mare Toe est det, a orednie de creat, precum sce @ Luca is Ine- patel Evanghelt «Precunr uv dat (pedal) noud cece Ents Inept a fot singrd Slr shen cxodne later (eaea te 2) $i imdnpdlaticod wait pre alt prix eucinele actitea> (he Thes. 5, 11, 4, 18). Ste Darinezew cums imparts f carvia. No cumva poate cd tu est mai bun dectt Moisi? Ascultel pre dansdl cum se descorajcd. ‘Au doard solu puted en parts pre poporl acesta? er eons sit mies ink pre im Bafele tay rec fa Seica pre el sugdtortus. (Namere 11, 12)? C6. a facut deci Bamnezeu’ A” scos din Dubal sto, 91 a artat gi alors, nich atone! etn? Mois i part pre dang, da ral no era al s4u, ei al Dull, Daca ai area chara de fulteoti teal ingtmfa, gf de tnulte-or teal sbate in Galea cea dreapta, citi te gk tu pre sine aot de2 bine, precam te ste Dumneses. SA nu zicem: «De ce decasts penta een? Chad, Dimpezen ieonomisest a= rere” sh ud cerem socoeal findca aceasta este cea tral de pe crm neceseve 9h nebunie. Robi suntem, tEek fol cat sam depare uit de. Sept), nesting te chiar gee de la preorelenoase. Dect tou cerseat vowfa il Dumaezeu, ci pre ht aie da, st pasta po eit inp tei, chiar mie de at Bu sebaga tsa 9 wom reat tol simak bine sie, nigh ie nu se poste nomi ceea ee este din darorle et Domncaca, Et scibit ch na a dal Inv furs Sponem Ind, cae 86 pare, mai mare {Bet nsafatre sa al imide Boalelor? Desig ed Siesta, Dura ce? Nu i se pare ef a da vedere orbilor ste co lt ai mar Getta vindea boaee ? Nu fae ek ilo te a Gar ml ar Dt ce vik mori uma, cv umbra ou sodarle Ag» 2 Pata Spo sdouen oe fe pare 8 a mare Geet ined ex euvdntal? Dect, cc otet? Voigt st nied mor eu umbre q-cv soda; sau ca al at dav fal fyafaturel? De sigur ef dal acla de a tvid mori emai cu umbra set soda Mart daca frag arith ch cx malt mai mare dectt aceasta esto at ar caret este co puto deal 1, ves noi ai f de‘cave co dreptte a fost lipsits — ce fer spune? Sapo acest dau aumal anv say Ta dot tsteIngldo de al prnd ek torr. Stu cd aft rimas Gf rosin amie, aiind cv ene co puts de Saveh on fal mare dar det a veh ort, aha federe orion, ga fae ele de pe tipo! apostlor, — ines poate cu vise pare de necrezt. Dei, care este Bel dar® Dragostea, Dard credfema ef ou ese aceasta forbs mea, ita Christos, spust pris Pavel. Ce epene Ge cad ini sce, davai ele al due, 3 Ii mat Inala cate od ands touts (Cor 12, 3D). Sh co v4 a8 Bia jt tact oat aia cles? Cova eae spare ah Senta insu. Connthent acestia engeta Weror ma Ae ding gr de Garnfe de pet stench # cel ce aveau 83 darul Timbelor de pilda, cel mai de pe arma dar, se fogtrnfau mai mult ectt tofi cela. Dect le zice apo felul: «Voifi numai deett a aved toate darurile? Tata eu Saarat youd caleadarutilor, nu intrecdnd doara_ com Yar tneimpla, el tnca mai eat, adica prin exageratien "Apoi ziee’ «De gl grdi iu limbs omencelt zt ingest and dragoste wu am, fcutemmam arama sedioarey reriadeed mimic wu sunt — fi de ay! aven toatd credin(a be Gd ad mut ph munfi, dard dragoste ms am, nimic wu sont» ft Cov. 13, 1-8). Ai vast dar? Aga dard ravnegte acest Gare Avesta e mai mare de cit 2 Inviea mort acesta ‘ete cu mult mal bun de edt toate celelalte. Si cum cd ste aa, ascultd ee spane Christos vorbind ct ucenisi Cintra aceasta vor ewnoase loft ed suntelt ucenict at mei, weg aca drogoste tnire vol» (loan 13, 35). Apoi ard- aad ince anume, ma spus de minuni, ci ede veft ave Shugewte tnive vols. Si iatagi atunci cind se roagt, Tata- Metices elaine aceasta vor cxnoaste cd tx meat fimi™ (ibid, 17,21). Dara $i cAtrd wcenici zicea: «Perancd oud Yow coud, ca sd 04 tabi wnal pre altuls (Ibid. 13, 34). ‘Dect aoest dar — dragortea — este ev mult mai tnsemnat Pinal sudlucit de cA¥ acela de a Inviea mori gi cu drept Soadnf, e&el a tavia morfit este darul lui Dumoezeu nu- nai ta timp ce a avea dragoste este 9i al nostra, adcea Gepinde si de sirguinfa noastra ‘Rocasta este caracteristica eregtinulul; aceasta aratd pe ‘ucenieul li Cristos, cel rastignt, cel ce va avut nimic de comun pe pamant, si lipsind aceasta, nici mucenien na poate folos! pe cineva. Sica si cunost priveste Iucrul Rfgota lamurit in persoaaa Iai Pavel Fericitl Pavel a loat ‘out din virtuple, san darurile principale, sau_mai bine Se treis cele ee sunt tn semne, cele in cunostinfa, cele in'viesta, gi totus nimi my sunt acestea fara de dragoste tee elt «Si cum poate fi aga zice, iatd 8 ex va spun: ved de ajt tmpdrfi toatd ovufien mea, iard dragorte mi ‘ies aimie na sunt> (Ibid. 13, 3). Se poate ca st-gi tm- fare cineva averle, gi totus! sa nu fe iubitor, adeca Ro aiba dragoste. Dard despre aceasta ni se’ span In: eajons la loecl unde vorbeste despre dragoste, si deci tinkem acolo pre cel ee doreste 8 cunoagte, deocem:—s- dats, precum am fost spus, si ravnim darul_ acesta, 4 fhe iubin vali pre aif, §{ atunct nu yom avea treboint® BE mimic spre a savarsi vireutea, ci toate ni vor fi uyoare Sf dea codon si toate Te vom reupicx cea mai mare graba ciara lata, wei tu, c& gi astazi ae iobim uni pre alii cath antl are de pilda doi prieteni sau trei, celalalt are patra, ete." De elt, aceasta nu este, sau na vine de Ia a Pi pre Domeczen, ci de la a fi iubit de unit sau afi Tubirea aceca cave sta in a iobi pentru Dumnezen, 1 Ree prineip de Gragoste eétra unuia numaiy ci cated. toft ede ira. Unul ca acesta se va gisi od mi gi Indu- fopare, eatra uniia ca de acciagi credint eatre alt ca Kate ati de stage, cltré ali Se dangiteretici sau Eli, Sar jedes ea ett niste ffi dapre nator8, Sind insa cai Srinetrebuil; pentru toyi tsa el lacrameaa gi stere, In Xcasta vom fr deopotriva eo Dumnezen, dacd pre tofi Zubin, pina si pe dogmani, fart nu daca facem minani sau femme. Pentra €& §1 pe Dumnezen 11 admiram de sigur st Gand face minoniy tosh ca at&t mai molt taca, cand ty rata Glantropia, clnd este iertatori st fara. razbunare, Dect, daca aceasta este vrednic de molta admirare find orba Ge Demnereu, apo! cu atat mai mult find vorba Ue cameni; cael e mai presus de orice Indoiala 8 accasta ne face a fi admirai. Dect, iobijilor, aceasta st rfvnim, gi atunei eo nimic sna vom & mai pre jos de Pavel sau’ Petru cari av Inviat Torii chiar daet n’am poted alung’ poate nici figurite; Maar de dragoste chiar de am face semne 41 minaoi Inal mari decit ale apostolilor, chiar dac& me-am arunc& fre noi tagrne tn mit_de_primejdii pentru eredinga, niet EN folot nu vom aved. Si acestea nu Je spun eu ct In Susi eh, creseatoral dragostel agh zicind ( wis Ave Ja poruncit. apa, pe dansul dect stl ascoltam. Ciidomai age vom puted 2 ne Invredaicim bunerilor {8 fadute. Crora fie. ca cb tofil s& ne tnvrednicim prin Bigral gi Slantropia Domnull nostra fisus Christos, caraia Impreund cu ‘Tatil gi cv Si Dub, se cade slava, stapa ines qi einstea acum 91 porurea gi In vecii veeilor, Amin. 8 OMILIA IV C8 mu tngeritr a txpus Damrecen lumen cen sioare pelts cate gin, Sia mint sintoa sarecing cn seetatcomal ced pomenert re ely re fi crab leer test peel? Miura! pre elem pat oarece dec he ger (Cap. 2, 3) : “Asi vol a ghia imarit ack una asslta ox Govenita Joare amite esle grate de mine, sao ed poste aronedm femfnjle Tanga eal, cii ava’ aga. sw povea face fo ‘Stature mal ex boravoinfa. Vom gry tad, hie gt de ae aval nimen pena fea cet ath Insnte de ne= Indeplisites poronci Mantatorls, «Mlartrseste, ce, gopor eu, leh dem ear snl ef Sh aspnderen Dart. dack agi fIncredintt_ despre osirdia voastra, nu numai de fried agi gral, ci agi face o Sceasta chiar eu peere. com ins chia daca neni nae fon, char daca lapal aceta mat fara primejdie ides Bliloda ett ml prveste pe mine, totes osteneala © emu ev pacere. Cats la im oe folos af area 8 daca no tna Tovio vafese ea Ise, totus nimeni mu se folseyte Tara dach uni yor feu bagare de sam au atta folos am putea aven noi prin acta ci sam 8 pedepifi pre cit Em aven dela progres! vost, Sichm a putea State? Obtertel pe eli din'vok ca ou ren et Soa cele rate, hap nteba to. parelar, ca veo Gease, chia Gach Fayh gis stipi pe cele grate — tira pe toate, fei acesin ns oh ext toemal oor pe patie Gn ecle multe — este Inveerat ea penta ce- Wake’ nei me mast mat indoi a urna. Trebsia. dsigor deva nu vi spane’ aceasta, dinsinte, ca 38 vt pind ne~ regu cela ce este plicat aor desi am putea a3 Tr Mtog — sav mai bie ns, 91 34a pot a va pride mepregitii. Cum ca v4. solu. epti date ttreando-sa Sass aS arcana 6 aeastaa 'am fps loc, Ponte ch tii, poate ct mine, poate ed dip doussec sav trelsee! esl, pone ed dopa al fukne. poate cd dopa ma male Tor abe gf Dorndaeu'a (at nesigua viva cea de pe—%6 = ma a sll astra, ei no sea eat putin do 8 tama testa sa mane, sau dopa 0825 OC, 2 Se a coal find sap ewe san dept mai ull pl nciger x4 ne gain vey 18 oe ae eg nea rere rape c=. lr pt fap bart re alate am aie, pose ar we 1 Pa a ee ca oh te niodas, i s.00 ab ae a ecteaecape, dia memore cle gre ites hace mine ex sie spanel mic Noese oe a flan, #toemal aezata mi ese a POR eae. eran de neve de a F4 spune ore scope Due sed fa spun acs secede 8 conte Stee ose : bic noms gate vorba de a vi gett anti? = Ce a a ae upur Dannese tara coe vibes, 2 a te se Gare nu vorbte ae dese 0 at. Ce ere Scape aceasta. De acl dec, eee eCerdinns casa nu ate minica Je 2 26a0e Pen ese ane. Dara ancl de ce 0/00" ric, eatin 6 aten ans seare oa ip (49) FE ee atin’ Adam q de Chesos (2 a eee smaniy wasn’ tone pe Chior cel cpio itt Rompaatone co tmp tat Adam (eR ope te fn comPapn acm, sina 9 fost tnd Sener rated nes, ca 8 nar chips & Seed fe me gor ae Ie 9s Teche AeEa aoa eta. Tome pe end Fel ai Dam eazy es yrtos, ear, ca snk pase aesten lagen a Ce eders tae potea neta SPO cies Fah ot eg apna adoce gv aba mare wae Bee atari conte eareine cand. Se dec ante ames ‘Proocia, cra secs? Dad a set ay pe de cata mart pre ecm ae A) Jee ge el tthe! De 2 dee at temper tot Drone, 8 Inger sce: cela ce face pre tngerl sit duluri, $i pre ‘Mage vale pard de foc. lard cdird Fou intra copa bw ‘Deke pamantal af ienetat» Tot apa face gai grind £50 a mrapst cindoa oarecng, sicind. Faptal acest aS a Soonde. sia au da, pe faa pe cel ce. a grt Seca marr, ¢ a 0 Introduce ca 19 totul conoseuta invedorats, este al unsia care ht arata pre dng. ca foarte Canoscitori ai sfintelor seripturi MCh ste mal el pomenst pre esau fat valet cal ertee reels Micioateceal pre diveal cx putin oarece ‘Teat togerh ex saed i cite Lat icamunal pe el Hat ter prete acrarile minilr tale, tate teal sup fed poor tats (Vets, 8)- Acestea desi pot spase fpenfaomeniten th genete, tot principaiminte s© po- Rfrese ior Christos dupre tp, cde expresianen: oate eat iupus stb pitoarle txts 36 evine maim Iii deca oon, Fel la Dam nese pea eereetat,neind $Sf"hime, si lndad trapul nostra si onindul sie gi, a Tew superor tututon. «St dad fa supus i oat oe, wows war Moat fal nesupus; ch acim Incl wa 002 Tent puse lat oates. Celace el spone, aceasta Insamn’. Findea’a Tost spus. «pind ve sole pune. pre ordimaslt gle petarcle taleny. era natural ca ¢i si 36 telnigteaset “pentre cre” dopa aceasta Introductnd Define, a adaoy la urma. aceasta. marturie, care adeve- Fogle pe cecaalta. Ca nu comva sa sict et: (Vers. 9). Ai vazut cuim toate lo-a potriit, sau le-a combinat tn per- oana Tui lisvs Christos? Casi gi expresiunea se putin carecer mai molt Ini se petrveste, ca celee a stat tei tile singue ta Tad) jara sei deedt noua celor strcati tn tmuite, Deasemenea si expresianea «cx cinte sic sland rcenunat- mai_molt se. potrivgte lui, deeat noua. Si iarisi le aminteste lor 9i de crace, Incereindu-se dea reosi in doud Iueruri deodata: pe deoparte spre a arith fogijirea Ini de noi, iara pe deata spre a ne convinge casi sulerim ca basbatie toate, avind In vedere pe Dasealul nostra, «Ca daca cel tachinat de Inger, zie, a primt pentra tine de a aved, sau de a A cu cera mat pofin oarcce dee&t ingeri, apoi cu atit mai molt tu, eare sti eu molt mai mie deedt lageri,trebuie a rabda total entra dinsol>, Dapaaceiaaratd ea crucea este slava Hi cinste, dap& cum chiar si el © numeste a zictnd Te cenil ceasul ca sd se prosldveared flul omndui> (loan 11, 4), Deci, daca el numeste cele ale robilr slava, ex atdt mai mult to treble a num) slava cele ale Staptnul ‘Ai izot cit de mare este rodal erucei’ Sa nu te In spliminyi dart de dénsa, cd daca fi se pare ceva poso- tmorit, totagi-naste mii de bunuri. Din toate acestea arata tht folos poate avea einer din ispite. Apoi adaoge fea ci chara lat Damnezen powira ot sd guste moarter. — 39 Ca nu charul lei Dumnezeu>, zice, iad ol pentru charul Jui Dumnezeu eel entra noi av’ patimit acestea, dopa fom sivsioren sive: «Ca cele wan erafat pre fil sd, Eipentra noi tof Faw dat», (Rom. 8 32), De ce? No fa‘doara mi datord nous, cia facut aceasta din char. Si tot In epistola eatre Romani zice: «Ci cx mul? mat Déntor charal lat Dumnesen si daral prin charul a saat fm lisns Christos tmtrn melt sau inal (Ibid 5, 15), ‘Ca cu charad Ini Dunmezen, fentra tot sd guste moarten, no numa pentro cei credinciosi, ci si pentrt lo- fea tnvreaga, cael e] pentru toyi a mart” Si ce este daca fu tofi au erezut? El sa Implinit cia ce eré al stu Principalmente apostolul a zis: «sd guste moarte> jar mu si moar, agi e& precum a gostat moartea cu adevae fat, fot agi In'ea fiind pe un timp scurt, de ‘ndara a Invieat. Prin expresiunes «penire patina morfis el a to- emnat moartea, cea adevarata, (ard prin ceealalta : «mat dum fdcdndese decdt ingeris (Cap. 1, 4) a invederat in tierce, C4 precum doftoral neavind nevoie de a gusta Jin mancatile cele pregitite pentra boloay, gi totus! pen- tro grija ce o are de accla ef Insugi gusta mai inti, ca SA convings pe bolnay de a se tncuraja sa guste din fndncare, tot aga gi Christos a facut cu omal. Frindea toll oamenii se temeay de moarte, el de si nu aved hevoie, totusi a gustat moartea ca sii convinga gi pre Gangit de a fico Indedzneala fata de ea. «Ca vine, ees Waptnitorad Lumet acecties, #1 tniru mine mx are nix nies (loan 14, 30). Tot aga gi prin expresiunea. «cx cha- ils si spent loft sd guste martes tot aceia a invederat {Peuttn cd te ‘ded acelata pentru care sunt foate, $# ‘prin care sunt toate care prea mult ft [a marire a ads, pre tncepatorial mantuired lor prin patina al face dest Ctpsit" (vers. 10). Aick vorbeste de Tatal. Ai vézut cum Jamas expresiunes «prin. care>_ Tui se potriveste? Nu ar Fifacut ay, dacé ar fi fost vorba de inferioritae i daca ar ficonvenit sav n'ar f dparfinut Fioki, Celace el pune, aceasta tasamna: «Dupre vrednicie, rie, si potr= ie Blanteopiet sale a facut 8 cel Tatdi-nescut s& se arate Iai stalueit decat tof 3i ea pe un loptétoriu voinie co- aryiad. pe cella, Pavdat de pilda sltoras. «Pre incepd:—9— loriul mdntiret noatrer vice, adecd pe priinitoral eitlateuotare At zat cht deontre ete ie e Travis Sel este Fin dard gi oi fi, sa ol maui, Ti Set og mastom, Ai vant com ne’ neste Impreuns, Fad’ne’ g'desprjeste tn actag timp) +Pre mall is Moe Ts oe'a uur, Inet iar ba depart acdnd Bein bout aL face destoasts Aga data pale sunt Seeeegte a prion mint AV vazut cd a patimt fan nu este eclor parts? ‘Dec daca Dummereu In aceasta ai lta cast pre ula prin pong al tna, de igor e& ound ep Fpisnckd cease a pati este cout mai mare gi Safennat deait 2 ace Imes giao ered din cela Teiow rhe Si aceasta ests tot din flantropin lai ts Scents ext cu mult mai mare, Tot aceasta ivederknd-o Slaves sice: Ca sd. arte Ow eencrle cele siloere Sofipe ea mare dara tieyoost Omprewnd ot dansal weet nea pus a pel ira tele sere, tn Garis sae" (Stee 2, 7,0) Belinea ended eclta, pera care sunt toate, # privat sant tate care pre al ft te mire @ ads, I cecpsorad minuies for prim pind al fae dest Tiras he cadeh acl, sce, care eta a IageRoray Gare at adosess ttre fing din cela ce 20 er, ch Sa eh pe Fi stu pentra mantiea eslorali, pee cel Thal pebtu est mute Tost a sn ag ch cfr fallnt see detedrjnaratnd pin aceasta, oA cel Ce ple indy gontra ata, oo numai pre acela. 1) lose, Gua"shie sel devine, mai select qi_mai desta Seca tot spec cated erediniog, Inearajind, cle GSmtos Stave! wa suit, nd a patie. Cind rice of CEE Suite a8 sey tchipar c4 aleigugat un ada0s de Tee" Rinded sla vee de la natura sa parr, n= ited simic ma mt el ce vn tic, sek cer shinee, daa aunt tol pent care print a re raped 4 0 Jou dinpd rans Wer ih. at fares com teste a Seige Snstndes qi incurjands, = fetndes feat al 1M Christos, prin aeeia ch dintnol sunt ti. Apot fx Hiyitogoranduse 9) acitind cd el spane se 62 prvie ta ip, 2 ada0s scl ce afte a1 och ct silt 1 time St deocbice este Inte digi? El ne sete At eat i aie Dar mal us el aratat pref Fe eae ai aout «Case cde ata pera are Sr a teas Penna cae pian $8 FO e ceal gve dngh frise Ai tat cam # a me a riaien? Chi pn expresones. me $6 878 aa eee pre ding frais tat Oo Hares BOM Nee a Cath cent ta sea tae Han loco, ata Gc ex savau ae cgineze de ny And ‘ropa de po wend nia ca Gach gi sone” Bo SS Pedant totug el sisferte sno: ne sain. din onal § feucen eal ene ia Taal nasea, Fe Mare ea Geca din esenta_ dia fifa spe cid pot scent, 3, aece nut din een ce au cram ARS See geben, De acca gsc «fw se rh ae ee dng Pn read» spun eld Ri ree ee Prger chet mbracand tps! omenet elt pe ay timp st atiaten, a8 S20 Ok f imbrsc pel gas, Aceasta co mol drepate 1 ae ee se ga dark expresianea: cen in ff made roan ae dala (Vers 13) cova a8 ch? clack itn i etapa aceasta: iat gt rane Sat ‘ha dat Dummezeu> este spust co drept cuvant, car Sd se arath re ne tat, 108 aft Aealo ea ee uml fe, ice, frtor matey G00 fetes Spence Sporirigtea gi marea deosebie, © care lar aiouecles «De ewe ce sen fal frac Mande rapa of sangeet» Gets, 18). ri pale 2 SSemnares? Asemanatea sau egal te I AC apr trop, «Si aclat asmenca Fa 1 avai sce Ratner, Jc ot Herth tt era cn ee te ch vnien oka fost Oo 9 Se sree Era oi reabtate, cach ofa i 2D aa ee impart aceorsi> ABO} 2 HCO ‘oat a gs mal atdtay era tndegjons — i esi Gach 8 oma mae neh lin express ater aban la Tocepot, NU to mod fantastic, Seclrtt eee oe ovde ck Impartagi eelor ome” techipt He Cinulea expresonen ceora”» ar— 2 4 sic. Apoi aratind frjetatea Ii, pune gi causa icono mic. Ca frie earl, sce, ot urbe pre ela ce tre i. entra mt acl “A wae et Tinuat, ch adoed pin cela ee dvolul a stp pein aetna fost brut, qr arma cea poternied ce'o ater ca sine aed moartea, prin acess chat Ta cai Chto, seia! ee tnvedeteaedmacenpatere a iovngatorol. Al ‘frat eit bine a fot moartn Si st iabavase, sie, pre aceia of eu fica mor 1 teatt siete eran ruput obi» Vers. 19). Ce ven oh cel surpat + Nu mat este‘de em ol este caleat tn pe Gioae, ete dispreft, este bajocotit 9) mu este wredde Ge nine. Dara ce Inseamas ate: «cli fre mont 5 teat etal eran supgt rebcoe Co spone? Ca eae Se teme de moar, eae ro 9 tose lena Ga sa m4 soa, sau stein, ct tof ergy roby ai moi) e& eva ftapinti de evice op erh cd sorpatiy sot eh decd Gfciagteptind Nepne = mur i de moarte temindese fn poteau sim nici o mune san pltcere, finde de “ait groaea mort. Aceasta a lsato a 50 Injlege, Sando fade nan, Aria ap pe ce my eee prgoni wi alngat pre ee Mpa st Ge patee fi de ave’ de toate eld, preci Ce peice © Fieaa pina de necarrs. Dec dct’ acla tn teats ata frau stiptni de fried i ob), apoi acestn sont ist de acea trie, bm nest rhd de Eeiace asia te tomes Ci precam einer urmind a dice la moarte pe un lege, care inns ajcaptascesta Tar mingtia muleet esnerdaie, hm aga et moarea tn verhime”Acm inst acely iura ¥¢inedmplat, cag cum de pda omer sSindu rca acl, Impreana cu desmerdarie Tat eta la opta si pundndasTasinte Tapia, hr side vese 28 awl va dice la moar, «ip tnpartia cerson. Dest Ga cine dintraceyia at wal tu ah Ca el di tne foare mingtat eu desmerdarie i ayteptinda gi hotarves ta fecare bi, sau ea eeloe 40 lpia "mul wi se osteneste dle bund vole, prea eigtigh diadema imparatensee + At test cum fen naa suletele fr ba ict ae le er faite ? Dard el arata aici nu numai fncetarea mori, ct prin aceasta si pre acel dusman neinpacat, care vejnic ‘uce rlaboi trincenasupra noastra, pre diavolal cel Surpat, tic, — ciel celee mu se teme de moarte, este afica de tirdniea diavolului, C& daca este ah ca «plele pentru (Piee $i toate cdte are ond le-ar dis coal pentru sufletul “dw- (lob. 2, 4), dara inca cind ae dsprefui gi pe acesta, cui ar mai poted f rob la urma? De iment au se mat teme, de nimeni nu se mai infricogeses, toturor este su- perior gi mai liber dectt toti ceialy. Ca celee'g dispre- fwiegte Sofletal (2 ye whe Lozte nye eine) wxragyoan, Reid wohiey voy Bos), adiea trupol sau, ca atte mal mult va dispretul pe altele. Cénd diavolul va gasi un fstfel de suet, nimie din ale sale ma va puted face ace- Inia, Ctct ce ‘ar putea lnfricayi pe vn_asemenea om ? Poate pagubirea averei, sau ameningarea de a fi necinstit sialungat din patrie? Dard toate acestea sunt locrur Iii pentru acela care nici pe sufletol sau nu pune vr'un pref, ca gi fericitul Pavel. ‘Al ézut com el scofind tania mori, a surpat ta acelag timp $i puterea diavolului? Caci eelce tie a flo- Tozofd multe despre inviere, com ar puted sa se teama de moatte, si sa se lnfricogeze de ea! Deci, nu vi ne- linistf,zictnd. apo: de ce si pentruce am_patimit atitea-? clei numai aga biruinja va deven! mai stralucta Siar fi fost. stralacita, died war & edleat eu moartea re moarte. Dara ceeace este minunat tocmai aici st i el a birait prin acelea prin care stapine’, dnd pe faya toate uneltiile gi toate’ masinatonie sale. Deci, 54 nna tridim daral ce ni s'a dat, «Cd afi laat dardyt Ciubud robtel spre temere, cb dukud puteres 31 al dragostet Hh al intropetinfeleptunds (Rom. 8, 15 comb. ev Te Timor. 1, 7), Sa stam deci cu barbitie, batindo-ne joc de moarte s)Dara acum mie mia venit a suspini amar, glndio- Bt Foae er Cun ce ee dng yitiae Perdew eam=o dumé unde ne-a ridicat Christos, si unde ne-am sco~ borte pre noi Ingi-ne. CAnd vad acele bocete prin piatd cele ‘plansete petrecute cv ocazivnea celor mutati din ieayt,‘acele vaicdrele 91 toate acele slafenil, 58 ma ere~ Ueyivea ma rusinez de Elini, de Tudei si tofi ereticii cart be privese si in fine de tofi cei ce’ réd de noi pentra toate cite le spunem, lozofiind In zadar despre inviere. Penteuce oare’ Fiinded Elini sunt co bagure de seama pu la eele vorbite de mine, ci Ia cele ce se fac de voi, {act imediat zie Cum ar putea v'unul din acestiia a Gapretet moartea, edd no poate a privi nici pe unl nore dintr'at lor? Sunt. bane cele spuse de Pavel, sunt frumoate. si vrednice de flantropia lai Dumnczen si de Iimparajiea vevurilor. Caci ce spune el? «Si sd tsbdviasc Dre aca cAft cu frica morpit iu font vleafa craw suptsi Mics Dark nu. lésati a se crede de voi acestea, lup Ganduva contra for prin faptole voastre, desi multe & Drinduit Dumnezeu in acest seop ea si doboare aceasta Gbicininga ra. Caci spaneni ce se voieste cu accle facle luminoace ? Nu oare fi trimitem dela soi ea pe ngte luptator'? Ce suatacele imauri? Osre nu slavim pre Dumnezea sei mulfumim ca a tneununat tn fine pre cel pleeat dela noi, cd La isbavit de necazur, 4 scoftnd Gin el frica tl are pre nga sine? Nu_pentra accia sunt fmnorile? Nu pentru aceia edntarile? Toate acestea sunt fle unora cari se bucurd, dupre cum zice: «De este fineod ca inima ‘band sd ednte> (lacob 5, 13) Dard na fracestea se vité Eliniy cick zie: «Novmi spone mie de Gelee florofizeazd tn afara de patimile omenesti cl tu Srati-mi pe celee filozofizeard tn tnsigi puterea patimel tindose i atunei voiu crede tn tnviere. $i daca fac Seeasta femei din lume, nu e nimic de mirare, desi chiar Gi atonci este dureros, Hindca gi ele trebuie a aved aceeagi Frorofie, pentru care ice gi Pavel: «nd mu sviese sd mu Hill vol, railer, ea 2d mu od Intrstatl ca # celal cart raw nddejder (1 Thesal. 4, 13) Dard acestea nu lew cris doart numai monahilor, nici mumai feciosrelor, ch fi femeilor maritate dia lume. Si na oumai aceasta este lloreros, dara Incé etnd o femele oarecare, saa un barbat fan raelignit cum s'ar zice peatru Christos si etad anul = tp smulge plc de pe cap, id ceeaas se boceste mult 1 me Pe ancos Gestt aceasta? Crede-trmt mie Ce, Poae iene acum: ch de wa face preci eebule spol care ercbal eu pent mt timp pragol biseicl st Bone Sat penta aceqta, ach cei shat cx, adbvtat fe redial, acptia sont cece ee tem de moarte rede acogead, eolee nu cred n tvire, «Dat Ht Fee aecta ca wag) crede in Invite, fac afd, &l 15, GleTobisduls. Dard de ce apune-mi, end clstoreste a ooiced oO caitove Langa, mu faci tot ag? «Dard ines lang, sei yi smpins. Aceasta de sigor cf ete Fee a “cin plang pre eel mort, este ob et nie daa mai bine in cd mo cre tn eelatoar Tea ingua cose lat tntimpul aca: «Zntarere rene ee saiina ta ed Domnal ine eat fer ee ety wo tone de rele ok 4 04 ine i Bath agg grag en eat coparea mes de Pe eed caprander (bm 3, 8) Gandetete bine ce went ee Peas Tosh ta. spel sama, lt 68 rae eee Cat parin_pre_la mocmantaie alors ects toron, ce ate sf a dato In ale tle sande rte af mew ti, La odihna ta, e& Dem! Feet eee ©. va aceasta $i apol pling? Ose dine fae peicttorn, 0 sont Jocurl descend? RARE SGoes’ elon ce gait, sadar eles ia Ca. duck res rtoate_aceston fe re de mitt de dact te Brdotivagh De ce sufernele ca acestea gf Bae eetece cinta? eDara, act aceasta ar 8 alte Eases Apol si aela eb att mat lt {ned CRE ape de nebune A ee deck ex v4 sities, dara cu toceres oe a voi ptt mal cu anprime, finde tare mt imple ea cu cipal aceia sh se trecoare 18 {em mag poala primejdoas8. Vaicireala aceasta, @ Disc Tpek atl ory acum fost oo porancese Soe pat Br Dogar #isaracilor si femelor st DAF bani. ree sacs, ca voi toll st pevrecei sea fark 0-0 Jatt] dupa togea aatret capi s2famormanteze pre pi= 96 Fini for ajungi ta adanci batranete, cum si mamele si fie petrecute la groapa de fetele, de nepoti $i stranepoti lor, si nictiri sa'nu se tattmple moarte inainte de timp, Fie, ie, aceasta si 0 dorese’ rogindu-va ca 91 cei bi. traini gum si voi ca topil sa va rogati loi Damnezew unl pentru altul, yi in comon s4 faceji aceasta rugteiune, Dard daca — ceiace 2 nu fe, nici sd se Intimple — sar petrece vr'o moarte amara (zie amara, nu prin natura fi, eli moartea nu este amara, de oarece ct nimic nu s€ deosibeste de somn, ci o numese amara in raport cu Aisporitiunes voastra fat2 de ea), dacd, nic, s'ar petrece © astiel de moarte, si daca unuia ar plat nigte astel de femei bocitosre (plingatoare) sa ma erede}i cind an spun, —c& nu spun alt nimic, deett ceeace simfese, su- perese cine voieste— pentru” mult timp, voiu opri de a eni Ia biserica, ca pe nigte idololatr. C8 daca pe eet lacom gi zgdreit Pavel Ml numeste idoloatra, apoi co atit mai mult pre celee printre exedinciosi introduce cele ale ifoloatilor. De ce dara mai chemi pre preoti, spune-mi pre cintareti? Oare a ca st te mangti, care nu ca 4 cinstesti pre eelce se duce de aici? De ce atunci i bati joc de el? Dece Ml dai in vileag lumei? Deve te joct ca pe scena teatrului? Noi renim flozofisindu-va cele despre inviere, Invajanda-ra pre tof, pind si pre cei ce poate no sunt atingi cu nimi. cf pentra cinstea accluia “si suferifi ca barbafie, daca s'ar intdmpla apa ceva gi tu aduci de acei cari rastoarna cele ale noastre? Si ce poate fi mai rau ca aceasta batjocora, et acest vinlic? Ce poate fi mai grozav decat aceasta anomalie? Rusinayi-va dara si sfijiva, iar& de nu voifi, apo! atunci hic! noi nu vom putea suleri a se introduce tn biserica niste astlel de obiceiuri witimatoare. «Pre ceiee gresesc, lee, feaintea tuturor mastraci» (I Timoth, 5, 20. Dect Pre acele femei nenoracite si de jelt, care bocete pre Ja immormantérile din famille voastre, Ie oprese ca niciodsta si numai insojeasca eu bocete pre cei mori, cca nu cumva si ne vedem siti cn adevarat de a jal si noi relele lor, $i sa le certim ea nt cumvd st mai fack de acestea cu cei strini, ei mai ales sti plang’ renorocirete for propri, — finde gi un tata iobitor cand 7 - are un fiw dezordonat, nx noma aceluia i porunceste de & nu se mai apropia de cei tsi, ci chiar § pre aceia fi Inficogeasa. Tata deci acum eu gi pre vo! #2 slatulese i pre acelea prin. voi, ca niei voi si a mai chemati astlel_de-femei si nici acelea st ou mai vind. Si fieca ovintul acesta al meu s4 foloseasca ceva mai mult gi ameninjarea si aibs putere, ard daca — celnce s& nu fie — am & poate disprejuit, apoi atenei ne vom vedea sili de a transform amenintarea tn fapte, pre voi cer- Hindueva dupa legile bisericest, iara pre acele femei Gapre cum Ii se euine lor, Dara daca cineva Incurajin- use pad Ta obriznicie ar dispretui cele spuse de mine, auda pre Christos, care ice: «Dev#i oa grat fe fratele du, 2ice, merge sil musird pre ditmral inire tine sh inte eLibepurae tard de wa te 0 arculld mai i) iupreund cx lime ined pre weal sau dot. dard de wut va ascultd pre es, spusel seborulut yi de wu 9a aseulid wiel de scbor, Sal fe He ca an pagan ji vamegy (Math, 18, 15—17) Deci ‘daca cu celee pacatuieste fata de mine, findea nu m'a asculiat, legea porunceste de atti dela Biserica, apoi cu celee pacdtuleste sie9i st Jui Domnezes, judécahi voi Ingi-ra cum trebuie a urma, Dealtmintrelea ro! ingi-va siji cA na tocmai ea bisjinie ne purtim fata de voi. Tara dact cineva disprejuieste legatorle ce noi le panem, tot Christos il mostra pre acela sicind: (Cap. 6, 9). Am vorbit cu mai mula putere, pentra mai mare siguranta, eAci pentru mine € feu mult mai bine de aH banuit de voi ca tndraznet, sau chiar i obraznie, decit ea voi si mu facepi cele pla- cute li Dumnezeu. Sa credem loi Domnezen, c@ nu fara folos ni va fh cereetarea aceasta; cl Intr'atdta va vefi schimba, Ine&t si cuvintele acestea se vor schimba tn fengomit si laude pentru voi. Fie, deci, ca noi cu tofi 4 viejsim dap plicerea lui Dumsezeu, pentruca cu tofit $4 ne putem invrednie! de bunatajile pe care le-a laga- Gait celor cel jubese pre dlnsul, Intra Christos Tisus Domnut nostra. OMILIA V ° C8 mu pre ingert edad a luat, ct smanfa lat Abraam a luat, Pentru aeria datorl eva tniru foale a se arent» (Cap. 2, 16, 17). Marea flantropie a Isi Dumaezeu voind a arita Pavel cum i-dragostea ce o are peatra neamul omenese, dupa tea fost zis eed de creme ce fan fleut pruncit partagt brupulut si sdngelul if acelart ¥a mparidsit acelorasln, cerceteacd cu aménuntul ideia din acest pasa) gi zie’ cd mu pre ingeri cdndod a (ual, & sdmdnfa iui Abram @ twats dari. tu. s4 no. ial cum sar vIntimpla. cele Worbite aici si nici s4¥i inchipai e& ar fun Tuera nebagat In seamd, daca el a lsat trupal nostra, eaci n’a hardzit acest dat Ingerilor pentru care a gi zis astfel: «ai mu pre ingeri candod a taat, i dmanfa Lut Abram a luat>. Dari ce va si zicd el aici? Adica nu natura Ingerolui ‘a luaty cl natura omului, Ce faseamnd a /uats? Nu s'a fotosit, rice, de natura iogetlor, cl de a noastras, Si de ce apostolul n'a. Intreboinjat coviatul avéiaésy ~ a luat, © Inteebuingeasa verbal (eb ye Bie ‘apy émemeineet)? Face uz de metaiora telor alun-= 100 = afi si ctrora Ii se 58 on sila obigctul pentra care sunt Slungati de altol sau de alfi, car fac totul ca sii prinda fist le smmonceased din mina obiectul dispotat. ") Caci Fi el alungind dupa natura omencasca, care foyise de ansul $i ined fagise departe (ed era/! earecdnay zice, fzint in trap, fara de Christos, srdini de ageztmantin ile figaduinfel i fard de Dumncoen ix lames (Eles. 2, Th, 12,2 prin’o [a urmé, De aici se vede, c& numai flantropiea luigi dragostea, cum si mare tngrijre au facat aceasta, Precum, deci, cdnd el zice: «lu mu oft sunt dulurislajtoare, card 2e trimit epre slujba pentra Grice vor sd mostencasea méntuires (Cap. 1y 14) arata tmarea lui Ingejie de natura omeneasca, ici Dumnezeu tnolté slinga pune In acest scop, tot asi gi aici pune Ceeace este mai mare gi mai insemnat, icind: «cd mu pre ingerl candeh au Tuals. -Caci cu adevarat mare $i frinunat gi plin de wimire este acest fapt, ea trupul cel Tat de noi. si geada sus deadeeapta lui Dumnezeu, gi st fie Inchinat de Ingeri, de athangheli, de Serafimi si Se Cherubimi. Aceasta de multe-ori avind-o eu to mintey amin simit si mari lucruri Imi Inchipuiese de neamol fomenesc, elei mari i strdlacite vad Incepatul si ostrdiea Inv Domnezea pentra natura noastré. Si na spus simpla ‘a luat pre oamenis, cl voind ai inalfa oarecam si a rath mare gi cinetit’ neamol lor, zice: scl sdmdaja: (ut Abram su lust; de unde dator evi intra toate a se ase~ sndn [railors Ce este «intra toater? «Sia nascut, ice, A fost hranit, a ereseut, a patimit total ce trebuidy t9 fine a munts Aceasta inteamnd teri dater fulru fonte a ge aiemiin jrafilor>. Duph ce deci a grait multe despre marirea lui si despre slava cea de sus, la urma pune in migeare gi vorba de fconomiea venirel ui, Si priveste cu cita lntelepeiune si pptere o face, eum fl arata pre dinsul ca punind molta Ostrdie spre a se aveman’ noua, ceeace izvoreste din marea lui ingrijorare. Caci sicind mai sus: «cd de oreme = 101 = ce prunct sax fieut parlagh Crupulai gi sdngelal st acelag Ta tpartasitasemenea acelorasn, apol si aci zce: «dator tri tetra toate ase atemand frafilors, $i numai c&t am fice, par'ed: scelee este atit de mare, celee este stralo- irea ‘love, cele este chipul ipostasulul Iu, celee au facut vencurile, celee geade deadreapta Tatalui «acela ax voit gi va slit de a ffratele nostra tn toate gi de accia fu lasat pe ingeri si paterile cele de sus gi la noi au wenit si pre mot ne-au Inats. Gdndeste-te apoi gi cfte Dunuri au facut: moartea aa legat-o, pre noi ne-at scos din tiraniea diavolului de robie ne-au izbavit, frate cu noi facindu-se ne-au cinstit; 4 nu sumal prin frafie ne-aa ‘instit pre noi, cli prin altele multe, etci gi Arhiereut hostra “a voit af catre Tata, pentra care a si adaos: ea od fe milesti si credinctos Arhierew intra celece sunt Chive Dureneceun. «De aceia a0 Toat trupul nostra, zice, humai din” flaniropie, ca st ne miluiasca pre noi. Nici fw este vr'o. alta. pricina a iconomiei mntuitei noastre, Gectt aceasta numa ec ne-a vagut aruncati jos la pimant, Pierdufi tiranisiti de moarte gi ja fost mila de noir. Casa cundfeatel pacaele noradulut, zice; ca st fie nilstc, st credincios Arkicrew>, Dard ce'va si ticd «cre Gincios’ Arhieren? Adica adevdrat, puternic, clei Arhierew redincios este aumai fal Ini Dumnezeu, eare poate a Slobort de pteate pre cei al carora Arhiereu este. Pentruca SA aducl, deci lui Dumnezeu jerta ce ar fi putut 38 ne urdteased pre noi, s'au facet om, clei a adaos: «cece sunt saire Dunneniws, adicd pentra celece se cuvin loi Duronezeu. «Eram, rice, dugmani lui Dumnezeu, condam- afi, necinatifi,nimeni au era care si aducd jertfa pentra fol. Ne-as vast cf ne gaseam In acestea, gi Fa fost mila de noi. Na pus un alt Ashiereu pentru oj, tn Susi el s'a Hdcut Arhierea eredincios. Dupi aceia aratand om este eredincios, a adaos: «Ca sf curdfeased pica lilo popornlat, CA iniru covace x patimil, insu fitnd pili, poate gf celor ce se tepitese sd le ajater Este foarte umiltor aceasta, Injastor si nevrednic de Damnezea, s/nirw cesace ak palit! el» tice. Se vorbeste aici de cel Intrupat, poate c4 se spune gi pentra infor mares auditorilor, com 41 pentru sldbiciunea lor. Ceeace ABATE see Bee ew Oo ee eee= 102 = ages acuta acts vent ae nbc tu tropal nostra, adied ca acela cu care nol am patimit ‘Roum el no este In-necanoytint de cele le noaste, in tumai ca Domnezes gi, hi ea om prin Droprea saesperients eapeste. Nuke aa patint 9 ect Flek ed patimeasetImpreund cu ali, des! Dommnenea Este ard e one pains sau strings cmeneased, Deedt 5 spool "povenere ele lpia ea am pared ar Hoe. «Chae gi topol pe cae Las portat, Gaston multe rele lorie SHB Go ents sehr, A fe este inpita, aa mai pajin dees soi char, cdl pel S patimt. Data expresitnen: cepoate of colon cee Ypt- lt idle gates ce ioseamnt? Este ea 9 com ar ace Sinevi: «Cav multe bontvoins. tings mink de ator, Exe compatnitors, inde. ding woiay a area cov! Stal ohare i mal rsledecatergtns dire nea apt Tpostoll aatd fo. aeasth priv soma mol dara GE'prin aceaia cu simie mo se vitimats et dint ea taf q Ince sname aa msi mult Ce dite déngi este TRintores, cd pre acela tao lot it c& dine ding leat trap omenese. «Cd mu fre fgert edadet bo, Fice, eb sdmdnfa dat Abvadm’ ea. teats Cte prin aceasta si pre Patirh, In acelag timp ara gi ce este Shimin(e ha Abradme. Le aminteye tor de fagadalya ate ay care eds ft semble! tale ote db panna? aeesta> (acer 13, 13). Pon acest luero mic gf nebagat {in seama rata familiaritatea gi apropierea, aceia cd dia- tranal sunt tof, Dard findca'na este att de mate aces familar ‘a apropire, se ntoarce lary Ia aceasta fi stirieyc In unm aeupra feonamie! Tut ce! dup trap, Gi toes cca sd curefeared pleats noroduits. Chiat Soci ca vot of se aca Om, erk 0 dovada de marca Invigie, "9 dager cum 98 anal ase texte, el i bunurle cele neperitoare, date nous pists «Ca sd curefeascd, tice, pacatele norodutuir "De ce n'a Sous spleatee,lumeie th spose noradals? ch BEcvert et sidcat pacatele hoasre le atoror Penta pion acum ‘vorba. fers penta any, el pi Inger TE at ete sce cd mule tt linn Se ent 3a mal pre popora etn de paeatle aie» (ath. V2 = 103 — ‘Aceasta tebuit a se Impini_din cap locas pentru SSE hea mai tn st mdotiasca pre dang uinteing pe ela, des local s'a petrecut din contra Treacy sBneau g aportol din ietpat,actnd: « Vout AIGE Duvsbace tncind pre Foal sax pre Tis, trims Dee P limctuotnttnived re tot iatkSs tou cue Pisudl nttrs acetate (Eaph. 3 26. 13, 26). Nee sd eandfeced paca noraduui, ce, aratnd ai fobleja poporst Iedac. sks GEP"Gceasa spane el. Cumcd el este care & sidies’ plcateletoturor, 8 invederato. si In convorbirea Thien Baraisleats sicinds. siartase pe pcatele> (ath OF Si cea cdnd'a tinis pe apostot la botes,sctnd aelgind dyoaftlfoate neamariic Blecindwi pre dint Wetlvle “Tattai tal Pinal i at Sfentalat Dubs Git 2S, 19}, Dara ednd Pavel vorbeste de trupul_ sto {Pirina el spune toate cele unite, estindu-se de nimic- ach priveste co spune cebu ects Papin fmf cart sunt partst che~ smdven eh cect, ict. pre apotad reread mr Telsc csre pre lshe Christ, care ete cedincey COE rata pre ei, pci ph Mois tnt tat case ‘i ao 51, ett a pone tainen Ini Mois saa CoRparanes adace.vorba a legea arbre, cAel EO" ict idee aveao ca tof de Moin: Si deja el pune Jea'tncopt semjele superontael Tai Incepe es opal GHameke: ce Dumneztites, snde numai este de loc Seoledmparafiune. A tncepat dela trap deocamdats pa- Sand ta rife egalitaten, rset: «Prec 14 Mots tr Toned cava fin. Gnu chiar dele ieepat stat saperior- {arc fovea tu tomed auditors sa fogd imediat si Supe drethley eel deji-eraacredincion touyt aveau ieee mata configs ft de Moisi «Care exe eedincls Teg, felt ce a fact preset» Cela ttc pre el? Apostl E'Ridiores Nine na spone aici de Fita sau esenta L f Ge Dumsece, ch mumai despre demntii omenest Leap Mona ta tate care fen, aed otto popot, Sto ibtre foste edle snte. Ais in el spune ert sag ra sate yi cum av pane inex perm cele Ta cata Drecum nea ete eptvop f condom st wl= 104 = cease, tot aga ex gi Moisi tp poporal Isaitenese, Cum ed sub mumele card el Injelege aici pre popor, a adaos sca carat cand suntem nots (Vers, 6), adica e& foi suntem fn zidites lui, sau mai bire sis in stépdnires lui, Mai eparte apoi ' pone superiritatea Ini, ticind: «Pentrucd de mat malta slave deci Moisi acensta s'a incrednici, el mak “mali cise are dec eat, eee Fo pre eas (Vers. 3) 45i aceasta (Mois) rie, era din acea caste, N'a spas pe fafa cacesta era rob, sara accla steptne el lea fesut acestea pe subinfeles. Daca casa ert poporul, iaré el ceri din popor, apoi si el eri din east, Dealtmintrelea gi nnoiavem obiceiul de a zice: ceutare este din cotere ceas4, san din casa cutaruils. Ajei sub aumele de casd el na Infelege templul, caci nu Dumnezew au zidit tem= pul, ci cameni. Celee a zidit pre ea (cata), Damneseu feste, ~ pe Moisi nimeste. Data ta priveste cum Inve- dereaxa superioritates pe nesimfite: a fost eregincion, ice tra foatd casa sa» Gel find din cast, adied din popor Ahitectol de sigur ed are mai mare cinste decit operile sale, dara gi decit casa o mai mare cinste are celce & sidito. * Tard celce toate a jdcut este Damnezens (ers. 4), Ai vizat cd el nu de tompla varbeste, cl de popor? SS Moist adica a fost eredincion tnira toate casa tal ca © slugd, spre mdrturieaeelor ce rd ad $0. grévascd> (Vers. 5). Tata apoi $i o alta superioritate, cea dintre Fiu gi obi. Ai vazut iaragi cam prin denumirea de Fiu cl face alazione la veritatea faptului? «lard Cirisos ca tm fiu in casa sa» (Vers. 6). Ai vizut cum lace deose- Dire tntre facatori i fapturd, tntre rob gi Flu? Acca intra ca stapin In casa parinteasea, iara acesta ca sloga. +A cart cast suntem nol, suas ie von fined (tapant) findrdznirea gi lauda mddejdet and tn sflrsit nectar, Aci iardsi ti tndeamna pre dansii dea sti cu viteje qi A nu cad, «cdc, zice, suntem casa Iai Damnezea,_pre- cum a fost’ Mois, dacd bine-nfeles vom fined Indrdznirea silauda nidejdei neclatta. ping in efrsit. Agd ct cel ce murmurt tn ispite fi cade, nu se luda, lard celce se 105 — rusinescs cele se furgeard i se ascunde, indeznie au are; eel trst gf obost mu ae Tauda “Apot gi luda pre dang alend:* ice. Dark ce spui? Damnezeu are nevoie de martaria Samenilor ? Foarte malt Inet, pentruca daca cerol gi p&- fmdntul si moni marturisese, icdnd prin Prorocul ‘Avclla’ cerule ih si aminte pdmdutale cd Domand ai priate si dusiti mort judecale Demenulud> (Isaia 1, 2. Michea 6, 2), apoi ca atat mai mult oameni. Sice va ‘sh. zich «spre mdrturicas? Ca $4 fe, zice, matter, cind acegtia se vor purtd cu neciaste gi/nera- finarer, Christos inst ca Fiv §i pe ctnd unol se tngri- jeste. de cele ale strainlor, celalalt de cele ale sale. <51 lauda nddejdets, Bine a vis «nddejaed» fnded toate bunwrile sunt la médejde, pe care trebve astfel a 0 aved, Inedt 4 deja st se gi laude ca pentra fapte tmplinite. De aceia ice: «ji laude credin(ei» adzogind imediat pond fn sfdrgt nelatitan, cA pria credin{a neam man- tit: Deci, daed prin crediofa ne-am mantut gi prin rab- are agteptim, #4 no ne nelinigtim pentru cele de fata nicl si cerem cele ce sunt fagaduite dup accasta. "Niddefdra care 10 vede,zice, mu este madeider (Rom. 8, 24), «Fiindea mari sunt bunurile fgadvte,zice, nu putem a le primi acum, tn vieaja aceasta treettoarer. Si de ce bare nea spus mai {nainte acestea, neputind a ni se da ici? Penteuca prin fagaduinga Tor 88 intareasea sufleele, pentruca prin. fagaduinga s4 Imputerniceasea. bunavoints, pentruea 84 destepte, ca s& afife cugetol nostra. «Pentru foeia deci s'am facut toate acestea» ")Deci inbifilor, 4 nu ne tulburdm gi nimeni — ‘i vezt cum el este corat Ge phate — sdard tw te climuesti> ‘Dee si nu ne twlburkm end vedem aici pre cei pa eatosi, prosperind, si s4 ne si bucurim cind oi pati- fim fale, edei aceasta este cao platd, sau mai bine zis ca 0 rifeala a pacatelor. SA nu cantém lingtea, findea Christos a ingingat pre ucenici c& in lume selrbe, vor faves, jark Pavel nice" « Top cari voles cw bund credintt (covvie) a sieful tntra Christos lsua, gonitt vor fv (U. Fimotheiv 3, 12). Niel wn luptator voila din stadia, na tumbla dupa bai, dup maci inedscata cu mincari givin, feae) aceasta mu este a unui luptator, ei a unui trinday {5 misel,—cdei luptatoral voinic are a se lupta cu prafl, fv eildura razelor solare, eu unt-de-lemool ), cw mult Sedoare, cu scirba si stenohoria luptei. Acest timp dara ste timp de luptt, gi deci timp de a primi rane, a se Singera, a ules: dureri, Asculta ce spune fercial Pavel ‘Ase daw résbol nu ca cam apt fi balind vasdubal> ( Timoth, 9, 26). Toatdvieajanoastri si 0 socotim ca timp de lupts, gi niciodata sa mu cautam repaos, nicio- atl pitimind seArbe s4 nu ne supérdm, finded nici up- {torah nase supara clad este tn toil laptei, Altal este timpal repaosulsi, noi teebue prin scdrbe 3 mecanari a ne destvirgi, Dest poate nu este persecajiane, nici na azor, dard sunt alte ndearue, cari ni vin pe fiecare 2, Sidaca acestea' nu le. suferim, eu anevoie le-am sufert pe accles. ‘Sane rogim deci lui Domaezea de a nu cidea tn ispit, lard de cumva am cidea, s& putem suleri cx Bar- bite” A nu se arunca cineva 1a’ primejdit far8 folos, este al bitbatilor ingelepy, iart a sta vinjor dupa ce a fost izat, aceasta este a oamenilor voinici qi files. Deci, nici s4 ne asvicim In primejdit com sar Intimpla,— e8ci aceasta este cutezanfa— nich luptéadu-ne 9i imprejorarile Certind aceasta, nol s8 ne Imputinam — cet aceasta este = 109 — {ica — ct daca propoveduiren evanghelici 0 cere noi sé favne dam lao parte;— iard dact ou este nici o prin Ricionecesitate ceruta de buna cinstire de Dumnezeu, si Be atergim, e4ci Tacrol e mai mult un fel de fantaronadé ambijie wdarnicé. Tara daca s'ar lace ceva de" cel ce tama evseviea, atunci chiar mii de mori daca ar fist Sierm, totagi sa ne ne dam in lator, Nu provoca ispi- fle cfad toate ale evseriei "ji merg precum dorestis 3 Gacd nu ai nie! un folos, de ce provoci ispite zAdarnice + “Rcestea le spun voind ca voi si paztilegie Joi Chris tow care a poroncit sf ne rogdm ca sé nu fim dusi ia isp pi care iardsi au poroncit de a lua erucea si & thima' dupa dansul. Acesten au sunt de lor contrare intve ‘Tansele, ci tncd foarte mult conglasviese Impreuna, cael tu antfel est pregatit, ca-ua ostag voini, gi deci Intr'na Ei Al inarmaty treaz, degtept si vesnic asteptind pe duy- fan. Dari résboiul nl provoea tu, cici aceasta nu este Pinal ovtas, cf @ nui revolujionar. Dac& ins trimbiga Evseriei tear chema, jute te pregateste de lupts, spre fuegteri sufletol (adecd tropal') gi te aruncd cu tot curajel FiNpe, rupe ialanga dugmanilor, tale puterie faja diavo~ Iulai” pone’ mina pe trofee. Dara daca cumva poate ot hhimic au este vatamata evseviea, gi nici e& i ataca ci mova dogmele coastre, vorbese de cele cu privire la suet, Fate! e4 ne slleste dea face ceva ce nu placg tol Dumn- Rezea, mu te asvarli In lopta x4damnicd. Viaya crestinului rebug a fi tncireata de singe, de singe tsi, ou ca =8 ko verse singel strdin, ci afi cineva gata de asi varsa stn- ele stu, Co atta Bungvoinja deci noi ne varsim stn Fete mostra, cind aceasta o facem pentra Christos; ea Sita bunavointd ar varsa cineva api, (cici apa este sto- fete care circala primprejurul trupolu) si co atta usar Finya ne desbricam de trap, cu cit ajuninja ne desbra- ‘cam de haine. Aceasta se tatimpla ins, daci nu suntem fegayi cu aver, cu ease; daca nu atirnam de dragostea olor de fatS. (CA. daca’ cei ce tréiese vieafa ostageascd, franca dela ding total, gi unde fi cheama trambita 82> Poise, ‘acolo se duc, $i toate le rabda eu placere, apoi Ae edra won ea ot Va ay. 9.= 110 — cou att mai mult trebue'a ne pregiti aga, noi cari sun= fem ostasii Tui Christos, gi a ne pune In rand de batae in fata patimilor. Ne este acum priganire sau persecutie contra cresti= nilog;—3ifie ca iciodata s4 nu se mai Intdmple — ci un fltfal de razboiv este. acela al poftei de bani, al pizme- for si al altor. patimi, Un asemenea razboiu povestind Pavel tice: «Cini ai erte noud lupla impotrica trupuls if angela» (Eles. 6, 12), Razboiul acesta purarea ai sta Jnainte, si de aceia ‘voieste ea noi pururea s& fim tnat~ maf Gupre eum fi sice: «Stayt drepl aceea incingdmducd> {Tbid 14), ceia ce este zis tot pentru timpol de fat, fe ‘Sind ideia aya, c& noi pururea trebue afi tnarmafi. Cact imate este rarboiul purtat de limba, mare cel purtat de fchi_ Acest razboi deci, sil cucerim. Mare In fine este aaboiel pottelor. Pentra aceia de acolo trebue a tncepe [Ase Inarmece osiagal loi Christos. «Statt drept, zice, Incingdndiced mijloenl voztru> § imediat adaoge cx ade~ Strals. Pentea ce oare «ck adendru>? Pentru c& potta Sav pldcerea este numai o iluzie, este © minciund, pre- tum tice gi David: cd galele mele sau nmplut de cari» (Ps. 37, 8). Luerul in sine nu este pofta sav pltcere, ci fhumai 9 umbrh a plécerei. De aceia rice: staff drept, ncingdndacod mijlocal voriru cu aderdrule, adeck De aceia deci ti sfatuiegte aga. fel, gtiind ine absur- itatee picatuls, gi voind ca toate’ madularle tropult ostra fe ingeadite; sel mania nedreapta, rice, m4 2a deeplai;» —volegte apol ane Imbréca trupul co au repeal gi cu pavdza eredingei, pentra cf fara silbatect teste miniea, usor de scapat, sl care.are nevore de mit Ge Ingraditurt ide lanuri, ca si nu ne poatd sfayiea De accia mai ales Dumnezeu neva ereat ossele pe care leet pus in aceasta. parte ca pe nigte piete, fn spriiniea contra acestei fare, ea $2 ou le poata rupe niciodata, gi nicl cd rupdndu-se se poatd 6 primejduit omul. Foe este, es mae fran fom alt amb ur ae safer ria en Chiat si doflorit spun, cd din. pricinaacestei fiate plamdnit au fost pusi ea un asterout inimel, — ca aatfelfinima aise odihniascd aga ziednd ca intun burete —i soale tntrtasul, —iard nu tn pieptl cel tare gl vanjoss unde smoale Varhmat prin desimea bstailor (pusafilor) ei. Avem sare dott de sava dreptatel poternict, ca astfel s8 fie Tere emtra toxdeauna fara lnigtita; avem nevoie toed gl wei Fundea in cap sunt facoltatle iatelectuale ale secon, gi dela cap vine potinfa san dea se mantui, Sete fice eeia ce trebue, sau de a se pierde, dact fase tace ceia ce trebule, de aceia zice: <7 . ‘rei sunt odihnele, rice Instia acea a Simbetei, in care Dumnezeu av {ncetat cu Iuerurile sale; a dova ‘acea a Palestine, n care tntrind lndei trebuia s4 se odihoeasea de ostenelele cele multe, fia treia acea adevirata odihnd, tmparatia cerurilor, in Gare cei ce vor efstiga-o se vor bucura fo adevir de os- tenelele si nacazurile lor. Deci aici el pomeneste de aceste ‘rei dine. Dara de ce oare vorbind de o singura odihna, el a pomenit de cele tei? Ca 4 favedereze c4 Prorocul irdiegte de aceasta. «Ca pentru cea dintti n'a spus el, ee; cdc) com ar A spas de cea petrecuta de demult? ‘Si nici pentru a doua n'a spus, céci cum ar fi spus cind Fi aceasta Ist avusese sfrgitl ? «NV tor tira, zie, ir Dilla meas. Nu ramane deci deett cea de a treia. Inst teste necesar de a explica istoria, ca astfel si putem face mai clar euvéntel nostra, Fiinded iesise din’ Egipet si feuse malt drom, In care timp primise multe dovesi despre puterea lui Dumaezeu, si in Egipet, si in marea rosie, In pustia, au voit a timete iscoade care si ob= serve bine natura pamlntului, ara acestia intoreinduese admirau fara, spuniad ef arf Imbelqugata fo tructe de bon soja) eu oameni puternici si aetavinyl. Dara fata =a — 4 ludeit find nesimitori sl nerecunoseatori, era nevoie Ge a liaminti din nov de binefacerile Iai Domnezeu, cum fra scos pre dinsit dia miloeul armatelor Egiptene, care fi ameninta co siitea. primejéi, gi Fa facut stapini ai pliailor de rdeboi; si larasi in puste slardmat patra file hardzit apa. ca Smbelgugate, ba inca le-a dat si fang, 9) alte fapte minonate a savargit, ca #4 ereada lui Dumnezeu, Dara ei nimic din acestea n’au prieeput, ca i com ou s'ar fi petrecut mic, si asttel Indobitociti Volau iardsi ese" Intoarca. In Egipet, ziednd c& «ne-a Ecos pre noi Demnezen de acolo, ea s4 ne omoare pre fot eu cops temeile n0a-tres. Deci Dumnezeu maniin- ‘urge, e atit de degraba au pierdot din minte cele pe- treeute, #4 jurat edna va intra acel neam in odihna orbit si astle! toti sau pierdut in pustie. «Deci David, hice, dupt aceia si dupa cele petrecute eu acel neam, Vorbind ices: . Ai vant com a. dine ee ‘pe nectedinga ? Precum necrediaye zamisleste cat asta, tot aga gi saffetal dsprequente, cand Singer adancimes ren, ira dispreuind fo primes sane a eatg a4 scape de fied, dupre cum ice: «Ca cree a oedea, mii om pricepe Dumnccent iat Lacob>, ae se Limba noarird 0 com sear buacle waastre 1 ae inc erte oud Domne ? 9 sarasi: «Pentru 66 am ne iat nacnedincosul pe Duoancce>?siiaragi: Zita el me tna een ran eate Dumnesci, strsaticsas i en deat extra. meztezuirin, fara: «NE este werkt ee enmezen tnaenten ockilor Iai, cd an vilenit ee emg afte fara Ge tegen ini si 1d wrascdy eins tly 5-9, 94 13, 1. 35, 2.3) Chia g Christos Pose aovamta, sicands «Zot ced ce lnereaad rdw urate Sema, yi aw vine fa (umind> (Joan 3; 20). Tin atparte apoi adaoge: «Ca plrtast mean feu! Int Chnnions ers. 14), Si ce Va st zicd el aict? Adect o& rerraayinn co eh, e& 01 gel ana ne facem cA dace Fe cee eer ipel gi ot suntem erup, gi deci Impreung Srogtenitan, ge acclag trup, adecd un trap sunter, Jap see nce! adi apa (ui std gare tat (Ble 5. Ca ee oom vince Incepatura Encheeris pax tw sfarrts sade’ Dard care ca este cinerpliara, fecserily © Cee otic am primito, # ia care ne-am naseat = ti — si viem, cum ar zice cineva, Apoi adaoge: «De creme ce Seer artdel de vel axzt.glasul Iai, 22 mu vd inedrto- S dnimile soastre, ca jt intra weanien (Vers. 15), Acestea sere use In ordine inversh (wx Snepéaziy tac): «De sree ce se nice. astést de welt auch glasel (ui, $0 mi 20 Trertosatt tnimile coastre> Doepe devia sd me temem ca nu cues pardsind fgde duinia de a intea intra odilna lat, 90 se socteasea (creasa) Snooa din vol a fi lipult, Pentru ca si moud bine Sa vestit See decloray ch mua foloit acelora exvantal axcului, find amestecat cn eredingacelorce ase aa (Caps 12) ipresionea, sastds!»Insamea «parerear. Dard oare com ewe folosite > Adecd, c& dact curantel n’a folosit, See din causa. ef n'a fost amestecat cu eredinta. Apo! soind ai Infrcosa, invedereaza aceasta tormai din cele ween Pentrucd sarccart austnd lau maniat, dard mi Ltt Be a leit din Egipet ex Motsi. Dard asupra,cérora Situ maniet patrucecl de ant? Ax mu asupra acelora ce i pdcarnt, ale cdror oase ax cdaxt in pustic? SH edrora Se Saad nd me indre intra oda tan, fard numa lor sa ntions? St vedem cd mu ax putul inlra pentra ne~ Tedinga>. (Vers. 16—19)- Spundnd martaria, [a ura Gunes fatrebares, care face eovdntsl Hamurt. Ciei ctnd Becks ecdsttel ae vett aust glasul lut, of mu ed tncr~ loaf tnimile soasire, ca pt fxira miniee de cine anime a tavdetoyati, ca necredinciosi? Oare ma de ‘Gein ce el spune, aceasta faseamna: «Aw aut Ue sigur si areia, precam auzim si noi, dara nfay avut sea er tolos, Desi si aa va Inchipuiti c& numai auzind Tiopovedoivea va veli folosi, findcd qi sceia au sunt, Beek cu mimic no sau folosit, findea n’au crexute. C8 tei de pe langé Haleb si Tisus Navi) numai findea fa‘an tmeles co cei necredinciogi, au putut s& scape Ue pedeapan ce. era hotarlta aise aplica acelor. Si pre Sek tmine: ova sis «au s'au toflesy, ci enefiind ameste- Teh eu credinfas, adect au stat deoparte, ou s'au ames seo 'Gu cei ce aveau una gi acciasi creding’. Aici mi-se pare 4 face alusione gi la 0 rizvriire= 6 — «Cd som nina intra odihna, see, cei ce am tdzut> (ers. 3). De unde anvme se tnvedereara aceasta, a adaos, aletnd: «Precame m'am surat tnirn mania meay de tor intra Intra odtna meu, micar dest eran ficute lucrae le dele zidiven Uame’>. $i totus vorbele acestea nu 2303 ‘ch noi na. vom intra. thtra odihna, ci e& accia nu vor intra. Deci ce inseama ici? Se Tncearca @ arata pentru acum, 4 dupre com odihna aceea nu tmpiedeca de a Se numi si alta odihnd, tot astiel si aceasta nu Impiedeca pe cea a impiritic: cerorior. Pana aici dara voieste a Grata cf acela nu s'auinwrednicit de odihna. Com ca aceasta 0 epune, zice: «Cd aw ats oare wide de sina a jeapies ofa jt Sian odiloat Dumnezen tn zina a seaptea Ue toate Iucruile sale. $1 de aceasta tardsi: de vor tntia inten odiinn meas. Al” v4aut-cum odihna aceea ulm piedecd pe aceasta de a fi) Ca de sreme ce au rdmas Earecari w@ intra inirdnsa, tard aceta cdrora mat ‘nainte tine I sian vestty nu an’ intral ponira necredinfd, tardsi Pimdueste 9 oarecare; aztist, faire Dactd, sicdnd, despre iéfia ant, precum Fax sisy (Vers. 6. 7). Dard ce In Samoa ceia ce el spone aici? «Filndea sont datori, zice, era intra unii numaideett, fara dngit nau intrats. Cum 4 trebue a intra 91 cine anume trebue a intra, s2 auzim ‘de unde i se lavedereaza aceasta. «Ca dupa atiia ai fice, David lartsi graiegte: «riést de vet aust glasal fu, Hd nd Sods path tle coasres Cade Tear fi facut Teeur acelora odiima mu ar grait de alta 21 dip acerteas (Vets. 8). Deci este tn vederat ct graiegte acestea, ca cum s'ar invrednici de 0 Tsplata oarecare a celor viltoare. «Dreft acca tau (dsat larbdtoarea Simbetet worodulut tui Dumnecen Vers. 9), De unde se vede aceasta? Dela indemrarea facut «nd se. od nodrlopafiinimile voattren, c& daca nu a fi fost ditna Simbetei, nu ar fi Indemnat aga, nici /ar fi po- Foncit ca sa nu se mai fact de acestea, ca nu comva {A pitimeascéaceleagi, Dar& cum era s2 patimeasca ace Teast cei ce aveao In stapanire Palestina, dact n’ar fi fost © alta oditna ? Si bine a sfirgit el vorba, caci ala zis codihnay, c ssdvbitoarca Sdmbetein, name propris, cu care se mane =r Grea sil dadeau pind gi primblarei din acea zi, numin~ Guco.scalea Simbetels. Ca dupre cum in ziua Simbelei poranceste de ase departa de toate cele rile, si a se Rice momiai acelea ee sust spre lauda qi eultal lui Dam- nese, pe care preotii le savaryias, qi toate cite folosese Sofletalai, tara alta nimic, tot aga si atunci, El ias8 n'a Spus aa, ch pomal el «Cel ce a dntrat tn odtina Tul, st (rl sa odiimit, de Uucrurile sale, precom sf Dunnecen Be tie salen (Vers. 10), «Precom Damnezen s'a odihnit, bee, de luerorile sale, tot aga gi cel ce intra In odihaa She Fiindea vorba li era pentru odihna, iara aceasta do- fea Ioarte mult ea s4 abda etnd anome va f, apot a postolsl a sfasit ea aceasta vorba. Expresiunea|«asidst> Inseamné ct niciodsta dangii sa no se desnddejduiasca "Via indemmati pre oot fazt-od tm toate sileler, aees, chiak de este vineva, plcatos, pe elt timp este castdzin, ol 3d iba nadzjde. Nimeni, deci, si nu se desnidejduiasca, pe At timp trdiegte, ci mai eh scama nici chiar st aiba i mma rea'a necredinfei, si chiar de sar tntdmpla, totagi fhimeni st nu se descurajeze, ci st se reculeagé pre sine Singer, pe eft timp suntem in aceasta lume, pe edt timp. ene. veltdcie, Dard aict el nu vorbeste numai de necr Sing, ci si de elrtin, «Ale cdror sate, zice, au cdzut ix puttcn "Apol ca s4 nu-gi inchipuiasea cineva ct. vor fi lipsii de odihna numai com s'ar tntampla, adaoge si ostinda ce vor lua, sicknd: «Penira ed elu este cxodntul ut Duom- teceu si therdlor gt mai aseutt dectt toatd sabia ascutita de amandoud partle, #4 strdbate pnd la despartirea 1- Metulad sa dukubei, fa mddulirilor si a méduoel, st rudecatoral cugetelor gh gdndurilor inimets (Vers. 12). Aici Worbeste de gheena si de pedeapsa. «Patrunde, zice, pana fn cele mai ascunse’ ale inimei oastre, si tale sufetul. nu au a cddes oase, nici af lipsiji de pamént, pre- um acolo, ei de Imparatia cerurlor, gi vor fi predati heen vegnice, ostindei si pedepsei pururelnie. Gr indenmajicnd pre soto. Priveste bide eta si nfelep~ ciunea fui; no rice: smastratiie, ei

S-ar putea să vă placă și

• Capete

  

  De la Everand

  Capete

  Sfântul Nicolae Velimirovici

  Încă nu există evaluări
• Ganduri despre bine si rau

  

  De la Everand

  Ganduri despre bine si rau

  Sfântul Nicolae Velimirovici

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Pace si bucurie in Duhul Sfant

  

  De la Everand

  Pace si bucurie in Duhul Sfant

  Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• SF. Ioan Gura de Aur Talcuiri La Epistola A Doua Catre Timotei, Tit, Filimon

  

  Document123 pagini

  SF. Ioan Gura de Aur Talcuiri La Epistola A Doua Catre Timotei, Tit, Filimon

  Apsinthos

  100% (2)
• Sfantul Chiril Al Ierusalimului Cateheze PDF

  

  Document391 pagini

  Sfantul Chiril Al Ierusalimului Cateheze PDF

  valentinbogdan

  100% (10)
• Dogmatica Chitescu Partea I

  

  Document91 pagini

  Dogmatica Chitescu Partea I

  andravali

  100% (3)
• Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentarii La Epistolele Catre Coloseni Si Tesaloniceni

  

  Document179 pagini

  Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentarii La Epistolele Catre Coloseni Si Tesaloniceni

  chifuclaudiu

  100% (2)
• Marturisirea de Credinta A Bisericii Ortodoxe Petru Movila

  

  Document54 pagini

  Marturisirea de Credinta A Bisericii Ortodoxe Petru Movila

  the_doctor1990

  Încă nu există evaluări
• Talcuiri

  

  De la Everand

  Talcuiri

  Sfântul Nicolae Velimirovici

  Încă nu există evaluări
• Sf. Ioan Gura de Aur Omiliile Despre Pocainta

  

  Document61 pagini

  Sf. Ioan Gura de Aur Omiliile Despre Pocainta

  Apsinthos

  100% (7)
• Arhim. Justin Popovici - Epistolele Sfantului Ioan Teologul

  

  Document66 pagini

  Arhim. Justin Popovici - Epistolele Sfantului Ioan Teologul

  sergiu_alin_1

  100% (9)
• Maxime și cugetări patristice. Sfântul Ioan Gură de Aur

  

  De la Everand

  Maxime și cugetări patristice. Sfântul Ioan Gură de Aur

  Paraschiv Protosinghel Teodosie

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (5)
• Omiletică: Pregătirea și rostirea predicilor

  

  De la Everand

  Omiletică: Pregătirea și rostirea predicilor

  Rev. Norman Holmes

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• PSB 1

  

  Document458 pagini

  PSB 1

  Veres Alexandru

  100% (1)
• PSB-38 Chiril Al Alexandriei - Scrieri I

  

  Document604 pagini

  PSB-38 Chiril Al Alexandriei - Scrieri I

  Victor Onciul

  100% (2)
• John Breck - Puterea Cuvantului in Biserica Dreptmaritoare (Partea Intaia)

  

  Document58 pagini

  John Breck - Puterea Cuvantului in Biserica Dreptmaritoare (Partea Intaia)

  roma_nia

  90% (10)
• Prin fereastra temnitei

  

  De la Everand

  Prin fereastra temnitei

  Sfântul Nicolae Velimirovici

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Sfantul Maxim Marturisitorul-Ambigua

  

  Document336 pagini

  Sfantul Maxim Marturisitorul-Ambigua

  antiecumenism

  100% (9)
• SF - Ioan Gura de Aur Omilii La Epistola Catre Filipeni A Sfantului Apostol Pavel

  

  Document127 pagini

  SF - Ioan Gura de Aur Omilii La Epistola Catre Filipeni A Sfantului Apostol Pavel

  Apsinthos

  100% (9)
• Dumitru Staniloae - Cinci Cuvantari Teologice Ale Sf. Grigorie Teologul

  

  Document117 pagini

  Dumitru Staniloae - Cinci Cuvantari Teologice Ale Sf. Grigorie Teologul

  Bigu Marius Alin

  100% (2)
• Marele Cuvânt Catehetic (Sf. Grigore de Nyssa)

  

  Document33 pagini

  Marele Cuvânt Catehetic (Sf. Grigore de Nyssa)

  Nicu

  Încă nu există evaluări
• A5-1.8. Sf. Teofilact Al Bulgariei, Talcuirea La Epistolele Pauline - Vol. III (I-II Tesaloniceni, I-II Timotei, Tit, Filimon, Evrei)

  

  Document351 pagini

  A5-1.8. Sf. Teofilact Al Bulgariei, Talcuirea La Epistolele Pauline - Vol. III (I-II Tesaloniceni, I-II Timotei, Tit, Filimon, Evrei)

  cipriannro7185

  100% (1)
• Sf. Simeon Al Tesalonicului - Tratat Tom 1

  

  Document258 pagini

  Sf. Simeon Al Tesalonicului - Tratat Tom 1

  Costy

  100% (1)
• Cuviosul Cosma Athonitul - Apostol in Zair

  

  Document110 pagini

  Cuviosul Cosma Athonitul - Apostol in Zair

  Stefan Badulescu

  Încă nu există evaluări
• Maxime și cugetări filocalice

  

  De la Everand

  Maxime și cugetări filocalice

  Protosinghel Paraschiv Teodosie

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Sfantul Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola Intai Catre Corinteni

  

  Document314 pagini

  Sfantul Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola Intai Catre Corinteni

  Pupiku

  100% (1)
• Sfântul Nichifor Leprosul, Făcătorul de minuni

  

  De la Everand

  Sfântul Nichifor Leprosul, Făcătorul de minuni

  Simon Monahul

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2)
• Vechiul Testament În Tâlcuirea Sfinților Părinți. Facere - Pr. Ioan S. Usca

  

  Document131 pagini

  Vechiul Testament În Tâlcuirea Sfinților Părinți. Facere - Pr. Ioan S. Usca

  sergiu_alin_1

  100% (15)
• Cateheze

  

  De la Everand

  Cateheze

  Sfântul Nicolae Velimirovici

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (3)
• Predicarea Expozitivă (Expositional Preaching) | 9Marks Romanian Journal (9Semne)

  

  De la Everand

  Predicarea Expozitivă (Expositional Preaching) | 9Marks Romanian Journal (9Semne)

  Jonathan Leeman

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Kalist Monahul: Ucenic al Sfantului Nicolae Velimirovici

  

  De la Everand

  Kalist Monahul: Ucenic al Sfantului Nicolae Velimirovici

  Milivoie Iovanovici

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (7)
• 9 +Sfantul+Ioan+Gura+de+Aur,+Comentariu+la+Epistola+catre+Evrei

  

  Document200 pagini

  9 +Sfantul+Ioan+Gura+de+Aur,+Comentariu+la+Epistola+catre+Evrei

  mementomei

  Încă nu există evaluări
• Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei - A4

  

  Document396 pagini

  Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei - A4

  Oproiu Ruxandra

  Încă nu există evaluări
• SF Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola Catre Evrei A5-2.9

  

  Document200 pagini

  SF Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola Catre Evrei A5-2.9

  valiatan

  Încă nu există evaluări
• Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei

  

  Document200 pagini

  Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Evrei

  Alexandru Mihai

  Încă nu există evaluări
• Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariile La Epistola Catre Evrei

  

  Document398 pagini

  Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariile La Epistola Catre Evrei

  Ciprian

  Încă nu există evaluări
• Sfintul Ioan Gura de Aur Omilii La Facere I

  

  Document414 pagini

  Sfintul Ioan Gura de Aur Omilii La Facere I

  antiecumenism

  100% (9)
• (Ioan I. Ică JR.) de La Sfinţii Iustin Martirul Şi Iustin Filozoful La Iustin Filozoful-Martir - Un Itinerar Hagiografic Şi Lecţiile Lui

  

  Document30 pagini

  (Ioan I. Ică JR.) de La Sfinţii Iustin Martirul Şi Iustin Filozoful La Iustin Filozoful-Martir - Un Itinerar Hagiografic Şi Lecţiile Lui

  Studii Patristice

  Încă nu există evaluări
• Maica Domnului in Lumina Imnelor Liturgice

  

  Document88 pagini

  Maica Domnului in Lumina Imnelor Liturgice

  madalinenciu

  100% (3)
• Fericitul Augustin Marturisiri

  

  Document333 pagini

  Fericitul Augustin Marturisiri

  antiecumenism

  100% (10)
• PSB 53 SF Ambrozie Al Milanului

  

  Document425 pagini

  PSB 53 SF Ambrozie Al Milanului

  Victor Onciul

  100% (4)
• „Telegraful Român“ în lupta pentru apărarea limbii române (1853-1900)

  

  De la Everand

  „Telegraful Român“ în lupta pentru apărarea limbii române (1853-1900)

  Michaela Petian

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• PR Profesor Dumitru Fecioru

  

  Document9 pagini

  PR Profesor Dumitru Fecioru

  Florentina Mihalache

  100% (1)
• Sf. Ioan Hrisostomul

  

  Document14 pagini

  Sf. Ioan Hrisostomul

  Gania Toma

  Încă nu există evaluări
• Ioan Gh. Savin - Apologetică Vol. 1

  

  Document540 pagini

  Ioan Gh. Savin - Apologetică Vol. 1

  dorin_jamba

  100% (7)
• Fericitul Augustin Marturisiri

  

  Document312 pagini

  Fericitul Augustin Marturisiri

  devenire

  Încă nu există evaluări
• Chiril de Scitopolis Vietile Pustnicilor Palestinei

  

  Document319 pagini

  Chiril de Scitopolis Vietile Pustnicilor Palestinei

  Rodica Gheorghiu

  Încă nu există evaluări
• Secolul de Aur

  

  Document5 pagini

  Secolul de Aur

  cris

  Încă nu există evaluări
• Vietile Pustnicilor Palestinei

  

  Document319 pagini

  Vietile Pustnicilor Palestinei

  Lucian Nicolae

  Încă nu există evaluări
• Episcopul Vetranion Al Tomisului Selectii

  

  Document79 pagini

  Episcopul Vetranion Al Tomisului Selectii

  Georgiana Mardar

  Încă nu există evaluări
• SF Ioan Gura de Aur - Talcuiri La Epistola I Catre Timotei PDF

  

  Document96 pagini

  SF Ioan Gura de Aur - Talcuiri La Epistola I Catre Timotei PDF

  fragmente

  Încă nu există evaluări
• Carte foarte folositoare de suflet

  

  De la Everand

  Carte foarte folositoare de suflet

  Sfântul Nicodim Aghioritul

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6)
• Mitropolitul Dosoftei

  

  Document6 pagini

  Mitropolitul Dosoftei

  valentinbogdan

  100% (1)
• Paclisanu Teologul Iezuit

  

  Document23 pagini

  Paclisanu Teologul Iezuit

  valy57

  Încă nu există evaluări
• Stoian - Lucrare Licenta 2018

  

  Document89 pagini

  Stoian - Lucrare Licenta 2018

  Monica Safta

  100% (1)
• (1760-1761 Biblia Vulgata (Blaj) ) v1

  

  Document774 pagini

  (1760-1761 Biblia Vulgata (Blaj) ) v1

  daddyandy

  100% (2)
• Agapie Corbul, Introducere La Viețile Sfinților PDF

  

  Document78 pagini

  Agapie Corbul, Introducere La Viețile Sfinților PDF

  dlbostan5154

  100% (1)
• Sf. Nicodim Aghioritul - HRISTOITIA

  

  Document300 pagini

  Sf. Nicodim Aghioritul - HRISTOITIA

  flomara

  100% (3)
• Catrina in Memoriam Cuntanu

  

  Document12 pagini

  Catrina in Memoriam Cuntanu

  Daniel Mocanu

  Încă nu există evaluări
• DR Ioan Ladea Acupunctura

  

  Document1 pagină

  DR Ioan Ladea Acupunctura

  pop21st7930

  100% (2)
• Microsoft Word Document Nou

  

  Document59 pagini

  Microsoft Word Document Nou

  chifuclaudiu

  Încă nu există evaluări
• Combined Variante Antrenament

  

  Document60 pagini

  Combined Variante Antrenament

  chifuclaudiu

  Încă nu există evaluări
• Acatistul Mucenicului Marturisitor Corneliu Zelea Codreanu

  

  Document15 pagini

  Acatistul Mucenicului Marturisitor Corneliu Zelea Codreanu

  chifuclaudiu

  Încă nu există evaluări
• Staretul Macarie de La Schitul Oituz - Scrisoare de Intrerupere A Pomenirii PS Ioanchim Bacauanu

  

  Document5 pagini

  Staretul Macarie de La Schitul Oituz - Scrisoare de Intrerupere A Pomenirii PS Ioanchim Bacauanu

  Ortodoxie

  Încă nu există evaluări
• Adeverinta Practica Studenti-26.03.11

  

  Document1 pagină

  Adeverinta Practica Studenti-26.03.11

  Bogdan Genoveva

  Încă nu există evaluări
• Examenul de Bacalaureat - 2008 Prob Scris La Logic I Argumentare Proba E/F 10 Puncte Din Oficiu

  

  Document1 pagină

  Examenul de Bacalaureat - 2008 Prob Scris La Logic I Argumentare Proba E/F 10 Puncte Din Oficiu

  Dana Pagu

  Încă nu există evaluări
• Articol Engl - Fenomenul Saturat - Jean-Luc Marion

  

  Document11 pagini

  Articol Engl - Fenomenul Saturat - Jean-Luc Marion

  chifuclaudiu

  Încă nu există evaluări
• P. Savatie Bastovoi - Nebunul (Sf. Simeon)

  

  Document117 pagini

  P. Savatie Bastovoi - Nebunul (Sf. Simeon)

  Pustnicul Digital

  100% (5)
• P. Savatie Bastovoi - Nebunul (Sf. Simeon)

  

  Document117 pagini

  P. Savatie Bastovoi - Nebunul (Sf. Simeon)

  Pustnicul Digital

  100% (5)
• Jose Ortega Y Gasset - Dezumanizarea Artei (Si Alte Eseuri D

  

  Document100 pagini

  Jose Ortega Y Gasset - Dezumanizarea Artei (Si Alte Eseuri D

  alexandra

  100% (11)
• Pr. Arsenie Papacioc - Dialoguri

  

  Document31 pagini

  Pr. Arsenie Papacioc - Dialoguri

  Florian Gaba

  Încă nu există evaluări
• Singur Ortodoxia - Arh - Arsenie Papacioc PDF

  

  Document92 pagini

  Singur Ortodoxia - Arh - Arsenie Papacioc PDF

  tanasa marian

  100% (1)