Sunteți pe pagina 1din 1

Citind Lolita in Teheran

Azar Nafisi

Citind Lolita in Teheran am observant ca experienta de invatare era una foarte stricta, cu
norme precise, iar daca aceste norme erau incalcate urmau o serie de consecinte foarte grave
deoarece cu totii erau victimele unui regim totalitar infiltrat cu precadere in vietile lor
impunandu-le totodata fara incetare modelul sau fictional.
La universitate regulile erau foarte stricte si sanctiunile erau pe masura.Profesorul de
morala impreuna cu directoarea veneau in clasa si controlau fetele cerandu-le sa puna mainile pe
banca deoarece le interziceau in totalitate sa aiba unghii, iar daca elevele aveu directoarea i le
taiau pana le dadea sangele. Apoi le scoteau din sala de clasa prin escorta fara nici un fel de
explicatie, le controlau ghiozdanele ca sa nu aiba asupra lor arme sau produse de contrabanda,in
acest mod fiecare fata era perchezitionata. Toate fetele intrau printr-o deschizatura in gard in
incinta universitatii nici decum pe poarta ce verde pe unde intrau barbatii,astfel facandu-se
diferenta dintre barbat si femeie, unde erau inspectate. Prima data verificau daca studentele erau
imbracate corespunzator: culoarea hainelor, lungimea uniformei, grosimea basmalei, forma
pantofilor, obiectele pe care le aveau in geanta, cele mai vagi urme de machiaj, dimensiunea
inelelor si gradul lor de activitate; toate acestea erau verificate inainte de intrarea in campusul
universitatii unde studiau si barbatii, prin asta putem deduce ca femeia in general in Iran era
discriminata in fata barbatului.Femeile suportau rigori foarte stricte in acest stat,ele nu aveau
libertate, erau umilite de noile reglementari legislative, iar daca nu se supuneau regulilor erau
ridicate de pe strazi cu masini de politie, aruncate in inchisoare, biciuite, amendate. Toate
gesturile, pana si cele mai intime, erau interpretate politic. Daca nu purtau barba,daca nu dadeau
mana cu persoanele de sex opus, daca aplaudau sau fluierau la intalnirile politice erau drept
catalogati recalcitranti, iar aceste manifestari puteau fi interpretate ca parte a unui complot
organizat de imperialisti pentru a distruge cultura stramoseasca. Cei care traiau in Republica
Islamica Iran intelegeau perfect tragedia si absurditatea curizimii la care erau supusi. Predarea nu
era una usoara, profesorii erau supusi unor reguli total arbitrare. Bucuria de a preda era umbrita
de diversiuni si de consideratii impuse cu forta de catre regim. Principala grija a oficialitatilor de
la universitate nu era calitatea actului de predare in sine, ci mai degraba culoarea rujului
studentelor. Tot ceea ce ii preocupa era cum se pot sterge din programa scolara romanele lui
Bonte,pentru ca autoarea parea sa aiba o atitudine prea ingaduitoare in privinta adulterului,sau
cum se poate sterge cuvantulvin din povestirile lui Hemungway.

S-ar putea să vă placă și