Parafilii

Introducere
Parafiliile trebuie considerate ca apartinand sferei tulburarilor mentale sau sunt mai degraba
sanctionabile din punct de vedere social, cultural, moral, etic si religios?
Cu exceptia celor care presupun abuzul si violenta indreptate asupra unei persoane/animal care
nu consimte la acest lucru, parafiliile ar trebui privite mai degraba prin prisma invalidarii
persoanei pe plan comportamental, intim, social sau profesional.
Limita dintre normal si anormal in ceea ce priveste comportamentul sexual este cuantificata
de o varietate de norme ce tin de gradul de toleranta si permisivitate al spatiului socio-cultural,
de presiunea spre conformism exercitata de grupurile sociale si de societate in general asupra
individului, precum si de sanctiunile legiferate, aplicabile in cazul incalcarii anumitor norme,
standarde ce se reglementeaza prin lege in fiecare societate.
Odata cu scoaterea homosexualitatii din DSM, odata cu aparitia celei de-a III-a editii, Tallen si
Silverstein au propus ca intreaga categorie de parafilii sa fie scoasa din DSM, ei considerand ca
diagnosticarea deviantelor sexuale este bazata mai mult pe influenta valorilor socio-culturale
dominante si pe eforturile societatii de a produce conformism. Silversteain (1984) a argumentat
faptul ca principalul criteriu in diagnosticarea deviantei sexuale este codul moral, reliefand faptul
ca astfel de comportamente sunt etichetate ca patologice in mare parte intrucat ele sunt ciudate
si ofensatorii pentru unele persoane.

Acceptiuni ale termenului de parafilie

-

Termenul de paragilie provine din lb. greaca (para dupa, alterat, philia - dragoste).
Potrivit DSM IV se refera la fantezii excitante sexual intens, recurente si impulsiuni sexuale
sau comportamente care implica obiecte, suferinta si umilirea subiectului sau a
partenerului, copii sau persoane care nu consimt (pe o perioada de 6 luni).
Termenul a fost introdus de Wilhelm Stekel in 1920 si proliferat in literatura de specialitate
de Money (1960).
Cf. autorului Sillamy (1996), pentru a se putea pune diagnosticul de parafilie, este necesar
ca placerea sexuala sa fie subordonata intotdeauna actului anormal, iar subiectul sa fie
constient de caracterul deviant al sexualitatii sale.
In opinia autorilor parafilia este o atractie sexuala fata de obiecte, situatii, persoane
(incluzand si copiii) sau animale care nu fac obiectul unei stimulari si gratificari sexuale
normale, fiind atipice si neconventionale si care pot invalida individul pe plan intim,
personal, social sau profesional.

Elemente de diagnostic si clasificare a parafiliilor

-

Din punct de vedere istoric, parafiliile au suferit o serie de modificari in ceea ce priveste
clasificarea si incadrarea lor. Pentru prima data, parafilia a fost considerata o subclasa
specifica a tulburarilor sexuale in DSM III (1980), inlocuind in feul acesta termenul de
perversiune folosit pana atunci.
DSM I (1952) incadra parafiliile la cazurile de personalitate psihopatica cu o sexualitate
patologica. DSM I includea deviantele sexuale ca un subtip al personalitatii sociopate care
la randul ei era incadrata in marea categorie a tulburarilor de personalitate. Erau incadrate
astfel la deviantele sexuale urmatoarele: homosexualitatea, transvestitismul, pedofilia,
fetisismul si sadismul sexual (acesta incluzand violul, atacul sexual si mutilarea). In DSM I

Parafilii

era posibil ca orice parafilie sa fie specificata folosindu-se un termen suplimentar (fara
existenta unei categorii mai mari cum ar fi parafiliile fara alta specificatie, asa cum apar in
DSMIV) astfel: tulburarea de personalitate de tip sociopat devianta sexuala: urofilia.
In DSM II (1968) termenul de devianta sexuala a fost folosit in continuare. Cu toate
acestea ele nu au mai fost descrise ca un subtip al tulburarii de personalitate de tip
sociopat. Desi deviantele sexuale faceau inca parte din categoria mare de tulburari de
personalitate si alte tulburari mentale non-psihotice, ele erau listate ca o categorie
separata de tulburarile de personalitate. Astfel, ele descriau indivizii ale caror interese
sexuale erau direct indreptate catre obiecte, in defavoarea persoanei de sex opus, catre
actele sexuale care nu se asociau cu coitul sau inspre coitul care era realizat sub
circumstante bizare (cum ar fi cazul pedofiliei, necrofiliei, sadismului sexual sau
fetisismului). Comportamentul sexual deviant era vazul ca primordial, individul nefiind
capavil sa realizeze actul sexual normal in detrimentul comportamentelor vazute ca
aberante. In DSM II, erau listate urmatoarele tipuri de deviante sexuale: perturbarea
orientarii sexuale (homosexualitatea), fetisismul, pedofilia, transvestitismul,
exhibitionismul, voyeurismul, sadismul, masochismul si alte deviante sexuale. Categoria
alte deviante sexuale este premergatoare categoriei parafilii fara alta specificatie din DSM
IV.
Cand termenul de parafilii a fost introdus in DSM III el a fost inclus in categoria tulburarilor
psihosexuale. In DSM III erau incluse urmatoarele tipuri de parafilii: fetisismul,
transvestitismul, zoofilia, pedofilia, exhibitionismul, voyeurismul, masochismul sexual,
sadismul sexual si parafilia atipica. Astfel, in DSM III, termenul de alte deviante sexuale a
fost inlocuit cu parafilie atipica. Aceasta a fost definita ca o categorie reziduala pentru
acele tipuri de parafilie care nu intruneau criteriile pentru celelalte parafilii listate.
In DSM III-R (1987) parafiliile au fost incluse in categoria tulburarilor sexuale (aceasta fiind
noua denumire a categoriei tulburarilor psihosexuale din DSM III) si au fost listate
urmatoarele tipuri de parafilii: exhibitionismul, fetisismul, frotteurismul, pedofilia,
masochismul sexual, sadismul sexual, fetisismul transvestic, voyeurismul si parafilia fara
alte specificatii. Astfel, in DSM III-R, termenul de parafilie atipica care a fost folosit in DSM
III, a fost inlocuit de termenul de parafilie fara alta specificatie. Pentru prima data a fost
adaugat frotteurismul in aceasta varianta de DSM si au fost oferite exemple de parafilii
fara alta specificatie: necrofilia, partialismul, coprofilia, urofilia si clismafilia.
In DSM IV (1994) parafiliile erau in continuare sub egida tulburarilor sexuale dar incluse
intr-o categorie larga, numita tulburari sexuale si de identitate sexuala. DSM IV contine
aceleasi categorii de parafilii listate in DSM III-R si nu ofera criterii de diagnostic
individuale, pentru nicio parafilie din categoria fara alte specificatii.
Incercarile de a conceptualiza parafiliile in DSM IV si DSM IV-TR au avut in vedere stimulul
preferat al activitatii (pe ce anume este focusata in special activitatea sexuala),
intaietatea stimulului preferat pentru obtinerea placerii sexuale, disimularea
comportamentului sexual.
Pentru a se subinscrie diagnosticului de parafilie, focusarea atractiei sexuale a individului
trebuie sa presupuna stimuli, altii decat un adult de sex opus, comportament sexual care
nu este asociat in mod obisnuit cu coitul, sau actul sexual care este realizat in
circumstante bizare (definitie realizata in DSM II, al carei standard s-a mentinut si in DSM
III, DSM IV si DSM IV-TR, cu exceptia scoaterii homosexualitatii incepand cu DSM III).
Comparativ cu DSM I si DSM II, in DSM III si DSM IV, pentru a se oferi diagnosticul de
parafilie, se mai preciza faptul ca fanteziile sexuale, pulsiunile sau comportamentul
cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic, in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de functionare.

Parafilii

In prezent, criteriile pentru diagnosticarea parafiliei sunt urmatoarele: excitatia sexuala

intensa, recurenta; fanteziile sexuale, impulsiunile sexuale sau comportamentele ce
includ:
a. obiecte;
b. producerea suferintei sau umilirii propriei persoane sau a altora;
c. copii sau alte persoane care nu consimt.
Pentru a se oferi diagnosticul de parafilie, este nevoie ca aceste comportamente
expuse mai sus, sa se desfasoare pe o perioada de cel putin 6 luni (criteriul A) sau ca
fanteziile, impulsurile si comportamentele sexuale sa ii cauzeze individului o
semnificativa invalidare in plan social, profesional sau in alte domenii importante de
functionare (criteriul B).
Un aspect controversat in ceea ce priveste diagnosticul de parafilie are in vedere relatia
dintre fanteziile sexuale si comportamentul concret, potrivit cercetarilor aceasta relatie
poate exista sau nu. De pilda, multi oameni au fantezii sexuale ce nu le pun niciodata in
aplicare, ei deosebindu-se substantial de cei care adopta comportamentul concret. O serie
de cercetari demonstreaza faptul ca exista o mare varietate de fantezii sexuale in randul
populatiei generale.
Exista o serie de parafilii care nu intrunesc niciunul din criteriile de diagnosticare propuse
de DSM: gerontofilia, autagonistofilia, adolescentismul etc. Aceste parafilii nu presupun
atractia sexuala fata de un obiect, fata de un copil sau o persoana care nu consimte, nu
implica producerea suferintei, durerii atat a propriei persoane cat si partenurului sau
umilirea. Totodata acestea nu invalideaza individul. J.S. Milner, C. A. Dopqe, J. L. Crouch, au
propus o clasificare a parafiliilor fara alte specificatii, adaugand celor 3 criterii existente in
DSM (celor trei parti ale criteriului A) un al patrulea focalizarea atractiei sexuale atipice
asupra altor subiecti umani (propria persoana sau alte persoane).

Parafilii

Parafilii fara alte

specificatii

Focalizarea erotica
Obiecte si animale
Animale

Alte categorii de parafilii

cu care se suprapun

Zoofilia (Zooerastia,
Bestialitatea,
Bestiosexualitatea)
Formicofilia
Creaturi si fiinte mici
Zoofilia
Clismafilia
Clisma/irigator
Olfactofilia (Osmolagnia,
Mirosuri
Osfresiolagnia, Ozolagnia)
Misofilia
Mizerie
Urofilia (Urolagnia, Urofagia,
Urina
Fetisismul, Sadismul sexual,
Undinismul, Renifleurismul)
Masochismul sexual
Coprofilia (Coprolagnia)
Materiile fecale
Fetisismul
Vampirism
Sange
Sadismul sexual, Necrofilia
Provocarea suferintei, durerii si umilintei partenerului sau a propriei persoane
Biastofilia
Groaza victimei
Sadismul sexual, Erotofonofilia
Telefonscatofilia
Obscenitatile proliferate la
Exhibitionismul
telefon
Narratofilia
Utilizarea unui limbaj obscen
Telefonscatofilia
in relatia cu partenerul
(Telefonscatologia,
Telefonicofilia)
Crematistofilia
A fi fortat sa plateasca pentru
serviciile sexuale
Saliromania
Murdarirea si distrugerea
Sadismul sexual
hainelor/ murdarirea corpului
Vomerofilia
Actul de a vomita
Fetisismul
Copii sau alte persoane care nu consimt
Somnofilia
Partenerul care doarme
Necrofilia
Necrofilia (Necrosadismul,
Cadavre
Necrofagie)
Simforofilia
A fi partas la catastrofe
Focalizarea tipica asupra subiectilor umani (asupra propriei persoane si a altora)
Hipoxifilia (Asfixiofilia, Asfixia
Scaderea nivelului de
Masochismul sexual
sexuala, Asfixia autoerotica,
oxigenare a creierului
Kotzwarrismul)
Uretralism
Insertia obiectelor
Masochismul sexual
Morfofilia
O anumita trasatura a corpului
Partialismul
partenerului
Partialism
O parte a corpului partenerului
Morfofilia

Parafilii

Stigmatofilia

Abasiofilia
Autoabasiofilia
Acrotomofilia
Apotemnofilia
Autonepiofilia (Infantilism)
Adolescentism (Juvenilism)
Gerontofilia
Andromimetofilia
Ginemimetofilia
Autoginefilia
(Automonosexualitate,
Eonism)
Ginandromorfofilia
Scoptofilia (Scopofilia,
Scoptolagnia)
Mixoscopia
Troilism
Pictofilia
Autagonistofilia
Hibristofilia
Cleptofilia (Cleptolagnia)

Partener tatuat, cu cicatrici,

piercinguri, semne particulare
etc.
Partener cu handicap fizic
proeminent
Propriul handicap fizic
Amputari ale trupului
partenerului
Amputari ale membrelor
propriului corp
A fi tratat ca un copil mic
A fi tratat ca un adolescent
Partener mult mai in varsta
Partener adromimetic
Partener ginemimetic
Imaginarea propriei persoane
ca femeie
Travestiti, transexuali, shemales
Contemplarea activitatii
sexuale a altor persoane
A privi un cuplu intretinand
raport sexual
Observarea partenerului
facand sex cu o alta persoana
Imagini, poze, filme
pornografice
A fi observat in timpul realizarii
actului sexual
Partener care a comis un act
criminal
A fura

Morfofilia, Partialismul
Masochism sexual
Morfofilie, Partialism
Masochismul sexual
Masochismul sexual
Masochismul sexual

Fetisismul transvestic

Voyeurism, Mixoscopia
Voyeurism, Scoptofilia
Voyeurismul
Voyeurismul

Tabelul: Parafilii fara alta specificatie, focalizarea erotica si alte categorii de parafilii cu care se suprapun,
Milner J.S., Dopqe C.A., Crouch J.L. in Laws, R.D., ODonohue, W.T., 2008.

Parafilii

I. Mitrofan, C. Ciuperca (1998) clasificare:

- din perspectiva deformarii obiectului sexual, principalele forme de parafilie sunt: zoofilia,
pedofilia, necrofilia, fetisismul;
- din perspectiva deformarii actului sexual, principalele forme de paafilie sunt: coprofilia,
urofilia, frotteurismul, exhibitionismul, voyeurismul, sado-masochismul, travestitismul,
transexualismul.
Freedman, Kaplan, Sadock (1980) clasificare punand accentul pe latura antisociala a acestui
grup de tulburari ale comportamentului sexual, numindu-le deviante sexuale (care privesc natura
si obiectul relatiilor sexuale):
- Conduite sexuale deviante in raport cu nevoile umane normale: violul, omorul, pedofilia,
necrofilia, sadomasochismul, exhibitionismul, voyeurismul, sodomia, incestul.
- Conduite sexuale deturnate, in care sunt preferate alte nevoi decat cele naturale umane:
bestialitatea, fetisismul, travestismul.
- Deviante sexuale de tip sociopatic: prostitutia, pornografia.
C. Enachescu (2003) 2 grupe principale de parafilie:
- Perversiuni sexuale ale obiectului sexualitatii: homosexualitatea, sodomia, pedofilia,
gerontofilia, necrofilia.
- Perversiuni sexuale ale modului de realizare a placerii sexuale: transvestitism, voyeurism,
fetisism, sadism, masochism, autoerotism.
DSM IV parafilii:
- Exhibitionismul;
- Fetisismul;
- Frotteurismul;
- Pedofilia;
- Masochismul sexual;
- Sadismul sexual;
- Fetisismul transvestic;
- Voyeurismul;
- Parafiliile fara alta specificatie: necrofilia, partialismul, zoofilia, coprofilia, clismafilia,
urofilia si scatolofia telefonica (apeluri telefonice obscene).

Parafilii

EXHIBITIONISMUL
Descriere generala
-

Expunerea organelor genitale, a trupului gol, sau a anumitor parti ale acestuia in fata unui
strain, in public, pentru obtinerea placerii sexuale.
Uneori individul se masturbeaza in timp ce se exhiba sau in timp ce isi imagineaza ca se
exhiba.
Individul are fantezia excitanta sexual ca, exhibandu-se, genereaza excitatie si
observatorului.
Sunt cazuri cand acesta este constient de faptul ca doreste sa surprinda sau sa socheze.
Daca persoana trece la realizarea acestor impulsiuni, nu exista, in general, nici o tentativa
de activitate sexuala ulterioara cu persoana straina.
Acest tip de comportament este unul care tinde sa se repete, si atunci riscul arestarii este
foarte mare.

Cercetari si date statistice

-

Un procent relativ mic dintre exhibitionisti raporteaza experiente de abuz sexual si fizic in
copilarie 17% cazuri de abuz sexual in copilarie si 9-10% cazuri de abuz fizic, cf. Studiilor
lui Sauders et Awad (1991).
Studiile arata ca, desi E. este considerat a avea o prevalenta mult mai crescuta in randul
barbatilor, s-a raportat o rata crescuta a acestui fenomen si in randul populatiei de sex
feminin.
Un studiu asupra comportamentului exhibitionist si voyeurism in randul populatiei
suedeze, realizat de Langstrom, a descoperit o rata destul de ridicata a E. in randul
femeilor 31.6%, esantion de 1171 femei 18-60 ani.

Teorii explicative
1. Modelul factorial Ward et Siegert (2002). Mediul familial, factorii biologici, culturali,
pot creste vulnerabilitatea psihologica a individului ducand la aparitia unor
probleme ca: patternuri sexuale deviante, scheme relationale deficitare, emotii
inadecvate, deficite in plan intim, disonante cognitive. Toti acesti factori
interactioneaza in moduri diferite => si modalitatea de a agresa difera de la individ
la individ.

Parafilii

2. Teoria lui Freund (courtship disorder theory) - parafiliile care intra sub incidenta
legala. Potrivit lui Freund, exhibitionistii sunt indivizi fixati pe stadiul interactiunii
non-fizice a alegerii unui partener. Stadiile identificate de Freund in construirea unei
relatii sunt:
a.
Identificarea cu privirea a unei posibile partenere; fixarea
la nivelul acestei etape putand echivala cu voyeurismul.
b.
Interatiunile non-fizice (dialogul, discutia, flirtatul,
curtatul); fixarea la nivelul acestei etape putand echivala cu
exhibitionismul.
c.
Atingerea reciproca; fixarea la nivelul acestei etape poate
echivala cu frotteurismul.
d.
Activitatea sexuala (sex vaginal); fixarea la nivelul
acestei etape putand echivala cu violul.

Alte forme ale exhibitionismului

Agorafilia expunerea in spatii largi, deschise sau realizarea actului sexual in public.
Agrexofilia (Martimaclia) placerea sexuala si orgasmul depind de contextul in care
persoanele care intretin actul sexual sunt ascultate/auzite de o terta persoana sau mai
multe.
Anasyrma expunerea organelor genitale prin ridicarea fustei (la femeie) sau a kiltului (la
barbati) cand persoana in cauza nu poarta lenjerie intima.
Autagonistofilia obtinerea placerii sexuale si a orgasmului sunt dependente si generate
de expunerea trupului gol ori a organelor genitale pe scena sau in fata camerei. Implica,
de asemenea, a se lasa observat in timpul realizarii actului sexual, a umbla gol astfel incat
sa poata fi observat. Se refera la acele cazuri in care spectatorii sunt participanti de buna
voie (contrar exhibitionismului).
Autoscopofilia contemplarea propriului trup indeosebi a organelor genitale.
Exhibitionismul zoofilic expunerea actului sexual cu un animal in fata altor persoane.
Flashing comportamentul unei femei de a-si descoperi sanii prin ridicarea bluzei, sau
scoaterea sutienului. Uneori poate implica o descoperire succinta a organelor genitale.
Mooning placerea de a-si descoperi fesele prin lasarea pantalonilor in jos.
Peodeictofilia provocarea socului sau a panicii unei necunoscute prin aratarea penisului.

Parafilii

VOYEURISMUL

Descriere generala
-

Implica actul observarii unor persoane care sunt dezbracate, in procesul dezbracarii sau
angajate in activitate sexuala.
Actul privitului (peeping) este realizat in scopul obtinerii excitatiei si satisfactiei sexuale, si,
in general nu este avut in vedere realizarea actului sexual cu persoanele observate.
Acestia fanstasmeaza la a intretine raport sexual cu subiectul pe care il observa, insa, in
realitate, acest lucru survine rar.
Orgasmul este obtinut prin masturbare, in cursul activitatii voyeuristice, sau mai tarziu,
prin rememorarea celor observate.
Voyeurul (Peeping Tom) poate observa subiectul de la distanta, sau pe ascuns; poate
utiliza binoclu, camere de filmat, de fotografiat ascunse, poate privi pe gaura cheii sau
prin alte orificii create de el (diferite gauri in perete sau usa) in incaperea in care se afla
persoana observata, sau poate face apel la alte strategii.
Money harta atractiei sexuale (Love Map) = reprezentare sau pattern mental al unui iubit
ideal si al unei activitati erotic-sexuale proiectata in fantezii sau in comportamentul
concret. Elementele centrale ale hartii:
1. Harta este desenata intr-un context social;
2. Harta detine informatii publice dar si private;
3. Informatiile vizeaza focalizarea sexuala asupra:
a. Obiectelor (persoane, parti ale trupului, animale, alte obiecte ca:
pantofi, fotografii etc.);
b. Activitatilor (reale sau fantezii in care persoana doreste sa se angajeze
cu obiectul sexual);
c. Impulsurilor (este vorba de ceea ce il motiveaza pe individ pentru a se
angaja in activitate sexuala cu obiectul respectiv);
d. Valentelor (atitudinea individului asupra obiectului si activitatii sexuale;
valentele difera in intensitate si pot fi pozitive sau negative).
Harta poate avea constelatii de obiecte, activitati si valente care sa fie
dependente de circumstantele sociale; atitudinea fata de activitatea sexuala
trece si prin filtrele sociale, filtre care in cazul voyeurului nu mai exista.
Harta atractiei sexuale a unui voyeur contine:
a. Obiectele: femei tinere dezbracate sau care sunt in proces de dezbracare.

Parafilii

b. Activitatile: urmarirea acestor femei, observarea si masturbarea; exista si

posibilitatea unei masturbari ulterioare, masturbare care nu survine
neaparat la locul observarii.
c. Impulsurile: dorinta de a urmari persoane care se dezbraca sau care sunt
angajate in activitati sexuale.
d. Valentele: cand valentele sunt pozitive pentru el, considera ca este
responsabilitatea victimelor de a-si proteja intimitatea; valentele sunt
negative atunci cand voyeur-ul experimenteaza culpabilitatea.

Teorii explicative
1. Teoriile psihanalitice. Freud descrie V. = exacerbare a instinctului scopofilic, considerat
normal, si care se exprima in activitatea sexuala obisnuita. Dorinta de a privi = mecanism
defensiv fata de anxietatea provocata de contactul genital. Trei factori esentiali in
dezvoltarea V.:
a. Preocupare numita hypercathexis (investire exacerbata a libidoului/interesului intrun obiect, persoana sau idee); exacerbarea simtului vazului.
b. Experientele postnatale ce au presupus schimburi vizuale cu mama, dublate de frica
pierderii mamei si sanului; frica de castrare, ce isi are originea in observarea
organelor genitale ale adultului. V. apare ca o incercare de a retrai anumite
evenimente din trecut individul incercand sa obtina controlul asupra
evenimentelor terifiante si/sau sa retraiasca o experienta placuta.
c. Traumele din anii 1-2 de viata care fragilizeaza relatia mama-copil. Aceste traume
stau la baza problemelor de identitate sexuala si la scindarile dintre Ego si
Superego.
2. Teoriile invatarii sociale. V. reprezinta un comportament care se dezvolta ca rezultat al unei
invatari defectuoase. Laws si Marshall (1990) considera ca patternurile excitatiei sexuale
ale unui individ sunt produsul unei conditionari, modelari si a unei reintariri diferentiatorii.
In principiu, felul in care expresia comportamentului sexual este construita si transpusa
intr-o harta a atractiei sexuale nu este cu mult diferit de felul in care orice comportament
este dobandit.
3. Teoria lui Freund (courtship disorder theory) asupra parafiliilor ce intra sub incidenta
legala. Cf. Lui Freund, voyeurul este fixat pe primul stadiu al alegerii unui partener (cel in
care isi vede/observa un potential partener), stadiu pe care nu reuseste sa il depaseasca.
4. Teoriile biologice. Fac referire la rolul impulsiului din perspectiva fiziologica, mai degraba,
decat din perspectiva motivationala.

Alte forme

Alopelia placerea sexuala obtinuta exclusiv in a privi alte persoane care intretin relatii
sexuale.
Audiolagnia ascultarea altor persoane care fac sex.
Dogging practicarea sexului in locuri publice, dar nu in vazul tuturor, a fi observatii de
alte persoane si apoi la randul lor a-i observa pe altii facand acelasi lucru. Amomaxia se
refera strict la realizarea actului sexual sau a altor jocuri erotice in masina.
Ecouteurism a asculta, fara permisiune, alte persoane care intretin relatii sexuale.

Parafilii

Mixoscopia bestialis privitul unei alte persoane care intretine relatii sexuale cu un animal.
Mixoscopia contemplarea altor persoane care intretin raporturi sexuale, care consimt si
sunt constiente de faptul ca sunt privite. (Reciproca autagonistofilia forma de
pseudovoyeurism).
Mixoscopic zoofilia observarea animalelor copuland.
Scoptofilia (Scoptolagnia) contemplarea unor alte persoane angajate in acte/activitati
sexuale, cu consimtamantul persoanelor observate.

TROILISMUL
Descriere generala
-

Provine din lb. franceza trois=trei si descrie o parafilie care se refera la a privi partenerul
care este angajat in act sexual cu o alta persoana.
Allen (1969) troilistul doreste ca sotia sa intretina act sexual cu un alt partener in timp ce
el este prezent dar si cazul in care tatal aranjeaza sa-si observe fiica (care s-a maturizat) si
partenerul acesteia in timp ce intretin raporturi sexuale. In cazul troilismului cei care
intretin relatii sexuale sunt pe deplin constienti ca sunt observati.

Teorii explicative
-

Incercarea de a retrai scena primordiala in care parintii, intretinand raporturi sexuale, l-au
conceput pe individ (Allen, 19690.
Identificarea de tip incestuos, in care observatorul poate avea astfel de relatii sexuale cu
mama, sora sau fiica (Yalom, 19600.
Identificarea sexuala cu barbatul care performeaza actul sexual (Coleman, 1964).
T. este mai des intalnit la barbati dar se intalneste si in cazul femeilor.
In lb. engleza se mai foloseste termenul de threesies.
In lb. spaniola se folosesc conceptele candalagnie sau candaulism.

Parafilii

PICTOFILIA
Descriere generala
-

Excitatia sexuala se produce la vizualizarea de fotografii, reviste sau imagini video cu

incarcatura erotica si pornografica.
Individul poate viziona singur aceste materiale, dar si in prezenta partenerului sexual.
Se diferentiaza de voyeurism prin faptul ca nu presupune observarea unor indivizi care nu
consimt; participantii din imaginile si filmele pornografice sunt constienti de natura erotica
a activitatilor pe care le performeaza si cunosc faptul ca aceste materiale sunt folosit in
scop erotic de catre alte persoane.
Alte denumiri: grafolagnia, iconolagnia.

Futanari forma de arta care este centrata pe animatiile de tip pornografic cu personaje
hermafrodite. Printre reprezentarile si secventele cele mai intalnite sunt: femei cu organe
genitale specifice ambelor sexe, femei cu penis in locul clitorisului, sau cu un clitoris urias,
personaje cu un penis de dimensiuni exagerate, scene de insertie a penisului in uretra altui
personaj etc.

Ero Guro Nansensu miscare artistica si literara cu originea la inceputul anilor 20, 30 in
Japonia, acceptiunea lui s-a erotizat capatand valentele decadentei sexuale si a perversiunilor
sexuale extreme. Ero Guro este si un subgen al pronografiei japoneze si al hentaiului (animatii
cu caracter pornografic) incluzand elemente explicite de violenta, mutilare, desfigurare,
precum si scene de acte parafilice cum ar fi urofilia si coprofilia.
Reprezentarile artistice ale fenomenului Ero Guro Nansensu isi au radacinile in picturile
erotice ale unor artisti ca Yoshitoshi, ce infatisau printre altele decapitari si diferite acte de
violenta din istoria Japoniei. Utagawa Kuniyoshi prezenta teme similare, insa si scene de viol,
bondage si crucificare erotica.

Parafilii

SADISMUL
Descriere generala
- Provine de la Marchizul de Sade care a descris persoane ce traiau satisfactia sexuala in
timp ce ii chinuiau pe altii sau in timp ce isi agresau partenerul sexual.
- In literatura de specialitate, termenul a fost introdus de Richard von Krafft-Ebing, in
lucrarea sa Psychopathia Sexualis unde descrie trasaturile definitorii ale sadismului
sexual, astfel: experienta senzatiilor placute, inclusiv a orgasmului prin producerea actelor
de cruzime, pedepse corporale aplicate altor persoane sau animalelor.
- Eulenberg (1911) a introdus notiunea de umilinta psihologica asupr altora in
conceptualizarea termenului de sadism sexual.
- Fromm (1977) a descris sadismul ca fiind pasiunea de a avea controlul absolut si
nerestrictionat asupra altor fiinte, fie ca este vorba de un animal, de un copil, un barat sau
o femeie; a forta pe cineva sa indure durere sau umilinta fara sa fie capabil sa se apere
este una dintre manifestarile controlului absolut, dar nu este singura. Cel care are control
complet asupra altei fiinte o transforma pe aceasta in proprietatea sa, in timp ce el devine
zeul celuilalt.
- Descrierile ulterioare au considerat asocierea dintre sentimentele de putere si control cu
placerea sexuala si gratificatia ca fiind o trasatura esentiala a sadismului sexual.
- Alti teoreticieni au considerat fanteziile sexuale violente ca fiind elementul esential in
sadism.
- ICD 10 defineste sadismul ca fiind preferinta pentru activitatea sexuala care presupune
bondage, generarea durerii si umilintei unei alte persoane.
- DSM IV (2000) precizeaza ca sadismul sexual implica acte in care individul obtine excitatie
sexuala din suferinta psihologica sau fizica cauzata victimei.
- Ipostaze ale sadismului:
1. Doar la nivel de fantasmare, individul poate invoca fanteziile sale in cursul
activitatii sexuale cu partenerul, insa, nu trece la act.
2. La nivel de act: cu un partener care consimte sau cu un partener care nu
consimte.
- Atat la nivel de fantezie cat si la nivel de act, suferinta victimei este cea care genereaza
excitatie sexuala la individul sadic.
- Cf. DSM IV (2000), severitatea actelor sadice creste cu timpul, iar cand sadismul devine
sever sau cand se asociaza cu tulburarea de personalitate antisociala, indivizii cu sadism
sexual isi pot vatama grav sau chiar ucide victimele.

Cercetari si date statistice

Parafilii

Diez si colab. (1990) au realizat un studiu pe un lot de 30 sadici sexuali, din care
majoritatea erau criminali. Rezultatele au relevat faptul ca, majoritatea dintre acestia
erau de rasa alba, aveau loc de munca stabil (75%), erau casatoriti (50%) in momentul in
care comisesera fapta; 43% avusesera experiente de tip homosexual (anterior si nu in
timpul detentiei), 23% au raportat ca fusesera abuzati fizic in copilarie, iar 20% ca au fost
abuzati sexual in copilarie. 90% dintre ei nu savarsisera nici o alta fapta penala, 50%
avusesera experiente legate de consumul de droguri, 93% isi planificasera cu
meticulozitate fapta pe care o comisesera impotriva unor victime perfect necunoscute. Cel
mai frecvent agresorii isi rapisera victimele, le tinusera captive pentru mai mult de 24 de
ore, le legasera si le pusesera o banda adeziva la ochi si un calus in gura. Majoritatea
dintre acestia, dupa ce au violat victimele, le-au inserat anumite obiecte in diferite orificii
ale corpului. Toate victimele fusesera torturate 53% si-au inregistrat crimele pe casete
video/audio sau fotografiind iar 40% pastrasasera anumite suveniruri de la victimele lor.
Rezultate similare au gasit si Burgess, Hartman, Ressler, Douglas si Mac Cormack (1986),
lotul studiat fiind de 36 de criminali sadici sexuali 92% rasa alba, cu o inteligenta
superioada; 53% cu simptome psihiatrice; 69% abuz de alcool; 33% abuz de droguri; 46%
diferite tulburari de natura sexuala; 42% abuz fizic suferit; 74% abuz emotional; 43% abuz
sexual. Studiul acestor autori au evidential si cateva aspecte care sunt predictive pentru
fanteziile de tip sadic. Printre acestea se numara: reveriile frecvente din timpul zilei,
izolarea de tip compulsiv, minciuna patologica, incendierea, distrugerea unor proprietati si
bunuri, cruzimea fata de copii.
Potrivit Beauregard si Prolix (2002), Marshall si Kennedy (2003), cercetarile din domeniul
psihologiei judiciare si exemplele oferite de criminalisti nu sunt neaparat reprezentative
pentru sadismul sexual in general. Insa, cercetarile realizate de Prolix, Blais si Beauregard
(2005), au aratat faptul ca indivizii sadici care au comis un delict sexual, comparativ cu
ceilalti indivizi care comisesera diferite delicte sexuale fara amprenta sadica, isi
planificasera fapta, au folosit diferite arme, au rapit victima, au legat-o, i-au introdus
diverse obiecte in vagin, au strangulat-o, dupa care i-au mutilat cadavrul. Acelasi studiu a
relevat, de asemenea, ca inainte cu 48 de ore de a comite fapta, indivizii sadici avusesera
un conflict puternic cu o femeie, erau extrem de nervosi si de excitati din punct de vedere
sexual si au raportat o multitudine de fantezii cu caracter sexual deviant survenite cu
putin timp inaintea comiterii faptei. Aceeasi autori, in 2006, au aratat faptul ca indivizii
sadici aveau rezultate semnificativ inalte la subscalele schizoida, schizotipala, evitanta,
histrionica, la Inventarul MCMI (Milton Clinical Multiaxal Invetory).
Studii realizate cu privire la fanteziile comiterii violului pe un lot de barbati normali fara
antecedente criminate arata faptul ca 30% dintre subiecti au admis ca au fantezii sexuale
legate de comiterea unui viol, 16-20% dintre subiectii investigati se excitau la gandul unor
activitati sado-masochiste, subiectii relatand si fantezii legate de provocarea durerii
femeilor, respectiv legare si biciuire.
Numeroase studii denota faptul ca, unii dintre subiectii cercetarilor realizate pe studenti au
recunoscut ca ar viola o femeie in conditiile in care ar sti sigur ca nu ar fi prinsi. Aceste
studii se refera la fantezii si nu se ofera informatii cu privire la cate din aceste fantezii se
transforma in act.
Un studiu realizat de Abel si colab. (1988) a aratat ca 18 dintre sadici erau de asemenea si
masochisti, 47% mai comisesera un viol, 21% erau exhibitionisti, 25% se angajasera in
actiuni voyeuristice si frotteurism si 33% molestasera copii.
O corelatie intre sadism, transvestitism si fetisism a fost evidentiata in studiile realizate de
Prentky, Cohen si Seghorn, Diez si colab. (1990).

Parafilii

Teorii explicative
a. Teoriile psihodinamice. Freud (1961) a privit sadismul sexual ca un rezultat al fixarii la
stadiul oral si are la baza asocierea intre sexualitate si agresivitate; de asemenea ,
conform perspecitvei freudiene, sadismul se origineaza in momentul in care copilul ajunge
sa isi reprezinte actul sexual intre parinti ca o forma de subjugare sau de agresiune.
Alte cercetari din sfera psihodinamicii au aratat faptul ca sadismul sexual se poate
dezvolta odata cu invatarea utilizarii toaletei, moment in care placere sexuala este
acceptata si repudiata (Sadger, 1926).
Teoriile mai recente au numit crimele cu caracter sexual surogate de matricid. Potrivit
acestora, ura impotriva mamei se naste in conditii de agresiune din partea acesteia la
adresa copilului, comportamente de umilire, injosire, dominare, pedeapsa abuziva sau
chiar abuz sexual; ura se exacerbeaza mai ales in conditiile absentei figurii paterne (fizic
sau emotional). Astfel, copilul poate dezvolta sentimente de ostilitate, neincredere, manie,
ura, inadecvare care se vor exprima in comiterea crimei cu caracter sexual.
b. Teoriile comportamentaliste indica faptul ca sadismul sexual isi are originea in asocierea
dintre excitatia sexuala si stimulii de natura agresiva; aceasta asociere este mentinuta
ulterior prin fanteziile sexuale si prin masturbare.
MacCulloch (1983) a propus un model prin care sadismul sexual se invata, este deprins din
conditionarea clasica. Bazandu-se pe studiile facute pe criminali cu trasaturi sadice, ei au
afirmat faptul ca o asemenea conditionare rezulta din dezvoltarea unor legaturi intre
sexualitate si agresiune (inclusiv la nivelul fanteziilor) si in contextul interactiunii dintre
trasaturile de personalitate si esecurile pe plan sexual ce converg in sentimentul
inadecvarii si in lipsa de asertivitate.
Se pare ca in timp, continutul fanteziilor de tip sadic creste, si ca urmare, individul incepe
sa le transpuna in act.
Modelul realizat de Burgess si colab. (1986) include 5 faze ale dezvoltarii fanteziilor
sexuale de tip sadic precum si structurile cognitive care sustin comportamentul sexual
crminal de tip sadic:
a. Prima faza existenta unui mediu social precar in care individul nu beneficiaza de
protectie, afectiune, masuri de corectie aplicate pentru comportamente
neadecvate.
b. In faza a doua ori este martorul unui abuz, ori este el insusi abuzat =>
dezvoltarea unor fantezii agresive menite sa ii confere sentimentul controlului intrun mediu in care, copil fiind, se simte neajutorat.
Acest abuz este un element extrem de important in ceea ce priveste dezvoltarea
sociala a copilului si are ca efect aparitia unei excitatii sexuale fiziologice ca raspuns
la acel abuz, contribuind in felul acesta la alterarea perceptiilor si patternurilor
copilului vis-a-vis de relatiile interpersonale. Se presupune ca aceste evenimente
traumatizante (abuzuri, batai) duc spre dezvoltarea unor sentimente de nesiguranta
vis-a-vis de persoanele in care ar trebui sa aiba incredere, sentimente exacerbate si
de lipsa unui model parental adecvat.
c. In cea de-a treia faza, individul dezvolta trasaturi negative care il invalideaza in
ceea ce priveste formarea, mentinerea si dezvoltarea relatiilor interpersonale
rezultatele fiind:
Izolare sociala;
Adancirea in fantezii ce contin elemente de sexualitate si agresivitate (ca o
forma de substitut al contactelor sociale si a atasamentului emotional);
Lipsa dezvoltarii valorilor prosociale. In aceasta faza, individul isi formeaza
anumite structuri si scheme cognitive in care procesarea informatiei este

Parafilii

exclusiv tintita asupra reducerii afectelor negative asociate cu sentimentul de

neputinta si anxietate; totodata, el este centrat pe detinerea controlului
asupra celorlalti si incepe sa dezvolte idei cu caracter antisocial.
d. In faza a patra, actiunile violente, cum ar fi abuzul asupr persoanelor, animalelor,
sau diferite comportamente antisociale sunt reintarite datorita efectelor pozitive
(cum ar fi obtinerea placerii) si a absentei sanctiunilor. In felul acesta, individul nu
isi dezvolta sentimentul controlului propriilor impulsiuni, empatia si nici abilitatea de
a rezolva anumite conflicte.
e. In faza a cincea, individul isi evalueaza actiunile si isi planifica comportamentele
viitoare, exacerbandu-si nevoie de agresivitate, putere, control, dominare; treptat isi
intareste mecanismele de evitare a sanctiunilor.
Cercetarile recente sustin rolul principal jucat de existenta fanteziilor sexuale in cazul
criminalilor sadici.
Hazelwood si Warren (1995) au indicat faptul ca, fanteziile sexuale in randul criminalilor
includ 5 aspecte: relational, parafilic, situational, autoperceptiv si demografic. Acestea
contribuie la alegerea victimei, reducand cenzura si inhibitia comportamentului, stimuland
sentimentul de omnipotenta, crescand excitatia fiziologica si permitand punerea in
practica a actelor criminale cu caracter sexual. Cu cat scade in intensitate si gratificatie
activitatea de tip masturbator, cu atat creste dorinta de a pune in aplicare aceste fantezii.
c. Teoriile fiziologice - bazate pe cercetari realizate in randul criminalilor sadici au evidentiat
existenta unor anomalii din punct de vedere neurologic, endocrin, hormonal si
cromozomial.
In general, aceste cercetari sunt realizate pe un numar mic de cazuri si de aceea
rezultatele nu se pot extrapola.
-

Niciuna dintre aceste teorii nu este eminamente validata; astfel, putem conclude ca, doar
interactiunea dintre factorul biologic, psihologic, social, in mentinerea si perpetuarea
comportamentului sexual de tip sadic, contureaza un potret cat mai aproape de adevar
pentru aceasta parafilie.

Tipuri de sadism sexual

Krafft
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

Ebing descrie 8 subtipuri:

Lust murder / erotofonofilia;
Necrofilia;
Ranirea femeilor prin flagelare;
Injosirea femeilor;
Diferite tipuri de agresiune fizica asupra femeilor (cum ar fi taierea parului);
Biciuirea barbatilor;
Cruzimea indreptata impotriva animalelor;
Fantasmarea la actele sadice fara infaptuirea acestora.

Hirschfeld (1956):
a. sadismul major:
lust murder;
necrofilia;
stabbing;
b. sadismul minor:
agresiunea si umilirea unui partener care nu consimte;
bondage;

Parafilii

flagelarea usoara;
submisivitatea.

Alte forme de sadism sexual

Amokoscisia dorinta de a taia, a mutila partenerul.
Biastofilia / Sadistic rape asalt si viol (hetero/homosexuala). Diferenta dintre viol si violul
sadic: violul=preferinta fata de victima care opune rezistenta si care nu consimte; viol
sadic=obtinerea excitatiei sexuale prin provocarea suferintei fizice si umilintei unei
anumite victime. Cf. Abel, in timp ce pe violatori ii excita activitatea sexuala neconsimtita,
fortata, sadicii sexuali sunt atrasi de folosirea violentei in sine. Potrivit lui Money (1990),
dezvoltarea biastofiliei depinde de mai multi factori: predispozitii ereditare (in special in
legatura cu impulsivitatea si instabilitatea emotionala), anomaliile hormonale existente in
timpul procesului de crestere si dezvoltare a organismului, relatiile perturbate in familia de
origine, violenta domestica (abuzuri fizica, sexuale si emotionale) si legatura cu alte
tulburari psihice precum tulburarea de personalitate antisociala sau tulburarea bipolara.
Biastofilia poate fi letala.
Un fenomen legat de biastofilie este raptofilia, care se refera la obtinerea excitatiei si a
grtificarii sexuale prin a fi victima unui viol.
Canibalismul sexual extrem de rar intalnit. Cele mai multe cazuri se refera la criminalii
extrem de periculosi, care dupa ce isi ucid victimele, consuma carnea lor.
Necrofilia atractia sexuala fata de cadavre; fantasmarea sau chiar realizarea actului
sexual cu un cadavru. Tot aici intra si cei care ucid pentru a-si procura cadavre.
Necrofilia platonica contemplarea cadavrelor, fara atingere.
Krafft Ebing a descris necrofilia ca o manifestare a sadismului, in timp ce Ellis a evidentiat
ca dorinta de a rani nu este o trasatura a necrofiliei, ci mai degraba un element de natura
fetisistica implicat in asemenea cazuri. Hirtchfeld a descris necrofilia ca fiind violarea
persoanei care deja este moarta si abuzul sexual al unei persoane care mai intai a fost
omorata, motivatia fiind a o poseda si a o distruge si dupa moarte. Rosman si Resnick au
facut distinctia intre necrofilie autentica, care ar intruni criteriile DSM III 1987 si
pseudonecrofilia:
1. Necrofilie autentica: fantezii si nevoi sexuale intense, recurente fata de cadavre /
actiuni ca urmare a impulsurilor (pe o perioada de minim 6 luni); individul gaseste
aceste fantezii si nevoi suparatoare si invalidante.
2. Pseudo-necrofilia: cazuri accidentale in care subiectul se angajeaza in relatii sexuale
cu un cadavru, fara existenta in prealabil a unor fantezii.
Aceeasi autori realizeaza diferenta intre:
1. Homicidul necrofilic criminalul ucide pentru a obtine un corp cu care sa se
angajeze in raporturi sexuale;
2. Fantasma necrofilica individul are fantezii vis-a-vis de cadavre, fara sa se
angajeze in nici un fel de activitate sexuala cu acestea.

Necrozoofilia / necrobestialitate omorarea animalelor / cadavrele de animale.

Piquerismul injunghie o victima de sex feminin in fese sau sani si apoi fuge.
Vampirismul incizii sau muscaturi pentru a lasa sangele sa curga, sange care se bea de
cele mai multe ori.
Prins a propus patru tipuri de vampirism: complet necrosadism, ingestia sangelui si
activitate necrofilica; vampirism fara ingestia sangelui = necrofilie; vampirism fara
producerea mortii si autovampirism ingestia propriului sange.

Parafilii

Vanden Berg si Kelly fac distinctie intre vampirism si necrofilie, intrucat vampirismul este
indreptat catre fiintele vii. Tot ei, fac distinctia intre vampirism si sadism sexual,
vampirismul nefiind intotdeauna acompaniat de durere si suferinta.
Zoosadismul durerea si suferinta animalelor.
Dippoldism aplicarea de pedepse corporale copiilor.
Dacrifilia (Dacrilagnia) provocarea lacrimilor celorlalti.

MASOCHISMUL
Descriere generala
- Termenul provine de la romancierul austriac Leopold von Sacher-Masoch, care descrie in
romanul Venus invesmantata in blanuri, suferintele si umilintele la care este supus un
barbat aflat in mainile unei femei dominatoare.
- Krafft Ebing este cel care a descris masochismul sexual, detasandu-l de stigmatizare si
facandu-l subiectul cercetarilor stiintifice. El este primul care a oferit o descriere detaliata
a acestui tip de comportament si a subliniat faptul ca spre deosebire de majoritatea
parafiliilor, M. se intalneste mai des la femei, neprecizand insa, ca poate aparea si la
homosexuali.
- Schrenck-Notzing a introdus termenul de algolagnie = tanjire dupa durere - cu referire la
sadism cat si la masochism.
- Mai tarziu, Freud extinde conceptul, descriind aceasta parafilie: individul care
experimenteaza placere prin generarea durerii altora in relatiile sexuale, este de
asemenea, capabil de a experimenta durerea in relatiile sexuale in aceeasi masura ca si
placerea = sado-masochism. Freud este cel care a elaborat notiunea de masochism moral
= personalitate care in permanenta ia decizii nefavorabile repetate, cauzandu-si in felul
acesta suferinta, fapt pentru care in multe lucrari termenul de masochism este adesea
utilizat pentru a descrie un astfel de comportament, neavand conotatii sexuale.
- ICD 10 foloseste termenul de sado-masochism, referindu-se la faptul ca individul obtine
excitatie si satisfactie sexuala atat din activitatile de tip sadic cat si din cele de tip
masochist.
- In DSM IV cele doua concepte sunt tratate distinct, cu precizarea ca, pentru a fi
diagnosticare, individul trebuie sa aiba fantezii excitante sexual intense si recurente, pe o
perioada de cel putin 6 luni, precum si impunsiuni sexuale sau comportamente implicat

Parafilii

acte reale; fanteziile si impulsiunile trebuie sa cauzeze detresa in plan social, profesional
sau in alte domenii.
Masochismul ca devianta sexuala, se inscrie in aria parafiliilor. Termenul a fost preluat
pentru a descrie si tulburarea defetista a personalitatii.
Masochismul sexual se refera la situatia concreta in care individul este umilit, batut, legat,
torturat, abuzat fizic sau moral.
Ca forme de manifestare M. Sexual poate surveni doar la nivel de fantasmare, transpus in
act in activitatea de cuplu cat si in activitatea sexuala solitara:
1. Doar la nivel de fantasmare fantezii ce se refera la faptul de a fi violat de alte
persoane in timp ce este lovit sau legat de altele etc fantezii invocate in cursul
activitatii sexuale insa fara a trece la act.
2. La nivel de act:
a. In cuplu: masochistul manifesta servitute corporala, este legat la ochi,
batut, biciuit, incatusat, umilit (i se rostesc injurii, se poate urina sau
defeca pe el, poate fi fortat sa se tarasca precum un caine etc), i se
aplica socuri electrice, este intepat, mutilat; individul poate dori sa fie
imbracat in scutece, sa fie tratat ca un copil; frecvent se practica
deprivarea de oxigen.
b. In activitatea sexuala solitara: individul realizeaza el insusi impulsiunile
sexuale masochiste (inteparea cu ace, autoflagelarea, ranirea,
aplicarea de socuri electrice, asfixiofilie, diverse mutilari).
Unele persoane se pot angaja in acte masochiste fara a creste gradul de periculozitate,
mai ales pentru integritatea corporala, a actelor lor, altii cresc insa, cu timpul severitatea
actelor masochiste, acest lucru accentuandu-se in timpul perioadelor de stres, de cele mai
multe ori rezultatul fiind vatamarile grave sau chiar decesul.

Cercetari si date statistice

- Cf. Cercetarilor lui Kinsey, Pomeroy, Martin si Gebhard, 26% din subiectuu de ambele sexe
au experimentat excitatie sexuala intensa cand au fost loviti; procent infirmat ulterior de
cercetarile lui Hunt (1974) doar 3% dintre barbati si 5% dintre femei au raportat un
asemenea raspuns.
- Cercetari mai recente 1989 de catre Person, Terestman, Myers, Goldberg si Salvadori
arata ca, in randul studentilor, un procent de 3-4% au raportat faptul ca fusesera legati
sau umiliti in timpul interactiunilor sexuale si 1% ca au biciuit, palmuit sau batut un
partener care a consimtit.
- Fanteziile cu caracter masochist nu sunt neobisnuite in cadrul fanteziilor erotice ale
barbatilor normali in timpul fanteziilor sexuale 46% au dezvaluit o fantezie sexuala in
care erau rapiti si violati de o femeie; 12% aveau fantasma umilirii; 36% - scena in care ar
fi legati si stimulati sexual de o femeie; 17% aveau fantasma in care manifestau un
comportament extrem de agresiv; 5% se imaginau batuti (protivit cercetarilor realizate de
Crepault si Couture, 1980).
- Primii sexologi au evidentiat faptul ca masochismul apare in general la femei, lucru
justificat si de fundamentul biologic, dar si de cel social, conform carora femeile au o
tendinta de a fi in general submisive.
- Studiul relizat de Arndt, Foehl, Good (1985) a evidentiat faptul ca 30 % dintre femei
fantasmau cu privire la situatia in care erau inrobite de un barbat. Spengler (1977) a
aratat faptul ca, aproape toate femeile care ofereau servicii sexuale barbatilor masochisti
erau prostituate si ca nu aveau nici un fel de preferinta sexuala pentru aceasta activitate,
el considerand sadismul autentic in randul acestor femei o fictiune creata de catre
barbatii masochisti. Cu toate acestea, studiile realizate de Alison, Santilla, Sandnabba si

Parafilii

Nordling (2001), Moser si Levitt (1987) au demonstrat faptul ca un procent de 13-30%

dintre subiectii sadomasochisti erau femei si foarte putine dintre acestea erau prostituate;
de asemenea, aceste femei erau adesea bisexuale, iar barabatii, in mare majoritate,
heterosexuali.

Teorii explicative
-

Freud a descris sadismul si masochismul ca fiind complementare si a sugerat faptul ca

masochismul deriva din impulsurile sadice. In termeni freudieni, peroanele masochiste se
tem de incest, castrare si comportamentul lor reprezinta o raportare implicita la o figura
parentala temuta. Astfel, persoanele masochiste se elibereaza de sentimentul de
culpabilitate prin faptul ca isi lasa partenerul sexual sa le controleze, abuzeze.
O alta ipoteza releva faptul ca masochismul reprezinta o dorinta inconstienta de a itnretine
raporturi sexuale cu o figura paterna. Aceste ipoteze au fost infirmate de cercetarile
realizate de Baumeister, Stillwell si Heatherthon (2006), care evidentiau faptul ca
persoanele masochiste nu faceau dovada unui sentiment de vina si ca sentimentul de vina
nu implica neaparat dorinta de fi pedepsit.
Alte cercetari arata faptul ca, persoanele masochiste au suferit o rana narcisica, iar
comportamentul lor reprezinta un mecanism paradoxal de mentinere a stimei de sine, in
pofida abuzului pe care trebuie sa il indure si prin faptul ca devin centrul atentiei in
activitatile sexuale.
Teoriile invatarii plaseaza originile tuturor parafiliilor in copilarie; persoana asociaza
placerea cu durerea si astfel traumele experimentate devin sexualizate la varsta adulta;
practic, acesta este un mecanism psihologic prin care persoana isi redobandeste
sentimentul controlului si al puterii.
Teoriile psiho-sociale descriu practicile masochiste ca o evadare din sine, individul
abrogandu-si responsabilitatea actelor sale.

Forme de masochism

Algolagnia obtinerea stimularii si placerii sexuale prin durere fizica (adesea aplicata
zonelor erogene).
Persoanele pot duce o viata normala, se pot bucura de un preludiu obisnuit, pot avea
raporturi sexuale normale, insa, cand sunt expusi la un stimul sexual dureros isi pierd
controlul.
Termenul a fost introdus in 1892 de Albert von Schrenck-Notzing, pentru a descrie
masochismul sexual si pentru a face distinctia de termenul care se utiliza anterior,
algofilie, termen care descrie mai degraba o atractie bazata pe afectiune si iubire.
Cf. lui Havelock Ellis, algolagnia include atat sadismul cat si masochismul. Cei mai multi
cercetatori considera algolagnia un fenomen fiziologicin care stimulul dureros este
interpretat la nivelul creierului ca fiind placut.
La inceputul sec.XX A. Era privita ca o tulb. Psihologica, treptat aceasta perspectiva
incepand sa se schimbe.
Raportul Kinsey arata faptul ca, foarte multi dintre cei considerati normali, se bucurau de
durerea resimtita in contextul sexual. Se pare ca primele ipoteze lansate asupra acestei

Parafilii

parafilii, nu erau bazate pe cercetari empirice, ci mai degraba contituiau sursa unro
rpejudecati si atitudini discriminative, considerandu-se ca aceste practici sexuale erau
eminamente patologice si chiar ca aceasta parafilie ra legata de violenta, criminalitate si
tendinte de tip sociopat. Cercetarile actuale nu au gasit nici o legatura directa intre
acestea.
A. nu este considerata o parafilie periculoasa, decat in cazul in care durerea este
provocata uneo persoane care nu consimte, care nu este de acord cu aceste practici, sau,
in cazul in care durerea este provocata animalelor.
Termenul nu se gaseste in DSM. In alte surse este echivalent cu o forma patologica de
sadism = algolagnie activa, sau cu o forma patologica de masochism = algolagnie pasiva.
Autoasasinofilia fantasmarea la propria moarte, premeditarea propriei morti, asasinari.
Autonecrofilia imaginarea propriei persoane in ipostaza de cadavru.
Autoungulafilia zgarierea propriilor organe sexuale uneori ajungandu-se chiar la
sangerare, rani profunde.
Crematofilia gandul de a fi ars de viu, incinerat.
Tafefilia de a fi ingropat de viu.

BDSM (Bondage & Discipline, Dominance & Submission, Sadism & Masochism)
Descriere generala
-

Se refera la grupa de practici sexuale denumite si sado-masochism, practici sexuale ce au

la baza dominarea si supunerea partenerului, legarea si disciplinarea lui, insotite de
extazul sexual la receptarea durerii, la incatusare, lovire, sau la aplicarea acestora
partenerului.
Practici sexuale in care se folosesc diferite obiecte funii, catuse, lanturi, fasii de material
pentru a lega partenerul si a-l domina si poseda sexual.
Partenerul consimte la aceste practici, simtind placere sexuala aflandu-se intr-o pozitie de
neajutorare.
Utilizarea acestei tehnici genereaza excitatie si gratificare sexuala ambilor parteneri.
Multe persoane ajung sa-si dezvaluie fanteziile sexuale legate de bondage abia dupa ce
castiga incredere in partener, realizarea acestor fantezii aducand un plus de apropiere
intre cei doi.

Parafilii

In practicile BDSM, relatiile dintre cei doi sunt atat de factura fizica, cat si psihologica. Unul
dintre parteneri este dominatorul (Top, Dominant), celalalt este sumisivul (Bottom,
Submissive), amandoi resimtind placere.
Actul sexual poate surveni dar nu este esential.
Practicile BDSM sunt prestabilite, planificate dinainte cu acordul ambilor parteneri, iar
dincolo de punerea in scena a episodului BDSM (desfasurat ca o secventa a unei piese de
teatru), durerea, umilirea si celalalte aspecte implicate in aceste practici pot fi resimtite ca
ofensatorii, neplacute, repudiate.
Principiile fundamentale ale acestor practici necesita consimtamantul ambilor parteneri,
asumarea responsabilitatii, maturitate si precautie. Sub egida SSC Safe, Sane &
Consensual, aceste practici se delimiteaza atat din punct de vedere legal cat si din punct
de vedere etic de crimele si delictele cu caracter sexual precum si de violenta domestica.
Alti practicanti prefera codul RACK Risk Aware Consensual Kink presupune asumarea
responsabilitatii individuale a fiecarei parti implicate, fiecare partener isi asuma
responsabilitatea pentru integritatea sa fizica. Codul RACK se bazeaza mai mult pe
asumare riscului, decat pe increderea in siguranta practicilor.
Intre practicantii BDSM se incheie un asa-numit contract prin care fiecare individ este
constient de riscul la care se supune, stie ce are voie sa faca si ceea ce ii este interzis si isi
asuma responsabilitatea propriei integritati. Limita dintre suportabil si insuportabil este
conditionata de catre practicanti prin folosirea unui asa numit cod verbal, care poate fi un
cuvand sau o onomatopee, ce trebuie respectata riguros; concret, folosirea acestui cod,
inseamna stoparea practicilor care nu mai pot fi suportate/indurate de catre unul dintre
parteneri.
Practica BDSM presupune o cunoastere fina a unor aspecte importante legate de fiziologia
si anatomia umana, precum si de psihicul uman. Practicantii BDSM cunosc bine aspectele
legate de siguranta.
Intre doi practicanti BDSM se creeaza o relatie de empatie reciproca, fiecare stiind cum si
cand anume sa actioneze, totodata cunoscand limitele suportate de celalalt.

Fatele ale BDSM

1. Bondage & Discipline bondage=tehnici de restrangere si limitare a miscarilor corpului
pentru generarea placerii sexuale; discipline=folosirea unor reguli si a pedepsei pentru a
controla comportamentul celuilalt. Pedeapsa poate fi durerea fizica sau umilinta generata
mai mult la nivel psihologic sau chiar imobilizarea partenerului.
Kinbaku (Sokubaku) tehnica japoneza de bondage ce presupune folosirea unei franghii
(asanawa) de 4-6mm diametru si 7-8m lungime. Kinbaku are in vedere imobilizarea
spatelui si a feselor si mai ales presarea sanilor si organelor genitale.
2. Dominance & Submission pattern de comportamente, obiceiuri si ritualuri legate de
impunerea si acceptarea dominantei intr-un context erotic.
Se refera mai mult la un aspect psihologic al BDSM.
Exemple de practici: jocuri cu caracter educativ, jocuri erotice de rol (mama-fiu/tata-fiica),
rolul unui animal de companie. Cea mai utilizata tehnica este cea in care autoritatea si
supunerea sunt delimitate prin rolurile de stapan si de sclav.
Acest pattern comportamental se poate extinde pe durata intregii vieti, iar totala supunere
a unui partener vs. autoritarismul exacerbat al celuilalt se compenseaza prin devotiune si
solicitudine reciproca, ceea ce confera acestor cupluri un grad mai mare de stabilitate in
relatia lor. Poate fi o forma de dependenta reciproca.

Parafilii

Supunearea consimtita se poate exprima si prin purtarea diferitelor accesorii (zgarda),

realizarea de tatuaje si piecinguri, adoptarea unei tunsori scurte sau raderea in cap.
3. Sadism & Masochism practici: ciupituri, muscaturi, zgariatul cu unghiile, palmuirea fetei,
feselor, sanilor, folosirea de franghii, lanturi, catuse, curele, cuburi de gheata, bice, nuiele,
costume de piele, zgarzi, cearca incinsa, ustensile de uz medical, folii de plastic, clesti de
rufe, electrostimularea erotica, asfixiofilia sau mumificarea.
Intre cei doi se creeaza o conexiune psihologica aparte, contand foarte mult experienta in
folosirea acestor practici a dominatorului, adica a celui care aplica stimulii durerosi si
starea emotionala a celui care recepteaza durerea.
-

BDSM a devenit o subcultura.

Exista comunitati intregi in L.A., N.Y., Atlanta, Seattle, Boston, Chicago, Houston, San
Francisco, San Diego, Minneapolis, Dallas, Toronto, Vancouver, Londra, Paris, Berlin,
Amsterdam, Munchen, Koln, Hamburg, Roma.
Persoanele care sunt pe rand ori dominatoare ori submisive, in cadrul aceluiasi cuplu sau
in alte relatii = switches.
Termeni simbol in BDSM: spanking, beating, pinching, flagellation, cuffing, chaining,
whipping.
Un concept antagonic este vanilla sex practicile sexuale traditionaliste (fara BDSM,
fetisuri si alte obiecte sexuale sau perversiuni).
In prezent, BDSM nu intra in categoria bolilor mintale nu sunt incluse in DSM IV.
La Congresul Mondial de Sexologie din 2007 s-a descoperit ca BDSM este o forma de
interes sexual al unei minoritati, nu o forma de patologie datorata unui abuz din trecut sau
a unor disfunctii de natura sexuala.
In 1990 Kinsey 5-10% dintre americani s-au angajat in activitati sexuale ce implicau
BDSM; 11% barbati si 17% femei au incercat bondage-ul.
Potrivit unui studiu din 2005, realizat pe un lot de 317000 de oameni din 41 tari, aprox.
20% au folosit masti, legarea la ochi, sau alte tehnici bondage, iar 5% s-au declarat
explicit practicanti BDSM (Durex Global Sex Survey 2005).

Alte practici care se leaga de BDSM

Amaurofilia preferint pentru un partener care nu poate vedea, fiind legat la ochi /
realizarea actului sexual intr-un ambient total intunecat.
Amiquesis nevoia, insotita de excitatie, de a zgaria partenerul in timpul actului sexual.
Autonepiofilia a se imbraca, a avea comportamentul unui copil mic sau a fi tratat de
partener ca un copil mic. Se mai numeste infantofilie, autopedofilie sau anaclitism.
Adolescentism / Juvenilism a se imbraca si/sau a se comporta ca un adolescent, a fi
tratat de catre partener ca adolescent.
Belonefilia atractie sexuala fata de ace, intepaturi.
Claustrofilia a se lasa inchis in spatii mici. Poate fi o forma de pedeapsa apartinand
BDSM.
Consuerofilia coaserea cu ac si ata a anumitor zone de piele.
Merintofilia excitatie sexuala produsa prin legare.
Salirofilia / Saliromania manjirea, murdarirea partenerului, ruperea hainelor acestuia,
manjirea cu noroi sau murdarie, incurcarea parului, stricarea make-up-ului, a-l obliga pe
partener sa poarte anumite haine, care in mod obisnuit l-ar face neatractiv. Nu implica
vatamarea corporala a partenerului / ranirea si se rezuma la modificarea aspectului fizic.
Odaxefilia (Odaxelagnia) placere sexuala atunci cand este muscat sau cand isi musca
partenerul.

Parafilii

Fornifilia asezarea partenerului intr-o pozitie imobila, asemanatoare mobilei.

Tamakeri femeia loveste, strange si trage brusc testicolele unui barbat.
Uretralism (uretral manipulation) introducerea de obiecte, corpuri straine in uretra
pentru generarea placerii sexuale. Poate fi de tipul autoerotic, hetero sau homosexual, sau
se poate face apel la serviciile medicale. Pericole: distrugerea tractului urinar, infectii ale
uretrei si ale tractului urinar, alunecarea obiectelor in uretra.
Interpretarile psihodinamice au sugerat faptul ca indivizii focusati erotic pe stimularea
uretrei prezinta unele mecanisme de tip regresiv si fixatie pe anxietatea castratoare. Wise
a aratat faptul ca uretralismul are trasaturi comune cu fetisismul si cu comportamentul de
tip fetisistic.
Un concept legat de uretralism este autocateterismul/cateterofilie placerea sexuala
obtinuta prin introducerea unei sonde in pripria uretra.

HIPOXIFILIA (ASFIXIOFILIA)
Descriere generala
-

Impiedicarea oxigenului sa ajunga la creier, asfixiere pentru obtinerea placerii sexuale.

Exista si asfixierea autoerotica.
In lb.engleza se utilizeaza si: Kotzwarism, Erotic asphyxiation, Autoerotic asphyxia, Erotic
self-strangulation, Breath control play.
Parafilie de mare risc deces.
Metode folosite: apasarea pieptului, folosirea streangurilor, mastilor, pungilor de plastic
sau diferitelor produse chimice (un nitrat volatil).
Cf. Gowitt si Hanzlic (1992) cea mai frecventa metoda de inducere a asfixierii este
folosirea unei legaturi/franghii in jurul gatului.
In DSM IV A. Este descrisa ca forma de masochism sexual.

Parafilii

Cercetari si date statistice

-

Majoritatea cazurilor de autoasfixie erotica nu contin elemente de masochism sexual =>

parafilie distincta si separata de masochism.
Hazelwood si colab. o rata de aprox. 12% de cazuri de masochism sexual in randul
hipoxifilicilor.
Blanchard si Hucker arata ca nu exista nici o alta activitate speciala in afara de masturbare
si autoasfixiere in aceste cazuri.
Doua comportamente sexuale frecvente asociate sunt imbracarea hainelor sexului opus si
bondage.
American Psychiatric Association (2000) exista 1-2 cazuri de asfixiofilie soldata cu
moartea persoanei la 1 mil. de persoane anual.

Teorii explicative
1. Teoriile psihanalitice H. = comportament de tip masochist.
Impulsurile sexuale si agresive orientate asupra obiectelor incestuoase devin masochiste,
ca o pedeapsa pentru dorintele de tip incestuos si ca mecanism de aparare fata de teama
de castrare.
Aceste teorii sugereaza, de asemenea, ca indivizii si-au erotizat sentimentele de slabiciune
si neajutorare care sunt depasite in mod simbolic prin actul supravietuirii asfixierii.
Intr-o alta interpretare, A. este privita ca o pedeapsa pentru masturbare, si ar reduce din
anxietatea provocata de Superego.
2. Teoriile invatarii sociale. Comportamentul extrem de drastic, punitiv, rigid al parintilor este
considerat ca fiind baza asocierii dintre pedeapsa si sexualitate. Ca argument la aceasta
ipoteza, Friedrich si Gerber au raportat ca intr-un grup de adolescenti hipoxifilici erau date
evidente potrivit carota, fiecare dintre acestia avusesera, experimentasera, senzatia
sufocarii corelata cu abuzul sexual sau fizic, parafilia avand conotatia unui act de retraire a
acelor experiente.
Alte cercetari, au raportat ca aceaste persoane aveau mame dominatoare si tati nonsuportivi emotionali.
3. Model comportamentalist alternativ Laws, ODonohue: asfixia sexuala = comportament
dobandit ce devine o parte a unui ritual parafilic masturbator datorita efectelor pozitive
de tip intaritor pe care le produce; actul asfixierii creste intensitatea orgasmului.
4. Rolul mass-mediei invatarea asfixiei autoerotice din literatura pornografica, din filme,
stiri publicate in media sau chiar prin autodescoperire.

Parafilii

ZOOFILIA
Descriere generala
-

Termenul introdus de Kraft Ebing, definind fanteiile sexuale, nevoile si comportamentele

de tip sexual indreptate catre animale.
Comportamentele zoofilice includ: felatia, cunnilingus-ul, coitul, masturbarea animalului si
sexul anal cu acesta.
Tipul de animal este adesea unul in proximitatea caruia s-a aflat timp indelungat in
copilarie.
In DSM IV zoofilia este la categoria parafilii fara alta specificatie.
Prohibitiile religioase impotriva acestui comportament sexual se gasesc si in Vechiul
Testament si in Talmud.
O parafilie apropiata este exhibitionismul zoofilic expunerea actului sexual cu un animal
in fata altor persoane.
Zoosadism cand excitatia sexuala se produce prin cauzarea durerii si suferintei
animalelor.
Necrozoofilie / Necrobestialitate exitatie sexuala legata de omorarea animalelor sau de
cadavrele acestora.

Parafilii

Alte aspecte ce apartin mai mult spectrului voyeuristic: mixoscopia bestialis a privi la o
alta persoana care intretine raporturi sexuale cu un animal si mixoscopic zoofilia
observarea animalelor copuland.
Alti termeni folositi: zooerastia, bestialitatea, bestiosexualitatea.

Cercetari si date statistice

-

Cf. APA sunt foarte putine date statistice pentru a confirma sau infirma ipoteza cf. careia
zoofilia este o parafilie rara.
Au fost realizate estimari privitoare la frecventa contactelor sexuale cu animale: 8%
barbati, 1.5% preadolescente, 3.6% postadolescente avand macar 1 contact sexual cu
un animal.
Frecventa mult mai mare in mediul rural.
Crepault si Couture studiu cf. caruia 5.3% subiecti avusesera fantezii legate de
activitatea sexuala cu un animal.
Multe persoane care manifesta zoofilie se pare ca au mai multe comportamente sexuale
aberante.
APA arata ca persoanele care au zoofilie sufera si de alte tulburari psihice. Acest lucru a
fost confirmat si de cercetarile realizate de Alvarez si Freinhar, Duffild, Hassiotis si Vizard zoofilia prezinta o frecventa mult mai mare in randul pacientilor din psihiatrie decat in
randul altor pacienti care nu sufera de boli psihice.
Un studiu din 2000 de catre Miletski lot de 93 persoane arata ca subiectii isi explicau
comportamentul prin: orientarea sexuala catre animale, fantezii sexuale cu animale,
nevoia de a-si exprima dragostea si afectiunea fata de un animal. Subiectii aveau varsta
medie 20 ani, jumatate avand studii superioare, aproape jumatate fiind singuri, neavand
nici un fel de relatie, 3 dintre ei erau casatoriti. 83% dintre subiectii cercetarii avusesera
contacte sexuale de tip heterosexual, 76.8% de tip homosexual si 40.5% cu ambele sexe.
Cele mai vizate animale au fot cainii si caii, vacile, oile si pisicile. Majoritatea subiectilor au
raportat faptul ca se simteau atrasi de mai multe specii de animale. Barbatii practicasera
atat contactul genital cat si oral cu animelele. Doar 17% au raportat ca au fost victimele
unui abuz sexual in copilarie.
Alt studiu Beetz (2002) esantion 113 barbati si 3 femei, varsta medie 30 ani, 1/3 cu
studii superioare. 79% era singuri, 62% isi doreau partener sexual uman, 25% nu
avusesera nici un contact sexual normal, 70% intretinusera contacte sexuale cu caini, 50%
cu cai. Cele mai frecvente comportamente sexuale: masturbarea animalului, contactul
mutual oral-genital, contactul oral-oral, penetrarea vaginala si anala a animalului,
penetrarea vaginala si anala a persoanei de catre animal.
Alt studiu Williams si Weinberg (2003) 114 indivizi marea majoritate considerau ca
sexul cu animale este extrem de placut si ca acestea au nevoie de afectiune.

Teorii explicative
-

Krafft Ebing distinctie intre resimtirea excittiei fata de animalele domestice si punerea
dorintei sexuale in act.
Alta perspectiva arata faptul ca zoofilia este initiata doar de catre persoane care sufera de
retard mintal sau de imbecilitate.
In 1964, Shenken argumenta faptul ca zoofilia nu este practicata in singuratate de catre
cei cu inteligenta cu mult sub medie si nici ca ar fi utilizata ca un substitut pentru relatiile
normale. El considera faptul ca zoofilia este o forma de psihopatologie in sine si ca este

Parafilii

intotdeauna relationata cu o tulburare clinica majora gen psihoza. Shenken a propus ca

zoofilia sa nu fie definita ca preferinta exclusiva pentru animale, considerand ca relatiile
sexuale normale pot fi, de asemenea, prezente in comportamentul individului. Cei cu
tendinte zoofilice nu au capacitatea de a-si exprima in mod adecvat emotiile fata de
ceilalti oameni => aceste emotii si sentimente sunt directionate catre un animal (ce
reprezinta de cele mai multe ori un substitut parental).
1968 Rappaport animalele starnesc un fel de invidie copilului datorita faptului ca
instinctele lor nu sunt supuse cenzurii; copiii fiind excitati si interesati de comportamentul
sexual al animalelor. Cf. autorului, zoofilia=forma de abuz asupra unui animal, abuz care
are semnificatia retrairii unei experiente traumatizante din copilarie; o conversie a urii si
maniei, resimtite fata de parinti, asupra animalului.
Traub-Werner (1986) zoofilia= forma de perversiune straveche ce a fost reprimata de
civilizatie, zoofilia manifestandu-se atat in conditiile in care nu exista sanctiuni sociale cat
si in conditii de repudiere si sanctiune sociala. Acest autor descrie zoofilia = inabilitate de
a diferentia agresivitatea de impulsurile sexuale, corelata cu o scizura in integrarea
imaginii corporale la nivel genital si cu agresivitatea indreptata impotriva simbolurilor
parentale.
Cerrone (1991) in manifestarea zoofiliei, factorul individual, familial si socio-cultural
contribuie in mod echidistant. Actul sexual cu animalul permite declansarea unei furii
reprimate si ca dominarea animalului ii confera individului un sentiment al controlului, care
ii lipseste cu desavarsire in situatiile sociale.
Alte explicatii s-au centrat pe rolul dorintelor de tip incestuos, pe legatura dintre
tulburarea de personalitate borderline si dinamica proceselor de atasament si separare, pe
teama privind relatiile heterosexuale si pe neincrederea in sine extrema.
Nagaraja (1983) a reliefat faptul ca indivizii cu tendinte zoofile devin excitati prin
observarea animalelor copuland; astfel in absenta unui partener sexual indivizii isi vor
satisface aceste nevoi cu un animal.

Forme de zoofilie
Avisodomia / ornitofilie pasari.
Cinofilia / canofilia caini.
Formicofilia animale mici, melci, broaste, furnici, alte insecte ce se tarasc pe corp, pe
organele genitale, zona perianala sau pe sfarcuri.
Ofidiofilia serpi si reptile.
Ponifilia ponei.

PEDOFILIA
Descriere generala
-

Alti termeni: infantofilie, nepiofilie, nepiolagnie.

Parafilii

Pedofilia = interesul general fata de copiii in varsta de pana la 13 ani (cf. DSM IV),
manifestat in ganduri, fantezii, impulsiuni, excitatie sexuala si comportament sexual.
Pentru ca un individ sa fie diagnosticat cu pedofilie, trebuie sa aiba cel putin 16 ani.
Greenberg, Bratford si Curry (1995) descriu 2 tipuri de pedofili: pedofili interesati de copiii
foarte mici si pedofilii interesati de copiii prepuberi.
Pedofilii pot fi atrasi doar de fete, doar de baieti sau de ambele sexe.
Pedofilii isi dezvolta in timpul adolescentei lor, interesul sexual fata de copii.
Abel si colab. Au descoperit ca interesul sexual fata de copiii mai mici de 18 ani e raportat
la 50% dintre agresorii sexuali ai baietilor si 40% dintre cei ai fetelor, 25% din cei care au
comis incestul.
Marshall, Barbaree si Eccles (1991) studiu pe 129 agresori sexuali 41% avusesera
impulsiuni sexuale fata de baieti inca din timpul adolescentei si 35% fata de fetite.
Unii indivizi cu pedofilie sunt atrasi exclusiv de copii, altii se simt atrasi si de adulti.
Pedofilii care actioneaza potrivit impulsurilor lor, se pot limita doar la dezbracarea si
privitul copilului sau se pot exhiba si masturba in prezenta lui, il pot atinge si mangaia; altii
practica felatia si cunnilinctia cu copilul sau il penetreaza cu penisul, degetele sau alte
obiecte straine.
Pedofilul poate sa manifeste o solicitudine crescuta fata de un copil pentru a-i castiga
afectiunea si increderea si pentru a-i cumpara practic tacerea (atasament emotional al
copilului fata de agresor si apararea acestuia de catre copil Sindromul Stockholm).
Cand sunt prinsi, se absolva de vina blamand copilul care a facut dovada unei atitudini
provocatoare sau caruia i-a aplicat o pedeapssa deoarece a avut un comportament
nepotrivit.
Pedofilii isi pot abuza proprii copii incest asociat cu pedofilie - , copiii vitregi, ai rudelor
sau copii din afara familiei.

Tipologii ale pedofililor

-

Tipologia heterosexuala-homosexuala si tipologia intrafamiliala-extrafamilial (Camilleri si

Quinsey):
1. Tipologia heterosexuala-homosexuala. O importanta distinctie trebuie facuta in
raport cu genul preferat. Majoritatea pedofililor 67% prefera fete, 33% - acelasi
sex. Pedofilii homosexuali recidiveaza cu o frecventa de doua ori mai ridicata decat
abuzatorii heterosexuali.
2. Tipologia intrafamiliala-extrafamiliala. Cei intrafamiliali se asociaza cu incestul.
Victimele incestului experimenteaza o frecventa mult mai mare a agresiunii sexuale,
si in cazul lor posibilitatea realizarii unui act sexual complet este mult mai mare.
Totusi, agresorii de tip intrafam. nu sunt la fel de devianti ca ceilalti, au mai putine
victime de sex masculin, provoaca mai putine rani si au o rata mult mai scazuta de
recidivism.

Teorii explicative
1. Teoriile invatarii. Laws si Marshall invatarea prin conditionarea de tip masturbator joaca
un rol important in dezvoltarea pedofiliei. Jocul copiilor poate include activitati exploratorii
ale corpului celuilalt, experiente ce se pot asocia cu placerea sexuala. Ulterior asocierea
dintre actul masturbator si amintirile acestor experiente din copilarie pot duce la o
anumita fixatie a excitatiei sexuale pe caracteristicile si trasaturile specifice corpului unui

Parafilii

copil: forma androgina, forma micuta a corpului, absenta caracteristicilor sexuale

secundare (par pubian, sanii) fixatie specifica pedofililor.
Alte conditii predispozante atasamentul defectuos intre parinte si copil, experientele de
abuz si de negijare precum si agresivitatea.
2. Ciclul abuzului sexual. Studiile arata corelatia dintre pedofilie si experienta abuzului sexual
in copilarie. Abuzul emotional suferit in perioada copilariei corelat cu diferite tulburari de
comportament este specific mai degraba exhibitionistilor sau biastofililor, pe cand abuzul
sexual este element specific, distinctiv chiar al pedofiliei (+gradul de vulnerabilitate
psihologica si diferentele interindividuale).
Alti factori ce contribuie la perpetuarea comp. Pedofil: relatia dintre victima si agresor,
tipul de act sexual implicat si durata abuzului sexual.
3. Tulburarile neuro-fiziologice. Krafft Ebing, a observat faptul ca autopsia creierului unui
pedofil evidentia anumite animalii ale lobilor frontal si temporal. Alte studii au sugerat
faptul ca leziunile pe creier se asociaza cu comportamentele sexuale pedofilice incluzand
colectionarea materialului pornografic avand ca obiect copiii si contactele sexuale cu
acestia. Potrivit unor cercetari, agresorii sexuali pedofili raportasera faptul ca suferisera
diferite leziuni, lovituri la cap inainte de varsta de 13 ani.
4. Teoria integrativa factori semnificativi in dezvoltarea comportamentului pedofil:
Relatiile defectuoase dintre copil si parinte in familia de origine;
Modalitatea severa de disciplinare a comportamentului copilului sau lipsa completa
a sanctiunilor;
Abuzurile fizice;
Asocierea dintre sex si agresivitate in perioada adolescentei;
Lipsa autocontrolului;
Dezvoltarea insuficienta a unor abilitati sociale care il predispun la rejectare din
partea sexului opus => atitudini negative fata de femei. Emotiile negative se vor
traduce in fanteziile sexuale cu caracter deviant. Interactiunea cu copilul =
modalitatea prin care individul isi satisface o serie de nevoi, nu numai pe cele
sexuale ci si nevoie de crestere a imaginii de sine, nevoia de apropiere
interpersonala, de control si de exprimare a masculinitatii.

Alte parafilii legate de criteriul de varsta

Anisonogamia / cronofilie partener sexual mult mai tanar/batran.
Blastolagnia femei mult mai tinere.
Corefalism sex anual cu tinere fete.
Efebofilia / hebefilia atractie sexuala a unui adult fata de un adolescent/tanar la etapa
postpuberala. Echivalentul feminin = lolitismul.
Shotacon japoneza, atractia fata de pre-puberi si puberi baieti dar si persoana care
sufera de aceasta parafilie. Shotacon impreuna cu lolicon fenomene controversate,
frecvent intalnite in animatiile japoneze de tip pornografic.
Gerontofilia batrani
Graofilia / matrinolagnia/anililagnia femeie mult mai in varsta.
Lolitismul atractie fata de copile adolescente. Echivalentul masculin
efebofilia/nimfofilia.
Partenofilia virgine, deflorare.
Teleiofilia atractia unui minor fata de un adult.

HIBRISTOFILIA SI FENOMENUL SERIAL KILLER GROUPIES

Parafilii

Excitatia sexuala provocata de persoane care au comis acte abominabile sau atractia fata
de aceste persoane.
Se leaga de fenomenul prison groupies / serial killer groupis SKG,
Prison groupies femei care se indragostesc de criminali inchisi/ orice persoana indiferent
de sex, care arata obsesii fata de criminali pana la atasamentul emotional extrem.
Hibistrofilia = atractia sexuala fata de scelerati.
Fenomenul groupies fascinatie grotesca fata de personalitatea respectivului / credinta ca
persoana criminala este nevinovata, inocenta.
Cauze ale acestei atractii:

Complexul salvatorului;
Nevoia de spectacol, de a fi in topul stirilor, in centrul atentiei;
Stima de sine precara;
Dorinta de a deveni din nimeni un cineva;
Sansa de a-si dovedi curajul, de a se lupta impotriva intregii lumi;
Recastigarea barbatului pierdut, in cazul femeilor care au crescut fara o figura paterna;
Implinirea unor fantezii personale odioase prin celalalt;
Complexul Frumoasa si Bestia (adora ideea de a fi aproape de pericol si au credinta ca nu
vor fi ranite).

FROTTEURISMUL
Descriere generala

Parafilii

Se mai numeste si toucherism.

Obtinerea placerii sexuale prin frecare organelor sexuale de o persoana necunoscuta.
Implica atingerea si frecare organelor sexuale de o persoana care nu doreste acest lucru
frecarea organelor sexuale de coapsele sau fesele victimei sau mangaierea organelor
genitale sau a sanilor cu mainile. Comportament ce survine indeosebi in spatii aglomerate.
De obicei persoana cu acest comp. Isi imagineaza o relatie afectuoasa cu persoana
agresata, fiind totusi constient de pericolul de fi descoperit si sanctionat.
Termeni apropiat: frottage joc eroti intre parteneri fara penetrare si frot act intim intre
doi barbati, frictionarea penisurilor fara penetrare.
Gregomulcia excitatia sexuala resimtita de un individ atunci cand este atins sau pipait de
catre o persoana necunoscuta in multime.

Factori de risc
1. Abuzul sexual si fizic;
2. Fanteziile sexuale deviante.
3. Leziunile de pe cortex. Cercetari pe numar de 445 subiecti arata faptul ca 6.5% subiecti de
sex masculin aveau un comportament aberant sexual de natura exhibitionista sau
frotteurista. Aceeasi autori arata ulterior ca esecul de a se reintegra in societate, abuzul de
substante, coreleaza cu prezenta unor comp.sexuale inadecvate.

Teorii explicative
1. Teoria incompetentei sociale Allen releva faptul ca indivizii ce manifesta comportamente
frotteuriste prezinta anumite tulburari de natura psihologica ce le provoaca o asa-numita
incompetenta sociala => limitarea accesului la posibilii parteneri si implicarea in relatii
normale. Alti autori adauga ca trasaturi definitorii timiditatea si inhibitia. Fedoroff a aratat
o corelatie intre Sindromul Asperger, retardul mintal si comportamentele frotteuriste.
2. Teoria impulsului sexual cf. Krafft Ebing frotteuristii ar putea fi indivizi cu hipersexualitate
care prezinta mari dificultati in a-si controla impulsurile masturbatorii. Freund a
argumentat faptul ca activitatea de tip frotteurist reflecta o preferinta pentru converstia
excitatiei sexuale in orgasm in faza tactila, la nivelul atingerii, individul nefiind capabil sa
depaseasca acest stadiu.
3. Modelul integrativ - contureaza o imagine asupra F. bazata pe urmatoarele aspecte:
a. F. isi poate avea originile in exp. copilariei timpurii;
b. Activitatile asociate F. tind sa coroboreze cu o varietate de comportamente
inadecvate in copilarie;
c. F. ca act apare in general la adultul tanar;
d. La maturitate actele de F. se asociaza si cu alte activitati de tip parafilic, si,
indeosebi cu E. si V.;
e. F. poate aparea si ca urmare a unor traumatisme craniene.

UROFILIA
-

Focusarea sexuala pe actul urinarii/urina in sine; atractia pentru urina, inghitirea urinei,
urinatul pe partener sau reciproca.

Parafilii

Se mai numeste: urolagnie, urofagie, renifleurism, undinism. Alti termeni: Golden showers,
water sports.
Denson descrie cateva subtipuri:
Undinismul urina constituie un fetis;
Urofagie ingurgitarea urinei.
Denson a aratat faptul ca, actul urinarii poate avea o conotatie masochista in momentul in
care individul doreste ca altii sa urineze pe el, sau sadica atunci cand urineaza pe partener
uromasochism si urosadism.
In cultura japoneza se utilizeaza si conceptele:
Omorashi retinerea urinei in vezica. Climaxul se produce in momentul mictiunii.
Omorashi yagai urinatul in locuri publice.
Omutsu omorashi sau oshime omorashi fetisul scutecelor, urinatul in scutec.

COPROFILIA
-

Atractie fata de fecale, ingerarea acestora sau manjirea propriului corp sau al partenerului
cu fecale. Aceste persoane manifesta interes in a defeca pe partener sau a se juca cu
materiile fecale.
Unii autori au definit focusarea coprofiliei pe actul eliminarii fecalelor, altii pe actul
consumarii excrementelor.
Cf. lui Smith o interpretare psihologica ar fi: excrementul reprezinta simbolic penisul, iar
prezenta materiilor fecale = mecanism de aparare impotriva anxietatii de castrare.
Alte denumiri: scatofilie, coprolagnie.
Alte concepte si parafilii legate de coprofilie:
Coprochezia ungerea corpului cu excremente.
Coprofagia consumul fecalelor.
Coprolagnia gandul, vederea sau atingerea unor fecale.
Chezolagnia masturbare in timpul defecatiei sau dupa.
Fecofilia placere sexuala in timpul defecatiei / privind partenerul defecand.
Flatulofilie atractie fata de mirosurile flatulente (gazele intestinale) personale sau
ale partenerului. Se mai numeste eproctofilia.
Misofilia murdarie, mizerie, voma, fecale. Presupune mirosirea, mestecare,
utilizare unor haine murdare, transpirate sau aticole legate de igiena menstruatiei.
Automisofilia murdaria propriului trup.
Osfresiofilia mirosuri neplacute, repugnante.

CLISMAFILIA
-

Introducerea unor lichide/substante in anus (realizarea unei clisme), activitate insotita

uneori de jocuri erotice si de actul sexual.

Parafilii

Este comun la ambele sexe. Kinsey femeile folosesc clismele ca procedeu de

masturbare. Alti autori au aratat faptul ca multi indivizi folosesc apa calda pentru a-si
curata rectul, in timp ce altii folosesc cafeaua, whiskey, vin, bere, iaurt si chiar cocaina.
Unii autori au evidentiat ca drogurile introduse in rect au o actiune imediata si sunt
absorbite foarte rapid similara injectiei intravenoase.
Procedeu cu riscuri serioase apar traumatisme rectale, blocarea unor obiecte in anus si
chiar deplasarea unor corpuri straine in tractul gastro-intestinal.
Studiu pe indivizi cu clismafilie => 3 categorii:
Tipul A considerau C. Ca anormala; isi autoadministrau, de obicei, clismele si
considerau ca acest comportament isi are originea in copilaria lor. In acest grup
existau indivizi care erau si masochisti, unii care aveau diferite fetisuri, si cativa
care se descriau ca fiind coprofili.
Tipul B comportamente similare celor de tip A, insa acestia isi acceptau clismafilia
si exista un partener implicat in aceasta practica.
Tipul C si-au integrat activitate clismafilica in viata intima si in relatiile lor; cunosc
alte persoane cu interese similare si prezinta o varietate de parafilii ca fetisismul
transvestic sau masochism.
Agnew ritualul clismei include 3 etape: insertia, umplerea rectului si expluzarea.

EMETOFILIA
-

Focusarea sexuala pe actul regurgitarii; placere sexuala obtinuta vomitand.

Un individ are atractie fata de voma si nu de procesul in sine => fetisism.
E. a fost raportata atat la barbati cat si la femei.
Se mai numeste si vomerofilia sau roman showers.

FETISISMUL
Descriere generala

Parafilii

Utilizarea anumitor obiecte (lenjerie intima, ciorapi, pantofi, cizme etc) pentru a obtine
placere erotica.
DSM IV si ICD 10 definesc F. in temeni de uzul obiectelor pentru excitatie si gratificatie
sexuala. Persoana cu F. se masturbeaza frecvent in timp ce poarta, mangaie sau miroase
obiectul fetis ori poate cere partenerei/partenerului sa imbrace oviectul in atimpul
activitatilor sexuale.
Enachescu descrie F.= modalitate simbolica de obtinere a placerii sexuale, nu atat prin
prezenta unui partener dorit, cat mai ales prin evocarea printr-un obiect simbol care ii
apartine. Autorul vede F. ca o forma de regresiune obiectual-simbolica.
Obiectul fetis este imperios cerut si intens preferat pentru generarea excitatiei sexuale,
existand cazuri cand in absenta acestuia pot aparea disfunctii erectile la barbati cf. DSM
IV.
Fetisismul poate constitui si o anumita parte/ trasatura/caracteristica a corpului sau chiar
lipsa unei parti a corpului.

Forme de fetisism
1. Fetisism care vizeaza atractia fata de obiecte:
Agalmatofilia manechine, figurine, statuete etc. Fantezie sau chiar dorinta de a
avea contact sexual cu ele sau de a vedea doua statuete copuland. Poate include si
obtinerea placerii erotice prin fantezia transformarii partenerului sau a propriei
persoane in obiectul parafilic si se poate asocia cu atractia fata de imobilitate,
nemiscare, paralizie fizica.
A fost mentionata pentru prima data de Krafft Ebing cazul gradinarului.
Termenul de pigmalionism face referire la ideea de iubire, a se indragosti de o
creatie proprie.
Altocalcifilia tocuri inalte ale pantofilor;
Androidism jucarii sau roboti cu infatisare umana. Robot fetishism eng.
Dendrofilia copaci/plante de dimensiuni mari; frictionarea de acestea.
Dorafilia mirosirea, pipaitul pieilor si blanurilor de animale.
Elfilia anumite tesaturi, materiale.
Fetisismul scutecelor purtarea de scutece.
Hemotigolagnia tampoane igienice indeosebi cele care au fost utilizate.
Hifefilia atingerea, frecarea de anumite obiecte vestimentare haine/lenjerie
intima indeosebi.
Pediofilia papusi.
Retifism pantofi/incaltaminte (opus Aretifism).
2. Fetisism in care obiectul este o parte sau o trasatura a corpului;
a. Morfofilia persoane cu anumite particularitati fizice proeminente.
b. Partialism atractia focusata asupra unei parti a corpului.
Abasiofilia individ schiop, beteg, cu dificultati locomotorii, proteze medicale/alte
dispozitive medicale.
Sentimentul de autoculpabilitate; mediul in care a copilarit persoana, mediul
profesional, stima de sine scazuta, relatii denaturare din trecut.
Autoabasiofilia gandul de a fi schiop sau de a se transforma intr-o persoana
schioapa/cu o anumita dificultate locomotorie.
Acomoclitism zone genitale epilate.
Acrofilia persoane inalte/inaltimi (opus acrofobia).
Acuculofilia barbati circumscrisi.

Parafilii

Alvinolagnia stomacul, abdomenul partenerului.

Anastemafilia individ mult mai intal/scund, diferenta de inaltime.
Anastimafilia persoane obeze.
Aretifism picioare desculte, fara incaltaminte.
Colpkinofilia sani mici, nedezvoltati, precum cei ai adolescentelor.
Colpofilia organe genitale.
Crucofilia contemplarea/dezmierdarea picioarelor.
Ciesolagnia / meiusiofilia femei insarcinate.
Dismorfofilia persoane diforme.
Ginelofilia/pubefilie par pubian.
Glutofilia fese.
Gonifilia genunchi.
Hierofilia persoane/obiecte sacre, crucifixe.
Hirsutofilia parul de pe corp.
Lactofilia / galactofilia femei care alapteaza, in timp ce alapteaza/a se lasa
alaptat.
Macrofilia oameni inalti/parti ale corpului supradimensionate (opus microfilia).
Menstruofilia / menofilia femei la menstruatie.
Microfilia persoane mici, scunde, partile ale corpului minuscule, obiecte sexuale de
dimensiuni mici. Dorinta de a fi redus la dimensiuni miniaturale.
Nanofilia persoane cu statura mult inferioara celei medii, pitice.
Nasofilia nasul partenerului.
Olfactofilia mirosuri emanate de trup, mai ales cele de la organele sexuale. Se mai
numeste osmolagnia, ozolagnia, barosmia.
Otofilia urechi.
Pigofilia fese.
Podafilia stimulul fetisist = picioarele.
Stigmatofilia tatuaje, piercinguri, modificari corporale. Nevoia de a marca
partenerul, reciproca.
Sudorofilia sudoarea partenerului.
Teratofilia / fermininofilia oameni cu trasaturi monstruoase.
Tricofilia parul.

3. Fetisism in care obiectul este lipsa unei parti a corpului.

Acrotomofilia amputari, interventii chirurgicale in urma carora partenerul ramane
fara un membru.
Este inrudita cu apotemnofilia dorinta de a fi amputat.
Include si atractia fata de zonele genitale mutilate.
Alti termeni amelotasis si amelotatista.
Apotemnofilia dorinta de a fi amputat, de a-si amputa unul sau mai multe
membre, care sunt sanatoase, sau de a arata ca un amputat.
Poate fi o tulburare neurologica, datorita unei leziuni a lobului parietal drept sau un
aspect al tulburarii integritatii corporale.
Monopediofilia partener care are doar un picior.

FETISISMUL TRANSVESTIC
-

Se mai numeste transvestitism/travestism.

DSM IV survine la indivizii pentru care comportamentul de travestire are drept scop
excitatia sexuala.

Parafilii

Persoana are o colectie de vestimentatie a sexului opus pe care o imbraca la anumite

intervale de timp, se masturbeaza atunci cand se imbraca in hainele sexului opus,
fantasmeaza ca este atat subiect feminin cat si masculin; masochismul sau sadismul
sexual poate fi prezent. Unele persoane pot purta doar un articol de imbracaminte, pot
avea preferinta fata de un articol de imbracaminte pe care sa il foloseasca in masturbare
si in actul sexual, ulterior.
Tulburarea incepe, de regula, in copilarie si adolescenta, iar travestirea nu este facuta
public pana in perioada adulta.
Daca F.T. survine in tulburarea de identitate sexuala, el nu este diagnosticat.

AUTOGINEFILIA
1.
2.
3.
4.
-

Tendinta parafilica a barbatilor de a simti placere la gandul de a fi femeie, placerea de a se

imagina femeie.
Blanchard descrie patru tipuri:
Autoginefilie transvestica fantasmarea/purtarea hainelor sexului opus ce se traduce ine
xcitatie sexuala.
Autoginefilie comportamentala a fantasma/realiza un act feminin, a avea o purtare
femininta, insotita de excitatie sexuala.
Autoginefilie fiziologica fantasmarea la fiziologia trupului femeii (menstruatie, sarcina,
lactatie, alaptare)
Autoginefilie anatomica fantasmarea la a avea trupul unei femei sau o parte din acesta.
De regula, fiecare dintre cele patru tipuri nu exista izolat, ci in combinatie cu alte forme.
Exista cazuri mai rare autoginefilie partiala barbati care se excita la gandul de a avea
anumite trasaturi anatomice ale femeii, cum sunt sanii, dar in acelasi timp pastrand sexul
barbatesc si fara a fantasma la alte aspecte.
Alti termeni: automonosexualism, eonism.
Termeni ce descriu atractia fata de fetisismul transvestic ce pot capata valentele unei
parafilii:
1. Ginandromorfofilia atractia sexuala fata de un barbat care se costumeaza ca o
femeie, atratia fata de travestiti, transexuali, she-males, sau fata de cei care doar
se imbraca precum femeile. Doua tipuri: cei care se simt atrasi de travestiti,
nefacand parte din aceasta categorie si cei care simt atractie fata de travestiti si se
descriu pe ei insisi ca fiind travestiti.
2. Andromimetofilia atractia sexuala fata de femeile care se costumeaza in barbati,
care au o infatisare si un comportament masculin sau care au suferit o operatie de
schimbare de sex.
Andromimesis femeie lesbiana ce joaca rolul barbatului adoptand atat
comportamentul cat si aspectul fizic al sexului opus.
3. Ginemimetofilia atractie sexuala fata de barbati care se costumeaza in femeim
care au o infatisare efeminata si un comportament feminin sau care au suferit o
operatie de schimbare de sex.
Gynemimesis barbat homosexual ce joaca rolul femeii si care adopta atat
comportamentul cat si aspectul fizic al unei femei.

PARAFILII LEGATE DE PROLIFERAREA CUVINTELOR OBSCENE

Parafilii

1.
2.
3.

Telefonscatofilia:
primul tip folosesc lbj. Obscen sau injuratori imediat ce li s-a raspuns la apel.
Al doilea tip seducatorul onctuos.
Al treilea tip inselatorul

Chat-scatofilia proliferarea cuvintelor obscene prin intermediul internetului.

Coprofemia rostirea unor obscenitati in public.
Coprolalia tendinta patologica de a profera obscenitati.
Cunilalia palcere sexuala care se obtine prin a vorbi despre organele genitale
feminine.
Erotolalia a-si genera placerea sexuala, se stimula sexual, insa doar la nivel
verbal, vorbind despre sex.
Fonofilia nevoia de a auzi, de a i se rosti cuvinte obscene in timpul actului sexual.
Narratofilia imaginarea si relatare de istorisiri erotice sau cu un continut
pronografic sau utilizarea unui vocabular obscen in prezenta partenerului sexual.