Testament

Trasaturi specifice moderniste:

-> recunoasterea celor trei etaje egotice :
subconstientul este generat de vocea stramosilor si de nemultumirea acestora
,aspecte de obicei reprimate;
constientul este semnificat de diferentele puteri creatoare ale acestui nou poet ;
inconstientul are doua componente : una pozitiva,dedicata urmasilor si una
negativa in care isi manifesta neincrederea fata de contemporani
(Domnul/Domnita);
-> tehnica esteticii uratului : reprezentata prin capacitatea poetului de a converti
estetic cuvinte considerate nepoetice: limbajul cu indemnuri pentru vite capata un
pret estetic
-> ca atitudini artistice asumate observam distingerea canonului ,cartii agreabile ca
lectura, in favoarea unei carti cu mesaj agresiv si resentimentar
-> in ceea ce priveste subiectivitatea eului liric,poetul se imagineaza ca un fel de
reprezentant al maselor,un deputat liric al unui sir indefinit de strabuni.Tot odata
poate fi vazut ca un magician cue ne dezvaluie ceva din laboratorul sau de
creatii,aratandu-ne cand o suita de metamorfoze complete (atunci cand transforma
interjectiile in noi cuvinte sugestive liric )sau incomplete,pastrand valentele celor
doi poli semantici (Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga
dulcea lui putere).
-> la nivelul prozodic foloseste versul alb si strofele polimorfe (cu mai mult de 5
versuri ).

Viziunea despre lume (Imaginarul poetic):

a) Perspectiva autorului este si realista si imaginativa realista pentru ca
vorbeste de mostenire din perspectiva sociologizanta si manifesta tendinta
de a pune personajele lirice sub forma unor categorii ; iar imaginativa pentru
ca se desfasoara sub forma unui dialog imaginar tata-fiu si afirma ca este
posibila o metamosfoza estetica a uratului ,iar rezultatul poate ajunge la un
nou idol Dumnezeul de piatra.
b) Este o pespectiva pozitiva ->deoarece da sansa generatiilor trecute sa se
exprime si ii da scrierii o evidenta tenta sociala ; Si este negativa -> deoarece
in ciuda eforturilor sale ,anumite parti urate ale universului refuza

esteticizarea , totodata poemul releva inegalitatea sociala ( dihtonomia

Robul a scris-o ,Domnul o citeste,iar titlul insasi trimite spre negativitate.

Arta poetica ->idealul poetic este mostenirea spirituala sau transmiterea ideilor
exprimate prin scriere de-alungul timpului ,ele fiind o punte intre vechi si nou ,iar
incarcatura lor fiind plina de inteles mania bunilor cu indivii relevante in
dezvoltarea cititorului.
->Autorul isi arata conceptia proprie asupra creatiei,modul cum intentioneaza sa se
foloseasca de diferite mijloace artistice, si atinge cateva dintre temele si motivele
dominante ale operei sale;
->Constatam prezenta unor idei din estetica uratului ,cum ar fi posibilitatea
metamosfozelor ,prin care se sugereaza ca orice poate deveni text si ca atare este
susceptibil de a primii o coloratura estetica.
->Constatam ca intalnim adesea in opera argheziana tema suferintei,motivul
comunicarii parinte-fiu,motivul revoltei sociale sau al atitudinii echivoce fata de
divinitate;Exista si o nota specifica limbajului care imbina caracterul colocvial cu cel
specializat pe indeletniciri (limbajul agricol sau artistic). In acest sens E.Lovinescu
nota :Valoarea lui consta in ineditul expresiei,inedit iesit din o forta inegalata de a
transforma la mari temperaturi mucegaiurile,bubele,noroiul , in substanta poetica.
->Observam ca in viziunea lui Arghezi ,o arta poetica poate atinge o asemenea
inaltime de idei ,incat sa ramana fascinanta peste timp,precum Cartea Sfanta.
->Pe de alta parte Arghezi se considera un potrivitor de cuvinte un poeta
artifex,capabil de a transforma atat limbajul frust,bolnavicios,cat si realitatea
neplacuta in frumuseti artistice de ordin spiritual. Arta lui poetica poate fi definita
scurt ca acea capacitate de a folosii intr-un mod atragator contrariile.

Componente misterioase ale realitatii lirice:

Elementele de mister pot fi identificate in cadrul mai multor nivele ale textului:
-> in titlu observam o modificare semantica de la sensul denotativ al cuvantului
testament intrucat sunt dezvoltate mai degraba fie trasaturile semice ale
mortii,fie cele ale unui posibil secret.
->Observam -> trasaturile semice ale unui cuvant constau in totalitatea aspectelor
prin care este incadrat intr-o clasa semantica ( ex.: cuvantul om are ca trasaturi
semice fiinta ,mobila,vertebrata,bipeda,cuvantator,mamifer,rational).

Cuvantul testament are ca trasaturi semice : obicet,act juridic oficial,exprima o

dorinta sau mai multe,presupune un beneficiar,este realizat in timpul vietii
decedatului,bunurile de mostenit sunt impredictibile.
-> La nivel temporal este prezenta imaginea mortii printr-o metafora (in seara
razvratita),la nivelul ideilor poetice este sugerata o forma de conexiune intre
generatii cu cele de dinainte prin intermediul unui sentiment obscur,puternic,de
furie; iar cu cele interioare, prin intermediul cartii.
*Poate fi asemenat cu mitul lui Sisiph.
-> La nivelul experientelor poetice n-I se dezvaluie atat fragmentar modul in care
poetul reuseste sa realizeze metamorfozele estetice ale uratului .

Campuri semantice:
-> prezenta sistemului corespondentelor atunci cand autorul sugereaza diferite
asemanari intre inventarul agricol (al stramosilor) si propriul sau inventar
liric,incercand sa stabileasca trasaturi comune intre doua campuri semantice
aparent foarte diferite.
Pe de-o parte ,campul semantic agricol,din care razbat in plan textual sapa,ca
unealta,brazda ,ca loc al activitatii agricole,vitele,ca mijloc de
prelucrare/subzistenta,sau hristovul,ca titlu de proprietate.
Pe de alta parte ,avem campul semantic literar in care unealta specifica este
condeiul,un mijloc necesar este calimara iar locul de activitate si totodata produsul
este cartea.

Tema:
-> este constituita de suferinta stramosilor ,convertita in literatura si vazuta ca o
forma de mostenire spirituala. Poetul considera ca mostenirea nu este numai
genetica,sau eventual materiala,ci consta si intr-una de tip formativ,eforturile
noastre trebuind sa-si gaseasca intr-o anumita maniera continuarea in urmasi ,fie de
succes,fie caricaturala.
Atfel ,poetul se percepe pe sine ca urmasul demn al unor stramosi urcati pe branci
din gropile istoriei,in timp ce un alt personaj liric mentionat in poem,Domnita,este
o fiinta lenesa din categoria urmasilor nevrednici ,atenti la suferinta inaintasilor doar
ca la un capriciu de moment.
Tema este concretizata printr-o suita de motive ce surprind fie zona livreasca
(cartile,condeiul,calimara),fie zona agricola (plug,brazda,pamant).
Constam prezenta unor actanti ai suferintei prin care sinele liric devine
reprezentantul actual al suferintei,stramosii fiind cei care sufera in mod direct si

care o genereaza; domnita si domnul sunt cei care o recepteaza prin lectura,iar
divinitatea este cea prin care par sa apara paleative de consolare.
-> presupune o suita de idei poetice din care trebuie sa consemnam viziunea cartii
ca un element esential de comunicare intre generatii si totodata sa observam
consemnarea pericolului,lipsa cartii ne poate transforma in acele personaje
condamnabile,reprezentante ale lenei si dispretului si pana la urma ,in fiinte
singure.

Elemente temporale si spatiale:

Temporal:
-> remarcam prezenta unui timp real,subiectiv ,imprecis ,in care este sugerat
regimul nocturn (in seara razvratita care vine; este un timp liniar,perceput in
trepte de existenta,un timp relativizat si partial circular.
-> aspecte retrospective (de la strabunii mei pana la tine,batranii au adunat
printre plavani/sudoarea muncii sutelor de ani)si aspecte proiective (nu-ti voi lasa
drept bunuri dupa moarte)sau conceptia umanitatii ca p suita nesfarsita de trepte.
-> exista si un timp ireal,in care sunt posibile metamorfozele antinomiilor,realitatii
opuse; de asemenea gasim si un timp inghetat intr-un anume moment ,de tip
fotografic,(stapanul a jucat ca un tap injunghiat ) sau domnita care sta lenesa pe
canapea.

Spatial:
->spatiu real,reprezentat prin elemente naturale rapi,gropi,culmisau elemente
urbane ,reprezentarea unui interior.
-> spatiu imaginar,desprins fie din imaginea divinitatii aidoma unui hotar inalt cu
doua lumi pe poalefie imaginea generatiilor ,perceputa in simbolul padurii;
->observam si prezenta unui tip de spatiu degradat ,format din
bube,mucegaiuri,noroi,opusul unui spatiu idealizat de factura livresca.

Structura:
->Constatam prezenta unei strofe preliminare in care poetul isi formuleaza un
posibil testament liric apoi apar trei strofe in care sunt conturate testamente mai
vechi ,transformate prin metamorfoza in componentele propriului sau testament si o
strofa finala cue contine avertismente adresate lectorilor lipsiti de
respect/umanitate.
->Prezenta mai multor planuri in acest poem:
Planul I- asigura legatura intre generatii

Planul II- sugereaza legatura intre realitate si arta

Planul III- este propusa legatura intre lumea profana si cea sacra
Planul IV- intalnim legatura dintre autor si cititor

->Incipitul are ca versuri-Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/Decat un nume
adunat pe-o carte sugerand ideea mostenirii spirituale ,cu observatia ca expresia
un nume adunat pe-o cartepoate semnifica fie mentionarea autorului ,fie o
dedicatie.Deasemenea,constatam folositea monologului de tip testamentar.

->Finalul se remarca prin versurile Robul a scris-o ,Domnul o citeste/Fara a

cunoaste ca-n adancul ei/Zace mania bunilor meireluand motivul testamentului a
carui esenta nu e perceputa de un cititor superficial .Poetul adopta o ipostaza umila
a robului in timp cue cititorul este plasat in pozitia suverana Domnul.
Observam si schimbarea tonului adresarii deoarece acum avem o amenintare
implicita,aceste versuri avand ca suport mania bunilor.
->Registul subiectiv al persoanei a IIa din incipit este schimbat in final in registrul
obiectiv al persoanei III.
Prin folosirea cuvintelor bunisi urmasi se face atat o legatura intre generatii cat
si se da o noua identitate cititorului,instanta de fundal caruia I se adreseaza
poetul,fie intr-un mod persuasiv,fie semnalizandu-I pericolele potentiale.

Elementele de compozitie-> relatii de opotizie si simetrie

Ex,: Opozitii intre cuvintele : miere/venin; sa-mbie/sanjure;batrani/tanar;
Opozitii intre idei: moarte/viata; generatii; urat/frumos;
Simetrice: identificarea robilor inaintasi cu poetul vazut ca atare fata de cititori
Serie de metamorfoze identice: zdrente-> muguri si coroane; chimerele-> versuri si
icoane;
Simetrii la nivelul cuvintelor : buni,batrani; tanar,fiule.

Versificarie:
Tipuri de lirism: Lirismul subiectiv,partial confesiv.

Marci lexico-gramaticale: verbe la persoana I ( nu voi lasa,facui,sa

schimbam),pronume si adresare la persoana I.
Indicii spatio-temporali.(mai sus)
Sentimentul dominant: mania/furia
Limbajul expresiv,versificatia este alcatuit/a din strofe inegale, masura de 6
silabe ,rima imperecheata ;

Imagini artistice :auditive: indemnurile pt vite

Vizuale: rapile,gropile si imaginile orbirii (haos,intuneric)
Olfactive: mucegaiuri
Figuri de stil : aliterati (prin rapi si gropi) ; antifraza ( a jucat stapanul ca un tap
injunghiat) ;comparatii (idem antifraza, ca fierul
cald);enumeratii(bube,mucegaiuri,noroi);hiperbola (mii de saptamani,sutelor de
ani,doua lumi pe poale);inversiune (dulcea lui putere);litota(durerea pe-o singura
vioara);metafora seara razvratita; cartea mea e (in absentia) fiule ,o treapta (in
prez.);metonimie (opera este restransa la carte);repetitie (slova de foc,slova
faurita);oximoron (veninul dulce );personificare (zace mania;ocara sa-mbie ,sanjure) ;simbol: cartea,sudoarea,rapi/gropi.

Opinie (personala)
Tudor Arghezi dovedeste prin poezia Testament un inalt sentiment de pietate fata
de predecesori , o contiinta artistica,nativa,manifestata fata de urmasii sai
literari,cat si o abilitate rara de a scrie o poezie in care exista atat opera finala cat
si aspecte din variantele sale initiale ,cum vedem din cele doua tipuri de
metamorfoze . Acest poem l-a facut pe Al. George sa-l considere pe Arghezi ca un
Dante care pune in descrierea paradisului culori infernale si coboara in iad lumini si
nuante paradisiace.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Date despre poem:

Deschide volumul de debut din 1919 Poemele luminii si poate fi considerat un
poem de dragoste in care eul liric arat de cue se distinge de alti pretendenti .
Intre volumele acestui carturar roman vom gasi versuri in care alaturi de Poemele
luminii putem mentiona Pasii profetului,In marea trecere,Lauda somnului,La
curtile dorului,Nebanuitele trepte sau volumele de dramaturgie Mesterul
Manole,Avram Iancu si volumele de proza Hronicul si cantecul varstelor si
studii de filozofie (este autorul a patru trilogii filozofice ,dintre care una se numeste
Trilogia culturii,dedicata valorilor artistice.).
Anumite concepte din opera celui mai mare filozof roman ,le vom intalnii in aceasta
poezie de inceput de cariera.

Genul si specia literara : este un poem filozofic in care se intalnesc aspecte

meditative asupra raportului omului cu misterul ori aspecte de simbol,aratandu-se
cateva dintre intruparile misterului.

Incadrarea intr-un curent literar: -> curentul expresionist: poemul incepe si

se incheie intr-o maniera expresionista cu focalizarea asupra eului liric in timp cue
continutul este o reformulare a expansiunii egotice asupra realitatii. Eul Blagian
reprezinta toata acea omenire care venereaza misterul si de aici recunoaste
atitudinea sa filozofica din perioada maturitatii,cand va demonstra ca problemele
existentei trebuie sa ia in consideratie si misterul . Intr-un fel ,cunoasterea realitatii
nu este decat partiala iar restul urias ramane in zona misterului. De
aceea,sentimentul dominant este de admiratie in fata minunilor si este dus pana la
paroxismul iubirii.
Observam de asemenea prezenta eului viral,respectiv exteriorizarea unui impuls
sentimental,al iubirii cue se revarsa asupra formelor lumii.Totodata este exprimata o
stare de neliniste generata de intrebarile grave asupra existentei. ( Ex.: Cele doua
tipuri de cunoastere,luciferica si paradisiaca).

Incadrarea intr-o perioada/context:

L.Blaga si-a facut doctoratul in filozofie la Viena,la sfarsitul celui de-al doilea deceniu
si a luat cunostinta de experientele expresioniste ale unor autori germani precum
Gottfried Benn, Georg. Trakhl. Totodata acest prim volum este dedicat viitoarei sale
sotii,Cornelia Brediceanu,deoarece aproape in fiecare poem este amintit
sentimentul iubirii(tanara amintita fiind fie o prezenta fizica , in poemele Frumoase
maini sau Parul tau ,sau o obsesie precum in poemele EvaDorul sau Vei
plange mult sau vei zambii).

Volumul a fost bine primit inca de la publicarea sa in 1919 si datorita unei motivatii
extraestetice ,s-a dovedit prima opera majora a unui autor din Transilvania
,provincie cale tocmai se alipise regatului Romaniei.

Viziunea despre lume(Imaginarul poetic) :

-> perspectiva lirica este o perspectiva imaginativa,deoarece poetul incearca sa-si
precizeze un anumit tip de identitate,generata de prezenta misterului.
Cunoasterea pe care o propune provine din sfera iubirii si a delicatetii,in timp cue
cunoasterea celorlalti are o nuanta grosiera,luminand nepotrivit sau indepartand
misterul.
-> daca ne punem problema : Ce face omul reprezentat de poet? Constatam ca fie
contempla posibilitatile sale in raport cu ale celorlalti ,fie incearca sa cunoasca ori
sa iubeasca si acest lucru il comunica ajutandu-se de procedeul alegoriei.
Totodata,remarcam si o incalcare a regulilor jocului in raport cu misterul ,calea
obisnuita fiind, cel putin in modernitate,cea propusa de acei anonimi ceilalti.

Aspecte filozofice :
-> cele doua tipuri de cunoastere in raport cu misterul vor fi nuantate ulterior intr-o
serie de studii filozofice din cadrul operei sale Trilogia culturii,in volumul Spatiul
mioritic.
Aici poetul vorbeste fie de cunoasterea paradisiaca,cea care iscodeste misterul si
cauta sa-l izgoneasca in numele ratiunii ori a progresului,nebanuind insa aparitia
unei consecinte negative,anume pierderea laturii sentimentale imaginative cue
insotea misterul.
Cealalta forma de cunoastere,cea luciferica ,are o forma protectiva ,lasand lumea in
penumbra pentru a-i da posibilitatea misterului de a intra in familiar si cotidian .

Caracterul de arta poetica :

-> Lucian Blaga propune ca sursa majora de inspiratie,misterul fata de care
sugereaza fie o atitudine reflexiva ,fie una sentimentala. In viziunea sa ,creatia il va
duce spre stabilirea unor elemente reprezentative ale lumii si care-si vor arara
potentialul numai printr-o incarcatura sentimentala majora.
Caci eu iubesc si flori si ochi /Si buze si morminte

->Constatam de asemenea o detasare radicala de perspectiva falsa a cunoasterii

optimiste ,care intra in forajul tot mai adanc al lucrurilor,iar misterul acestora se
pierde.
->Observam totodata folosirea unui simbol ,cel al misterului ca element de
constructie al poemului ,precum si folosirea versului alb din perspectiva versificatiei.

Componentele misterioase ale realitatii lirice:

-> In cazul poeziei blagiene,avem de-aface atat cu un mister pozitiv,care duce spre
idolatria lucrurilor si spre simbolistica lumii,cat si un miste perceput intr-un chip
negativ de catre ceilalti ,care ajung sa actioneze contra lui parca sub efectul
halucinatiei ori a nebuniei.

Campuri semantice:
->Putem puncta prezenta urmatoarelor campuri semantice :
Al misterului: tainele,vraja,nepatrunsului,adancimi,mister,neintelesuri,ascuns,corola
de minuni;
Al luminii: lumina,razele,luna,ochii;
Al vietii: lumina,iubire,flori,fiori,tremuratoare,mintea,calea.
Notam faptul ca lumina ca simbol se poate constituii fie ca o antiteza a
intunericului,fie ca un semn al suprafetelor in opozitie cu adancimile,die ca un
simbol al dezvaluirii si al claritatii ,in opozitie un impenetrabilul si clar obscurul . Ne
amintim ca in antichitate ,filozofii presocratici considerau ca la baza lumii ar sta un
singur principiu major de tipul aerului,al apei,focului si pamantului.
In perioada moderna exista in teoriile mai multor filozofi ,ideea ca la baza tuturor
lucrurilor s-ar afla energia.In viziunea lui Blaga ,energia pare sa fie vazuta ca sursa
majora de lumina si cumva,in spiritul expresionist ,provine din astrul universului
nostru interior.
->remarcam faptul ca acesti trei termeni generatori de camp semantic pot fi
considerati obsesiile poeziei ,eventual structurati ierarhic de la cea mai importanta
obsesie,cea a misterului care pare pretuit mai mult decat cunoasterea deoarece se
pune accent pe intensitatea iubirii sale.
In functie de calea urmata,exista o obsesie a luminii si alta a intunericului ,una a
vietii si alta a mortii ,una a amplificarii si alta a diminuarii misterului.

Vom gasi aceeasi dorinta de a pretui misterul,atat in poeziile ulterioare blagiene,cat

si in doctrina sa filozofica prin asumarea cunoasterii luciferice.

Titlul:
->remarcam repetarea primului vers ;iar in ceea ce priveste structura sa
morfosintactica,recunoastem forma echivoca a unui element predicativ
suplimentar ,intrucat putem vorbii fie de o corola de minuni,fie de o corola a lumii.
(Elementul predicativ suplimentar este acea parte de propozitie studiata de
gramatica,prin care se recunoaste un cuvant cu doi determinanti carora nu l-I se
poate stabili o ierarhie.)
Valorile semantice propun o despartire de o anume atitudine barbara in fata
miracolului (nu strivesc),cat si intentia de a propune o anume forma minunilor sau
lumii cu ajutorul termenului corola ,preluat din botanica unde reprezinta
totalitatea petalelor unei flori.
Legatura cu textul : ne ofera intelesul acestui titlu.anume diferentierea fata de o
atitudine incisiva a cunoasterii celorlalticare nu iau in considerare si valorile
misterului.
Idea poetica propune perceperea misterului in doua cai de cunoastere
antitetice,precum si nuantarea atitudinii luciferice.

Motive:
-> remarcam prezenta unui motiv de circulatie universala ,motivul lumii ca
teatru(cunoasterea iluzorie a celorlalti) prezenta unor obsesii ,a luminii,a vietii si a
mortii ca a unor motive specifice exploatate de acest autor,precum taina ,minunea
ori a suitei /ecuatiei pe care o considera reprezentativa pentru realitate
(flori,ochi,buze,morminte).

Elementele spatio-temporale:
-> componenta termporala: este foarte vag exprimat un timp real,obiectiv,de tip
nocturn,prezent in cadrul comparatiei misterului cu lumina tremuratoare a lumii.
Gasim totodata si un timp al misterelor,un timp etern si opus radical prezentului
fragmentar al distrugatorilor de vise.
->componenta spatiala: avem cativa indici spatiali,reali,de tip cosmic: zare,luna;
sau de tip terestru, redusi la dimensiunile unor obiecte (ex.: morminte),dar si
componente ireale,spatiale ,definite fie prin formule imaginare cu valoare simbolica
(corola de minuni) ,fie prin idei care condenseaza experienta din lume in
flori,ochi,buze,morminte.

Totodata remarcam si opozitia intre spatiul natural ,cel in care exista mister si sunt
posibile sinestezii poetice si cel artificial,care tinde sa distruga misterul lucrurilor.
Putem de asemenea aminti si de anumite diferente de distanta intrucat iubirea fata
de lucruri presupune o atitudine intima ,in timp cue atitudinea opusa implica o
distanta publica , o anume departare care tinde spre anonimat relativ.

Structura:
-> exista urmatoarele planuri ale poemului: pe de-o parte,este dezvoltata doar intrun chip negativ atitudinea celorlalti fata de mister ,pe care il ucid sau il srivesc ; pe
de alta parte observam atitudinea poetului care contempla ori iubeste misterul din
lucruri.
->exista cateva cuvinte cu sens ambiguu,precum corola de minuni a lumii,sau
nepatrunsul ascuns ori versul oximoronic sporea a lumii taina;

Incipitul ->este identic cu titlul si poate fi inteles numai daca citim si versurile
urmatoare pentru a afla cursul actiunilor poetului ( ce face si ce nu face
acesta).Remarcam forma declarativa si de detasare fata de o anumita abordare a
lumii.

Finalul-> este cuprins in doua versuri Caci eu iubesc si flori si ochi/Si buze si
mormintesi propune o forma de iubire fata de lume,de participare exuberanta
avand chiar tonul unei declaratii sentimentale .
Totodata sunt repetate cateva dintre tipurile de minuni: florile (devin un pertinent
simbol al creatiei,vezi si Floare-albastra de M. Eminescu),ochii (pot fi vazuti ca un
simbol al vietii),buzele (pot fi interpretate ca semne ale minunilor iubirii sau ale
cuvintelor/rostirii) si mormintele (ce amintesc de marele mister al mortii,cel prezent
etern langa noi).

Elemente de compozitie:
Relatii de simetrie si opozitie:
Repetitii la nivelul cuvintelor:florile,ochii,buzele,mormintele si lumina
Opozitii la nivelul cuvintelor:lumina-intuneric, flori-morminte;
Opozitii la nivelul versurilor : lumina mea/lumina altora.

Lirismul -> este de tip subiectiv,gnomic (de reflectie),un ton confesiv alterand cu
unul obiectiv la persoana a IIIa.
Marci lexico-gramaticale : pronumele la pers I eu si adjectivele pronominale
posesive mea,mei.
-> verbe la persoana I nu strivesc,nu ucid,sporesc,iubesc.

Sentimentul dominant: admiratie fata de mister in functie de care ceilalti ca

tipuri de atenuatori ai misterului ,in timp cue eul poetic isi transforma admiratia in
iubire,propunandu-ne astfel culmi noi de intensitate fata de mister.
Limbajul expresiv: strofa polimorfa,vers alb,cu masura si ritm variabile.

Imagini artistice:
Auditive: strivesc(imaginea intensa a strivirii fata de mersul inaudibil al lumii)
La nivel grafic,folosirea versului scurt,alternat cu versuri lungi ,propune o anume
dictie cu lungi pauze de recitare;
Vizuale:lumina,razele albe,luna,noaptea,intunecata zare, flori,ochi,buze,morminte;
Cinetice: Si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ Nu micsoreaza ci [] intunecata
zare.

Figuri de stil:
Antiteza intre imaginea lumina mea si lumina altora;
Comparatie : Si-ntocmai cum
Enumeratii: flori,ochi,buze
Epitet: nepatrunsul ascuns, largi fiori;
Hiperbola: Tot cue-I neinteles se schimba-n neintelesuri si mai mari/ Corola de
minuni/
Eu cu luma mea sporesc a lumii taina/Largi fiori de sfant mister.
Metafora: corola,sfant mister,adancimi de intuneric;
Simbol: motivele poemului+lumina

Opinie( personala )
Observam la final ca poetul aflat in cautarea corolei de minuni ne propune de fapt o
forma de a porni in cautarea propriului sine. Respectand misterul din jurul nostru
vom cunoaste curand stari serafice de iubire si poate vom atinge culmi ale
cunoasterii luciferice,nebanuite de cunoasterea paradisiaca.

I.

Modernism (def si trasaturi)

Este o miscare manifestata in prima jumatate a secolului al Xxlea,care a
constat in forme moderate (simbolism,expresionism) sau in forme radicale
(toate miscarile avantgardiste:dadaism ,constructivism,suprarealism).

Trasaturi:
-> opera literara este vazuta ca o manifestare libera a eului
creator,mergandu-se pana la formele cele mai anarhice.In numele
spontaneitatii sunt ascunse cu grija (in formele moderate) sau ignorate
complet,variantele operei.
-> se incearca distrugerea unor canoane ale poeticii premoderniste; (ex.:
se folosesc versurile libere sau cele albe ,apare ritmul
interior,variabil,punctuatia este suspendata sau modificata)
->apar specii noi,inscriptii ,psalmuri,poezia sau romanul de tip psihologic;
->se manifesta preocuparea pentru marile probleme ale cunoasterii;
->exista increderea in functia magica a limbajului si in capacitatea sa de a
sugera o realitate ascunsa;
->sunt valorificate mituri si arhetipuri.

II.

Expresionism (Trasaturi)
->Este o manifestare artistica ce presupune descatusarea afectiva ori
eruptia sentimentala;
->versurie ascund revolta sau tipatul de alarma;
->considera ca expresia artistica este generata doar de realitatea
interioara si de starile sufletesti;
->eul liric capata dimensiuni monumentale si cumva are un aer
dictatorial .
->manifesta elan vital,respectiv incercarea de a iesi din spatiile
traditionale ale existentei (corpul,conditia muritoare,pamanteana,etc)
->este manifestata o anumita isterie vitalista.