Ce sunt serviciile?

Servicile nu au defenitie clara dar majoritatea economitilor le privesc ca un sistem

de utiliti, n care beneficiarul cumpr sau folosete nu un produs, ci o anumit utilitate,
care-i confer anumite avantaje ori satisfacii, neconcretizate, n majoritatea cazurilor sub
form material i destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
Asociaia American de Marketing definete serviciile n felul urmtor: serviciile
reprezint activiti, beneficii sau utiliti care sunt oferite pe pia sau prestate n asociere cu
vnzarea unui bun material .
Specialist n marketing, Philip Kotler ofer la rndul su accepiunea potrivit creia
serviciul reprezint orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care
este, n general, intangibil, i al crei rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra
unui bun material.
O definiie cuprinztoare este dat de Christian Gronroos : un serviciu este o
activitate sau un grup de activiti mai mult sau mai puin tangibile, care au de obicei loc n
momentul interaciunii dintre cumprtor i prestator. Aceast definiie precizeaz pe lng
nematerialitatea serviciilor i importana hotrtoare a relaiei cumprtor-prestator, care
este de cele mai multe ori decisiv n prestarea serviciului.

Evolutia serviciilor
Evolutiile din ultimele decenii indreptatesc caracterizarea economiilor tarilor
dezvoltate ca "economii ale serviciilor". In actualul Top 500 de compani din lume realizat
de revista Fortune, cele mai de succes firme din tariile dezvoltate apartin sectorului
tertiar. Astfel pe primul lor se afla lantul de magazine Wal-Mart din Statele Unite ale
Americii.[1] In Germania in primele 20 de firme 8[2] dintre ele au ca obiect de activitatea
prestarea serviciilor.

Top Fortune - Top 500 de companii din lume

http://money.cnn.com/magazines/fortune/
Elvetia este recunoscuta ca tara serviciilor, acest lucru este demonstat si de
numarul mare de firme din domeniul serviciilor aflate in top. Numai putin de 8 firme se
afla in primele 10 firme.[3]

Desi acum serviciile au un rol important in economia oricarui stat, ele nu au avut
acelasi statut de la inceput.Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive
(A. Smith, D. Ricardo, S. Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea
serviciilor consta esential in servicii personale si domestice. Pentru ei transportul,
comertul, bancile erau intermediariutili in masura in care facilitau deplasarea si
achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare.
In trecut se spunea ca serviciile sunt o frana a cresterii economice, fiind un factor
inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a
productivitatii.
Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei,
revizuind conceptia despre cresterea economica. Astfel unele tari au inceput sa se axeze
pe sectorul serviciilor, cazul Elvetiei care nu investeste in industrie (exceptie industria
lactatelor, ceasurilor si a dulciurilor) deoarece este mai costisitor si amortizarea se face
lent ci in cresterea calitatiilor serviciilor.
Acesta este de altfel i cazul Romniei cu o pondere a populaiei ocupate n
servicii de numai 31,2% n anul 2000, iar in cel de-al doilea trimestru al anului 2009 rata
de ocupare fiind de 59,7%.
n lipsa unui indicator sintetic, capabil s exprime activitatea acestui sector i s
asigure comparabilitatea cu alte sectoare sau ri, se poate recurge la abordarea din
diverse unghiuri a contribuiei i, respectiv, a gradului de angajare a serviciilor n efortul
globalal dezvoltrii economiei.
n acest sens, ar putea fi luate n considerare, pe de o parte, proporia resurselor
umane i a fondurilor materiale angajate n acest sector, iar pe de alt parte contribuia lui
la crearea produsului intern brut i a valorii adugate.
Unii dintre indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a dimensiunilor i
evoluiei sectorului serviciilor l reprezint populaia ocupat (ponderea fa de total) i
modificarea acesteia n timp.
Din informaiile privind economia mondial rezult c, cu ct o ar are un nivel
de dezvoltare mai ridicat, cu att sectorul teriar (serviciile) deine o parte mai nsemnat
din totalul forei de munc. Corespunztor, n rile dezvoltate ale lumii, peste 2/3 din
populaia ocupat este angajat n sfera serviciilor n SUA, Canada,Elvetia, Olanda,
ajungnd la peste 73%, n timp ce, n rile cu un nivel mediu i sczut de dezvoltare
ponderea este de 35-40% - Portugalia, Grecia, Turcia.
Diferenele sensibile ntre ri reflect nu numai gradul diferit de dezvoltare ci i
o serie de particulariti privind structura intern a economiei i/sau a sectorului teriar,
opiunea pentru un anume model de cretere economic, tradiiile culturale i religioase,
gradul de militarizare a economiei sau rii.
In schimb, in cazul rilor est-europene, aflate n plin proces de tranziie, nivelul
mai modest al serviciilor este condiionat, dincolo de stadiul dezvoltrii economice, de
dificultile cu care se confrunt aceste ri i ritmul n care se realizeaz tranziia.
Totodat, o analiz a evoluiei dimensiunilor sectorului teriar, la scar mondial,
evideniaz tendina de cretere a acestuia, prin deplasarea continu a forei de munc
spre ramurile din sfera serviciilor.
2

Asistam in prezent pe plan mondial la trecerea la un nou tip de societate pe care

specialistii o caracterizeaza cu denumiri diferite cum ar fi:
-

societate post industriala (Daniel Bell Harvard)

societate neo industriala (Jonathan Gershuny)
al treilea val (Alvin Toffler)
informationala
a cunoasterii, etc.

Contributia serviciilor la cresterea economica

Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind

neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o
premisa si un rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem bancar
eficient, a unui sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de telecomunicatii, de servicii
de asigurare si a unei administratii publice eficiente sunt esentiale pentru infaptuirea unui
proces de crestere economica interna si pentru participarea la comertul International.
Mai mult, un sistem bancar bine organizat are capacitatea de mobilizare si
utilizare eficienta a capitalului nu numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin
investitii directe in alte economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
Amplificarea miscarii internationale a capitalului si fortei de munca in scopul
valorificarii lor mai eficiente conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.
De asemenea, dezvoltarea comertului cu produse de inalta tehnicitate si cu
instalatii complexe determina sporirea comertului international cu servicii cum ar fi cele
legate de transferul international de tehnologie, comertul cu brevete, know-how, servicii de
engineering. De mentionat este si faptul ca epoca actuala se caracterizeaza prin contracte
internationale deosebit de intense. Aceasta conduc, de asemenea, la amplificarea fluxurilor
internationale de servicii cum ar fi cele generate de calatoriiile de afaceri, intretinerea
reprezentantelor economice, participarea la organizatii internationale, congrese, conferinte,
colocvii, servicii de presa si telecomunicatii, burse de studii si documentare.
In tara noastra cresterea volumului serviciilor pentru populatie prestate cu plata sau
din fondurile sociale de consum raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind
procesul de reproductie a fortei de munca. Sfera serviciilor trebuie sa se adapteze flexibil
progresului care are loc in domeniul consumului in concordanta cu diferentierea necesitatilor
in diferite etape de dezvoltare a societatii.

Principalul reprezentant al teoriilor despre societatea post-industriala este Daniel Bell

care a scris o carte intitulata chiar The Coming of Post Industrial Society.
Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupata in
domeniul serviciilor, fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate. Astfel,
in tari ca SUA, Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia, Austria,
Olanda si Suedia, ponderea populatiei ocupata in domeniul serviciilor depaseste 70%. Chiar

si in tari cu un nivel mediu de dezvoltare sau sub medie - Spania, Portugalia, Grecia, Croatia,
Ungaria, Slovenia, Slovacia si Polonia, ponderea populatiei ocupata in domeniul serviciilor
depaseste 60%.
In Romania repartiia populaiei ocupate pe activiti ale economiei naionale arat c 30,1%
din totalul persoanelor ocupate erau concentrate n sectorul agricol, 28,7% n industrie i
construcii, iar 41,2% n servicii. n activitile neagricole erau ocupate 6460 mii persoane,
ponderi semnificative n rndul acestora fiind deinute de cele care i desfurau activitatea
n industria prelucrtoare (25,5%), comer (17,6%) i construcii (10,9%).

In tarile dezvoltate serviciile au o importanta majora la formarea PIB-ului, astfel

in Germania 71,3 % servicii, 27,8 si doar 0,9%, in Luxemburg serviciile au contribuit cu
80,6 %. Media in Uniunea Europeanaeste de 73,1 %. [4]

Sursa: http://www.romania-central.com/economy-of-romania/romania-gdpcomposition-structure-by-sectors.gif
In Romania serviciile au avut n intervalul 2002-2008 o pondere de circa 50%, n
primele ase luni ale acestui an fiind de 49,5%.[5]

Sursa: http://www.romania-central.com/economy-of-romania/romania-gdpcomposition-structure-by-sectors.gif
Si in tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia amploare, in Africa sub sahariana
serviciile au contribuit cu 47% pe cand industria a avut un procent de 37%, iar agricultura
doar 16%. Ceea ce inseamna ca cresterea economica din Africa sub sahariana s-a bazat
pe servicii, decat pe industrie. Desi cota servicilor din unele tari in curs de dezvoltare

1.
2.
3.
4.
5.

poate fie egala cu cea a unei tari dezvoltate, natura servicilor este diferita. In tarile bogate
sunt dezvoltate serviciile:
servicile financiare
turismul
servicile de transport
servicile medicale
educatia
Pe cand in tarile in curs de dezvoltare sunt prezente :servicile de transport, servicile
medicale (in crestere inAfrica sub-sahariana), servicile in IT (call-center).
De exemplu, n anul 2008, comparativ cu anul 20010, exportul serviciilor de afaceri s-a
majorat semnificativ n cazul urmtoarelor ri: Slovacia 60,2%; Polonia 58,8%;
Ungaria 47,4%; Slovenia 45,5%; Romnia 24,2%. n privina serviciilor financiare,
s-a nregistrat o cretere de 2,2 ori a exportului Cehiei, o dublare a celui aferent Slovaciei
i o majorare cu 22,5% n cazul Romniei.
Analiza dinamicii serviciilor informatice situeaz Romnia pe locul I, n cadrul noilor ri
membre UE, cu o cretere de 2,5 ori urmat de Cehia cu 2,2 ori i de Ungaria cu 43,1%.

Sursa:
intreprinderi/

http://www.financiarul.ro/2007/09/07/mutatii-pe-piata-serviciilor-pentru-

In concluzie servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui stat. In

continuare ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Consider
ca acest trend de inlocuire a industriei se va face din ce mai simtit si in tarile in curs de
dezvoltare.
O alt concluzie important, demonstrat de realitile economice, este c serviciile pot fi
considerate n acelai timp, premis i efect al industrializrii.
n privina serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate att n
6

satisfacerea unor nevoi materiale, ct i spirituale sau sociale, intrnd n acest proces n
relaii complexe cu bunurile materiale, relaii ce pot fi de concuren (substituie) sau de
stimulare (complementaritate).
Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor n creterea
economic, recunoscndu-se rolul de prim rang pe care acestea l au n prezent n realizarea
progresului economic i social.
Astfel, funciile serviciilor se nscriu ntre activitile cele mai importante creatoare
de avuie material i spiritual. Dintre acestea se remarc funciile de: cercetare-dezvoltare,
educaie (formare i perfecionare profesional), ntreinere (mentenan), aprovizionare i
stocaj, distribuie, potenarea utilizrii produselor, gestiunea i reciclarea deeurilor. Aceste
funcii nglobeaz, cu diferenieri n funcie de natura produselor, pn la 80% din costurile
totale ale acestora.
Pe de alt parte, eterogenitatea serviciilor face ca diferite prestaii s nu contribuie la fel la
creterea economic, serviciile mprindu-se din acest punct de vedere n: intensive n
munc (personal) i intensive n cunoatere (inteligen).
Aportul cel mai mare la creterea economic l au serviciile intensive n inteligen,
care contribuie la progresul tehnic n sens larg, contribuie ce poate fi analizat i msurat cu
ajutorul funciilor de producie.
Contribuia serviciilor la calitatea vieii se refer la trei aspecte mai importante:
consumul de servicii, relaiile serviciilor cu timpul liber i cu mediul nconjurtor.
Consumul de servicii este un indicator important al calitii vieii, existnd diferenieri
importante n privinacoeficienilor bugetari ai serviciilor (care exprim ponderea
cheltuielilor pentru servicii n cheltuielile totale de consum ale populaiei) ntre diferite ri,
precum i pe categorii socio-profesionale, determinate de diferenele n ceea ce privete
veniturile reale ale populaiei.
Relaiile serviciilor cu timpul liber vizeaz att mrimea acestuia ct i modalitile
lui de utilizare, serviciile fiind implicate att n creterea loisirului, ct i n crearea
condiiilor pentru loisir i petrecerea acestuia.
n sfrit, raporturile serviciilor cu mediul nconjurtor se concretizeaz att n
deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) ct i n protejarea lui prin:
mbuntiri funciare, amenajri silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. i nu n ultimul
rnd, prin educarea eco
logic a utilizatorilor productivi i finali.