Letonia

Letonia este o ar baltic n Europa de Nord.

Capitala rii este Rga. Grania de vest a rii o
constituie Marea Baltic. n nord i n sud, Letonia
se nvecineaz cu Estonia i respectiv Lituania, iar
n est cu Rusia. Este membr a Uniunii Europene.

Stema:

Drapel:

Imn: Dievs, Svt Latviju

Capitala: Riga
Limbi oficiale: letona
Sistem politic: Presedinte: Valdis Zatlers
Prim-ministru: Valdis
Dombrovskis
Suprafata: -Total
: 64,589 km
- Ap (%): 1,5%
Populatie: -Estimare 2.224.100
-Densitate
36 loc/km
Moneda: Lats

1. Istoria Letoniei
2. Judee
3. Actuala mprire administrativteritorial

4. Geografia

5. Demografie

6. Religie

7. Patrimoniu mondial

Istoria
Letonia exist ca stat din 1918, ca urmare a Tratatului de Pace de la Paris i a acordrii de
Letoniei
teritorii
pe baz etnico-lingvistic. nainte de 1918, Letonia fusese o provincie a Imperiului Rus,
(gubernie) condus de un guvernator numit de ar. Numele ei era Livonia, iar teritoriul acesteia
includea i sudul Estoniei de astzi. Denumirea de Livonia dateaz din perioada primei ocupaii
germane a teritoriilor baltice, de la nceputul secolului al XIII-lea i deriv de la cuvntul Liv,
care denumea locuitorii btinai.
Teritoriul baltic populat de aceti livi a fost treptat colonizat de o populaie german n cautare
de noi pmnturi i surse de venit. Pretextul prezenei crescnde a populaiei germane a fost
cretinarea acestei populaii nc pgne la nceputul anilor 1200. Erau implicai n aceast
strategie Biserica Catolic german i mai ales scaunul episcopal din Bremen, precum i
cavalerii Ordinului Frailor de Sabie, o grupare militar ce-i pierduse orice menire n Germania
odat ce cruciadele luaser sfrit. Iniial cele dou instituii au decis s colaboreze pentru a-i
mpri teritoriile nsuite, dup care relaia a devenit competitiv i conflictual. Dup o iniial
ripost a btinailor (triburile live, zemgale, curoniene) ce a durat peste 100 de ani, germanii
au reuit s i nsueasc majoritatea teritoriilor locale fie prin for, fie prin jaf, fie prin alocri
ilicite. n acest mod a pierit unul din cele mai razboinice triburi baltice, pruii. Cavalerii germani
au exterminat sistematic orice prezen prusac pe teritoriul baltic, adoptnd ulterior numele
acestora.
In 1201 a fost fondat Riga, construit treptat pe locul unei foste aezri live. Oraul a devenit i
locul de scaun al episcopului de Bremen, acum de Riga - Albert. Datorit prezenei germane din
ce n ce mai numeroase, Riga devine cel mai important centru comercial din golful baltic, la
gurile rului Daugava. n mai puin de 100 de ani, Riga devenise deja membru activ i cu
drepturi depline n cadrul Ligii Hanseatice. Populaia local, indiferent de apartenena tribal,
este exclus de la administrarea oraului, avnd un statut de paria. Riga devine ncepnd cu anii
1210 un ora preponderent german i va rmne aa pentru urmtorii 700 de ani.

Judete
nainte de 1 iulie 2009, Letonia era mpr it n 27 de jude e(sau raioane) i 7 ora e dup cum
urmeaz:
Raionul Aizkraukle
Raionul Limbai

Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul

Alksne
Balvi
Bauska
Csis
Daugavpils
Dobele
Gulbene
Jkabpils
Jelgava
Krslava
Kuldga
Liepja

Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul
Raionul

Ludza
Madona
Ogre
Preii
Rzekne
Riga
Saldus
Talsi
Tukums
Valka
Valmiera
Ventspils

Actuala impartire administrativteritoriala

Dup reforma
teritorial administrativ a Letoniei, n
vigoare de la data de
1 iulie 2009, ara se mparte n 109 diviziuni municipale,
numite local novadi i 9 orae republicane, local numite
Next
republikas pilstas.

Municipalitati:

Aglona

Aizkrauk Aizpute Aknste

le

dai

Babte

Baldon Baltinava Balvi

e

Csis

esvaine

Cibla

Dagda

Aloja

Alsunga Alksne Amata

Ape

Bauska Beverna Brocni

Burtnieki Carnika
va

Daugavpi Dobele Dundag Durbe

ls
a

Engure

Auce

rgi

Garkaln Grobia Gulben Iecava

e
e

Ikile

Inukal Ilkste
ns

Jkabpil Jelgava
s

Koknese

Krslav Krimuld Krustpils Kuldga

a
a

egum
s

Lvni

Lubna Ludza

Madona Mlpils

Mrupe

Mazsala Mrsrag Nauk Nereta

ca
a
ni

Nca

Ogre

Ozolniek Prgauja
i

Pvilos
ta

Pavias Preii

Rauna

Rzekn Riebii
e

Roja

Rucava

Salaspil Saldus
s

Saulkrast Sja
i

Sigulda

Talsi

Tukums

Vaiode

Valka

Viaka

Vini

Zilupe

ekava

Rugji

Kandav Kndava
a

Lielvrd Lgatne Limbai

e

Priekul Priekui
e

Rundle Rjiena Salacgrv Sala

a

Skrveri Skrunda Smilte

ne

Stopii

Stren

Olaine

Trvete

Valmiera Varakn Vrkav Vecpiebal Vecumnie Ventspil Vieste

i
a
ga
ki
s

Jaunjelg Jaunpieba Jaunpils

ava
lga

Ropai

Geografia
Geografia leton se caracterizeaz prin diferenale mici de
nivel, punctul cel mai nalt fiind Gaizins care ajunge la doar
310 metri. De asemenea geografia leton este puternic
brzdat de lacuri i ruri care se vars n marea Baltic i n
golful Rigi.
Coasta leton este scldat de marea Baltic i de golful Rigi
care formeaz plaje nisipoase. Interiorul rii este format
aproape n ntregime de cmpii care uneori sunt ntrerupte de
dealuri relativ joase. n Letonia exist n jur de 2300 de lacuri
de origine glaciar, dintre care cel mai mare este lacul
Lubns. Zonele mltinoase sunt destul de extinse. Rul
principal al rii este Daugava care izvorte din Rusia i se
vars n apropierea capitalei n golful Rigi.

Demografie
Dup datele recensmntului realizat n Letonia n 2011,
ara numra o populaie de 2.067.887 locuitori[2].
Principalele grupuri etnice sunt: letonii care reprezint 62%
din populaia rii dar sunt minoritari n capitala
acesteia(42%) i ruii care reprezint 27% din populaie. n
jur de 345.000 de rui triesc n republic fr a avea nici o
cetenie. Alte minoriti conlocuitoare dar mult mai slab
reprezentate sunt: bieloruii, polonezii, lituanienii sau
ucrainienii.
Letonia are rata de cretere a populaiei cea mai sczut din
lume, -1,5% anual.

Evolutia demografica a
Letoniei

Religie
n jur de 80% dintre cetenii letoni se declar cretini,
mprindu-se n ortodoci letoni(35%), romano-catolici 20% i
aparinnd bisericii evaghelice 25%. 15% dintre letoni se
declar fr afiliere religioas, 3% evrei i 1% musulmani.
Luteranismul a fost principala religie a rii nainte de
ocupaia sovietic, dar ulterior a avut un declin mai mare
dect biserica catolic. Credincioii ortodoci aparin Bisericii
Ortodoxe Letone(Latvijas Pareizticg Baznca) care ine de
Patriarhia Rusiei. Exist un mic numr de credincioi neopgni care au o credin bazat pe mitologia specific a
acestei ri.

Patrimoniu
mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele
obiective din Letonia:

Centrul vechi istoric din Riga (1997)

Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Letoniei) (2005)

Centrul
istoric
din
Riga

Arcul
geodezi
c
Struve

Centrul istoric din

Centrul istoric din Riga, pastrand autenticitatea structurilor sale medievale, este de o valoare universala
Riga
exceptionala, datorita calitatii si numarului mare de cladiri in stil Art Nouveau / arhitectura Jugendstil, de
neegalat oriunde in lume dar si prin arhitectura in lemn a secolului al 19-lea. Riga a exercitat o influenta
considerabila in cadrul spatiului cultural Baltic in ceea ce priveste evolutia ulterioara a arhitecturii.

Riga este capitala Letoniei, situata pe malul Marii Baltice, la gura de varsare a raului Daugava.
Riga este cel mai mare oras din Tarile Baltice, fiind un important centru cultural, educa ional,
politic si financiar din zona.
Centrul istoric al orasului Riga a fost inclus in anul 1997 de catre UNESCO pe lista locurilor
din patrimoniul cultural mondial, in mod special datorita arhitecturii in stil Art Nouveau
(Jugendstil), putandu-se compara din acest punct de vedere numai cu Viena, Praga sau
Barcelona.

Riga este impunatoare prin cladirile din lemn, in stil neoclasic si cele Art
Nouveau. Este general recunoscut ca Riga are cele mai frumoase cladiri in stil Art
Nouveau din Europa.

Arcul geodezic
Arcul geodezic Struve este o reea format din 265 de puncte de observaie, reprezentate prin
Struve
cuburi
de piatr cu latura de doi metri, dispui pe o traiectorie relativ ntre Hammerfest

(Norvegia) i Necrasovca-Veche (Ucraina). Aceast reea a fost conceput cu scopul evalurii

parametrilor teretri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, n decursul a 40 ani, ntre 1816
1855, a suferit modificri. Acum acest arc msoar 2.820 kilometri, numr 34 puncte de
observaie, incluse n patrimoniul UNESCO din anul 2004.

SFARSIT!
Multumesc pentru atentie!