UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE, AUDIT I ANALIZ
ECONOMICO-FINANCIAR
Programul de studii Contabilitate si Informatica de Gestiune

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs

Lect.univ.dr. Romic Adam

CUPRINS
1.

Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational

1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor

1.2. Unitatea economica - sistem cibernetic

1.3. Rolul si locul sistemelor informationale

1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic

11

1.5. Tipuri de sisteme informatice

15

1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne

18

2.

Ciclul de viata al sistemelor informatice

23

2.1. Modelul in cascada

23

2.2. Etapele si principiile de realizare a sistemelor informatice

24

3.

27

Analizele de fezabilitate

3.1. Fezabilitatea economica

28

3.2. Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor

30

4. Analiza sistemului informational existent

34

4.1. Tehnici de culegere a datelor

34

4.2. Studiul sistemului informational existent

36

4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor

38

4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco

42

5. Modalitati de obtinere a hardware-ului si software-ului

44

5.1. Hardware

44

5.2. Software

45

5.3. Selectarea furnizorilor de harware si software

48

6. Codificarea datelor

50

6.1. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice

52

6.2. Fazele realizarii codificarii

55

6.3. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori

56

7. Modelarea conceptuala a datelor

61

7.1. Modelul entitate-asociere-corespondenta

61

8. Modelarea logica a datelor

73

8.1. Modelul relational

74

8.2. Normalizarea datelor

75

9. Proiectarea schemei bazei de date

87

9.1. Structura generala a bazei de date

88

9.2. Configurarea unei retele locale de calculatoare

92

9.3. Organizarea bazei de date distribute

95

10. Modelul unui sistem informatic contabil integrat

103

10.1. Obiectivele sistemului informatic contabil integrat

103

10.2. Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat

104

10.3. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil

105

11. Securitatea si protectia informatiei

108

12. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice

112

12.1. Implementarea sistemului informatic

112

12.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice

115

12.3. Exploatarea sistemelor informatice

117

Bibliografie

120

Capitolul 1.
Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational
In contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi
practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte
restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor
de baza sau pentru sprijinirea deciziilor.
Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a
sistemelor informatice intr-o unitate economica.
1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor
Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau
subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem
este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura,
functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop.
Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile
sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale;
prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt
reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul
sau.
Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de
materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta
produsele finite, ca iesiri din acest sistem.
Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme
de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare:
S1 < S2 < S3 . < Sn,
3

Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai
riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o
independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in
interactiune, intr-un sistem mai mare.
La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte:

mediul in care acesta functioneaza

partile componente ale sistemului

relatiile care se manifesta in cadrul sistemului

intrarile si iesirile sistemului

obiectivul(ele) sistemului

Ce este un sistem informatic ?

Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre
program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ?
Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic, care presupune ca mediul in care
acestea exista este calculatorul.
Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare, prin
care se executa un anumit set de instructiuni. El are anumite date de intrare, care sunt prelucrate
si se obtin astfel rezultatele.
Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module
de calcul, cu diferite functiuni, care prelucreaza un volum mai mare de date, in vederea obtinerii
unor raporte, situatii sau actualizarea unor date.
Sistemul informatic este un ansamblu de componente, care interactioneaza intre ele (n.r. conform
definitiei sistemului) in vederea culegerii, prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii
anumitor decizii.
Dupa aceste definitii foarte simpliste, asupra carora o sa mai revenim, putem spune ca un alt
aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme, intrucat toate trei au anumite date de
intrare, pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm - de la mai simplu, la complex) in
vederea obtinerii unor rezultate.
Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. Cand vorbim de sistem informatic,
vorbim de locul unde acesta este implementat, de tehnica de calcul folosita, de aplicatiile si

programele informatice utilizate, de personalul de specialitate si de modul in care acesta

opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor.
Plecand de la aspectele enumerate, putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele
componente:

hardware

software

personal de specialitate

metodologii si tehnici de lucru

bazele de date

1.2. Unitatea economica - sistem cibernetic

Intreprinderea ca sistem, poate fi considerata un subsistem al societatii, care reprezinta mediul
sau. La randul sau, intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente,
servicii, compartimente etc.
Atribute manageriale
si tehnologice:
planificare
organizare
conducere
controlt
tehnologie

Resurse:
materiale
financiare
umane
informatii

INTRARI

PROCESE DE
TRANSFORMARE

Iesiri:
Produse/
servicii
profit /
pierdere

IESIRI

Management

Fig.1.2. Unitatea economica sistem cibernetic

O unitate economica, poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig.1.2.). Atunci cand se constata,
de exemplu, o scadere a volumului vanzarilor, deci o abatere de la obiectivul propus,
managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare. Acest
lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic.

Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare

conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate,
deciziile vor avea de suferit.
Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational, care sunt
memorate si prelucrate. Informatiile

reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt

rezultatul proceselor de prelucrare a datelor.

Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative, discuri magnetice), care formeaza
fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale,
contabilitate produse finite, contabilitate mijl. fixe etc.). In cadrul acestor posturi se efectueaza
operatii de prelucrare a datelor, potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea
articolului contabil, inregistrarea in contabilitatea cronologica, inregistrarea in contabilitatea
analitica si sintetica etc.)

1.3. Rolul si locul sistemelor informationale

Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii. Ele pot juca
un rol capital in succesul unei intreprinderi, prin furnizarea informatiilor de care are nevoie
conducerea si exploatarea lor eficienta, pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de
concurenti.
Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat, ci se afla intotdeauna intr-o
continua faza de modificare si realizare.
Din punct de vedere sistemic, o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format
din trei sisteme (fig. 1.3):
-

sistemul operational , care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza

sistemul de conducere, denumit si sistemul decizional

sistemul informational

Obiective, Sarcini

Rapoarte, dari de seama

SISTEM DE CONDUCERE
Informatii externe

Mediu
SISTEM INFORMATIONAL

Resurse

Produse, servicii
SISTEM OPERATIONAL

Fig.1.3. Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic

Sistemul operational reprezinta resursele umane, materiale si financiare si intregul ansamblu

organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere.
Cu alte cuvinte, el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile), in bunuri si servicii
(iesirile), iar in plan managerial transforma deciziile in performante.
Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor
metode specifice controleaza, dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul
indeplinirii obiectivelor stabilite. Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul
operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia.
Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale, de mijloace si metode
de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor, in vederea luarii deciziilor pe toate treptele
organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. El
reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre
unitatea economica si mediul extern.
Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica, permit cunoasterea
situatiei existente, a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare, cu scopul atingerii
obiectivelor firmei. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea
activitatii, cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte, sub o forma direct
utilizabila, la momentul oportun, in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale.

Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate

nivelurile decizionale.
Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale:
-

stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si

controlul, adica urmarirea modului de implementare a strategiilor, evaluarea performantelor

realizate, corectarea eventualelor dereglari,

putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice, tactice si operative.
La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. Acestea
sunt rezultate pe termen lung, privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. Informatiile
se refera la:
-

valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului

starea financiara actuala

modul de utilizarea a capacitatilor de productie.

La nivel tactic, informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind
planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu.
La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea
activitatilor curente ale firmei, informatii referitoare la productie (stoc de materii prime,
materiale), aprovizionare cu materii prime, materiale, la desfacere, situatia mijloacelor fixe,
situatia necesarului de mijloace de plata, a obligatiilor de plata , cu termene de scadente.
Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul
dezvoltarii unui sistem informational, intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a
intreprinderii. Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de
distribuire a autoritatii si responsabilitatii, realizata in functie de structura organizatorica.
Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice.
Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. In
procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele
materiale, financiare, umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor
propuse.
Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in
figura 1.4:

Conducere

Contabilitate

Desfacere

Personal

Productie

Financiar

Aprovizionare

Fig. 1.4. Fluxul informational dintr-o unitate economica

Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice,

iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere, aprovizionare, financiar, personal, productie.
De la aplicatii informatice simple, sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre
sisteme informatice complexe, in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa
ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor.
Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate, in
general procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare automata a datelor.
Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic, ca fiind o parte componenta a
sistemului informational, care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul
echipamentelor de calcul.
In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational, se poate aprecia
ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational, in sensul ca
noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere, prelucare si
interpretare a informatiilor in format electronic, ramanand a se executa manual doar activitatile
neformale.
Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu
organizatia in care exista, un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin
actiuni complexe, de reflexie si creatie.

Sistem informational neformalizat

Sistem informational formalizat

Sistem
informational
manual

Sistem
informational
asistat de
calculator

Sistem
informational
automatizat

Sistem informatic

Fig. 1.5. Relatia sistem informational - sistem informatic

Din fig. 1.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului
informational care sunt formalizabile, prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in
iesiri.
Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop, putem defini sistemul
informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode, procedee, echipamente de
calcul si personal de specialitate, prin care se asigura culegerea, verificarea, transmiterea,
stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor
Dupa cum rezulta si din definitie, putem spune ca sistemul informatic este format din
urmatoarele componente principale:
-

resursele materiale (hardware-ul) - totalitatea elementelor necesare pentru introducerea

datelor, prelucrarea datelor, stocarea programelor si rezultatelor obtinute, comunicarea
rezultatelor

resursele logice (software-ul) totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea

controlata a sistemului: sistemele de operare, sisteme de gestionare a bazelor de date,
programe utilitare, pachete de programe, software de aplicatii etc.

baza de date ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii.

personalul intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic:
specialisti (analisti de sistem, programatori, proiectanti de sisteme, ingineri de sistem,
administratori baze de date, operatori) si nespecialisti (consultanti, utilizatori finali
beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc.)

metodologiile principiile, proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru

a fi realizate sarcinile stabilite

10

1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic

Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate,

reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational.
Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale
echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate. Performatele se masoara prin
volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp.
Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului,
achizitionarea echipamentului, calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului.
Sintetic, se poate spune ca un sistem informational eficient, trebuie sa aibe urmatoarele calitati:
-

sa fie flexibil, adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii

sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie

sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational, iar forma de prezentare sa fie accesibila si
corespunzatoare

Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic, cuprinde cinci faze:

a) culegerea (colectarea) datelor
b) pregatirea datelor
c) prelucrarea datelor
d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date)
e) obtinerea informatiilor de iesire
a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale:
-

observarea mediului care genereaza datele

inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub
diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale)

Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte

(culegerea traditionala a datelor).
Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune
realizarea unui numar mare de activitati, cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea
datele pe documente (factura, bon de consum etc), cumuleze aceste documente pe loturi (de

11

regula pe o luna de zile), transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in

introducerea datelor pe calculator (operatori de date).
Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor
prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare, a scannerele de imagini si scanerele
pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR).
Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in
diferite puncte din intreprindere (sectii, magazie, birouri), care sa permita culegerea datelor la
locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate.
b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita
prelucrarea ulterioara:
-

clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material, simbol cont,
numar gestiune etc.) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare

gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar;

verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii

datelor (semnarea documentelor, datele sa fie complete etc.), inainte ca ele sa fie supuse
procesului de prelucrare;

sortarea datelor, prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii

c) Prelucrarea datelor, poate sa includa o varietate de activitati, cum sunt:

-

calcule matematice

compararea - supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care
exista o logatura logica

sintetizarea presupune comasarea informatiilor

filtrarea, prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare

In functie de metoda de culegere a datelor folosite, pentru prelucrarea datelor din tranzactii
putem avea :
- prelucrarea pe loturi (batch processing) - datelor acumulate intr-o anumita perioada, sunt
prelucrate la sfarsitul perioadei. Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un
mai bun control asupra datelor.
Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii, ca urmare a
decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor. Prelucrarea pe loturi este
recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce
au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite.

12

- prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o
tranzactie.Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale, un sistem bazat pe prelucrari in timp
real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc
(primirea facturii de la furnizor), le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material. In
cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material, ea poate fi furnizata
imediat printr-o simpla consultare a bazei de date.
Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul
continutului bazei de date, impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor,
lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare.
O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos:
Caracteristica
Prelucrarea datelor

Prelucrarea pe loturi
Datele
colectate,

tranzactionate
grupate,

Prelucrarea in timp real

sunt Datele tranzactionate sunt

sortate, prelucrate imediat ce ele

transcrise si apot prelucrate au fost produse

periodic
Actualizarea fisierelor

Dupa prelucrarea lotului

Dupa

prelucrarea

tranzactiei
Timpul de raspuns

Mai multe ore sau zile, dupa ce Cateva

lotul de date a fost prelucrat

secunde

dupa

producerea tranzactiei

d) Faza de intretinere a colectiilor de date, presupune:

-

memorarea (stocarea) datelor

actualizarea datelor

indexarea datelor

protectia datelor

De ex., o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei

de date, iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu
cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta, daca plata nu sa efectuat).

13

e) Obtinerea informatiilor de iesire. Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si

urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori. Informatiile de iesire pot
fi regasite sub forma de documente, rapoarte sau raspunsuri la intrebari.
Observatii:
- unele date pot fi colectate, prelucrate si memorate simultan, fara sa mai parcurga alte operatiuni
de iesire
- anumite date externe, ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii
Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate
in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei, gestiunea stocurilor si livrarilor, evidenta contabila si financiara, evidenta
resurselor umane, astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme
informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator.
Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de munc n
societate; multe locuri de munc tradi ionale vor dispare, si vor fi nlocuite de c tre informatic
i comunica ii electronice. Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact
major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor n ceea ce priveste noile forme de lucru si
activitatile pe care acestea le pot genera.
Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne
("conectate" - care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale.
Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor
de afaceri in afara limitelor teritoriului national. Astfel, o serie de companii au investit masiv
pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu
partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali.
O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de
munca folosite. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul. Mai mult
ea include utilizarea pe scara larga a Internetului, a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara
larga a softwarelului colaborativ Groupware.

14

1.5. Tipuri de sisteme informatice

Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1. In functie de domeniul de utilizare:
-

SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale. Specific acestor SI este faptul ca

datele de intrare, de regula, sunt furnizate prin documente, iar datele de iesire sunt furnizate
de catre sistem tot sub forma de documente, pentru interpretarea acestora de catre om

SI pentru conducerea proceselor tehnologice. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de

intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de
semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic
(presiune , temperatura etc), iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe
de executie, regulatoare, care modifica automAt parametrii procesului tehnologic. Se executa
in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic.

SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica. Asigura automatizarea calculelor

tehnico-ingineresti, proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor
din domeniile respective.

SI pentru activitati speciale. SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca
de ex. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica, medicina etc.

2. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii
-

SI pt. conducerea activitatii la nivelul unitatii economice.

SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup

SI pt conducerea ramurilor, subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale

SI functionale generale - au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si

activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice, financiar-bancare etc)

3. Dupa modul de organizare a datelor

-

SI cu organizare in fisiere

SI cu organizare in baza de date

4. Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere)

- SI distribuite:
- SI locale
Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure
distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice, in vederea
furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea.
15

Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati.

Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit:
-

programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din
utilizatorii retelei

bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan

resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi

utilizatori

posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori

5. Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor, putem avea sisteme informatice in
care aplicatiile au fost scrise in:
- limbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic etc)
- limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc)
- limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle, Informix etc)
Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari
intre programator si calculator.
Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel
logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj
inalt, programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. Uneori o singura linie de
program scrisa cu un astfel de limbaj, poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj
masina.
Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de
date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. Avantajele folosirii unor
astfel de limbaje:
-

nivel logic superior (corelatii, structuri 1:n)

prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate

nivel superior de portabilitate a datelor

partajarea datelor intre mai multi utilizatori

servicii de protectie a datelor

Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. Pe de o

parte, odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza
prelucrarea acestor date, trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de
programare suplimentar (pentru conversia datelor), pe langa efortul scrierii de la zero a

16

aplicatiilor de prelucrare. Pe de alta parte, alegerea unui limbaj de programare neadecvat

volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate, poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un
timp de raspuns la interogari ridicat. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare
se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor. Nu toate limbajele au instructiuni privind
prelucrarea datelor in retea.
6. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica:
-

sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre, statii, oficii de

calcul)

sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing)

7. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare:

-

SI autonome - specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet
omogen de lucrari)

sisteme partial integrate

sisteme total integrate - pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale

17

1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne

Un studiu efectuat relata ca, intr-o unitate economica din totalul informatiilor, 80% sunt
informatii economice, din care 47% sunt informatii contabile. Alte tipuri de informatii sunt:
informatiile tehnice, care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare;
informatii de personal; informatii de marketing.etc. Multe informatii dintr-o unitate
economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii.
Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor
functiilor intreprinderii (marketing, resurse umane, productie, etc.), se pot identifca mai multe
tipuri de sisteme informationale functionale.
Potrivit criteriului functional, structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati
economice, poate arata astfel:

Subsistem de marketing
Sistem
informatic

Subsistem financiarcontabil

Subsistem de resurse
umane

Subsistem pt. productie

Subsistem pt. activitatea

comerciala

Fig.1.6. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica

Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme

informationale. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale
firmei (date, echipamente, software, resurse umane), determinand cresterea eficientei activitatii.
Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de
informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale,
planificarea si promovarea vanzarilor .
Activitatea comerciala, desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare, are in vedere
elementele specifice fiecarei subactivitati, dupa cum urmeaza:

18

Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte

specifice:

Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare

Contractarea necesarului de aprovizionat

Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare, colectarea si inregistrarea datelor privind

facturile primite de la furnizori, furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de
aprovizionare

Subactivitatea de desfacere, presupune:

Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti

Livrarea catre clienti a productiei contractate

Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate, colectarea si

inregistrarea datelor privindvanzarile, furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii
curente

Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune:

-

Studierea caracteristicilor tehnico-economice, inclusiv a tehnicilor de comercializare a

produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate

Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor

valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii

Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii

produselor pe terte piete

Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator, proiectarea

asistata de calculator, calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie, productia
asistata de calculator .
Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de
personal, dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si
programelor relative la personal, respectiv"
-

recrutarea, selectia si angajarea de personal

atribuirea sarcinilor de munca

intretinerea cartilor de munca si a altor documente

intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale

evaluarea randamentului personalului angajat

formarea si perfectionarea personalului

19

Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente:

-

Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii

elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri, creante si datorii, mijloace finanicare, capital,
fonduri, credite, cheltuieli si venituri)

Contabilitatea de gestiune (analitica)

Intreaga activitate de contabilitate asigura:

-

inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice

prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii

sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale

contabilitatii (balanta si bilantul contabil).

Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite

nivele ierarhice. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea.
Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational, fiind o componenta cu
mare pondere. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu
colectarea, procesarea, stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre
procesele contabile ce au loc organizatie.
In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite
criterii. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul
contabil) respectiv:
-

susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale - care ofera informatii contabile

utilizatorilor interni

subsistemul contabilitatii financiare - care ofera informatii contabile utilizatorilor externi

Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori:

-

cumparatorii care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor, performantele lor;

informatii despre situatia firmei (datorii, termene de plata etc.)

furnizorii, care livrand marfurile pe credit, sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de

plata ale unitatii respective, situatia lor financiara

actionarii care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de

dividende

20

angajatii unitatii - vor sa cunoasca salariul mediu, ce parte din profit li se cuvine, alte
informatii non-contabile

creditorii de cele mai multe ori bancile, nu numai ca se intereseaza dar si verifica
majoritatea datelor contabile alte unitatii

organisnele guvernamentale, institutii de cercetare, de invatamant care de asemenea

solicita date contabile

Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din:
-

componenta cumparari-vanzari

componenta incasari-plati

componenta productie-stocuri-imobilizari

componenta operatii diverse

Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie, atunci componentele SIC
sunt:
-

aprovizionare

productie

stocuri

desfacere

terti

trezorerie

Dupa natura elementelor patrimoniale, putem avea:

-

componenta capitaluri

componenta imobilizari

componenta stocuri

coponenta terti

componenta trezorerie

componenta venituri si cheltueili

componenta extra-bilantiera

Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare

In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile, vanzarile, tertii, inclusiv salariatii,
veniturile si cheltuielile. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile:
1. stocuri: achizitie, transfer, consum, obtinere, vanzare, operatii speciale

21

2. terti-furnizori: receptie, plati, compensari, transferari

3. terti-clienti: facturare, incasare, compensari, transferari
4. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii, compensari, operatii speciale
5. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii, compensari, plati, operatii speciale
6. alti terti: creare debit-creanta, compensari-regularizari, plati-incasari, operatii speciale
7. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau
finantare
Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii
Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale,
imobilizarile necorporale si cele financiare. In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce
privesc:
-

activele imobilizate - investitii, cedare, scoatere din folosinta, vanzare, transferuri

amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate - constituire, diminuare,

suplimentare, anulare.

Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare

de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte
capitalurile proprii si cele imprumutate, politica de dividende si deciziile de finantare. In aceste
conditii trezoreria este afectata in mod direct de:
-

de aportul actionarilor

de datoriile financiare contractate

Circuitele contabile avute in vedere se refera la:

-

capitalurile proprii: Capital, Rezerve, Subventii si Provizioane reglementate

datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare, rambursare)

si alte imprumuturi.

Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie

Activitatile de exploatare, de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi
influenteaza direct nivelul trezoreriei, conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de
disponibilitati, care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow)

22

Capitolul 2.
Ciclul de viata al sistemelor informatice
Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si
in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor, fie prin schimbarea etapelor acestora, fie prin
modificarea opticii de parcurgere a lor.
Prin parcurgerea materialelor de specialitate, se poate constata ca numarul fazelor/etapelor
variaza de la trei (ex. : analiza, proiectare, implementare) la peste douazeci, in functie de locul
in care a fost studiata implementarea metodei respective, sau de gradul de detaliere abordat.
Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor, o problemea
este mult mai importanta, si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective, ceea ce
in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii
sistemelor.
2.1. Modelul cascada
Ciclul de via

este prezentat ca o secven

de faze intermediare cu obiective precise, toate

concurand pentru atingerea obiectivului final i anume realizarea unui produs program eficient.
Facilit ile acestui model sunt viabile n condi iile n care se au n vedere urmatoarele aspecte:
- orice faz s fie ncheiat prin trecerea cu succes a unor verific ri de sfr it.
- produsele realizate ntr-o faz servesc ca punct de plecare ptr. dezvolt ri ulterioare, calitatea i
exactitatea lor fiind determinate .
Schematic, acest model poate fi reprezentat ca in figura 2.2.
Concluzii:
-

modelele sunt diferite, in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor,

saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect

modelele depind de marimea proiectelor, dar si domeniilor carora le apartin sistemele

diferentele dintre modele constau , indeosebi, in modul de parcurgere a etapelor, ca ordine,

dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti
componente)

in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune,

referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele

complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura, in tipul modelului selectat

23

Studiul de
fezabilitate

Validare
Analiza cerintelor planificareaValidare

Proiectarea de
ansamblu

Verificare
Proiectarea de
detaliu

Verificare
Elaborarea si
testarea

Test unitar
Implementarea

Test de sistem
Exploatarea si
intretinerea

Revalidare

Fig. 2.2. Modelul in cascada

Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic

ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare, in asa fel incat avantajele obtinute
sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme
corespunzatoare calitativ.

2.2. Etapele si principiile de realizare a sistemelor informatice

Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru
fiecare unitate economica, in functie de particularitatile sistemelor de conducere, operational si
informational ale fiecarei organizatii.
Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate
de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate. Se realizeaza astfel o

24

succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a
sistemului informatic.
In opinia celor mai multi autori, metodologia de proiectare si realizare a sistemelor
informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape:
1. identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului:
-

determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor

noului sistem

analize de prefezabilitate tehnica, operationala, economica, juridica si a programarii in

timp

stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare

2. analiza de sistemului informational existent

-

studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se

confrunta

colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem

integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem

3. proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului

-

realizarea modelului conceptual al noului sistem

luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii

descrierea detaliata a noului sistem

4. proiectarea de detaliu a noului sistem

-

proiectarea formularealor si a rapoartelor

proiectarea interfetelor si a dialogurilor

proiectarea bazelor de date

5. elaborarea si testarea programelor

-

construirea unei versiuni operationale a sistemului

6. implementarea sistemului
-

conversia de la vechiul sistem la noul sistem

instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem

test final pentru acceptarea noului sistem

7. exploatareasi intretinerea noului sistem informatic

-

punerea in functiune a noului sistem

evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor

inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem

25

Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale:

1. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica. Acest
principiu presupune:
-

evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea, implementarea si

exploatarea curenta a sistemelor informatice

compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma

implementarii

2. participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului, presupune:

-

adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter

organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului

participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii

efective a sistemului informatic

definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem

definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul

stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului

pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de

informatica

3. asigurarea calitatii solutiei adoptate, presupune:

-

aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare

specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul

realizarii sistemului

4. adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile, presupune:

-

corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de

calcul existente sau prevazute a intra in dotare

integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri

existente deja in dotarea beneficiarului.

26

Capitolul 3.
Analizele de fezabilitate
Analizele de fezabilitate au rolul de a asigura informatiile obiective necesare pentru a cunoaste
daca un proiect de realizare a unui sistem informational poate fi demarat sau nu, sau daca un
proiect deja inceput mai poate fi continuat. Proportiile si durate studiilor de fezabilitate variaza,
in functie de marimea si natura sistemului de implementat.
Echipele de studiu trebuie sa includa in structura lor reprezentanti ai conducerii, ai echipelor de
control intern, specialisti, reprezentanti ai utilizatorilor finali. Unul dintre membrii echipei va fi
manager de proiect, care raspunde de :
-

elaborarea unor studii de fezabilitatev generala

elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor

gasirea celor mai buni membri ai echipei proiectului.

Studiile de fezabilitate trebuie sa aiba la baza o documentatie, ce va contine :

-

definirea problemei (o scurta descriere a proiectului si explicarea a ceea ce-si propune el

sa realizeze)

descrierea cerintelor sistemului

descrierea solutiilor sistemului propus

cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiilor aferente

o lista a costurilor si beneficiilor necuantificabile

Tipuri de analize de fezabilitate

1. Fezabilitatea tehnica.
Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari fundamentale:
-

poate fi elaborat si implementat sistemul planificat in organizatia respectiva folosind

tehnologia existenta ?

ofera unitatea conditii persoanelor care vor proiecta, implementa si exploata sistemul
propus ?

2. Fezabilitatea economica
-

justifica sistemul propus timpul, banii, alte resurse si costurile necesare pentru a fi
implementat ?

are unitatea fondurile necesare pentru elaborarea si implementarea sistemului ?

27

3. Fezabilitatea exploatarii
-

este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de catre persoanele carora le este adresat ?

Noul sistem informatic poate sa conduca atat la schimbari formale cat si neformale.
Schimbarile formale pot afecta granitele compartimentelor si relatiilor de lucru dintre
executanti si personalul de conducere. Schimbarile neformale au o mare importanta
deoarece: fiecare sistem nou sau transformare a altuia existent are rolul de a-l imbunatati si ,
firesc de a-l face mai eficient. Cei afectati insa nu pot vedea schimbarea in acelasi fel. O
persoana va vedea schimbarea ca buna sau rea, in functie de modul cum ea este afectata.
Factorii de conducere, de exemplu, vad in schimbare ceva pozitiv, daca se concretizeaza in
cresterea profitului sau a realizarilor sau daca se reduc costurile, in timp ce un angajat poate
sa vada aceeasi schimbare ca fiind rea, daca este desfiintat postul sau sau daca are o influenta
nefasta.
4. Fezabilitatea legalitatii urmareste sa se determine daca se pot inregistra conflicte intre
sistemul propus si posibilitatea organizatiei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile
legale. De asemenea, sistemul trebuie sa respecte toate statutele, deciziile, regulamentele, legile
si alte acte normative si juridice.
5. Fezabilitatea programarii, raspunde la urmatoarea intrebare :
-

poate fi proiectat si implementat sistemul in timpul alocat ?

3.1. Fezabilitatea economica

Determinarea fezabilitatii economice presupune estimarea cu mare atentie a costurilor si
beneficiilor sistemului propus.. Cheltuielile spre deosebire de beneficii pot fi stabilite cu mai
multa usurinta.
In rezumat, cheltuielile initiale si cele de exploatare au urmatoarea structura :

ECHIPAMENTE
-

calculatoare si echipamente periferice

echipamente pentru comunicatii (retele, modem-uri, linii telefonice, accesorii speciale)

upgrade hard disk-uri, memorii etc.

SOFTWARE
-

costul achizitionarii soft-ului de aplicatii

sisteme de operare

28

utilitare

sisteme de gestiune a bazelor de date

procesoare de texte etc

DOCUMENTATIE
-

documentatie despre sistemele utilizate

documentaita programelor

documentatia utilizatorilor

PERSONAL
-

recrutarea si intruirea personalului specializat in calculatoare: operatori calculatoare,

analisti de sistem si programatori etc

consultanta

PREGATIREA LOCURILOR DE MUNCA

-

spatii aditionale (sala serverului etc.)

aer conditionat, controlul umiditatii si prafului, protectii impotriva focului si a apei

securitatea fizica (accesul in sistem)

birouri pentru analisti, programatori, controlori etc)

mobilier si alte instalatii fixe

instalatii de iluminat

CHELTUIELI DE INSTALARE
-

taxe de transport aprovizionare

fixarea si legarea echipamentelor periferice

rearanjarea mobilierului si a celorlate echipamente existente

CONVERSIA
-

testarea sistemului

conversia fisierelor si a datelor

exploatari paralele

instruiri

FURNITURI DE BIROU
-

proiectarea si modificarea formularelor

formulare preimprimate
29

materiale pentru stocarea datelor (diskete, benzi magnetice etc)

alte furnituri specifice (hartie autocopiativa, etc)

INTRETINERE/SIGURANTA
-

intretinere hard/soft

copii de siguranta si pastrarea lor

instalatii de putere suplimentare, inclusiv UPS uri

FINANCIAR
-

taxe legale

asigurari

taxe de consultanta

Beneficiile generate de instalarea noului sistem pot fi clasificate ca beneficii cuantificabile si

necuantificabile. Dintre beneficiile aduse de un nou sistem amintim :
-

economii aduse de reducerea numarului personalului

cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor si a soldurilor clientilor, prin

facturari mai rapide si printr-o prognoza a incasarilor si platilor cat mai corecta

costuri de exploatare mai mici

cresterea productivitatii muncii

servicii mai bune prestate clientilor

imbunatatirea procesului de luare a deciziei

un control mai bun

cresterea performatelor de prelucrare si imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor

3.2. Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor

3.2.1. Diagramele Gantt
Diagramele Gantt reprezinta o modalitate de reprezentare grafica a proiectului. Ca
reprezentare grafica se folosesc barelor orizontale prin care sunr prezentate activitatile
planificate. Lungimea barelor este proportionala cu timpul alocat activitatilor reprezentate. De
asemenea, se pot folosi diferite culori pentru a scoate in relief anumite activitati.

30

Diagramele Gantt nu indica ordinea activitatilor, ci indica data inceperii si cea a

finalizarii acestora.
Aceasta tehnica este recomandata pentru descrierea proiectelor simple sau a unor
subcomponente ale proiectelor mari, si pentru monitorizarea modului in care se efectueaza
activitatile in comparatie cu cele planificate.

GESTIUNEA STOCURILOR
Nr. Nume activitate
crt.

1.
2.
3.
4.
5.

Ian. 2004 Feb.

2004

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

2004

2004

2004

2004

Colectarea
cerintelor
Proiectare
ecrane
Proiectare
rapoarte
Proeictare baze
de date
Documnetatie
utilizator

6.

Programare

7.

Testare

8.

Instalare

31

3.2.2. Diagramele PERT

Diagramele PERT

(Program Evaluation Review Techique) sunt o modalitate de

reprezentare grafica a activitatilor unui proiect si a relatiilor dintre ele. Caracterstica esentiala a
acestui tip de diagrama este fapul ca scoate in relief ordinea in care se executa activitatile, prin
prezentarea predecesorilor si succesorilor.
Astfel, secventele de activitati ale unui proiect sunt prezentate sub forma unei retea de
sageti si noduri. Sagetile reprezinta sarcinile sau activitatile care presupun anumite resurse si un
anumit timp de executie. Nodurile retelei simbolizeaza evenimentele sau reperele proiectului,
reprezentand indeplinirea uneia sau mai multor activitati si/sau initierea uneia sau mai multora
activitati in continuare.
Unul din primele aspecte ale tehnicii PERT consta in analiza retelei prin prisma timpilor
necesari fiecarei activitati si ai proiectului in intregime.
Primul pas in aplicarea diagramelor PERT consta in determinarea tuturor actiunilor
persoanelor din proiect, dupa care se stabilesc relatiile de precedenta dintre actiuni. Aceasta
inseamna ca, daca actiunea A este urmata de B, atunci intai trebuie sa demareze actiunea A si
dupa terminarea ei se continua cu B. Unele actiuni pot avea mai multi predecesori si nu pot
incepe pana nu au fost realizate toate actiunile anterioare. Pentru fiecare activitate se estimeaza
timpul de realizare in ore, zile, saptamani sau luni. Dupa ce au fost determinate toate activitatile
si relatiile de precedenta, poate fi schitata reteaua PERT.
Dupa aceasta, se continua cu determinarea drumului critic al retelei calea activitatilor
de la evenimentul de inceput pana la cel de sfarsit care ar necesita volumul maxim de timp
consumat. Orice intarziere in executia unei actiuni este critica intrucat se reflecta imediat
asupra intregului proiect.

Nr.
crt.
1.

Denumire activitate
Colectarea
cerintelor

Start

Sfarsit

Predecesor

planificat

planificat

3,5 sapt

05/01/2004

31/01/2004

Durata

2.

Proiectare ecrane

6 sapt

01/02/2004

15/03/2004

3.

Proiectare rapoarte

6 sapt

01/02/2004

15/03/2004

3 sapt

16/03/2004

07/04/2004

2,3

5 sapt

08/04/2004

15/05/2004

4.
5.

Proiectare baze de
date
Documentatie

32

utilizator
6.

Programare

5 sapt

08/04/2004

15/05/2004

7.

Testare

3 sapt

16/05/2004

07/06/2004

8.

Instalare

1 sapt

08/06/2004

15/06/2004

5,7

Documentatie
utilizator

Proiectare
ecrane
2

6 sapt

01/02/2004

15/03/2004

Proiectare
baze de date
4

5 sapt

08/04/2004

15/05/2004

Instalare

Colectarea
cerintelor
1

15/06/2002

3 sapt

16/03/2004

07/04/2004
Programare

05/01/2003

1 sapt

08/06/2004

6
08/04/2004

5 sapt
15/05/2004

Testare

7
16/05/2004

3 sapt
07/06/2004

3,5 sapt
31/01/2003

Proiectare
rapoarte
3
01/02/2004

6 sapt
15/03/2004

Utilizarea diagramelor PERT sau Gantt este preferata in functie de aspectele urmarite :
-

Gantt vizualizeaza durata activitatilor, PERT vizualizeaza dependenta unor activitati de

altele

Gantt evidentiaza suprapunerea unor activitati in timp, PERT nu, dar poate sa prezinte in
paralel activitatile respective

Unele forme ale diagramei Gantt vizualizeaza si diferenta de timp in cazul celui mai
timpuriu start sau al celui mai intarziat final. Diagramele PERT indica elementele
respective doar prin mentionarea datelor in interiorul dreptunghiurilor.

33

Capitolul 4.
Analiza sistemului informational existent

4.1. Tehnici de culegere a datelor

Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra
activitatilor si fluxurilor informationale, a volumului de informatii prelucrate, a ariei de
cuprindere a sistemului informational, in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate
prin intermediul noului sistem informatic.
In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii:
-

nu se considera nimic cunoscut dinainte

orice informatie trebuie sustinuta prin date certe

nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului

informational contabil

in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii

sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei

In general, la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati:
-

din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire
la sistemul existent, impotriva aparentelor, de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce
cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc).

din partea analistor din cadrul colectivului de analiza, care pot fi superficiali, slab pregatiti
profesional, fara spirit analitic, lipsiti de tenacitate etc.

In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de
culegere a datelor:
- observarea directa
- studierea documentatiei existente
- participarea personala la intocmirea activitatilor
- inventarierea documentelor sistemului informational
- chestionarul
- interviul

34

Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu.
Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de:
-

complexitatea si particularitatile sistemului informational

aria de cuprindere a acestuia

conditiile de lucru si experienta personalului implicat

Observarea directa a activitatilor desfasurate - se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem

in compartimentele functionale, pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor
desfasurate de fiecare compartiment. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai
obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare, a documentelor utilizate, a timpului
necesar realizarii fiecarei operatiuni.
Studierea documentatiei existente poate include: bugetem, planuri de conturi, corespondenta
firmei, diagramele fluxurilor de date, regulamentul de ordine interioara, regulamentul de
organizare si functionare, manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si
cele executate pe calculator.
Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a
anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Procedeul
permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in
realizarea acestora, inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea
lucrarilor cu caracter complex.
Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil consta in identificarea
si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. Prin acest procedeu se verifica
gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in
sistem.
Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din
compartimentele functionale, pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare
studiului sistemului informational
Interviul consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul
din compartimentele implicate. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea
principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational
analizat.

35

4.2. Studiul sistemului informational existent

Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a :
a) structurii organizatorice a unitatii
b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite
c) fluxului informational rezultat
d) determinarea volumului de date din sistemului informational
e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent
a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte:
-

cunoasterea obiectivelor activitatii de baza

descrierea operatiilor tehnologice, a fluxului de productie

determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor

functionale

referiri la forma de contabilitate, metode de evidetierea valorilor materiale si cea de

calculatie a costurilor

Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii,
al sarcinilor ce-I revin, al functiilor si numarului de personal incadrat, a posibilitatilor de
perfectionare a organizarii si functionarii, avand in vedere avantajele prelucrarii automate a
datelor.
b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza:
-

natura si specificul activitatilor desfasurate

documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate

dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia

Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare
la:

felul documentelor utilizate

frecventa si termenul intocmirii

temeiul legal al emiterii acestora

numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document

stabilirea fluxului informational al fiecarui document

daca documentul este sub forma tipizata sau nu

36

ce decizii se iau be baza datelor din document

care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate

ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document

determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente

Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului
informational contabil, limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a
acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate.
c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective:
-

sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar,

de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare

sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor, prelucrarea datelor si

valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor

prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva, uzand de semne conventionale, a
prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde
circula

identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele,

inutile, stationari prelungite in cadrul compartimentelor), pentru a fi eliminate din sistemul
informational

determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate

verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate, in scopul precizarii datelor

neutilizate, nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor

determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul

functionarii intregului sistem

integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe

d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil

Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg
odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora. Analiza volumului datelor se realizeaza
prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document
cum ar fi:
-

denumirea documentului

frecventa intocmirii

nr. maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei

nr. mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei

37

nr. de exemplare pentruu fiecare fel de document

evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani

Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in

unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic, facand astfel sa existe o compatibilitate a
datelor preluate.
Analiza documentelor sub aspectul volumului de date, corelata cu numarul de posturi din statul
de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment, permite se se puna in
evidenta :
volumul de ansamblu al documentelor, al datelor continute, exprimat in numa de randuri
(inregistrari, articole)
volumul de munca necesar
gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat
gradul de folosire a tehnicii de calcul
Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational, echipa de
analiza poate formula recomandari privind:
-

tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic

numarul si capacitatea unitatilor periferice , etc.

e) Studiul costurilor de functionare a SIC asigura determinarea categoriilor de cheltuieli
efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea
sistemului.

4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor

Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica
a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD).
Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD), pentru o anumita componenta organizatorica sau
functionala (sectie, birou, compartiment, intreaga unitate, o anumita activitate vanzari,
cumparari, incasari, plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte:
-

sursa datelor de prelucrat

operatiunile de prelucrare prin care trec datele

destinatia datelor prelucrate

legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor

38

Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem
existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare.
DFD pot fi clasificate in :
-

Diagrame de context

Diagrame ale fluxului de date logic

Diagrame ale fluxului de date fizic

In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele
CASE), apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco.
Aceste tehnici, in general, folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele
informationale si anume :
Obiect
Entitate externa

Flux de date

Loc de memorare /
pastrare
Proces (prelucrare)

Simbolul
Gane & Sarson
Patrat ingrosat

Simbolul
Yourdon & DeMarco
Patrat

Sageata

Sageata
care poate
lua diverse
forme
Linii paralele

Dreptunghi
deschis
la dreapta
Dreptunghi
cu colturi
rotunjite

Cerc

a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational, prin
care se descriu fluxurile datelor in si din sistem, din si spre entitatile externe sistemului analizat.
Exemplu: Descrierea activitatii de incasare a unui client
Plata

CLIENT
Depunere
Proces de
incasare

BANCA

39

Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca

Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere
b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem, prin
care se evidentiaza procesele sistemului, precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese.
Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul, fara sa specifice cum, unde sau de catre
cine sunt executate activitatile.
DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel:

Plata

CLIENT

Validare
incasari
Incasare

Depunere
Pregatire
depunere bani

Contabilizare

BANCA

Inregistrare
vanzare

Jurnal_vanzari

Dupa cum se observa, din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata", sub forma
de cec, bani lichizi ? etc.
c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic sunt o reprezentare schematica a sistemului
prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului, precum si fluxul
datelor in si din aceste entitati.
O entitate interna poat fi o persoana, un loc (sectie, compartiment) sau un echipament
(calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor.
Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde, cum si de cine este
realizat acest proces al sistemului.

40

Bani

CLIENT

Monetar +
Bani
Vanzator

Casier

Contabilitate

Jurnal_vanzari

Foaie de
varsamant +
Bani

BANCA
Registru de
casa

In DFDF cercurile definesc entitatile interne.

In figura de mai sus :
Client Plateste la Vanzator
Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc.
Deci, se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile, dar de
exemplu, nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul.
Concluzie:
DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului, in timp ce DFDF descriu infrastructura
sistemului, ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului.
DFD nu scot in evidenta factorul timp. De exemplu, nu rezulta daca un flux de date apare
constant, cu repetitie zilnica, saptamanala sa.m.d. De asemenea, nu reiese ca un proces este
executat intr-un moment sau altul. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediul
diagramele starilor de tranzitii.(DST). DST reliefeaza modul in care procesele unei
diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp.
DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect.
Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv. El poate inceta in orice
moment, dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea, o importanta
deosebita avand-o DFD logice.
Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe, se
recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei, sa se inceapa cu
crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati..

41

 Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii :

- fluxuri de date redundante
- date care intra in prelucrari, dar nu sunt folosite
- date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri.
Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem, cat si procesele de
prelucrare prin care trec acestea, indicand relatiile existente intre datele sistemului si
procesele de prelucrare.
4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco
Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de
diagrame:
-

o diagrama de context - se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7

procese de prelucrare (cercuri)

o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului

pana la 7 diagrame de nivel 1, indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem

pana la 49 de diagrame de nivel 2, indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii

Ex. Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare:

CLIENTI

Comenzi
vanzare

BANCA

Documente
de

Comenzi
aproviziona

Prelucrare stocuri
vanzari si
cunmparari de
marfuri

FURNIZORI

Date vanzari

MANAGEMENT

42

Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor

PRODUSE

Date
despre

Clienti

Comen
zi

Prelucrare
comenzi

Date vanzari

VANZARI

43

Capitolul 5
Modalitati de obtinere a hardware-ului si software-ului
Sistemul informatic cuprinde:

hardware

software

bazele de date

personal de specialitate

metodologii si tehnici de lucru

5.1. Hardware
(Proiecte studenti componenta unui calculator, preturi, periferice)
a) Selectarea hardware-ului
Raspunsul la intrebarea ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ? ar fi acel calculator care
sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere, cu un cost redus, siguranta in functionare, precum si
servicii cat mai bune si diversificate.
Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu, faca ca un sistem cumparat astazi sa devina
depasit peste doi sau cinci ani.
Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi:
-

cost

capacitatea de a lucra cu softul dorit

viteza de prelucrare a microprocesorului

capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie

facilitatile de intrare/iesire

capacitatea de interconectare

compatibilitatea cu alte sisteme

intretinere usoara

garantia sistemului

In cererea de oferta catre furnizori, unitatea trebuie sa precizeze:

-

principalele echipamente si aplicatii existente in firma

cerintele de securitate si protectie

specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite

44

programul de realizare a implementarii

restrictii de costuri

cresterea economica proiectata si eventualele schimbari

b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului

La evaluarea ofertelor primite de la furnizori, unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din
studiile de fezabilitate si cerintele sistemului. 0
Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme?
-

pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ?

sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ?

ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut, ce limite au observat la el?

Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ?

Pachetul este prietenos utilizatorului ?

Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ?

Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara
ar fi nevoie ?

Softul este modularizat, flexibil si usor de intretinut ?

La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

-

este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme
asemanatoare instalate la alte firme?

Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ?

Poate asigura furnizorul hardul, softul si intretinerea ?

Care este situatia financiara a furnizorului

Ofera incredere calitatea personalului furnizorului, prin experienta lui ?

Asigura instruirea necesara ?

Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ?

5.2 Software
Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai:
-

cu forte proprii

la comanda

la cheie

la cheie modificat
a) Softul realizat cu forte proprii

45

Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care:

- beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor
- nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite.
- activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o
constituie elaborarea propriului soft de aplicatii.
Avantaje:
-

aplicatiile pot fi concepute a.i. sa raspunda exact cerintelor unitatii

unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la
cheie

pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate, si deci
integrarea poate fi usor realizata

loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita

Dezavantaje:
-

munca de elaborare este foarte mare si costisitoare

elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile)

posibilitatea de a esua, la primele incercari de utilizare, este mai mare

solicita costuri deosebite, timp si control exigent

b) Softul realizat la comanda
Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei

companii de soft, pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii. Aceasta varianta se

caracterizeaza prin:
-

softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client, prin
adaptarea, completarea si combinarea lor

realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea, calitatea
analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat

aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea

contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele
contractuale.

46

c) Softul la cheie
Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software, este vandut pe piata pentru o
mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare. Unii producatori de soft combina softul cu
hardul si la vand ca pachete. Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie
Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa. Ca urmare,
tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie, care sunt mai putin costisitoare pe
de o parte , iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul sa se reinventeze roata,
scriind programe care deja se comercializeaza pe piata.
Odata cu trecerea timpului, apar pachete-program tot mai performante, raspunzand cerintelor
unitatilor, ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii.
Avantaje:
-

costul este mult mai redus fata de celelalte variante, deoarece costul elaborarii si intretinerii
se imparte la numerosi utilizatori

practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui

cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte, si prin chestionarea altor
utilizatori ai aceluiasi pachet

utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte

documentatia lor este mai buna

unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori, sau chiar nu este nevoie de ei
pentru a intretine softul.

Dezavantaje
-

cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program, fiind

necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii

evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani

programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii

nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec

exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se
mai poate efectua actualizarea.
d) Modificarea softului la cheie

Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta
de a satisface cerintele utilizatorilor.

47

Avantaje:
-

Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie

Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul
la cheie

Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii

Dezavantaje:
-

nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala

multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor

documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta

modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client

modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate

Care metoda este mai buna ?

Datorita situatiilor si conditiilor diferite, nu exista o cale anume, catalogata ca fiind cea mai
buna. Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat.
De regula, softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie, cand el raspunde exigentelor unitatii
sau cand el poate fi usor modificat. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a
cerintelor lui, softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat.
Multi specialisti considera ca, daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii, varianta
apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie.
Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate, dupa ce-si evalueaza propriile cerinte,
prin analiza, si dupa ce cunoaste softul existent pe piata.

5.3. Selectarea furnizorilor de harware si software

Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite, furnizorii pot fi grupati in:
-

producatori de calculatoare

producatori de echipamente periferice

companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing

furnizorii de sisteme la cheie procura echipamente de la producatori si le revand in

combinatie cu softul de aplicatie adecvat

furnizorii de software elaboreaza si vand aplicatii, programe de uz general, utilitare,

SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare

48

furnizori de echipamente si furnituri de birou

birourile de servicii acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile
echipamente contra unor tarife. Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile
calculatoare, insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata.

49

Capitolul 6
Codificarea datelor

Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o
multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea
unica a elementelor, si eventual, exprimarea unor caracteristici ale acestora.

C1

P1
P2

C2

P3

C3

Fig. . Codificarea datelor

Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in

prelucrarea colectiilor de date.
De asemenea, codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si
integritatea valorii atributelor, ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate
in timpul prelucrarii.
De ex. codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei
persoane, cetatean roman, oferind informatii privind: sexul, anul, luna si ziua nasterii, judetul in
care s-a nascut persoana respectiva.
1 67 08 31 04 008 9
Codul se formeaza utilizand simboluri - cifre sau litere - combinate sau determinate dupa reguli
specifice. In aceasta viziune, codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura
identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale.
Codificarea se impune deoarece:
-

regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in
comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse, fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai
reduse in conditiile folosirii simbolurilor;

50

denumirile, in general, nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe

grupe, subgrupe etc.

denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile, ocupand un
volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare

Cerintele codificarii
1. unicitatea codului - presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat
(corespondenta biunivoca).
2. stabilitatea si supletea in timp a codului - exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe
toata perioada de existenta a bazei informationale, cu posibilitatea realizarii in timp a
extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii.
3. comoditatea utilizarii codului - se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. Codurile trebuie sa fie usor se
inteles si aplicat, a.i. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp
cat mai scurt noul sistem de coduri.
4. concizia codului - se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere
pentru reprezentarea elementelor codificate. Astfel se asigura reducerea timpului de
manipulare a codului, eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de
memorie.
Functiile codului
Prin constructia sa, codul asigura realizarea urmatoarelor functii:
1. functia de identificare - permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat
datorita unicitatii codului.
2. functia de caracterizare - asigura exprimarea intr-o forma concisa, unica si stabila in
timp, a continutului semantic a fiecarui atribut.
3. functia de manipulare a atributelor codificate - faciliteaza introducerea eficienta in
memorie a acestora, reducerea timpului de prelucrare.
4. functia de control - presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in
ultima pozitie din dreapta structurii codului, pe baza caruia, prin intermediul unor metode
(artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici, sa se poata verifica corectitudinea
simbolurilor care intra in structura codurilor.

51

6.1. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice

Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii:
1. Dupa structura simbolului
-

elementare:
-

coduri secventiale

coduri secventiale pe grupe sau clase

coduri cu semnificatie mnemonica

coduri cu semnificatie descriptiva

complexe
-

coduri ierarhizate

coduri juxtapuse

2. dupa natura simbolurilor utilizate:

-

numerice

alfabetice

alfanumerice

3. dupa lungimea codului:

-

cu lungime fixa

cu lungime variabila

4. dupa modul de detectare si corectare a erorilor

-

autodetectoare de erori

autocorectoare de erori

5. dupa modul de elaborare (atribuire):

-

coduri elaborate manual

coduri elaborate automat

Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al
multimii, stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea
numerelor naturale. - fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator, imediat
disponibil.
Ex. marca salariatialor: ,1410, 1411, 1412 etc.
Pentru a avea o lungime fixa a codului, este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia,
ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului.

52

Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de
simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune, iar in
interiorul grupelor elementele sunt codificate serial.
De exemplu, in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au
atribuit codurile 30-39, iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare
element:
Clasa 3

Conturi de stocuri si productie in curs de executie

30

Stocuri de materii prime si materiale

300

Materii prime

301

Materiale consumabile
3011

Materiale auxiliare

3012

Combustibili

3013

Materiale pentru ambalat

3014

Piese de schimb

Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant, fie prin
prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat.
De exemplu:
CIM - ciment
MBL - mobila
ALIM

- produse alimentare

IND

- produse industriale

AGRIC - produse agricole

Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor
elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric.
Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale, fiind extensibil la unele
caracteristici tehnice.
De exemplu:
OB 10 - Otel beton O10 mm
OB 12 - Otel beton O12 mm
..
ASE

- Academia de Studii Economice

UAIC - Universitatea Al. Ioan Cuza

53

Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi
distincte, ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla. In categoria
codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse.
Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a.i.
acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente.

Grupa de produse

3
Casetofoane

Televizoare

Aparate radio

Aparate video

Treapta 1
1

2
TV color

TV alb-negru
Treapta 2

2
Goldstar

Treapta 3

Samsung

Sony

Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori:
-

numarul de trepte ale codului

numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor

Ex.:

TV Samsung:

223

TV Sony

222

TV alb-negru

210

Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc
prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare.
De exemplu : la codificarea personalului unei unitati, codul va specifica: sectia, atelierul, echipa
si marca:

54

2431231

T1 T2 T3

T4

9999

---- |----|------ |----------

sectie

-----|------|---------- atelier
-------|---------- echipa
---------- marca

Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat. Codificarea manuala este utilizata
pentru orice tip de cod, in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se
poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator.

6.2. Fazele realizarii codificarii

Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic, marimea unitatii
economice, dimensiunea bazei informationale, tipologia codurilor utilizate.
Fazele realizarii codificarii sunt :
-

pregatirea activitatii de codificare - presupune analizarea continutului si structurii bazei

informationale si examinarea codurilor existente

codificarea atributelor bazei informationale - consta in stabilirea codurilor corespunzatoare

pentru fiecare atribut.

Intocmirea nomenclatoarelor de coduri - consta in intocmirea unor liste in care sunt

precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera.

Intretinerea codurilor - consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri, pentru a elimina

ambiguitatile si redundantele.

55

6.3. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori.

Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode:
a) metoda aritmetica
b) metoda geometrica
a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de
calcul:

Cc = Z

CiPi

i =1

unde:
Cc

= cifra de control

= cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi

reprezentata de valori alese conventional

Ci

= cifra i a codului

Pi

= ponderea i

Exemplu. Fiec codul 5237, iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2. Cifra
de control se calculeaza astfel:
Ci

Pi

______________________________________
n

CiPi

= 5+

4+

3+

(1+4) = 17

i =1

Cc = 20 - 17 = 3
Codul complet va fi : 5 2 3 7 3
b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai
multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale
lui 2, la un numau par/impar (X), ales conventional.
Expresia de calcul este:
n

CiPi

i =1

=Q + Cc

56

unde

Q = ctul impartirii
Cc = restul mp r irii

Ci

24

23

22

21

______________________________________
90 +

16 +

12 +

14

= 132

132 : 19 = 6 rest 18

Ex.2. Structura codului IBAN in Romania

Metoda de calculare a caracterelor de verificare

Pas preliminar: Se creaza un cod IBAN artificial pe baza codului de tara, a codului bancii si a
codului contului clientului, punandu-se "00" in locul caracterelor de verificare.
Exemplu: RO00AAAA1B31007593840000
Pasul 1: Se muta primele patru caractere (codul de tara si falsul cod de verificare) la dreapta
codului IBAN.
Exemplu: RO00AAAA1B31007593840000 devine AAAA1B31007593840000RO00
Pasul 2: Se face conversia literelor in numere, conform tabelei urmatoare:

57

A = 10

G = 16

M = 22

S = 28

Y = 34

B = 11

H = 17

N = 23

T = 29

Z = 35

C = 12

I = 18

O = 24

U = 30

D = 13

J = 19

P = 25

V = 31

E = 14

K = 20

Q = 26

W = 32

F = 15

L = 21

R = 27

X = 33

Exemplu: AAAA1B31007593840000RO00 devine 1010101011131007593840000272400

Pasul 3: Se aplica algoritmul MOD 97-10 (conform ISO 7064). Se imparte numarul obtinut la 97
si restul se scade din 98. Daca rezultatul este de un singur caracter, se pune un zero inaintea
acestuia.
Exemplu: Restul impartirii numarului 1010101011131007593840000272400 la 97 este 49.
Prin scadere se obtine: 98 - 49 = 49, care reprezinta caracterele de verificare pentru respectivul
cod IBAN, care astfel devine: RO49AAAA1B31007593840000
Metoda de validare a unui cod IBAN
Pas preliminar: in cazul in care codul IBAN este prezentat pe suport hartie, se converteste
formatul acestuia la formatul electronic prin stergerea spatiilor de separare.
Exemplu: un cod IBAN de tipul RO49 AAAA 1B31 0075 9384 0000 devine
RO49AAAA1B31007593840000.
Pasul 1: Se muta primele patru caractere (simbolizand codul de tara si caracterele de verificare)
la dreapta codului IBAN.
Exemplu: RO49AAAA1B31007593840000 devine AAAA1B31007593840000RO49.
Pasul 2: Se face conversia literelor in numere, conform tabelei de conversie cuprinsa in Anexa
nr. 2.
Exemplu: AAAA1B31007593840000RO49 devine 1010101011131007593840000272449
Pasul 3: Se aplica algoritmul MOD 97-10 (conform ISO 7064). Pentru ca cele 2 caractere de
verificare sa fie corecte (codul IBAN sa fie corect), restul impartirii numarului astfel obtinut la
97 trebuie sa fie 1.
Exemplu: Restul impartirii lui 1010101011131007593840000272449 la 97 este 1.
58

Ex. 3
Structura Codului Numeric Personal
Codul Numeric Personal constituie numarul de ordine atribuit de Evidenta Populatiei unui
individ la nastere.
Conform articolului 5 din Legea nr.105 din 25 septembrie 1996 privind evidenta populatiei si
cartea de identitate, fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepand de la nastere, un cod numeric
personal care se inscrie in actele si certificatele de stare civila si se preia in celelalte acte cu
caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum si in Registrul permanent de
evidenta a populatiei.
Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica
si constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date
nominale privind persoana fizica.
Gestionarea si verificarea atribuirii codului numeric personal revine Ministerului de Interne, prin
formatiunile de evidenta a populatiei.
Pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania codul de identificare fiscala este codul
numeric personal atribuit de Ministerul de Interne.Persoanele fizice straine si persoanele fizice
romane fara domiciliu in Romania vor beneficia de numar de identificare fiscala (NIF).
Un CNP este alcatuit astfel :
|S| |AA| |LL| |ZZ| |JJ| |ZZZ| |C|
|_| |__| |__| |__| |__| |___| |_|
:

--> Cifra de control

--> Numarul de ordine atribuit persoanei

--> Codul judetului

--> Ziua nasterii

--> Luna nasterii

--> Anul nasterii

59

:
--> Cifra sexului (M/F) pentru:
1/2 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 1900 si 31 dec 1999
3/4 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 1800 si 31 dec 1899
5/6 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 2000 si 31 dec 2099
7/8 - rezidenti
Persoanele de cetatenie straina se identifica cu cifra "9"

Algoritmul de validare al unui cod CNP

Pas preliminar: Se testeaza daca codul respecta formatul unui cod CNP. Adica prima cifra sa fie
cuprinsa in intervalul 1 - 6 sau sa fie 9 pentru straini. Urmatoarele sase cifre trebuie sa constituie
o data calendaristica valida in formatul AALLZZ.
Pas 1: Se foloseste cheia de testare "279146358279". Primele douasprezece cifre se inmultesc pe
rand de la stanga spre dreapta cu cifra corespunzatoare din cheia de testare.
Pas 2: Cele douasprezece produse obtinute se aduna si suma obtinuta se imparte la 11.
Daca restul impartirii la 11 este mai mic ca 10, atunci acesta va reprezenta cifra de
control.
Daca restul impartirii este 10 atunci cifra de control este 1.
Pentru un CNP valid cifra de control va trebui sa coincida cu cifra de pe pozitia treisprezece din
CNP-ul initial.
NNN este un num r format din 3 cifre din intervalul 001 - 999. Numerele din acest interval se
mpart pe jude e, birourilor de eviden

a popula iei, astfel nct un anumit num r din acel

interval s fie alocat unei singure persoane ntr-o anumit zi.

C este cifr de control (un cod autodetector) aflat n rela ie cu toate celelate 12 cifre ale CNPului. Cifra de control este calculat dup cum urmeaz : fiecare cifr din CNP este nmul it cu
cifra de pe aceea i pozi ie din num rul 279146358279; rezultatele sunt nsumate, iar rezultatul
final este mp r it cu rest la 11. Dac restul este 10, atunci cifra de control este 1, altfel cifra de
control este egal cu restul.

60

Capitolul 7
Modelarea conceptuala a datelor

Cele mai multe metode de analiza si proiectarea a sistemelor informatice prevad urmatoarele
niveluri de abstractizare in descrierea datelor:

modelul conceptual al datelor, prin care se descriu datele asa cum sunt ele in realitate,
independent de cerintele functionale ale utilizatorilor si de cerintele de natura tehnica care
privesc stocarea si accesul la date. Modelarea datelor la acest nivel se realizeaza cu ajutorul
modelului entitate-asociere (EA) sau variante ale acestuia.

modelul logic al datelor presupune inglobarea cerintelor functionale ale utilizatorilor in

modelul conceptual definit anterior si luarea in considerare a unui model de organizare a
datelor. Cel mai folosit model este modelul relational.

modelul fizic al datelor ia in considerare, in plus, si cerintele tehnice ale suporturilor de

stocare si a programelor de aplicatie care le acceseaza. Cea mai mare parte a sarcinilor
descrierii fizice a datelor au fost preluate astazi de SGBD-uri, iar proiectantii sunt mai putin
preocupati de aceste aspecte.

7.1. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta

Modelul EAC prezinta caracteristicile si structura datelor independent de modul in care acestea
sunt memorate in calculator. Dupa ce sunt descrise complet intrarile si iesirile sistemului,
modelul conceptual al datelor este transpus intr-un format logic - de regula, modelul relational al
datelor - din care se definesc bazele de date.
Daca diagramele fluxurilor de date (DFD) indica atat procesele de prelucrare cat si entitatile de
date (redate fie sub forma fluxurilor de date, fie a locurilor de stocare), diagramele entitaterelatie (DER) trateaza doar entitatile de date si are rolul de de a scoate in evidenta entitatile de
date si relatiile care exista intre acestea.
Concepte de baza ale modelului:
-

Entitatea

Atributul

Asocierea

61

Entitatea constituie unitatea functionala ireductibila din cadrul structurii bazei informationale,
reprezentata printr-un ansamblu de atribute, care are o existenta de sine statatoare si poate fi
identificata in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip.
Exemple: angajat, produs, utilaj, client, factura etc.
ANGAJAT

Nume entitate

Nume
Prenume
Data nasterii
Salariu lunar

Atribute

Entitatea este definita printr-un nume unic, de un numar mare de realizari, de un grup de atribute,
precum si de o multime de legaturi cu alte entitati, care redau asocieri de tipul 1-1, 1-n, m-n.
Obiectele lumii reale care sunt descrise in modelul EA, pot fi simple, compozite si complexe.
Obiectele simple sunt acele obiecte carora in modelul conceptual al datelor le va corespunde cate
un tip de identitate (ex. ANGAJAT)
Ex. Reprezentarea obiectelor compozite sub forma de tipuri de entitati

BON DE CONSUM
Nr. bon
Data bon
Sectia
Gestiunea

Obiect

Cod material
Cantitate eliberata
Pret unitar

Bon de consum
Nr. bon
Data bon
Sectia
Gestiunea

Material eliberat
Cod material
Cantitate eliberata
Pret unitar

62

Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe caracteristici
multivaloare si va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor, sa-i corespunda mai
multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor regasi intr-un tip de identitate distinct)
Obiectele compuse grupeaza in structura lor obiecte simple intre care exista o anumita legatura.
Chiar daca in modelul EA initial pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate,
ulterior acesta se va descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor
elementare care intra in structura obiectului compus.
CARTE

CARTE

COTA

TITLU
EDITURA
AN APARITIE

COTA

Obiect

TITLU
EDITURA
AN APARITIE
AUTOR
NATIONALITATE

AUTOR
NUME
NATIONALITATE

Tipul de entitate CARTE definit initial, s-a descompus apoi in doua entitati de sine statatoare.
AUTOR este de fapt un obiect al problemei de modelat si lui trebuie sa-i corespunda un tip de
entitate distinct; mai mult o carte poate avea mai multi autori, deci atributul AUTOR - din tipul
entitate CARTE definit initial - este multivaloare si deci, trebuie sa se regaseasca intr-un tip de
entitate separat.
Atribut = o caracteristica sau proprietate a unei entitati.

Vasilescu
Gheorghe
Valori ale
atributelor

ENTITATEA

Ionescu
Marian
15/03/1965
7000000

Realizari ale
entitatii

ANGAJAT
Nume
Prenume
Data nasterii
Salariu lunar

Atribute

63

Prin intermediul atributelor, entitatea poate fi descrisa d.p.d.v. informational.

Atributele sunt reflectate printr-un continut concret denumit valoare care reda nivelul real al
procesului si fenomenului cuantificate prin intermediul entitatii.
Ex.
Stare civila = (necasatorit, casatorit, vaduv, divortat)
Zile lucratoare = (luni, marti, .. , vineri)
Atributele bazei informationale pot fi clasificate in:
-

d.p.d.v. structural:
-

atribute elementare - sunt componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi

descompuse in alte atribute (ex. CODMAT, UM, PRET)

atribute decompozabile - sunt componente informationale reductibile care pot fi

descompuse in atribute elementare (DATA_NAST poat fi descompusa in atribute
elementare: zi, luna, an)

dupa valorile pe care le pot avea atributele pot fi:

-

obligatorii - atributele nu pot lua valoare NULL (ex. marca, datanasterii)

optionale - sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare in cadrul unei entitati (ex.
telefon, e_mail)

monovaloare - atribute care prezinta o singura valoare in cadrul unei entitati (ex.
nr_matricol, CNP)

multivaloare - atributele care prezinta mai multe realizari in cadrul aceleiasi entitati (ex.
functia, sectia, studii)

d.p.d.v. al stabilitatii in timp:

-

atribute constante isi mentin valoarea neschimbata pe toata existenta bazei

informationale,

fiind

invariabile

in

timp

(COD_FURNIZOR,

COD_PRODUS,

COD_UM)
-

atribute variabile isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale,

fiind variabile in timp in functie de semantica atributului (SOLD_FINAL,
RULAJ_DEBITOR)

Identificatorul entitatii un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru
fiecare realizare a entitatii respective si pot servi astfel pentru identificarea fara echivoc a
acestora.

64

Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt atribute construite special a.i. sa
raspunda cerintelor de identificare (ex. marca salariat).
In reprezentarea grafica, identificatorul entitatii se subliniaza:

Identificator

ANGAJAT

ANGAJAT
Marca
Nume
Prenume
Data nasterii
Salariu lunar

Nume

Prenume

Data
nasterii

Salariu lunar

Asocierea exprima legatura stabilita intre entitati si rolul pe care il joaca fiecare entitate
participanta la legatura.

CLIENT
Cod client
Nume
Adresa

0,n

1,1

EMITE

COMANDA
Nr. comanda
Data comanda
Produs
Cantitate

Fiecare entitate participanta la asociere joaca un anumit rol. Astfel, entitatea CLIENT joaca rolul
emite (clientul A emite comanda B) si entitatea COMANDA joaca rolul este emisa (comanda B
este emisa de clientul A).
Asociere

ANGAJAT
Marca
Nume
Prenume
Data nasterii
Salariu lunar

COMPARTIMENT
INCADRAT_L
A

Cod compartiment
Den compartiment

Data_incadrarii

O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza legatura
stabilita intre entitatile participante la asociere.

65

Cardinalitatea cuplului entitate-asociere reprezinta cuplul de valori intregi (x,y) astfel incat:

x (cardinalitate minimala) exprima numarul minim de realizari ale legaturii (asocierii) ce pot
exista pentru o realizare a entitatii;

y (cardinalitate maximala) reprezinta numarul maxim de aparitii ale corespondentei ce pot

exista pentru o realizare a entitatii.

Cardinalitate minimala 0 indica faptul ca pot exista realizari ale entitatii care sa nu participe la
nici o asociere.
ex. Exista clienti care nu au emis nici o comanda, si orice comanda a fost emisa de un client.
Cardinalitate minimala 1 indica faptul ca toate realizarile entitatii trebuie sa participe la o
realizare a asocierii.

CONTRIBUABIL

1,1

Cod-identificare
Nume
Adresa

1,1

ARE

ROL
Nr.rol
Data deschiderii

Orice contribuabil aflat in evidenta administratiei financiare are deschis un singur rol.
Cardinalitate maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui contribuabil la
administratia financiara nu poate fi mai mare de 1.
Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai mai multe realizari ale unui anumit tip participa la
o asociere (valoarea lui n poate fi precizata).
BON CONSUM
Nr bon
Data bon
Gestiune
Sectie

1,6

CUPRINDE

0,n

Cantitate

MATERIAL
Cod material
Denumire
Unitate de masura

Un bon de consum poate servi la eliberarea a cel mult 6 materiale.

Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0,1; 1,1; 0,n; 1,n.

66

A. Restrictii de integritate
Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte pentru a fi
coerente in raport de realitatea pe care o reflecta.
Restrictiile de integritate privesc:
-

valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor

valorile identificatorilor entitatilor

rolurile jucate de entiati in asocierile la care participa

asocierile stabilite intre entitati

Fie urmatorul Model EA

PRODUS

DISP_LIVRARE

Nr_doc
Data_doc

1,n

CUPRINDE

0,n

Cantitate

Cod produs
Denumire
UM
Pret
TVA
Data fabricatiei
1,n

GESTIUNE
1,n

Cod_gestiune
Nume gestionar

DEPOZITA
T Stoc

Pentru acest model pot fi definite urmatoarele restrictii de integritate privitoare la realizarile
atributelor:
-

data documentului sa fie anterioarea datei curente sau egala cu aceasta

cota de TVA poate fi 0% sau 19%

codul gestiunii poate lua valori in multimea M={1,2,3}

unitatile de masura sunt KG si BUC

data fabricatiei sa fie dupa 31.12.2000

RI pot fi:
-

statice - conditii care trebuie sa se verifice permanent

ex. Data fabricatiei > 31.12.2000

dinamice - privesc evolutia in timp a datelor

67

ex. Pentru o entitate STUDENT si atributul FEL_STUDENT acesta in timp poate

lua valorile BURSIER/NEBURSIER
Restrictiile de integritate le putem clasifica in
-

restrictii de domeniu

restrictii structurale

restrictii de integritate pe roluri

a) Restrictiile de domeniu sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru
un atribut in cadrul tipului sau. Restrictiile pot viza realizarilor unui/unor atribute apartinand
aceleiasi entitati sau asocieri, caz in care se numesc restrictii intraentitate sau a unui/unor
atribute apartinand unor entitati si/sau asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii
interentitati.
Restrictiile de domeniu se pot exprima cu privire la:
1. continutul unui singur atribut al unei entitati sau asocieri:
UM = {KG, BUC}
TVA = {0,19}
Cantitate > 0
Data_doc apartine intervalului [01/01/01 - 31/12/01]
2. corelatiile ce trebuiesc sa se respecte intre valorile valorile mai multor atribute sau
asocieri:
ex. Daca Cod_gestiune=1 atunci Cod_produs = {1000,1001, 1999} (in gestiunea 1 se
stocheaza doar produsele avand codurile in multimea 1000 - 1999)
Daca cod_produs = 17 atunci UM = KG
3. corelatiile ce trebuie sa existe intre atributele apartinand mai multor entitati sau asocieri
diferite
Exemplu:

Data_stoc > Data_omologarii

Cantitate <= Stoc

4. corelatii realizate pe baza unor valori obtinute prin operatii de sintetizare (numarare,
insumare, calculul mediei etc) a unui ansamblu de entitati.
Exemplu: valoarea medie a pretului <= 100.000
b) Restrictiile structurale se refera la identificarea entitatilor - valorile luate de identificatorul
entitatii trebuie sa fie unice si nenule
c) Restrictiile de integritate pe roluri

68

Plecand de la rolurile jucate de entitati in cadrul asocierilor, putem defini o serie de restrictii de
integritate si anume:
-

egalitate

incluziune

excluziune de roluri

Restrictia de incluziune de roluri - daca o entitate E1 joaca rolul r1 in asocierea A1, atunci va
trebui sa joace si rolul r2 in asocierea A2. Rezulta ca rolul r1 include rolul r2.
Restrictia de egalitate de roluri - presupune ca restrictia de incluziune intre roluri sa fie
reciproca.
Restrictia de ecluziune de roluri - specifica faptul ca un rol r1 jucat de o entitate E1 in asocierea
A1 exclude existenta rolului r2 jucat in asocierea A2.
B. Dependente functionale
Conceptul de dependenta functionale (DF) este fundamental in analiza structurii datelor. Studiul
dependentelor functionale stabilite intre atribute ne permite obtinerea unei reprezentari
formalizate a structurilor de date.
O dependenta functionale pune in relatie doua atribute: determinatul si determinatul.
Determinant

Determinat

Exemplu:
cod_localitate
CNP

localitate

nume_persoana

Numar_matricol

nume_student

Aceste DF subliniaza faptul ca unei realizari a codului numeric personal ii va corespunde

intotdeauna aceeasi realizare a atributului nume persoana, unui anumit cod de localitate ii
corespunde intotdeauna numele unei anumite localitati, iar numarul matricol determina in mod
unic studentul.

69

Rezulta ca determinantul reprezinta atributul/grupul de atribute din stanga DF care prin valoarea
sa determina valoarea luata de atributul/atributele cu rol de determinat. DF este o legatura
(relatie) stabilita intre atributel apartinand acleluiasi tip de entitate.
Dependenta functionala simpla
Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala notata
A

B,

daca fiecarei valori a lui A ii corespunde o singura valoare a lui B.

Spre exemplu pentru un angajat se poate defini urmatoarea dependenta functionala:
Marca

Nume

care exprima faptul ca unui angajat (identificat print-un numar de marca) ii corespunde un
singur nume. Relatia inversa:
Nume

Marca

nu este adevarata, deoarece pot exista mai multe persoane cu acelasi nume dar cu numere de
marca diferite.
Pentru un angajat mai pot fi definite si alte dependente functionate:
Marca

Prenume

Marca

Data nasterii

Marca

Functie

Determinantul poate fi compus din unul sau mai multe atribute.

Ex. Pretul unitar de aprovizionare este determinat de felul materialului si de numele furnizorului,
deoarece acelasi material se poate aproviziona la preturi diferite de la furnizori diferiti.
Cod material, Cod furnizor

Pret aprovizionare

Dependenta functionala multipla

Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala multipla, notata
A

Daca o valoare a lui A determina mai multe realizari a lui B

De exemplu, atributul codul sectiei (COD-SECT) determina mai multe realizari pentru atributul
codul atelierului (COD_ATEL), deoarece o sectie are mai multe ateliere.

70

COD_SECT

COD_ATEL

Dependenta functionala simpla este un caz particular al dependentei fucntionale multiple.

Proprietatile dependentelor functionale

Dezvoltarea
Daca X
Ex.

Y atunci X,Z

Cod client

Den Client

Cod client, Localitate

Tranzitivitate
Daca X
Ex.

Y si Y

Z, atunci X

Cod client

localitate, Localitate

Cod client

Judet

Judet

Aditivitatea
Daca X
Ex.

Den_client

Y si X

Z, atunci X

Y,Z

Cod client

Den client,

Cod client

Den client, Adresa client

Cod client

Adresa client

Proiectia
Daca X
Ex.

Y,Z atunci X Y si X Z

Cod client

Den client, Adresa client

Cod client

Den client,

Cod client

Adresa client

Daca exista dependenta functionala:

cod_material, cod_furnizor

pret_aprovizionare

rezulta ca pretul nu depinde numai de codul materialului ci si de furnizor, acelasi material putand
fi aprovizionat la preturi diferite de la furnizori diferiti.

71

Dependenta functionala X

Y se numeste DF completa daca Y este dependent functional de X

fara sa fie dependent functional de nici una din componentele lui X.

Dependenta functionala X

Y se numeste DF partiala daca Y este dependent functional atat de

X cat si de o parte a lui X.

72

Capitolul 8
Modelarea logica a datelor

Modelarea logica a datelor are ca obiectiv trecerea de la MCD - Modelul Conceptul al Datelor,
care este un model universal, spre o solutie informatica care sa corespunda cerintelor regasite in
formulare si rapoarte.
Pentru sistemele informatice financiar contabile transpunerea bazei informationale intr-o baza de
date se asigura in cele mai bune conditii prin intermediul modelului relational.
Regulile de trecere de la MCD la MLD
1. o entitate devine o relatie, cu un nume distinct. Identificatorul entitatii devine cheie primara a
relatiei. Atributele relatiei vor deveni structura relatiei.
2. o asociere devine o legatura intre relatii. Concret, relatia provenind din entitatea pentru care
cardinalitatile sunt 1-1 "absoarbe" identificatorul celeilalte entitati, care se transforma in
cheie externa (secundara). Daca se intampla ca asocierea sa aiba proprietate specifica,
atributul respectiv este transferat si devine camp al relatiei care provine din entitatea cu
cardinalitate maxima 1.
3. o restrictie de integritate multipla devine o relatie, a carei cheie primara este constituita prin
concatenarea identificatorilor entitatilor participante la asociere. Totodata, atributele proprii
asocierii devin campuri in relatia nou determinata.
Modelul logic al datelor se poate prezenta in doua variante, si anume:
a) scriind numele relatiei, urmat de atributele sale intre paranteze; cheia primara se subliniaza
cu linie continua, iar cheia externa cu linie punctata sau se marcheaza cu semnul diez - #
Exemplu:
Factura_livrare(nrfactura, datafactura, cota_TVA, cod client ) sau
Factura_livrare(nrfactura, datafactura, cota_TVA, #cod_client)
b) grafic, utilizand pentru relatie simbolul din MCD pentru entitate, iar pentru evidenta
legaturilor linii orientate.

73

FACTURA_LIVRARE

CLIENT

nrfactura

cod_client
nume_client
sediu

datafactura
cota_TVA
cod_client

8.1. Modelul relational

Modelului relational foloseste urmatoarele concepte specifice:
-

relatie (tabel),

atribut

domeniu

tuplu

valoare

cardinalitate

gradul relatiei

cheie candidata

cheie primara

cheie externa.

Tabelul este caracterizat prin urmatoarele elemente:

-

tabelul are un nume

fiecare coloana este identificata distinct printr-un nume ce desemneaza un atribut, ale carui
realizari sunt omogene dar distincte intre ele, motiv pentru care ele se numesc domenii

fiecare rand reprezinta un tuplu (realizare)

ordinea tuplurilor este arbitrara si poate fi modificata fara restrictii

la intersectia unei linii (tuplu) cu o coloana (domeniu) din tabelul asociat relatiei, se gaseste o
valoare specifica atributului

numarul total de tupluri formeaza cardinalitatea relatiei

numarul de atribute determina gradul relatiei,

produsul dintre cardinalitate si grad determina dimensiunea relatiei

corespondetele dintre tabele (relatii) sunt asigurate in mod implicit prin intermediul cheilor
(atributelor) de legatura

74

Sa presupunem urmatoarea relatie abstracta

T, compusa din cinci atribute denumite

C1,C2,C3,C4,C5 si sa identificam conceptele amintite mai sus:

C1

C2

C3

C4

C5

Cheia candidata o cheie candidata este unul sau mai multe atribute care ar putea identifica
unic o realizare a unei relatii. Doua chei candidate au fost imediat identificate: C3 si C4.
O cheie primara este o cheie candidata care a fost selectata pentru a juca rolul de identificator
unic a unei realizari intr-o tabela. In exemplul nostru pot fi chei primare C3 si C4. Un rol
important in alegerea cheii primare il are contextul relatiei.
Cheile alternate sunt cheile care pot candida sa devina chei primare. Odata selectata o cheie
primara, celelalte chei candidate care au ramas devin chei alternate. Ele sunt disponibile in
dezvoltarea aplicatiei ca o alternativa in cautarea informatiei in entitati.
Cheia externa - este un atribut al unei relatii care poate lua valori egale cu ale unui atribut
declarat cheie primara intr-o alta relatie.

8.2. Normalizarea datelor

Normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor, pe care le analizeaza si le organizeaza astfel
incat sa se amelioreze structura bazei de date, inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin
logic si fizic.
Se poate spune ca normalizarea este un proces care pe de o parte asigura:
-

eliminarea redundatelor si anomaliilor manifestate in procesul actualizarii datelor

si pe de alta parte asigura performante de ordin fizic cum ar fi:

-

ocuparea optima a spatiului de memorie

reducerea timpului de raspuns a sistemului

75

Bazele de date care nu au fost proiectate prin aplicarea regulilor de normalizare, prezinta riscul
ca in exploatarea aplicatilor sa apara diverse anomalii care, potential pot corupe datele. Pot apare
trei tipuri de anomalii:
-

anomaliile la adaugare

anomaliile la stergere

anomaliile la modificare

Anomalia de adaugare rezulta din faptul ca nu pot fi incluse noi informatii intr-o relatie
deoarece nu se cunosc si alte informatii cerute pentru adaugarea unui nou tuplu la acea
relatie, in principal valorile pentru atributele din cheie

Anomalia de stergere rezulta din faptul ca stergand un tuplu al unei relatii, odata cu
stergerea anumitor informatii se pierd si informatiile utile, existente in tuplul respectiv

Anomalia de modificare rezulta din faptul ca este dificil de modificat o valoare a unui
atribut atunci cand ea apare in mai mult decat intr-un tuplu al relatiei.

EXEMPLU
Fie relatia CAMINE, definita sa retina modul de repartizare a studentilor in cadrul caminelor:
STUDENT

CAMIN

TAXA
CAMIN

Popescu Vasile

C1

500000

Ionescu Adrian

C2

550000

Popovici Iulian

C2

550000

Andreescu George

C3

450000

Astfel definita, in prelucrari pot apare urmatoarele anomalii:

anomalie la inserare:

introducerea datelor privitoare la un nou camin (de ex. C4), pentru care s-a fixat taxa
de cazare (de ex. De 600.000 lei) , nu se poate pana cand nu este repartizat primul
student in camin

Ce s-ar intampla daca vom avea inca un student cazat in caminul C2 ? Se vor
multiplica in tabel valorile pentru Student, Camin, Taxa camin, ori de cate ori va fi
cazat un student in acest camin. Acest lucru reprezinta o risipa de spatiu de memorie
si o anomalie la introducere. La fiecare nou tuplu apare o multiplicare a informatiei
existente.
76

anomalie la stergere:

la stergerea informatiei privind studentul Popescu Vasile se pierde informatia privind

taxa de cazare la caminul C1

anomalie la modificare:

majorarea taxei pentru studentii din caminul C2 va impune modificarea tuturor

tuplurilor implicate, in caz contrar aparand inconsistente.

Daca studentul Popescu Vasile se muta din caminul C1 in C3, se pierd datele despre
caminul C1

Aceasta inseamna ca relatia CAMINE nu a fost bine definita si ea trebuie supusa procesului de
normalizare.
Intuitiv, fara sa stim nimic de normalizare, putem veni cu o solutie mai buna spargand tabela in
doua, una care sa contina toate informatiile despre camin si o a doua care se contina informatiile
despre studenti:
CAMINE
Camin

Taxa camin

C1

500000

C2

550000

C3

450000

cu cheia primara camin si relatia

STUDENTI
Student

Camin

Popescu Vasile

C1

Ionescu Adrian

C2

Popovici Iulian

C2

Andreescu George

C3

In care atributul camin este cheie externa.

Dupa cum se poate observa, cheia externa nu trebuie sa aiba neaparat proprietatea de a identifica
unic un tuplu intr-o tabela.
Dupa aceasta proiectare a tabelelor, sa vedem daca mai apar anomaliile enuntate anterior.

77

Anomalii de inserare, stergere si modificare trebuiesc rezolvate in etapa de proiectare a structurii

bazei de date si nu dupa ce baza de date a fost incarcata cu date reale si au fost scrise aplicatii
pentru ea.
Tehnica celor cinci forme normale
Am spus noi, ca normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor, pe care le analizeaza si le
organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date, inlaturandu-se treptat o serie de
anomalii de ordin logic si fizic.
Sa presupunem tabela denumita NOTE_EXAMENE ce contine notele obtinute in sesiunea de
examene de studentii de la profilul Economic:
NOTE_EXAMENE
Nume_student
Specializarea
Grupa
Disciplina
Data
Nota
Care incarcate cu date, are urmatoarea structura:
NOTE_EXAMENE
Nume_student

Specializarea

Grupa

Disciplina

Data

Nota

Aelenei Catalin

Contabilitate si

531

Proiectare sistemelor informatice

05.02.2002

informatica de

financiar contabile Adam Romica

gestiune
Aelenei Catalin

Contabilitate si

531

Finante Publice Sambotin Neculai

01.02.2002

532

Proiectare sistemelor informatice

10.02.2002

informatica de
gestiune
Anchidin

Contabilitate si

Lucian

informatica de

financiar contabile Patrut Bogdan

gestiune
Anchidin

Contabilitate si

Lucian

informatica de

532

Finante Publice Sambotin Neculai

01.02.2002

10

541

Proiectare sistemelor informatice

06.02.2002

gestiune
Ionescu Lucian

Marketing

78

financiar contabile Adam Romica

.

Ce observam?
-

tabela contine grupuri de date care sunt redundante se repeta pentru aceeasi valoare a unui
atribut

atributul Disciplina nu contine valori elementare ci valori decompozabile

Definitii:

valori elementare componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi

descompuse

valori decompozabile - componente informationale reductibile care pot fi descompuse

in atribute elementare

Tabela NOTE_EXAMENE nu este o tabela normalizata, contine date redundante si anomalii la

actualizare.
1. O tabela este in FN1 daca toate atributele sale contin valori elementare si nu contine grupuri
repetitive.
Tabela noastra nu este in FN1, deoarece, atributul Disciplina contine valori decompozabile,
respectiv atributele Examen si Profesor.
De asemenea pentru a putea exploata cu usurinta tabela apelam si la codificarea datelor, care pe
de o parte are un efect deosebit asupra reducerii spatiului de memorie necesar si pe de alta parte
da posibilitatea stabilirii cheilor candidate, care sa permita identificarea unica a unei realizari.
Astfel

pentru Nume_student introducem atributul Matricola_student care are o valoare numerica

unica pentru fiecare student (acest cod este de tip secvential se atribuie din registrul
matricol existent la facultate)

Specializarea o codificam printr-un cod cu semnificatie mnemonica: Contabilitate si

Informatica de Gestiune

CIG, si definim atributul Cod_specializ

Examen, i-l codificam tot printr-un cod cu semnificatie mnemonica si definim atributul Cod_examen

Se obtin astfel urmatoarele tabele:

79

STUDENTI
Matricola_student

Nume_student

1670

Aelenei Catalin

1671

Anchidin Lucian

1705

Ionescu Lucian

.
SPECIALIZAREA
Cod_specializ

Specializarea

CIG

Contabilitate si informatica de gestiune

MK

Marketing

EXAMENE
Cod_examen

Examen

PSIFC

Proiectare sistemelor informatice financiar contabile

FP

Finante Publice

Iar tabela noastra initiala va deveni:

NOTE_EXAMENE
Matricola_studen

Cod_specializ

Grupa

Cod_examen

Profesor

Data

Nota

1670

CIG

531

PSIFC

Adam R.

05.02.2002

1670

CIG

531

FP

Simbotin S

01.02.2002

1671

CIG

532

PSIFC

Adam R.

10.02.2002

1671

CIG

532

FP

Simbotin S

01.02.2002

10

1705

MK

541

PSIFC

Adam R.

06.02.2002

- Care este cheia primara ? Cand cheia primara este formata din mai mult de un atribut se poate
spune ca acea tabela nu este normalizata
Tot nu am inlaturat redundantele. Exista grupuri care se repeta. Vom separa grupul
Cod_specializ si Grupa atasandu-l la relatia Studenti si vom obtine:

80

NOTE_EXAMENE
Matricola_student

Cod_examen

Profesor

Nota

1670

PSIFC

Adam R.

1670

FP

Simbotin S

1671

PSIFC

Adam R.

1671

FP

Simbotin S

10

Cheia primara = (Matricola_student, Cod_examen)

De ce si Cod_examen ??
Fiindca Matricola_student contine valori care se repeta, deci nu se poate identifica unic o
singura inregistrare. Pentru a afla nota obtinuta la un examen avem nevoie de ambele
atribute.
STUDENTI
Matricola_student

Nume_student

Cod_specializ

Grupa

1670

Aelenei Catalin

CIG

531

1671

Anchidin Lucian

CIG

531

1672

Asaftei Ana Maria

CIG

532

.
Cheia primara = Matricola_student
2. O entitate este in forma normala doi (FN2) daca aceasta realizeaza proprietatile formei
normale unu si daca toate atributele non-cheie sunt dependente functional de cheia primara

Cheie primara

Atribut 1

Atribut i

Tabela STUDENTI: este in FN2

-

atribut cheie: Matricola_student

atribute non-cheie: Nume_student, Cod_specializ

dependente functionale:

81

Matricola_student

Nume_student

Cod_specializ

Entitatea NOTE_EXAMENE:
-

atribut cheie: Matricola_student + Cod_examen

atribute non-cheie: Profesor, Nota

dependente functionale:

Matricola_student
Nota
Cod_examen

Profesor

Nota depinde functional de atributul cheie.

Profesor depinde functional doar de atributul Cod_examen si nu de intreaga cheie primara.
Profesor este dependent partial de cheia primara
Anomalii:
-

nu pot sa introduc datele despre un profesor si disciplina pana nu exista un student care a dat
examenul

daca ar exista doar un singur student care a dat examenul la o disciplina, stergerea acestuia ar
elimina informartiile despre profesor si disciplina

Obiectivul celei de-a doua forme de normalizare este de a extrage dependentele functionale
partiale. Acest lucru conduce la descompunerea entitatii in alte doua relatii.
EXAMENE
Cod_examen

Examen

Profesor

PSIFC

Proiectare sistemelor informatice

Adam R.

financiar contabile
FP

Finante Publice

Simbotin S

82

NOTE_EXAMENE
Matricola_student

Cod_examen

Nota

1670

PSIFC

1670

FP

1671

PSIFC

1671

FP

10

Se observa ca anomaliile din prima forma au fost eliminate in noile relatii. In plus, prin separarea
totala a datelor despre examene decele despre studenti pot fi adaugate si sterse disciplinele de
examen, fara sa aiba legatura cu datele despre studenti.

3. o entitate ste in forma normala trei (FN3) daca aceasta realizeaza proprietatile formei
normale doi si nu contine dependente tranzitive.
Dependentele tranzitive simple apar sub forma:

Cheie_primara

Atribut_i

Atribut_k

4. O entitate este in forma normala 4 (FN4) daca aceasta realizeaza proprietatile formei
normale trei si nu contine dependente multiple
O dependenta multipla exista atunci cand pentru trei atribute A,B, C ale unei relatii avem:
pentru fiecare valoarea a lui A exista o multime bine definita de valori a lui B si alta bine
definita de valori a lui C. Multimea valorilor lui B este independenta de multimea valorilor lui
C.

83

5. Forma normala cinci (FN5) . o relatie este in FN5 daca este in forma a patra si daca din
relatiile descompuse pot fi reconstruite informatiile prin intermediul jonctiunii (intervine asa-zisa
dependenta de jonctiune si daca in urma jonctiunii se pierd tupluri atunci baza de date nu este in
FN5)
Observatie Nu in toate cazurile se impune parcurgerea tuturor etapelor de normalizare, insa
prima forma normala este obligatorie.

Optimizarea structurii bazei informationale

Procesul de transformare a diagramelor entitate-relatie in relatii se deruleaza in patru pasi:
1. Reprezentarea entitatilor. Fiecare tip de entitate din diagrama entitate-relatie este
reprezentata ca o relatie in modelul relational al datelor.
2. Reprezentarea legaturilor. Fiecare legatura din diagrama entitate-relatie trebuie sa fie
reprezentata in modelul relational al datelor.
3. Normalizarea relatiilor. Normalizarea va duce la o buna structurare a relatiilor si la
inlaturarea anomaliiilor de ordin logic si fizic.
4. Fuziunea relatiilor. In timpul modelarii logice a datelor s-au creat diferite relatii, atat pe
baza perspectivelor utilizatorilor cat si a transformarii uneia sau mai multor diagrame
entitate-relatie in seturi de relatii. In structura acestor seturi de relatii pot exista unele relatii
redundante, cum ar fi existenta a doua sau mai multe relatii care descriu acelasi tip de
entitate, ce ar trebui sa fuzioneze si sa se renomalizeze pentru extragerea eventualelor
redundante.
I. Sa presupunem ca exista doua relatii ce se afla in FN3 si care reprezinta punctele de vedere pe
care le au doi utilizatori diferite ai bazei de date.
ANGAJAT1 (MARCA, NUME, ADRESA, TELEFON)
ANGAJAT2 (MARCA, NUME, ADRESA, COD_SECTIE, VECHIME)
Intrucat cele doua relatii au aceeasi cheie primara (MARCA), ele descriu aceeasi entitate, ar
putea fuziona, rezultand o singura relatie sub forma:
ANGAJAT (MARCA, NUME, ADRESA, TELEFON, COD_SECTIE, VECHIME)

84

Din acest exemplu, rezulta ca unele atribute (NUME, ADRESA) ce apartineau celor doua relatii,
acum apar o singura data, inclusiv cheia primara, acesta fiind avantajul fuzionarii relatiilor.
Observatie. Fuziunea poate de conduca si la situatii prin care sa contravina celei de-a treia forme
normalizate, respectiv sa duca la aparitia dependentelor tranzitive. Adica daca avem doua relatii
, care au aceeasi chei primara A, si in care avem:
A

B si A

C, ele pot fuziona intr-o singura relatie, cu conditia sa nu existe intre atributul B

si C o dependenta functionala, care sa genereze prin fuziune o dependenta tranzitiva:

II. O a doua problema ce poate sa apara in timpul integrarii este cand avem legaturi de tip clasasubclasa. De exemplu, avem urmatoarele doua relatii:
STUDENT1 (MATRICOLA, NUME, SECTIE)
STUDENT2 (MATRICOLA, CAMERA_CAMIN)
In timp ce STUDENT1 contine atributele valabile tuturor studentilor, relatia STUDENT2
contine un atribut caracterisitic doar studentilor interni (pot exista studenti interni -cazati in
camin si externi - cazati in oras). In acest caz , ar trebui create legaturi de tip clasa si subclasa
pentru astfel de entitati:
STUDENT (MATRICOLA, NUME, SECTIE)
INTERN (MATRICOLA, CAMERA_CAMIN)
EXTERN (MATRICOLA, DOMICILIU_ORAS)
Asadar, in locul fuzionarii se creeaza chiar a trei relatie pentru a rezolva o astfle de situatie.
III. O a treia problema se iveste in cazul sinonimelor. Sinonimele intervin atunci cand doua sau
mai multe atribute au nume diferite, dar aceeasi semnificatie. De exemplu:
NR_MATRICOL

MATRICOLA

COD_STUDENT

85

Rezolvarea acestei probleme consta in folosirea unui singur nume de atribut, de ex.
MATRICOLA, sau apelarea la un alt nume , inexistent printre sinonime, uneori chiar cu un
continut diferit, dar care sa deserveasca scopului de identificare unica (de ex. CNP)
IV. A patra problema apare in cazul omonimelor. Omonimele apar cand doua sau mai multe
atribute au nume identice, insa continutul este altul. De exemplu, PRET poate sa insemne pret de
productie, pret de livrare, pret cu tva sau fara tva etc.

86

Capitolul 9
Proiectarea schemei bazei de date
Procesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati:

stabilirea cerintelor utilizatorilor, sub aspectul

-

tipurilor de aplicatii

timpului de raspuns

confidentialitatii datelor

securitatii datelor

usurintei de utilizare

stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD:

-

portabilitatea SGBD

facilitatilile de implementare, intretinere si exploatare a bazei de date

stabilirea cerintelor de ordin economic, privind:

-

incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD

timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD

analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat, in functie de

caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri

alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD

Sa explicam acum, cateva din criteriile enuntate mai sus:

Portabilitatea SGBD-ului - posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe

altul. Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume:
-

portabilitatea programelor propriu-zise

portabilitatea datelor.

Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai
putine elemente legate de echipament.
Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul
unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic.

Facilitatilile de implementare, intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin:

-

modalitatea de descriere a datelor

tehnicile de organizare si regasire a datelor, care sa permita un acces cat mai rapid la
orice informatie;

timpul cat mai redus pentru actualizare, cautare si raspuns la cererile de informare
87

Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure
baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor, complexitatea prelucrarilor si aria
geografica a sistemului informatic proiectat.
Astfel, pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date:
- baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem
- baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice
- baze de date specifice unui compartiment functional
- baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale
celorlalte tipuri
9.1. Structura generala a bazei de date
Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze:
a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele
b) descrierea campurilor specifice tabelelor
c) descrierea relatiilor dintre tabele
Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date, a
dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex. C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel
din baza de date.
Din punctul de vedere al prelucrarii datelor, tabelelor se clasifica in:
-

tabele de baza

tabele pentru tranzactii

tabele intermediare

tabele statistice

tabele istorice

Tabelele de baza sunt colectiile de date ce au un continut omogen, si care reflecta stari,
caracteristici, evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. Ele formeaza
fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent, in sensul ca fiecare
data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei, in functie de existenta obiectului de
referinta.

Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea

modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului
informational din colectiile de date de baza. Aceste colectii de date sunt utilizate pentru
actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor.

88

Tabele de date intermediare sau de lucru - sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare,
fuziune, selectare din una sau mai multe colectii obiect, potrivit unor cerinte furnizate de
utilizator in vederea obtinerii unor situatii.

Tabelele de date statistice au un rol de orientare, de previziune, de fundamentare a unor

decizii strategice. Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de
sintetizare si agregare, fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp.

Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect, de tranzactii
sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. Aceste colectii
de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi.

Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente:

- identificatorul campului
- tipul campului
- lungimea campului
- numarul de zecimale
- cheia de indexare
- conditiile de validare
Un tabel Access poate avea max 255 campuri.
Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati:
-

identificatorul
-

lungimea max. 64 de caractere alfanumerice, inclusiv spatiile inglobate Recomandare:

pentru flexibilitate in programare, se folosesc nume scurte, pline de continut semantic si
fara spatii

nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa
cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca

tipul poate fi:

-

numeric Number care poate include mai multe tipuri: Byte, Integer, Long Integer,
Single, Double

caracter Text dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere)

logic Yes / No stocheaza numai valori True/False, Yes/No, On/Off

data calendaristica Date / Time Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca
Access sa introduca automat data curenta (=Now() ora si data)

memo Memo comentarii - daca limita de 255 caractere pentru un camp este
insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de

89

text). Campurile Memo constau numai din text, fara optiuni de formatare a textului
(italic, bold etc)
-

numar cu incrementare automata Autonumber atribuie valori intregi secventiale

obiect OLE permite stocarea de documente, foi de calcul, sunete, imagini, video clipuri

Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al

atributului respectiv. In Access, avem urmatoarele proprietati pentru un camp:

-

Format modul de afisare a datelor pe ecran

Input Mask controleaza introducerea datelor in cadrul campului

Default Value reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari

Validation Rule permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de

inregistrare

Descrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date, poarta denumirea de

proiectare a dictionarului atributelor.
Proiectarea dictionarului se poate face manual, prin trecerea continutului nucleului bazei
informationale in dictionarul atributelor, sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a
bazelor de date.Exemplu de dictionar al atributelor, redactat manual:
Nr.

Denumirea

crt.

atributului

1.

Cod material

Identificator

Tipul

COD_MAT

Lungimea

Conditii de validare

13

1000<COD_MAT<1
5000

2.

Denumire material

DEN_MAT

20

3.

Cod UM

COD_UM

COD_UM < 100

4.

Cantitate

CANTIT

CANTIT > 0

La proiectarea cheii primare se au in vedere urmatoarele aspecte:

- cheia primara nu poate avea valoare nula in cadrul duratei de existenta a bazei de date
- pentru fiecare cheie primara se poate crea un index unic in vederea optimizarii accesului direct,
la tabela respectiva
Descrierea relatiilor dintre tabele implica reflectarea corespondentelor dintre entitatile bazei
informationale sub forma cardinalitatii de tipul 1:1 sau 1:n. Relatiile se formeaza prin precizarea
unei legaturi intre un camp (sau o combinatie de campuri) dintr-un tabel si campurile
corespunzatoare din alt tabel.

90

Tabelul din partea unu a relatiei trebuie sa aiba o cheie primara, iar tabelul din partea mai
multi trebuie sa contina un camp similar. In mod normal, cheia externa trebuie sa fie de acelasi
tip si sa aiba aceeasi dimensiune ca si cheia primara.
O baza de date distribuita (BDD) este o baza de date logica dispersata fizic pe calculatoare
amplasate in locuri diferite, ce sunt conectate intre ele printr-o retea de comunicatie a datelor.
Reteaua permite utilizatorilor sa foloseasca in comun datele, a.i. un utilizator sau un program
aflat in punctul X sa aiba posibilitatea accesarii si actualizarii datelor din punctul Y. Punctele de
lucru ale sistemelor distribute pot fi dispersate la nivelul unei cladiri sau la nivelul unei zone
geografice.
Proiectarea sistemelor informatice in conditiile utilizarii bazelor de date distribuite presupune
abordarea acesteia in doua faze:
1. configurarea unei retele de calculatoare
2. organizarea bazei de date distribute

91

9.2. Configurarea unei retele locale de calculatoare

Pentru executia diferitelor aplicatii informatice, calculatoarele pot fi utilizate fie ca sisteme de
sine statatoare (stand-alone systems), fie intr-o configuratie de retea.
O retea se bazeaza pe un set de calculatoare interconectate printr-un canal de comunicatie a.i. sa
poata folosi in comun toate echipamentele (imprimante, CD-ROM etc) si software-ul din retea.
Retelele de calculatoare utilizeaza fie conexiuni punct la punct, fie medii de comunicatie cu
difuzare (cablu sau fibra optica, radio sau satelit).
Pentru sistemele informatice financiar contabile proiectate la nivelul unitatilor economice, cele
mai utilizate retele sunt cele de tip LAN (Local Area Network), care asigura avantaje de ordin
tehnic si economic.
Din punct de vedere tehnic, se realizeaza:
3. un control centralizat al prelucrarilor,
4. posibilitatea comunicarii transparente intre diversi utilizatori,
5. folosirea comuna a bazei de date,
6. posibilitati de extindere a ariei de prelucrare a sistemului informatic
Orice retea locala are doua tipuri de componente: statia de lucru si server-ul.

Statia de lucru prelucreaza informatiile locale ale utilizatorului, folosind serviciile

propriului sistem de operare.

Server-ul prelucreaza informatii comune mai multor utilizatori, folosind sistemul de operare
al retelei, coordonand accesul la resursele partajate ai activitatea statiilor de lucru. Uzual,
serverul are resurse mai puternice decat statiile de lucru si o viteza mult mai mare de lucru.
Pe acest calculator se vor afla bazele de date si aplicatiile folosite in comun de celelalte
calculatoare ale retelei.

Retele LAN folosesc ca medii de transmisie fire torsadate, cabluri coaxiale si fibre optice.
Pe langa aceste componente exista disponibile diverse alte produse care asigura comunicatii de
tip special:

bridge se foloseste pentru a conecta doua retele intre ele permite urilizatorilor dintr-o
retea sa foloseasca resursele unei alte retele

gateway se foloseste pentru a conecta intre ele calculatoare de tipuri diferite (mainframe,
minicalculatoare, PC-uri)

92

repeater - se foloseste pentru a amplifica semnalul pentru o conexiune la distanta semnalul

se poate transmite (fara perturbari) pe cablu, la o anumita distanta maxima.

transceiver se foloseste pentru conectarea la mare distanta a doua retele transmisia se

poate face prin cablu sau prin radio.

modem se foloseste pentru a utiliza liniile telefonice ca linii de comunicatie.

In cadrul retelelor locale, componentele mentionate pot fi conectate in diverse moduri,

realizandu-se diferite topologii. Acestea sunt simple sau combinate, pentru a realiza cat mai
eficient anumite cerinte de fiabilitate si timp de raspuns.
Se pot evidentia trei tipuri de topologii:
1) Topologia liniara (bus) se caracterizeaza prin conectarea succesiva a punctelor de
prelucrare, astfel incat exista un punct initial de prelucrare, un punct final de prelucrare si
mai multe puncte intermediare amplasate intre acestea. Acest tip de retea este utilizabil in
cazul sistemelor informatice pentru unitati economice ale caror procese de prelucrare
automata sunt caracterizate de transmiterea datelor in cascada intre diverse compartimente
sau sectoare de productie.
Un avantaj al topologiei liniare este simplitatea realizarii. Echipamentul de calcul trebuie
doar cuplat la cablu. O retea locala implementata in topologie liniara este Ethernet.

2) Topologia stea se caracterizeaza prin existenta unui nod central de prelucrare (file server) si
a unor noduri satelit de prelucrare (Work station). Aceasta retea este utilizata in situatia
unitatilor economice al caror sistem informatic este caracterizat prin procese de centralizare a
prelucrarilor si de transmiteri de date intre baza de date centrala si bazele de date locale

93

3) Topologia inel (ring) asigura interconectarea circulara a compartimentelor functionale, a.i.

fiecare punct primeste date de la un punct precedent pentru a le prelucra si a le transmite
punctului urmator de prelucrare. Aceste tipuri de retele se folosesc in structura sistemelor
informatice caracterizate printr-un proces circular de prelucrare.

Alegerea unui anumit tip de retea locala de calculatoare se va face in functie de :

7. structura organizatorica si gradul de dispersare al unitatilor subordonate
8. pretul de instalare si functionare al retelei de calculatoare
9. aria fizica de prelucrare a datelor si distanta maxima dintre compartimentele functionale
implicate
10. performatele urmarite in exploatatea sistemului informatic (rata transferului, lungimea
pachetului de date, rata erorilor, tipul de raspuns)
11. posibilitatile de extindere cu noi conexiuni si aria de prelucrare
Echipamentele de prelucrare a unui nod al unui sistem de prelucrare distribuita a datelor, cum
sunt unitatile centrale de prelucrare, terminalele, unitatile de memorie externa si echipamentele
de intrare/iesire, sunt selectate in functie de capacitatea lor de prelucrare si comunicare a datelor
la fiecare nod.

Performantele unei retele locale se exprima prin concepte precum siguranta, disponibilitate si
functionalitate, cunoscute in litaratura de specialitate sub forma prescurtata RAS (Reliability,
Availability, Survivability). Aceste concepte se refera la : caderea unei componente a retelei sa
nu declanseze caderea intregului sistem, ci sa inregistreze doar o functionare cu performante mai
reduse.

94

9.3. Organizarea bazei de date distribute

Proiectarea unui sistem informatic distribuit (SID) se caracterizeaza prin:
12. existenta unei BDD care sa asigure gruparea omogena a tuturor datelor in vederea folosirii
in comun de catre toate compartimentele functionale ale unitatii economice beneficiare.
13. controlul prelucrarilor distribuite a datelor si al accesului concurent al tuturor utilizatorilor
de date, indiferent de locul de stocare al acestora
14. disponibilitatea datelor in forma ceruta de compartimentele functionale si transmiterea
operativa a acestora pentru constituirea suportului informational necesar in luarea deciziilor
In mod concret intreaga baza de date distribuita este privita ca o baza de date centrala,
amplasata din punct de vedere fizic pe file server (FS). La nivelul fiecarui compartiment
functional este amplasat cel putin un calculator, privit ca o statie de lucru (work station - WS),
prin intermediul caruia se asigura legatura FS
Compartimentele functionale organizeaza si gestioneaza la randul lor baze de date locale
(BDL), care pot avea aceeasi structura cu baza de date centrala sau subseturi ale acesteia.
Transmiterea datelor intre compartimente se realizeaza prin intermediul file-serverului care
asigura receptia si transmisia datelor intre oricare doua baze de date locale sub controlul unor
protocoale de acces.
Problema care se pune este cea a locului de pastrare a datelor globale si daca ele trebuie sa fie
centralizate sau distribuite. Putem avea:

Date globale centralizate - sunt plasate intr-un loc central si sunt usor de folosit, iar fiecare
nod din sistem stie unde se afla datele.

Date globale distribuite sunt plasate in mai multe locuri ale nodurilor din intreaga retea, presupune existenta unor rutine si proceduri complexe pentru accesarea/actualizarea datelor.
Functia
MARKETING
Functia
PRODUCTIE

WS <-->
Functia
COMERCIAL

WS <-->

Functia FINCONTAB

WS <-->
FS <--->
BDC

Functia
PERSONAL

WS <-->

WS <-->

95

Privite din punctul de vedere al distribuirii sistemului informatic la nivelul unei societati
comerciale, acesta poate contine componente logico-fizico-centrale:
- file server
- baza de date centrala,
- subsisteme,
- aplicatii,
- unitati functionale
- unitati de prelucrare,
precum si componente logico-fizico-locale concretizate in:
- statii de lucru,
-baze de date locale,
- subsisteme,
- unitati functionale
- unitati de prelucrare locale.

Proiectarea de sisteme informatice distribuite se realizeaza prin parcurgerea etapelor generale ale
sistemelor informatice nedistribuite (analiza sistemului existent, proiectarea generala si de
detaliu) completate cu etape specifice, detaliate in etape tehnice si functionale:
A. Etapele tehnice presupun parcurgerea a trei faze:
- proiectarea nucleului bazei de date
- proiectarea arhitecturii bazei de date distribuite
- stabilirea metodelor de acces concurent la bazele de date distribuite
B. Etapele functionale au in vedere parcurgerea unor faze specifice dintre care se mentioneaza:
- definirea performantelor sistemului informatic proiectat
- estimarea necesarului de echipamente de calcul , sisteme de operare si sisteme de gestiune a
datelor
A. Etapele tehnice
Etapele tehnice au ca obiectiv proiectarea unui nucleu al bazei de date in care sunt stocate
informatii dinspre bazele de date amplasate geografic in cadrul unui sistem distribuit, solutii
pentru proiectarea arhitecturii BDD si stabilirea metodelor de acces concurent la datele
amplasate in nodurile retelei.

96

Proiectarea arhitecturii BDD trebuie sa asigure disponibilitatea datelor pentru toti utilizatorii
SID si reducerea posibilitatii de avarie sau de eroare in cazul aparitiei unor defecte hardware sau
software.
Intrucat exista mai multe posibilitati de distribuire a bazelor de date, problema care se pune este
cea a modului in care vor fi distribuite datele pentru una sau mai multe aplicatii printre nodurile
unei retele distribuite.
In vederea realizarii acestor cerinte se poate opta pentru o baza de date distribuita, distribuita
central sau distribuita paralel.

Arhitectura cu baza de date total distribuita presupune ca multimea entitatilor se afla

dispersate in compartimentele functionale prin intermediul unei retele de calculatoare. In
acest context, nodul central nu va detine date, deoarece acesta are rolul de a controla
functionarea intregii BDD, care se compune din reuniunea logica a bazelor de date locale
(BDL), amplasate in fiecare compartiment. Gestiunea centralizata a tuturor bazelor de date
locale se realizeaza de catre FS prin intermediul unui administrator al bazei de date (ABD).
Accesul la datele stocate in BDD se face de catre utilizatori prin intermediul terminalelor
conectate in compartimentul propriu acestui utilizator. Aceste servicii sunt asigurate de
procesorul local al bazei de date, in timp ce accesul la datele aflate la distanta este asigurat de
administratorul bazei de date din nodul central.

Arhitectura bazei de date distribuite central va contine o baza de date centrala BDC unde
vor fi stocate datele din SID, dar si un numar de BDL, amplasate in compartimentele
functionale specifice nodurilor retelei de calculatoare.
Cererile emise de catre un utilizator sunt adresate initial BDL la care este conectat acesta.

Daca datele sunt stocate in BDC, are loc comutarea acestor cereri catre aceasta, cu conditia
asigurarii compatibilitatii depline a operatiilor de actualizare simultane intre BDC si BDL.

Arhitectura cu baze de date paralel distribuite contine o baza de date centrala ce reflecta
semantica si continutul fizic al bazelor dedate locale BDL cu precizarea ca accesul la BDC
este asigurat numai printr-un procesor specializat de acces (PSA)
Prin intermediul procesorului specializat de acces fiecare utilizator poate dispune de datele
din BDC, restul de prelucrari fiind asigurate ca in solutia de date distribuite central.

Strategii principale de distribuire a bazelor de date:

-replicarea (copierea) datelor

97

- partitionarea orizontala
- partitionarea verticala
- combinatii ale celor de mai sus
Replicarea datelor
Una dintre variantele de distribuie a unei baze de date este cea de pastrare a cate unei copii a
acesteia in fiecare nod a retelei (full replication)
Avantaje:
- siguranta daca la un nod se inregistreaza o pierdere a bazei de date sau a unei relatii, ea poate
fi oricand gasita la un alt nod
- rapiditate baza de date fiind amplasata local, interogarile vor fi onorate in scurt timp
Dezavantaje:
- cerinte suplimentare de stocare fiecare nod trebuie sa dispuna de aceeasi capacitate de
stocare ca si a unui loc central din varianta stocarii centralizate
- costul si complexitatea actualizarilor in orice moment se efectueaza o actualizare a unei
relatii, ea trebuie sa fie transmisa tuturor locurilor unde este stocata.
Replicarea totala este recomandata pentru datele supuse numai prelucrarilor de tip read-only
(citire), iar datele sunt relativ statice, cum ar fi cataloage diverse, directoare telefonice, mersul
trenurilor etc.
Partitionarea orizontala are la baza faptul ca inregistrarile unei relatii (tabele) sunt distribuite
in mai multe locuri (unele sunt plasate intr-un nod al retelei, si altele in noduri diferite).
Exemplu:
a) Relatia TELEFON pentru angajatii unei firme
---------------------------------------------------------------------------------Marca

Nume angajat

Telefon

---------------------------------------------------------------------------------101

ANCHIDIN LUCIAN

123456

102

FAGHIAN RADU

123457

103

SCORTANU RALUCA

123458

104

DRAGOMIRESCU IONUT

123459

105

PALADE DANIEL

123460

----------------------------------------------------------------------------------

98

b) Partitionarea orizontala a relatiei TELFON pentru angajatii Serv. Contabilitate:

---------------------------------------------------------------------------------Marca

Nume angajat

Telefon

---------------------------------------------------------------------------------101

ANCHIDIN LUCIAN

123456

105

PALADE DANIEL

123460

---------------------------------------------------------------------------------c) Partitionarea orizontala a relatiei TELFON pentru angajatii Serv. Desfacere

---------------------------------------------------------------------------------102

FAGHIAN RADU

123457

103

SCORTANU RALUCA

123458

104

DRAGOMIRESCU IONUT

123459

---------------------------------------------------------------------------------Avantaje:
- eficienta datele sunt stocate la locul folosirii lor si separat de datele altor utilizatori
- optimizare locala prin eliminarea traficului din retea, prelucrarile locale sunt executate in
timp optim
- securitate fiecare nod stie datele cu regim special
Dezavantaje:
- viteza de acces instabila daca sunt necesare date aflate in alte locuri, timpii de acces la aceste
vor fi mult mai mari in comparatie ca datele locale
- vulnerabilitatea copiilor de siguranta cat timp datele se afla intr-un singur loc, distrugerea lor
si/sau a copiilor de siguranta, provoaca mari probleme, ele nefiind dublate in alt loc.

Partitionarea verticala
Prin partitionarea verticala, unele dintre coloanele tabelei (relatiei) sunt transferate pe principii
relationale intr-un anumit loc, in timp ce alte coloane se transfera pe aceleasi principii in alt loc.
Relatiile fiecarui nod trebuie sa aiba o cheie comuna, astfel incat tabela originala sa poata fi
constituita oricand.

99

a) Relatia SALARIU
---------------------------------------------------------------------------------------------Marca

Nume agajat

Ore lucrate

Tarif_ora

Retineri

---------------------------------------------------------------------------------------------101

ANCHIDIN LUCIAN

100

11.000

100.000

102

PALADE DANIEL

110

10.000

150.000

103

TOMUSOR GHEORGHE

100

11.000

200.000

---------------------------------------------------------------------------------------------b) Partitionarea verticala a relatiei la Biroul Financiar

-----------------------------------------Marca

Retineri

-----------------------------------------101

100.000

102

150.000

103

200.000

-----------------------------------------c) Partitionarea verticala a relatiei la Biroul Personal-Salarizare

-----------------------------------------Marca

Ore_lucrate

-----------------------------------------101

100

102

110

103

100

-----------------------------------------Variantele b) si c) se obtin prin SELECT-area coloanelor din tabele originala, iar obtinerea din
nou a relatiei originale se eefectueaza prin unificarea coloanelor (JOIN-ing) intr-o singura tabela.
Proiectarea unei BDD se poate face in functie de urmatoarele criterii:
- marimea unitatii beneficiare
-modul de organizare a unitatii beneficiare
-gradul de implicare al conducerii unitatii beneficiare in sistemul informatic

100

-gradul de sipersare georgrafica si deautonomie economico-financiara al sectiilor sai sectoarelor

de productie
-volumul datelor e prelucrat, sursele si destinatiile pentru datele de I/E
-debitul datelor de I/E
-gradul de agregare (sintetizare) al datelor
-modul de fundamnetare si de urmarire a indicatorilor economico-financiari (pe unitate, pe
sectoare, sectii)
- gradul de autonomie al structurilor organizatorice specifiice unitatii beneficiare
Metodele de acces concurent al utilizatorilor la BDD se stabilesc in scopul blocarii aparitiei
simultane a doua sau mai multe cereri la baze de manipulare a bazei de date.
Mentinerea conditiilor de integrare si coerenta se rezolva prin conceptul de tranzactie a BDD,
definit ca unitate de tratare secventiala compusa din actiuni elementare (citire, scriere, actualizare
etc)
Tranzactia din BDD poate fi executata de catre un utilizator numai asupra unei BD coerente care
trebuie sa realizeze de asemenea o BD coerenta. SGBD asigura accesul unei tranzactii la o
inregistrare sau la o BD integrala prin intermediul conceptului de subiect de prelucrare a bazei de
date (bucket).
Pentru optimizarea concurentei utilizatorilor asupra aceluiasi subiect de prelucrare (bucket) se
foloseste un algortim de blocare ce devine utilizabil in conditiile existentei a trei tipuri de
informatii: momentul inceperii operatiei, modul de functionare al acesteia si momentul terminarii
ei. In functie de acestea, algoritmul poate asigura blocarea sau deblocarea unui subiect de
prelucrare, ceea ce conduce la accesul sau interzicerea acestuia pentru un utilizator.
Etapele functionale au ca obiectiv definirea cerintelor de performanta pentru SID precum si
estimarea necesarului de echipamente de calcul si sisteme de operare gestiune de date.
a) Definirea performatelor SID presupune stabilirea unor cerinte generale de calitate pentru
acestea, precum si unele cerinte specifice.
Cerinte de performanta
* generale

* specifce

- disponibilitate

- gradul de ocupare a canalului de comunicatie

- Toleranta la defecte

- rata coliziunilor

- modularitate

- capacitatea de tratare echitabila a cererilor de transfer

- facilitati pentru dezvoltare

- fiabilitate

101

- costul ciclului de viata

- caracteristici fizice
Aceste cerinte de performanta pot fi caracterizate , in esenta, astfel:
- disponibilitatea unui SID este caracterizata de timpul mediu de rezolvare a cererilor
utilizatorilor
- fiabilitatea este probabilitatea de a executa o functie de prelucrare in anumite conditii si intr-un
interval de timp
- toleranta la defecte este data de calitatea sistemului de a depasi , fara interventia
administratorului bazei de date, defectele hardware si erorile software
- costul ciclului de existenta a sistemului cuprinde costurile implicate de proiectare, dezvoltare,
intretinere, inclusiv costul aferent componentelor hard-soft
- modularitatea este reprezentata de proprietatea noului sistem cu privire la adaptabilitatea,
extensibilitatea, interschimbalitatea si modificabilitatea tuturor componentelor sale
- facilitatea dezvoltarii sistemului este data de timpul necesar pentru proiectarea, experimentarea
si implementarea noului sistem. Acest timp depinde de numarul tipurilor de componente
hardware utlilizate, structura de interconectare folosita si de interfetele hardware utilizate pentru
interconectarea diverselor echipamente fizice.
- Caracterisiticile fizice ale sistemului electronic se refera la volumul, gabaritul si gradul de
utilizare a componentelor hardware a sistemului iinformatic proiectat (echipamentul de calcul,
terminale, concentratoare, modemuri etc.)
b) Estimarea necesarului de echipamente de calcul, sisteme de operare si sisteme de gestiune a
datelor implica analiza costului unui sistem.
Analiza costurilor unui sistem de prelucrare distribuita a datelor presupune analiza
- costurile initiale:
- costurile echipamentelor
- costurile perifericelor
- costurile cablarii
-costurile softului
- costuri operationale
- costurile distribuirii datelor
- costurile cu personalul
- costurile functionarii echipamentelor
- costurile intretinerii sistemului

102

Capitolul 10
Modelul unui sistem informatic contabil integrat
10.1. Obiectivele sistemului informatic contabil integrat
Sistemul informatic contabil integrat are la baza conceptul organizarii contabilitatii in doua
circuite, aferente contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune interna.
Din punct de vedere structural, sistemul informatic financiar contabil integrat se compune din
urmatoarele subsisteme:
-

previziunea financiara, care are principal scop fundamentarea si elaborarea bugetului de

venituri si cheltueili

normarea costurilor de productie si antecalculatie, care urmareste prefigurarea cu anticipatie

a nivelului cheltuielilor de productie si a costurilor ocazionate de activitatile economice
desfasurate

contabilitatea financiara (sintetica) si de gestiune interna (analitica) - care asigura

evidentierea proceselor economice interne care genereaza miscarea si transformarea
patrimoniului unitatii in raport de specificul operatiilor economice desfasurate

analiza economico-financiara, care asigura comparabilitatea rezultatelor obtinute intre doua

perioade de gestiune, cu reflectarea factorilor ce au influientat pozitiv sau negativ rezultatele
activitatii si care au produs modificari la nivelul absolut sau relativ a indicatorilor
economico-financiari.

In cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat, contabilitatea financiara si de gestiune

reprezinta componenta centrala a sistemului, deoarece asigura conducerea si controlul tuturor
proceselor economice generatoare de informatii pentru toate celelalte componente ale sistemului
informatic, cat si pentru conducerea unitatii economice, inclusiv pentru legaturile informationale
cu exteriorul (Ministerul Finantelor, institutii, alte societati comerciale etc).
Obiectivul general al s.i.c.i. constituie cresterea calitatii si operativitatii informatiilor contabile
in vederea reflectarii veridice a proceselor economice, a fluxurilor de valori materiale si banesti a
rezultatelor exercitiului financiar.
Realizarea acestui obiectiv impune trecerea de la aplicatii informatice specializate in realizarea
unor sectiuni ale contabilitatii (evidenta stocurilor si comenzilor in curs de executie, evidenta
103

mijloacelor fixe, evidenta creantelor si obligatiilorr etc.), la un sistem informatic caracterizat prin
integrarea tuturor activitatilor desfasurate, astfel incat acestea sa evidentieze in mod automat
toate operatiile contabile eferente unei perioade de gestiune a unitatii economice.
Obiectivele specifice ale sistemului contabil integrat au in vedere realizarea tuturor prelucrarilor
intr-un cadru unitar, care sa conduca la cresterea gradului de prelucrare a informatiilor din baza
de date prin posibilitatile multiple de corelare si sintetizare a datelor, prelucrarea integrata a unor
operatii contabile specifice (calculul amortizarii, salariilor, decontarea costurilor de productie,
dimensionarea veniturilor etc.), inclusiv exploatarea concomitenta a tuturor aplicatiilor
informatice componente ale acestui sistem.
De asemenea, aceste obiective presupun existenta unei baze de date contabile de tip distribuit, la
care sa poata avea acces diferentiat, in functie de responsabilitatile aferente fiecarui
compartiment functional, persoanele implicate in exploatarea acestei baze de date. In acest sens
baza de date contabila va fi creata numai de utilizatori autorizati pe baza unor documente de
intrare adaptate acestui scop, urmata de prelucrarea multipla.
Realizarea completa a obiectivului general si a obiectivelor specifice presupune existenta si
functionarea unei retele locale de calculatoare la nivelul unitatii, iar in cadrul fiecarui
compartiment implicat sa existe cel putin un calculator.
10.2. Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat
Unitatile patrimoniale conform legii contabilitatii nr. 81/91 modificata si republicata, au
obligatia:
-

intocmirii documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul

societatii

inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale

inventarierea patrimoniului

intocmirea bilantului contabil

controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si

rezultatele obtinute de unitate

Tot in conformitate cu Legea contabilitatii, unitatile economice sunt obligate sa utilizeze

registrele de contabilitate: registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare.

104

Proiectarea sistemelor informatice financiar contabile trebuie sa aiba in vedere in primul rand
asigurarea respectarii normelor contabile privind stocarea, pastrarea si controlul datelor
inregistrate in contabilitate.
10.3. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil
Prin normele metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile privind
activitatea financiara si contabila, Ministerul Finantelor a stabilit ca sistemele de prelucrare
automata a datelor la nivelul fiecarei unitati patrimoniale trebuie sa asigure conditiile necesare
efectuarii controlului legal.
Astefel, la elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele:
a) In privinta controlului intern:
-

cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de

actualizare a acestora, in functie de modificarile intervenite in legislatie

cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul

implicat si respectarea acestora

gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protectiei lor impotriva unor accese

neautorizate, realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic

stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare, intermediare sau de iesire

solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului

b) In privinta controlului extern:

-

verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare

prevazute in sistemul informatic

verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-fianciare inregistrate in

contabilitate, astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor
normative care le reglementeaza

verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat

Astfel, sistemele de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie

sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale:

a) sa asigure concordanta stricta a rexulatatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor
normative care le reglementeaza
b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta

105

c) sa precizeze cu claritate sursa, continutul si apartenenta fiecarei date. Fiecare data inregistrata
in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document scris, la care poate avea
acces atat beneficiarii cat si organele de control
d) sa asigure listele operatiunilor efectuate pe baza de documente justificative, care sa fie
numerotate in ordine cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice
eliminari sau adaugiri ulterioare
e) sa asigure reluarea automata a soldurilor conturilor obtinute anterior
f) sa asigure conservarea datelor pe o perioadade timp care sa respecte prevederile art. 25 din
Legea Contabilitatii nr. 82/1991
g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a
datelor introduse, a situatiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare
in sistem a datelor arhivate
h) sa nu permita inserari, modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa
i) sa asigura urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile:
-

data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunilor

jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile

numarul paginii sau numarul curent al inregistrarii in jurnalul de origine

numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent)

j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole, cod de

identificare pentru accesul la informatii, copii de siguranta pentru programe si informatii
k) sa asigure listari clare, inteligibile si complete, care sa contina urmatoarele elemente de
identificare, in antet sau pe fiecare pagina, dupa caz:
-

tipul documentului sau a situatiei

denumirea unitatiip atrimoniale

perioada la care se refera informatia

daterea listarilor

paginarea cronologica

precizarea programului informatic si a versiunii utilizate

l) sa asigure listarea ansamblului de informatii financiare si documente de sinteza necesare

conducerii operative a unitatii
m) sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut in macheta formularelor aprobate
de Ministerul Finantelor, in cazul editarii acestora cu ajutorul tehnicii de calcul
n) sa permita, in orice moment, reconstituirea continutului conturilor, listelor si informatiilor
supuse verificarii. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari
si al unui sold anterior al acelui cont. Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de
identificare a datelor supuse prelucrarii

106

o) sa nu permita:
-

deschiderea a doua conturi cu acelasi numar

modificarea numarului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont

suprimarea unui cont in cursul exercitiului curent sau aferent exercitiului precedent, daca
acesta contine inregistrari sau sold

editarea a doua sau mai multor documente de acelasi tip, cu acelasi numar si continut diferit
de informatii

p) sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin doi ani
(exercitii financiare), in mod automat sau manual
q) sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de
prelucrare:
-

monopost sau multipost

monosocietate sau multisocietate

retea de calculatoare

portabilitatea fisierelor de date

r) sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor

-

preluari pe loturi cu contul ulterior

preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat

combinarea celor doua tipuri

s) sa permita culegerea unui nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile

t) sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii
optime a acestora
u) sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului
de prelucrare
Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea, prin contractele de livrare a
programelor informatice, clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate, precum si
clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucreare a datelor de
catre utilizatori.

107

Capitolul 11
Securitatea si protectia informatiei
Informatia este un produs care, ca si alte importante produse rezultate din activitatea uman, are
valoare pentru o organizatie si n consecint, este necesar s fie protejat corespunztor. n pofida
unor sisteme legislative destul de bine puse la punct, furtul de informatii prin intermediul
calculatorului s-a extins foarte mult, mai ales n unele tri care detin tehnologii avansate. El
reprezint un domeniu extrem de delicat, iar pentru protectia si securitatea datelor se fac eforturi
uriase. Anual se cheltuiesc sume imense pentru prentmpinarea fraudelor pe calculator. Numai
pentru SUA unele statistici indic sume, cheltuite anual n acest scop, situate ntre 4 si 6 miliarde
de dolari.
Din punctul de vedere al securittii, informatia este caracterizat de:
- confidentialitate: caracteristic a informatiei care asigur accesibilitatea numai pentru cei
autorizati s aib acces la ea,
- integritatea: reprezint garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor de
prelucrare a acesteia,
- disponibilitatea: reprezint asigurarea c numai utilizatorii autorizati au acces la informatii si la
produsele aferente oricnd exist o solicitare n acest sens.
Fiecare organizatie n parte si poate implementa propriul su sistem de asigurare a securittii
informatiei. Un management al securittii informatiei se realizeaz prin implementarea unui set
corespunztor de actiuni care cuprinde politici, practici, instrumente si proceduri, structuri
organizationale, precum si functii software. Toate actiunile trebuie prevzute, definite si aplicate
pentru a asigura c sunt ntrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei.

Din ce n ce mai mult, organizatiile, sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu
amenintarea securittii informatiilor provocate de un larg spectru de surse, incluznd frauda,
spionajul, sabotajul, vandalismul, incendiile si inundatiile. O surs comun de pericol este
reprezentat de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile.

108

Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de

securitate:
1. Securitatea fizic
2. Securitatea personalului
3. Securitatea administrativ
4. Securitatea IT
5. Securitatea comunicatiilor
6. Securitatea criptografic
7. Securitatea emisiilor
Principalele tipuri de amenintri asupra celor trei caractreistici esentiale ale informatiei,
ntlnite n mod uzual n retele Internet si Intranet:
1. Tipuri de atacuri:
a) intruziune (utilizator legitim, identificare fals)
b) blocarea serviciilor (denial-of-service)
c) furtul de informatii.
2. Scopul atacului:
a) amuzament
b) palmares
c) vandalism
d) spionaj
e) stupiditate si accidente
3. Se asigur protectie pentru:
a) date si informatii
- confidentialitatea,
- integritatea,
- disponibilitatea.
b) resurse calculator
c) reputatie.
Mecanisme de autentificare utilizate pentru accesul la informatii
- printr-o caracteristic fizic personal
. scanare digitatie
. scanare retin
. scanare vocal
109

- prin cunostinte individuale

. parol
. chestionar
- printr-un obiect personal
. smart card

Aspecte privind protectia informatiei

n orice sistem de calcul, protectia presupune asigurarea programelor si datelor mpotriva
urmtoarelor actiuni:
1. pierderi accidentale, cauzate de cderile de tensiune, defectarea unittilor de hard disk-uri
2. accesare neautorizat a datelor si programelor, prin actiuni de parolare si criptare a
informatiilor, oprind si copierea neautorizat
3.

fraud

pe

calculator

(sustragerea

sau

alterarea

de

date,

furturi

de

servicii)

4. virusarea software-ului.
Pentru o protectie eficient este necesar s fie cunoscute si s se asigure urmtoarele elemente:
1. identificarea accesului prin reguli si relatii ntre utilizatori si resurse
2. evidenta accesului, pentru urmrirea utilizrii resurselor sistemului, precum si pentru
posibilitatea refacerii unor date n caz de distrugere
3. integritatea si confidentialitatea datelor
4. functionalitatea programelor.
Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt:
1. msuri organizatorice, contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la selectia
profesional a personalului, organizarea unui sistem de control a accesului, organizarea pstrrii
si utilizrii suporturilor de informatii
2. msuri juridice, care cuprind documente normative care controleaz si reglementeaz
procesul prelucrrii si folosirii informatiei
3. mijloace informatice, constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a
informatiei.

Sfaturi privind securitatea informatiei

Diversi analisti si experti n probleme de securitate, sugereaz urmtoarele sfaturi pentru
protectia retelelor:

110

- Asigurati-v c nici o persoan nu controleaz sistemul de la un capt la cellalt.

- Cereti fiecrui persoane s se conecteze n retea folosind parola proprie.
- Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane.
- Executati salvri de sigurant (backup) n fiecare sptmn.
- Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice.
- Pstrati ntotdeauna n alt parte o copie a salvrilor se sigurant de pe benzile magnetice.
- Efectuati salvri de sigurant att pentru desktop-uri si laptop-uri, ct si pentru servere.
- Rotiti benzile magnetice pentru salvrile de sigurant, nu folositi una si aceeasi band de mai
multe ori la rnd.
- Pstrati serverele n locuri sigure.
- Fiti la zi cu versiunile de software.
- Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite, care s v alerteze n cazul unei
lovituri.
- Asigurati-v c nu au existat dou perechi de ochi care s vad codul nainte s fie introdus n
sistem.
- Trebuie s aveti un departament pentru garantarea securittii informatiei (cel putin o persoan
si apoi cte una n plus pentru fiecare o mie de angajati), separat de departamentul de IT si care
s raporteze direct ctre responsabilul pentru transmiterea informatiei.
- Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securittii informatiei. Instruiti
personalul care asigur securitatea informatiei pentru a fi n msur s detecteze angajatul care a
fost perturbat sau nemultumit de ceva, mai ales dac acest angajat detine si o functie critic
privind regimul informatiilor confidentiale de firm.
- ntriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite, cum sunt fuziunile sau
reducerile de personal, care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina s aib un
comportament neloial fat de companie.
- Monitorizati reteaua - setati un program software care s v alerteze atunci cnd o persoan
lucreaz n alt parte dect n biroul su sau n afara programului general.
- Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie, verificati de dou ori
benzile de backup si desemnati pe altcineva s fac salvrile curente dac persoana luat n vizor
este chiar cea care se ocupa anterior, n mod curent.
- Prevedeti n contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni.
- Fiti siguri c persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate.

111

Capitolul 12
Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice

Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul
punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului. Orice
intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune, inseamna nereusita
acestei actiuni.
Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in
paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor. Este evident ca, in asemenea cazuri, obiectivul
urmarit nu este acela de punere in functiune, ci este acela de experimentare a noului sistem.
12.1. Implementarea sistemului informatic
Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura
conditiile de punere in functiune. Acesta activitate presupune:

B. Instruirea
personalului
utilizator
A. Difuzarea
instructiunilor de
executare a
procedurilor mnuale
si automate

C. Asigurarea
conditiilor
organizatorice
D.
Asigurarea
resurselor
hard
Asigurarea
conditiilor de
implementare

E. Asigurarea
fondului
informational

A. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate

Aceste instructiuni se pot grupa astfel:

instructiuni pentru beneficiar - au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca

procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute. Ele cuprind:

prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale

prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente

prezentarea situatiilor de iesire (listelor, ecranelor), a modului de folosire si interpretare a

acestora

instructiuni pentru unitatea de prelucrare. Ele cuprind:

112

modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate

finale

modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de

corectare a erorilor aferente

modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor

incidente ce pot apare in timpul executiei programelor.

B. Instruirea personalului utilizator, presupune:

sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica - urmareste sa aduca la

cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala
impusa. Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de
proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului.

atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare - este garantia

asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii, lucru ce va duce
implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant

pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare - are drept scop convingerea

acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci
usurarea muncii acestuia, preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si
reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. Acest lucru va da posibilitatea crearii
unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate.

Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la:

-

noile modele de documente de intrare, regulile de completare si de utilizare a acestora,

inistandu-se asupra necesitatii completarii clare, precise, fara ambiguitati a tuturor rubricilor
din documente

modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor, atributiile fiecarei persoane in

completarea si verificarea documentelor de intrare

utilizarea corecta a codurilor

descrierea continutului informational al situatiilor de iesire, analiza si folosirea acestora

pentru luarea deciziilor, modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor.

C. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare

Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul
rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de
proiectare, la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri
informationale.

113

In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare,

nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat
cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic.
O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor
specifice acestei etape, lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt, a metodei A.D.C.
(analizei drumului critic), PERT.
D. Asigurarea resurselor hard , se poate realiza in trei moduri:

prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul

prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator

printr-o solutie mixta, care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul
unitatii, iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de
informatica cu o dotare corespunzatoare, lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare.

O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de
informatica, care sa permita realizarea unor lucrari de calitate, asigurarea integritatii, securitatii si
confidentialitatii fondului de date manipulat, precum si asigurarea multiplicarii documentelor
primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu, a instructiunilor
de completare si utilizare aferente.
De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice
functionarii sistemelor informatice.
E. Asigurarea fondului informational
Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si
punerii in functiune a noului sistem, pregatire ce se face prin:
-

constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date, prin culegerea fondului informational
necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. Pentru aceasta va fi necesara,
in prealabil, o ampla munca de colectare, ordonare, codificare, incarcare si validare a datelor.

preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create, cu ajutorul unor
programe de conversie a fisierelor.

Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau
aplicatii informatice in functiune, ce trebuiesc inlocuite. De asemenea, conversiile se impun
atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem

114

informatic, pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea, sunt necesare proceduri de
conversie cum ar fi: conversii de fisiere, conversii de programe sau conversii de proceduri.
12.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice
Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai, metode, proceduri fata de
conditiile si situatiile concrete existente, pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a
sistemelor informatice.
Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic, pot fi
mentionate:
a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga
lui sfera de actiune. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o
complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot
functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic.
b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic, dar cu
esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. Se aplica de regula la sistemele
informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati. Punerea in functiune a
sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare, in
funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor
necesare.
c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. Aceasta varianta se
aplica in cazul sistemelor informatice complexe, in functie de criteriile care stau la baza
stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului
informatic.
Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este
determinata intr-o mare masura de dimensiunea, calitatea si modul de alocare a resurselor
financiare, umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme.
Alegerea momentului punerii in functiune
Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei
cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. Declansarea momentului punerii in
functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere, inregistrare si transmitere a datelor,
corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei.
Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu)
semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic, introducerea unei noi
forme de organizare, lansarea in productie a unei noi tehnologii etc.)

115

Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp

corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului
punerii in functiune. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de
pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini.
Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta
inlocuirea unui sistem informational, ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii
depasite cu privire la rolul, locul si calitatea acestui sistem. Aceste activitati in mod aproape
inevitabil, reprezinta o confruntare directa intre nou si vechi .
Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee:
-

functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat

proiectat

experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente

inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat

a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde
o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de
prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent. Renuntarea la sistemul manual se va
face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori, de mai
multe ori.
Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare, implicand eforturi mai
mari, este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul
proiectat. Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza:
-

intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare

atribuirea incorecta a codurilor

erori de programare

utilizarea necorespunzatoare a programelor

Avantaje:
-

asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea

normala a activitatii beneficiarului

evidentiaza cauzele generatoare de erori

verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme

realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme

116

organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem
informatic intra definitiv in functiune

b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta
aceleasi avantaje ca procedeul anterior. In plus, evita aglomerarea excesiva a personalului, in
perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face
experimentarea
c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in
situatii deosebite, in functie de volumul si importanta problemei, de marimea unitatii beneficare
si de masurile organizatorice intreprinse.
Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem
functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect, atunci cand se realizeaza
corelarea procedurilor manuale si automate, se completeaza corect documentele de intrare, se
obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere, se atinge ritmul de
exploatare si se obtin performatenle scontate.
Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga
documentatie a proiectului. Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat
si a celor de utilizare si exploatare. Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante
depline intre sistemul proiectat si documentatia sa.
12.3. Exploatarea sistemelor informatice
Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune, urmaresc
asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici, economici si functionali ai sistemului
respectiv, in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere
si operative din unitatea respectiva.
Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii
sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat,
perioada care se inscrie intr-un ciclu. Acest ciclu de viata al sistemului informatic, este
determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul, precu, si in
domeniul evolutiei produselor program. Totodata, acest ciclu corespunde si cerintelor de
perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile
economico-sociale.
Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel:

117

activitati de exploatare

activitati de intretinere

activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare

Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de

culegere, transmitere, validare, prelucrare, vizualizare a datelor, prin respectarea stricta a
instructiunilor tehnice de lucru. Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din
informatica in exploatarea sistemului informatic.
Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a
parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare, cat si la introducerea in sistem a unor
perfectionari curente, care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si
economici ai sistemului respectiv.
Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune
vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare, respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de
realizare a sistemelor informatice.
Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi
mentionate:
-

organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de

date la momentele stabilite, operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a
sistemului informatic

imbunatatirea continua a calitatii datelor, reducerea timpului de raspuns a sistemului si

reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata

introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor

organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici

asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor

Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune, intretinere si

dezvoltare a sistemelor informatice implementate, conduce la inregistrarea unei scaderi constante
dupa momentul punerii in functiune, mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii
sistemului.
In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa
afecteze o buna parte a sistemului in functiune, cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si
mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate, inseamna ca s-a ajuns la o

118

situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem, o trecere
evidenta la un nou ciclu de perfectionare.
Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa
afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial, ci sa le
completeze, sa le perfectioneze.

119

BIBLIOGRAFIE
1. Andone I., Tugui Al., Sisteme inteligente in management, contabilitate, finante, banci si
marketing, Editura Economica, Bucuresti, 1999;
2. N stase P., s.a., Tehnologia bazelor de date: ACCESS 2000, Editura Economica, Bucuresti,
2000
3. Onete B., Sisteme informatice Elemente fundamentale,
http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=225&idb=24;
4. Oprea D., s.a., Sisteme Informationale pentru Afaceri, Editura Polirom, Iasi, 2002;
5. Stanciu V., s.a., Sisteme informatice financiar-monetare,
http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=350&idb.

120