REVISTA

FUNDATIILOR REGALE
1.1

1 APRILIE 1934
'2

3
Literatura romans necunoscuta" . .
N. IORGA
19
Strada
.
.
LUCIA MANTU .
30
BARBU BREZIANU . . . Versuri
35
COLONEL LACUSTEANU Amintiri (IV)
66
GALA GALACTION . . . 0 lectie asupra lui J. S. Mill (IV)
GEORGE MAGHERU . . Profesorul Cantacuzino . . . . . 87
Iredentismul in seoalele din Ungaria 103
Z. PACLISANU
AL. MIRONESCU . . . . Tineretul : o noun categoric socials 127
Teoria si practica plebiscitului inGEORGE SOFRONIE . . ternational
136

SERBAN CIOCULESCU
.
.
.
ION BUDU .
z

.
.

Poezia romaneascA in 1933

Petre Mavrogheni

157
173

CRONICI

CULTURA de Paul Zarifopol (186); ROMANE CEREBRALE de Serban

Cioculescu (189) ; TREI LUPTATORI PENTRU DESROBIREA ARDEALULUI
de Alex. 1-lodo (195) ; DUNARE, DUNARE! de Emil Riegler (202) ; REVAN$A DOAMNEI BUTTERFLY de George Stroe (213) ; CONCERTE de
Radii Georgescu (220) ; CRONICI IESENE de George Millail-Zamfireseu (227).

REVISTA REVISTELOR

NUMARUL

240 PAGINI

25 LEI

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

REVISTA LUNARA DE LITERATURA,

ARTA $1 CULTURA GENERALA

Comitetul de directie :

I. Al. BrAtescu-Voinesti, 0. Goga, D. Gusti, E. Racovita,

C. Radulescu-Motru, I. Simlonescu.
Redactor fef :

Paul Zarlfopol
Secretar de redaclie
fi administrator:

Radu Cloculescu

REDACTIA $I ADMINISTRATIA :

BUCURESTI, I

39, B-dul Lascar Catargi

Telefon 241/97

300 LEI ABONAMENTUL ANUAL LEI 300

25 LEI EXEMPLARUL 25 LEI

EDITATA DE FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA

REGELE CAROL AL II-lea"

REVISTA
FUNDATIILOR REGALE
ANC1L 1, No. 4, A ?RILIE 1934

BUCUREET I
IMPRIMERIA FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

LITERATURA
ROMANA NECUNOSCUTA
I

Cum nu cunoastem nici amanuntele cele mai interesante din

istoria noastra politica a secolului din urma, pe care o scriem dupa
asa de putine izvoare, dupa citeva colectii de discursuri tiparite,
neglijind atitea, de importanta acelora ale lui Kogalniceanu, care sunt
ralzatite in enormele volume, asa de rare, ale oMonitorului Oficial*,
Jar memoriile, cite s'au injghebat, se pierd de mostenitori fara inte-

ligenta sau macar fara pietate, asa ca n'avem aproape nimic din
scrisorile care servesc asa de mult pentru redactarea istoriei Apusului, tot astfel, mai ales dela 1860 inainte, literatura romaneasca
este, in mare parte, necunoscuta ; cunostinta ei este risipita pnn
gramada unor foi, unele foarte trecatoare, pe care nici biblioteca
Academiei Romine nu le poseda complet.

Atit de meritoasele cercetari, mergind si pans la ultimul detaliu, ale d-lui G. Bogdan-Duica se intind, pentru vremea mai noun,
asupra unor valor) literare ca ale lui Alecsandri si Eminescu, acesta
din urma fiind prezentat deosebit de bogat de harnicul sau biograf,
d. G. Calinescu. In acest domeniu al gloriilor literaturii noastre se va
mai gas) probabil foarte putln. Dar o recolta imbielsugata se poate
afla cu siguranta, mai ales intre anii 1860 si 1890, pentru altii.
Pentru aceia can apartin la doug categorii : cei necunoscuti si

cei despretuiti sau, iarasi, partea necunoscuta sau despretuita a

acelora can se bucura de notorietate.
Noi n'am avut si se poate zice ca n'avem nici astazi o critics
literara in sensul urmariril atente, nepartenitoare a tot ceea ce apare
pentru a deslusi, a retinea si a interpreta ce are valoare si chiar ce
este caracteristic. Ca si pentru politica, traim in piing 0 mahala *.
Simpatii interesate scot la lumina si magulesc ; salbatece un nemeritate cauta sa caricatureze, sa bagatelizeze si sa compromita pe
altii sau, cand este mai multa prudenta, sa-i acopere si sa-i ascunda.

RE VISTA FUNDATIILOR RE GALE

Tot asa de rar ca si curajul de-a descoperi si de-a proclama este si

gustul de a face alegerea.

Astfel sint atitia scriitori, de un adevarat merit, cari pare a

n'au fost. Ramii uimit cind to gasesti intimplator in fata lor si ai
parerea de Mu ca ei s'au trecut asa nesuuti, neincurajati, nemingiiati. Mi-a rasant astfel inainte un Codru Draguseanu, om de
orizonturi apusene, de cugetare personala si adinca, de vioiciune si
de spirit, ale calm scrisori, din deosebite colturi ale Europei, sint

pe atit de placute la cetire, pe cit de instructive. Alta data m'am

oprit asupra unui Gheorghe Melidon, din epoca Unirii, pe care
1-am cunoscut la Roman in copilaria mea, desfigurat de un oribil
cancer la buza, dar plin Inca de viata si de avint, care a lasat bune
pagini de calatorie, prin # Zimbrul >> lui Codrescu. De calatorii
prin Romania e plina asa de nerasfoita s Familie * a lui Vulcan,
incepind cu amintirile lui Vulcan insusi. Acolo am gasit o intreaga
epopee a Tiganilor, scrisa cu foarte mult umor popular de cineva
care da, altfel, obisnuitele palide versuri sentimentale. $i n'am avut
vreme sa umblu
.. prin haosul de gazete, pins la cele din provincie,

in care nu stn. ce poti gasi.

Sint apoi literatori cari, data intrati in gura oamenilor, stau
la Indemina oncarui copilandru care li arunca in treacat despretul sau. A apucat data* Maiorescu sa-si rida de niste fraze
strimbe ale acelui Pantazi Ghica, insusi fratele lui Ion Ghica,

si

avem a face cu un om care primise o instructie aleasa, statuse un timp,

la Paris, cunoscuse personal pe cei mai mari scriitori si artisti ai

timpului si avea de sigur mai multa lectura decit atitia din vremea lui : un Slavici II pretuia ;

de atuncea nimeni nu mai pescuieste

in romantismul lui difuz amintiri pretioase, observatii juste, opinii

indreptatite. Pana si la bietul de Pelimon, din aceeasi vreme, cind
era foarte popular, gasesti in namolul de pagini moarte atitea descrieri de locuri, atitea schitari de tipun, atitea inomente istorice
n
prinse. Cu cita placere m'am oprit la plasticele scene si actiuni din
epopeia descalecarii Moldovii scnsa de Bucovineanul Vasile Bumbac, pe care I-am apucat alb, sfios, complet izolat de lume, in patriarhala lui Suceava I Un contemporan si prieten al lui Eminescu, Vasile

Dimitrescu, care si -a zis apoi Paun si a fost supt acest nume un

respectat profesor in Bucuresti si invatatorul de romaneste al Printului Ferdinand, avea idei de om in adevar cult si-si stapinia sigur
versul. Ce frumoase traduceri si uneori si versuri originale a dat
la inceput acel magistrat Ciru Oeconomu ale arm romane sint
de sigur mult mai putin atragatoare in molcoma for deslinard $i
altii atitia, ale caror nume singure plutesc, provocind doar un cret
de ironic in coltul gurii.
Dar, intre aceia carili au biografia si analiza operelor in istoria
literaturii romanesti, cei mai multi sint cunoscuti numai Intr'un

IATERATURA ROILTINA. NECIINOSC MA

anume domeniu si dela o bucata de vreme numai. Ramii uimit

cind ii gasesti cine stie unde, in cine stie ce rost, ascunsi prin foi
obscure, pierduti prin unghere, necercetate chiar atunci,si totusi va-

{lind talentul for sau macar inceputurile lui. Un Delavrancea, de

f apt complet neurmarit, un Vlahuta, luat in coarne de obraznicia
modernists si cu manuscriptele nestudiate, poate pierdute, asteapta
Inca o atentie care de sigur li se datoreste. Ii putem vedea uneori
in atitudini care dovedesc cite iluzii isi face fiecare generatie in
naivul ei orgoliu cu privire la ceea ce crede cg aduce nou-nout si
nebanuit Inca de nimeni...

In u Istoria literaturii rominesti contemporane * pe care am

inceput a o tipart, semnalez nu odata astfel de descoperiri, care
se imbulzesc. Dar in proportiile ce mi se impun, potrivit cu planul
general al istoriei scrisului romanesc, ce pot da acolo decit doar
citeva rinduri, putine versun sau linii de proza mai caracteristica
si trimeterea din nota, pe care numai un cercetator de amanunte o
va culege ! Atunci m'am gandit ca ar fi bine s dau in intregime, puin-

du-le in cadrul cuvenit, poezii intregi, complet nestiute sau uitate,

si macar extrase dintr'o proza care a avut aceeasi soarta. Le intitulez a Pagini uitate din literatura noastra*.
Pentru acest numar am placerea sa dau ceva necunoscut din scriitori ca Eminescu, Caragiale, Duiliu Zamfirescu si Delavrancea.

II
In 0 Foaia sotietatii * din Bucovina, interesanta publicatie perio(ilea, pe care o desfigureaza ciudata ortografie a lui Aron Pumnul, se
afla, la cutare paging din primul volum, o poezie neiscalita, La o mama,
dupa care urmeaza versuri populare si numai dupa acestea o bucata
a unui scriitor fara importanta, care semneaza. Versurile, in metrul

obisnuit atunci, dar pe alocun cu cautarea onesta a unei rime mai

grele decit a formelor gramaticale care-si corespund in verbe on
in sufixe substantivale sau adjectivale, infatiseaza durerea pentru
o femeie bolnava care e chemata in cer de cei doi copii, pe can i-a
pierdut. Tara ei, pamintul cu tot ce cuprinde si poate sa dea ca mingiere cauta sa opreasca # muma cu durere, inima. cernita )>, gata
sa zboare ca qfloarea din cimpuri, ca roua din flori )), si farmecele
acestei lumi a noastre, care cauta s o retie, sint asa de puternice de se

coboara si ingerii, vrapti, spre dinsr-le :

Ca ingerii insisi din cer se cobor
Si dau pentru ele nemurirea lor I..
Cum se vede, e insusi germenul ideii care va provoca mult mai
tarziu splendidul poem al Luceafifrului. Dar atribuirea catre Eminescu

RE VISTA FUNDATLLLOR REGALE

care nu s'a folosit doar de aceste gingaviri ale unui talent abia.incepator, se hotar4te prin alte doua versuri, in care icoana i .nma
amintesc Mortua Est, care e, cum se she .astazi, din comparatia cu
manuscrisele poetului, una din cele d'intam incercari ale lui, facand
parte din volumul de tinereta pe care-1 pregame de tipar. Aceste
versuri iata-le :
$i-ar vrea ca sa treaca de -al lumii hotar,
Scuturind din aripi al vietii amar.

Eminescu n'a publicat nimic inaintea 41acrimioarelor a pentru

n 1866, urmind inmarele lui dascal Pumnul,. care sint din
data, 'apoi, inseilanle de romantism dupa ale lui Bolintineanu
in <4 Familia )). Avem astfel aici primele pagini 'ewe la lumina ale
acelua care era s se Mice indata aka de sus de-asupra unor astfel
de modeste incercan.
LA 0 MAMA

Sint oare de jale fara marginire,

Cind sufletul simte dor de pribegire
$i-ar vrea ca sa treaca de -a lumii hotar
Scuturind din aripi a vietii amar.

Dar'sint i pe lume oare fericite,

Atit de frumoase i ndumnezeite,
Ca ingerii insii din cer se cobor
Si dau pentru ele nemurirea lor!...

Tu, a tarii mele fiica mult iubita,

Muma cu durere, numa cernita,

Ah! din a mea tail de ce vrei sa zbori

Ca floarea din cimpuri, ca roua din flori?

Stiu bine ca cerul te 'ndeamna in taina

S'anini pe-ai tai umeri albastra lui haina ;

Stiu ca suveniru-i dulce si senin

Nate -ades in pieptu-ti un amar suspin,
Caci el te ingina si ziva i noapte
Cu- ademeniri scumpe, cu duioase oapte

LITERATURA 11011iNi NECUNOSCOTA

Ski arata'n stele, ca sA sbori la

ei,

Doi copilai tineri, doi albi ingerei !..

Cerul n'are mils!.. El in veci rApete

Tot ce'n viata noastra ne inveselete,
Visiri, tinerete, flori
Ai

inimii noastre

oaspeti dragalai.

Astfel te atrage acum i pe tine

Spre acele plaiuri de armorni pline,

Unde se naltA tot ce pe p5mint

E mai blind, mai falnic, mai frumos, mai sfint !

Dar, cind te atinge negrul vint de jale,

N'auzi tot data glasul tAni tale,
e

Care te desmiarda, cu lacrimi zicind :

Fuca mea aleasa, o suflete blind!

Patria cereasca este o minune

Ce ochii rapete i mintea rapune

Prin a sale raiuri pline de 'ncintari,

Ce-alm copilaii cu dulci legAnari.

e
e

Nu e destul insa ca i-ai dat doi ingeri ?

Ah I n'asculta glasul noptilor de plingen!

C5 i eu am raiuri, ai eu te iubesc,
<( Si eu pentru tine vreau sa infloresc
<I

Ca BA fii in sinu-mi astfel de fence,

(i Dor sa nu-ti mai vie de-a zbura de -aice !>

III

Acel Caragiale pe care-1 cunoatem, obiectiv, hipercritic, cautand

cu durere o formula de preciziune matematica, in a carii urmarire

arunca indarat desgustat, desperat aproape, forme care aveau,
desigur, mai multAspontaneitate, reducAtorul la scheme de o aproape
abstracts <c perfectie s definitive, cu greu lasata dintr'o mina care

tremura de o /1'1111445 a indoiehlor, a avut un predecesor a arm

i ultima ramapta ar fi dorit el cu patina s o poat'a desinnta : un ro-

RE% ISTA FUNDA 4 ILLOR REGALE

mantic si un sentimental. Sub stapanirea unei mode care ne face

sa zimbim la cite o singura manifestare,
dar ne umple de un furios
,
desgust cind aceste lincede tabricapi cad in serif asupra noastra,
statea once tinar. Atunci cind Eminescu, aspru criticat, si nu fara
dreptate, chiar cind era acuma departe in evolutia lui eapede, de
un v Gellian * de la Revista Contemporand, care e, cum o arat in ((sto-

ria literaturii contemporane *, clasicul, foarte cultul om de gust

Anghel Demetnescu, isi facea de lucru cu c mnii conrupti*.si versa
si el lacrimi,
rm poate..nu fara a fi cunoscut u Canteen' carnasn* al hn
Hood, asupra pinzii pe care o umezise a plinsul sarmanei copile
care face rochii de bal pentru bogatele doamne, ii era iertat acelui
care va nota exact si crud ridiculele unei societati Inca nefixate sa
porneasca in public cu byroniene blastame, ca ale nedreptatitului
Scurtescu, ca ale lui Mihail Zamphirescu, N. Georgescu si Grandea,
contra epocei < materialiste *, care pnveste de sus cugetarea si-si
ride de mice simtire. In aceiasi
Revista contemporana b pe care
.1
el se pare a o fi servit, in al aonea
si al treilea an, ca tinerel secretar
de redactie, Caragiale, iscalind deplin, da astfel o bucata de versun din care nu lipseste energia 1) :
VERSURI
amicului C. D.

Ce-mi spui de poesie, d'acea chimera trista,

Cind lumea d astazi, rece si materialists,
Isi ride de chimere si de puterea tor?
Credintile d acuma condamna poesia
Ca ratacirea, crima pacatul, eresia,

Ce merits sa poarte despretul tuturor.

Asculta-ma si crede : de vei simti veodata
Ca pieptul tau nutreste scinteia cea sacrata,
SA stiff ca miserabil vei trece pe pAmint ;
In timpurile noastre, deck sa cinti, mai bine
De pietre sparge-ti lira ai -apoi sufoca'n tine
Fugoasa-ti inspirare si-al tau nebun avint.
De-acum, stai noaptea singur, citeste, studiaza,
Si, de veghiarepalid, mereu, mereu veghiaza,
Plecat pe carti batrine consume -ti an u toti,
Sacrifice -ti vederea, catind fara 'ncetare

Ca sa gasesti ideia funesta pentru care

S alerge 'n valuri sute de miff de sacerdoti ;
1) 0 gasesc semnalata i de d-ra Anna Maria Colombo, in studiul sdu
despre Caragiale (revista L'Europa Orientate, XIV, I-II, p. 65).

LITERATIIRA BOMANA NECUNOSCUTA.

Obiectul ei sa fie, de sigur, omenirea,

Iar scopul, abrutirea, misena, timpirea!
- Acolo

sacerdotn cu too vor atinti. -

Ideia ta pamintul in lung si 'n lat sa'ncinga,

ncetul ea s'atinga
Prin vorba sau prin spada cu 'ncetul
Si polul miazanoapte si polul miazazi.

Sau nu! Munceste-ti mintea, gindeste-te, combing,

Invent`o monstruoasa, teribila marina,

Concepere fatala, ce demn'a se chema

Flagelul omenini, pornind intro clipire,
Ca fulgerul turbata, si numai c'o lovire
Armate formidabil sa poata sfarima.
Atunci tiranii lumii, vazind a ta lucrare,

Vor alerga cu tool sa-ti dea, prin admirare,

n man si nume, s'ajungi nemuntor ;
Iar bietele popoare, nenumarate brute,
Timpite d o nedemna si lunga servitute,
Te vor man, fu sigur, ca si tiranii lor.

Adesea ma concentru si cuget cum, data,

In Grecia, multimea, de cintu-o fermecata,
Tacuta, strinsa 'n juru-ti, Omere, .te-asculta.

Asa, batrin rapsode!.. Si te numia : Poetul,

Caci intre too mortaln tu posedai secretul
Cum se 'nstruneaza lira, cum trebuie -a cinta.
Erai batrin, dar mindru ; pe fruntea ta seninA
Lucia'n splendoarea toata scinteia cea diving
n spre-a for fala, voisera sa-ti dea.
Ce zeii,

Umblai dupa ntimplare, si numai a ta musa

Si cultul ce-ti dau Grecii le-aveai drept calAusa.

Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea.

Rapsode, vino si-astazi, i, de mai poti, te 'nspira,
Te ncearca s5 mai farmeci multimea cu-a ta lira

Si Cu scinteia sacra ce-aveal pe fruntea ta!

Dac'ai tra'1, de sigur, ti-ai renega si musa,
Si geniul, si lira, si muta ti-ar ft buza ;
Minia Jul Achile ma jur de-ai mai cinta.
Caci, de cumva, batrine, nevrind sa stii delume,
Cintind, ai vrea si-acuma sal sapi frumosu-ti nume

Pe-a timpilor eterna columns de granit,

liEV1bTA FCTICDATILLOR REGALE

10

Amar ti-ar fi platita sublima nebunie :

Multimea, Cara mils, ti-ar zice'n ironie
Si fare sa tei-asculte : < Sarmanul e sminti t

$i, chiar data p'alocuri, prin lunga cautare,

S'ar mai gasi fiinte ce sacra to cintare
Ar mai putea 'ntelege si-ar mai putea si mti
Invidia nedemna, barbara si perfida
On ignoranta cruda, profana si stupida
Virtutile moderne pe loc te-ar amuti.
Ce-mi spui de poesie, de-acea himera trista,

Cind lumea d astazi, rece si materialists

Is' ride de himere si de puterea lor?
Credintile d acuma condamna poem
Ca ratacirea, crima, pacatul, erezia
Ce merits sa poarte despretul tuturor. 1)

Nu e insa numai atit. Odata ce ne-am deprins cu acestalalt

Caragiale, nu ne vom mai da inlaturi, uimiti si indignati, in fata

nuvelei n Patima unui calugar *2), iscalita C***, care infatiseaza

pe un calugar ce-si uita datoria fata de haina lui si se arunca salbatec asupra unei iubiri, de nobila jupaneasa, care era pastrata
pentru oamenii neinfrinati de asemenea obligatii. De sigur surizi
cand e vorba de suferinta din manastire, de puterea unasa a pa:
time', insa, cind cutitul fetei strapunge inima rapitorului se poate gici

incotro se va indrepta, in drama de teatru si in povestirea dramatics, talentul mijind al autorului.

Dar pnmele acorduri, pe care le reproducem mai jos, arata

instinctul care stie sa umple de la inceput spatiul cu o notatie sigura

si sobra, creind astfel mediul, si nu odata formule de energie incearca a fixa o atitudine :
<Un mare spatiu gol incunjurat cu maxi ziduri, o bisericuta batrina, aruncata intr'un colt intunecos ; ferestrui cu drugi de fier ;
copaci centenari, ale caror radacini au supt multe lacrimi in cuts
de atiti secoli ; umbre care aluneca din cind in cind prin curte ca
niste puscariasi cu lanturile la picioare ; iata ce fel este aspertul
manastirii in sinul careia s'a petrecut drama ce yam sa povestim 3))).
1) Revista Contemporand, II, pp. 288-291.
2) Ibid, p. 174 si urm. Ca motto, versuri populare din colectia luy
Alecsandri.
") A se observa si ingrijirea unei meticuloase punctuatii, nota permanenta
a scrisului lui Caragiale.

LITERATI:IRA ROMANI. NECUNOSCLYIA

1I

Exageratia care statea in chiar atmosfera timpului si de care,

cum se va cunoaste cindva, e atins Eminescu insusi, acest baroc
de idei incordate peste masura, de figuri contaminate, venia
de altfel ca si la fostul sufler si figarant Eminescu de la prac-

tica, atita timp avuta supt ochi, a unei meserii, cu puternica

influents asupra oricArui suflet tin5r, care nu era numai a tatAlui, ci si a unchiului acestui tinAr smuls de viata din mediul lui
cunoscut si, putem crede, si atita vreme favorit. De altfel tema nepotrivirii stridente, tragice, dintre ce iscodeste in chinuri geniul poetic

si ce ofera o societate nechematA pentru a intelege se va intilni in

satira aceluiasi Eminescu, unde atita comp5timire se revars5 asupra
muncii, menita sa fie z5darnic5, a batrinului dascal *.
Si in dialog este ceva din obisnuinta ml5ditei de actor :
Coconita, jur pe Maica Precista c5 gindurile mele sunt curate. SA nu-ti fie fria: Nu striga : sunt din manastire.

Vii din man5stire, atunci esti un calug5r... Pentru ce dar

to -ai imbracat astfel?
Mama este colo... Poate ca cu dumneaei voiesti sa vorbesti.
Asteapta-m5 ; m5 due sa o chem.

Nu o chema, coconita.
Dar cine esti d-ta?
$i apoi vine tirada : N Uit5-te la acele pietre, la acele ferestre

strimte si ingrAdite. Dupa acele ziduri, dupa acele ferestre sint, colo,
fiinte care la fiecare gindire simt o suferint5, care scot la fiecare rugAciune un gem5t
si ea nu e decit fireasca la cine a trebuit sa

aud5 in copil5ria si adolescenta lui atitea si, mai rele.

Si mai departe, in aceast5 declaratie, este acel tremur de gindire,
de sentiment care vAdeste oricind, in once, pe adevaratul scnitor :
4 Ne-ai vAzut in biserica, nu este asa ?, plecati pe ceaslovele
noastre, nemiscati ca niste stilpi de piatra, si to mirai, d -ta Inger curat,
de acei oameni cari uit5 tot pentru a nu se gindi decit la Dumnezeu.
Copil5rie! Daca ai fit masurat city urA rece era in acele capete plecate, cit5 desnAd5jduire si aprindere era supt acea rasa de ling' neagra
sau cafenie, ai fi fugit de acolo spAimintata 5.

E in violenta de aici fara indoial5 povestirea scenei sAlbatece

din Fdclia de Patti.
Caragiale, n5scut la 1853, avea in acest an 1875, cind, in numarul

de la Februarie din revista citata, ii apare blastamul aruncat societAtii, vre-o douAzeci si unul de am.
VI

Se stia c5 Delavrancea a inceput nu numai cu criticile de arts,

uitate, din ziarul Drepturile Omului, in care a trecut o prima tinereta de

RE VISTA FUNDATIILOR RE GALE

12

socialist, dar gi cu poezii, pe care le amintegte el insugi, dar nu mi-a

reugit sa le descopar. 11 regasim insa, deplin stapin pe o forma de
o maestria desavarita, plina de avint, de pitoresc, de eleganta ca gi

de humor, in raspunsul pe care-I da, prin Familia dela 1885, lui

Duiliu Zamfirescu, care iscalia 0 Don Padil * cronici rimate, de o
mai mica varietate de ton, in aceiagi revista, dupa ce Inca de la 1883
incepuse, foal te tinar, o cariera literara, menita sa fie lunga gi aga de
fecunda 1). Dam pe rand ambele bucati :
SALON

Crania rimatd

Azi moda este sa se scrie

Nimicuri maxi in versuri mici ;

Deci, cetitor, ca sa ..nu zici

Ca gazetarn sunt menu,
Poftimu-ti moda : stiharie 1

Nu-i nou, in iernile de-acugi ;

Sa vezi ca.' nu cade zapada ;

Dar ar fi nou ca sa se vada

0 lama 'n care sa nu cada

Cocoanele pe-alunecug.

Aga, la opera, spre pilda,

Printese cu tram monoton,
Jucind in gindul

for o Gil' 2),

Cu nasul cad, spre-a fi in ton,

Pe nasul unui bariton.
Sau pe la ghiata (ca'ci se zice
Ca sfatul nou comunal
A pus hamal IMO' hamal

Sa stearga ghiata pentr un bal

Cu bere, crenvirgt gi popice),
Acolo, fetigcane 'n

,sir,

Alunecind cu domni prin ceata,

Rimeaza ceata cu musteata.
0! Julietta lui Shakespeare!

Si ca gi tine cad... pe ghiata.

1)

Pp. 236-7, 266.

2) Rigoletto.

LITERATURA ROMANA NECIINO$CUTA

Aa e lumea... nu-i nimic!

Unii mai cad, altii se scoala,
Si fierbem in aceeap oala ;
Cacl suntem.to de-aceiasi coala :
Al plapomel colegiu unic.

0! daca omul ar fi demn

De-a tl .de mic ce-l. este scris,

Ar tot mph la cruel de lemn,

SA alba ce s5 pule semn
La capul fiecann vis.

Cad, on ce-ar face, on ce-ar drege,

La urma, desilusu sint...
$i pentru vulg sau pentru Rege
S aplica tot aceiap lege
C un singur paragraf : mormint.
Cind iti arunci privirea calda
In lumea .sufletelor reci
$i vezi tot swill de zevzeci
Cum mintea linistit i-o scalds

In nemurirea cea de veci,

Te - apuc'un dor de a fi o stand,

Un virf de munte, un copac,

Decit sa zici di mai eti Dac

Din Dacia acelm veac

Cind lumea 'n tot era romans.
Dar iata-ma 'n filosofie
Inomolit pins la briu
Si gindul mien .era. sg flu
Un cronicar ma! cilibm,
Cu cronica in poesle.

Deci, Rosinanta, stai pe loc!

Sau to intoarce !ar la..balun,
Strabate prin a' lumn valurl,
Ca oarecit prin cacavalun,
Si intrA 'n grajd ; eu intru'n joc!

E. bal de facere de bine

51 e cu port national.
Cocoanele sunt intr'un hal.

13

74

RCVLSTA FUNDATLILOR REGALE

Cum numai cine-a mers la bal

Le va 'ntelege ca si mine.
Sint imbricate tArAnete

$i lac lanciers cu balancez,

Vorbesc turcete, pasarete,
$1 se ganteaza frantuzete,
BAtind mAsura :

do, mi, re.

Nenecele par a le pierde,

DrAgutele de copilite,

$i ca si ele port altite

Pe cap cununi de lamiite
Sau cite-un castravete verde.

Depe sub fote cite-o labs

Se'ntinde, sluts, pe parchet

$1 apatind o glezna slabs,

E inodata de o baba
Uscata" ca un }met pesmet.

Industria national'
De-ar merge pe aa picioare,
Te-ai pomeni in patru oare
C'a si trecut peste hotare

Si la strilini a dat naval'!

0! Alphonse Karr avea dreptate!

La rochii, coada .este totul,
Precum la advocao e botul,
Precum la deputati e votul :
Mistere, farmece, pacate.

La bal mascat femei in fire

Ii pun turnure pe obraz
Ades, spre marea multumire,
A celora ce din nestire
Se gudurA i ii fac haz.

Aici obraze respectate

Sint tara'st domnu. deputati.

Din spirit de majoritate

Sint too prezenti, i au dreptate :
Pot tine spiciuri nemascati.

15

LITLRATURA ROMANA NECUNOSCUTA

Ei se inspirg din dantele,

Interpelatn fauresc,
Si gindurile ce-1 muncesc

Le neaca 'n Tokay unguresc,

Pacind .sonete la trei stele.

Cei mal batrim stau la o parte

Privind
la,,camarazii for
c
zic meet
Amor, amor,
:
<(

De ce pacatele esti chior

,Si nu-ti iei drumu 'n alts parte!*.

$i astfel lumea se 'ncilceste

$1 se afunda n sama .ei,
Cu draci Intregi, cu sermzei,
De nu-1 mai dal de capatei

In mu de am...

Si se sfirseste.
DON P. \DIL

SALON
Odd bar3ard la o t Cronicd rimatd
hit DON PADIL

Tu, Don Padil, mi-aduci aminte

C'aveam in vremuri un Pegaz,
De care singur f'aceam haz

Ca ss-mi insel al mieu necaz :

Pe cind, de sigur, nu'aveam minte.

$i de-i puneam picioru 'n scars,

MI se parea c a si zburat
Pe alt tarim neturburat ;
Dar publicul neindurat
Imi da cirlanul de mail.

0! ce desgust1 pozna de cal

Era beteag de trei picioare,
Si -al patrulea
e de mirare
fi avut chiar Ducipal ;
Cit pentru-al mieu, nu fac prinsoare.
Aveam o scripts 'a loc de hada,
$1 asudind ca un Tantal
Cercam a-1 da glas de cristal.

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

16

(In lumea noastra de metal,

Citi n'au vindut astfel de marfa 0

Crezuiu a dorul o sa:mi treaca

De 1 as topi in plins de lira ;

Dar, scirtimd o doina seaca,

Am priceput de ce se 'neaca
Atiti

poet' can delira!

Iar, cind nu mai putuiu cinta,

Stingind .a versului festr15,

Ecoul mintu, far de mile,

Ma palmui cu doina mea :

0 pa, vo, ga, zi, ke, zo, nr, pa )).

Atunci vazuiu ca psaltichia
Fusese doica musei mele ;

Lasaiu dar lung printre stele

S'alunece cu poem
Ce n'o g5sesti in versuri rele.

Asa fu scris rimelor vechi.:

A raposa perechi, perechi.

De. piere -un grerere, 'n ruins,

On un brotac intr o roving,

E un cistrg pentru urechi.
Dar tu, .Padil,. ce7asterni in rinduri

Acorduri dulci din alte lumi,

Lass realul 'n patru scinduri
Sa oclihneasca 'n vecr ; sr du-mi
Desgustul mm p a tale gindun.

As vrea sa rizi, sa cinti, sa plingi

Pe alte veacuri de =rum,

Cind mai tra'iau ilusiuni :
Sa uit si lumea. de Waling',
Si adevarul de murmur.

Tu n'ai putut vedea in baluri

Decit surton de stirpitun ...
Ce zguduia aste fapturi,
Incit sa pars ruste valuri
Ce mor spargindu-se de maluri?

LITERATI:MA ROMANA NEULNOSCUTA

77

Tu ai zArit pe luciu de ghiata

Ca acel sir de frumusete
Au sub patine ce-au si. 'n ele,
Facind petrecerea o plata
Cu-acelasi verb : 4 s5 nel, s5 nsele >>.

De ce to miri d'o decoltata

Cu manusi pal ce-i trec de cot?
Lozinca modei-i constatata :
Ce-1 de vazut s'ascunde tot,
Ce-ar fi d'ascuns, usor s'arata )).
Si, daca. tn.ris scoti in izvoade
Pe deputatn cacofoni,

Esti un ingrat, eaci alti bufoni

N ar face ca acesti Cleoni

Progrese

marl cu leg' neroade.

Arunca u cronica rimata *

Pe contul domnului Banville,
Bietul parnasian abil!
Acum, pe lira-1 sfarimata,

Indruga versuri de copil.

La pragul lumii e. gunoiu,

Si viata noastra e playa
Etern suflata ca o pleava
Intr un posomorit puhoiu.

Poete, nu trai cu not ;

ViseazA cintul lui Levante
Mort p'al ilusiei hotar ;

Te du din nou pe term la Zante,

RedA-rn versul solitar
De bronz si de margaritar.

De cap de plumb si inimi reci

Mi-e greu, mi-e sila si mi-e frig ;

Tu, dind,in turma dezevzeci,
In .loc s o las' dormind de veci,
Amice, to ma faci s5 strig
2

gi

RENISTA FUNDATULOR REGALE

Ca n'am declt un ideal :

S spinzur un poet ce one

A vinde sferele senine

P o secAtura de real.

Dar n'a voi sencep cu tine.

DE LA VRANCEA

Se poate mai multi{ fantasie i in erpuirea versului mai multi{

wurinta?

N. IORGA

STRADA
In orasul nostru amortit, o stradg mica isi trgeste viata zi cu zi.
Fiecare anotimp si fiecare ceas schimbg ceva din lumina $i din aerul
strgzii 'i -i imbraca in aspecte felurite personalitatea real&.

Pe once vreme, mult dups miezul noptii, se and incA pasi de

trecaton intarziati. Uneori, prin fereastra deschisa, ajung pans la
mine f raze cu Inteles, on vorbe razlete, absurde in izolarea lor.
Drumeti. necunoscuti - well anonime - trimit din treacgt, peste
pragul portii, ()data cu neasteptate amanunte, cite o falfaire din valul
impalpabil al misterului for multiplu.
4.

...dela doi berbeci?

Da, de-acolo cumpgr eu acuma... dela # Doi Berbeci *.
Iaca nu-i buns... cg-i prea grasg.
Cei doi vorbitori, doi domni care s'au vestit Inca din vale prin
ciocanitun alternative cu bastoanele in pietre, s'au oprit acuma in
dreptul portii mele.
Strada, in pants repede, pavata cu pietre mici, cu colturi ascutite,
scoase bine in afarg, are in dreptul portii o platforma ospitalierg.
Rar drumet - mai ales dacg are si tovargs - sA nu poposeascg aid,
ca sg-i vie suflet.

Ce spui dom'le! E o bunatate.

As! nu-i bung. SS bagi de seams... e prea grass.
Lasa-mg, nene, ca nevastg-mea is in fiecare zi. E strasnicg!
Ascultg-mg pe mine, cand iti spun. Dela e Doi Berbeci a e
prea grasg... ti s apleacg.
Celalt tace, impresionat in sfarsit ; apoi, fans veste, sughite.
laca, nu-ti spun eu? Ti-a cgzut greu. Ati luat si azi, nu-i asa?

Da! raspunde cu glas lesinat celalt. Da, am avut . . si la

si sara.
Hm! iaca nu-i bun. Eu mai bine prefer dela femei... Nu-i

amiazg.

asa de grasg... Cea dela (Doi Berbecia e prea grasg, din cale-afarg..
Ti s'apleacA, - negresit!

REVD :TA FUNDATLILOR RE 'ALE

20

Hac! face celalt, imediat.

Da, da, ti s'a aplecat, nu vezi? Daca-ti spun eu!.

grass... Hai sa mergem.

Era prea

Au pornit, la brat. Se desluseste bine, dup5 zgomot, un pas hot5rit si altul sovaitor, care tradeaz5 un moral zdruncinat. Cioanitul
pasilor descreste spre deal si glasul cicglitor se stinge si el, treptat :
Asculta-ma pe mine... mai bine dela femei... prea grasa...
4 * *

0 trasura de tars s'a oprit sus, pe deal. S'a stricat, se vede, ceva
Vizitiul s'a dat jos si se tot invarte pe lang5 roate.
...Tor, de drumuri! 51 n'am bear o frangluuta... Cucoana
din trAsur5 stapana parc5 atata asteptase :

Apoi sigur, dac5 pleci la drum mahmur si f5r5 franghie

Vizitiul nu ramane dator cu raspunsul, dar it mormae, de nu se
intelege nici o vorb5.
Strains de toga intamplarea, st5 in fundul.trasurii o fan'. Luna
lumineaza din plin. Cu privirile lasate pe o scrisoare, fata zambeste.
i simpla ei prezenta, nemiscat5 si mut5, creeaza o oaza de poezie
in mijlocul vietii.
* *
*
De multi vreme, in seara asta, z5resc dou5 umbre in fata portii.
Deschid fereastra, s5 vad mai bine.
E o seara de Noembrie, cand lumea se inneaca in ceatA, ca intro
mare rasturnata din cer peste p5mant.
Cele doua umbre sunt doi vardisti. Stau razimati de stalpul felinarului si bodog5nesc incetisor, fAr5 intrerupere. Fiecare tine cite
un carnetel in mana.

Asa... Maria Panfile...

Unul din cei doi vardisti e Bros si batran. Lumina ii bate uneori
drept in obraz
accentueala exagerat nasul mare si must5tile zburlite. Silabiseste rar, cetind din carnet : dicteaza. Cel tanar scrie.

Aha! (silabiseste si el, dupa dictate) : Ma-ri-a Pan...

...file. Panfile... Asal.. fi Frant Iohan...

Vardistul cel batran lass celuilalt vreme ca sa silabiseasca dup5

el si sa scrie. Ste el bine ca asta nu-i treaba usoar5. Si urmareste toat5
operatia cu multi rabdare intelegAtoare.
Maria Panfile ,si Frant Iohan...
Asa! Bun.
Acestedou5 vorbe, batranul le spune cu tonul lui firesc. Apoi,
deodat5, ridica glasul, i i schimba timbrul si urmeaz5 dictarea pe ton
cantiltor :

...la pretentia domnului Ingineri...

STEADA

2I

. . . domnului Ingineri.
. . . domnului Ingineri chefere.. .
Aha, dela caile ferate... stiu! Vra sa zica : Ingineri chefere...
Asa. Ingineri chefere Ne Boqan.

Ne Bogan.
(apoi cu glas natural) :
Care-i aista, bre?

Li, care! Cuconu Nicu... ingineriu dela Carter... cd i-a

bdtut in uld...
. . .in u.-1d. .

Asa! in u5d. . .
Glasul celui ce dicteaza se schimba deodata, sunAnd gros si
infundat. :
.. in ufd, pela unsprezece noaptea. . .
Cel ce scrie ridica brusc ochii de pe carnet, sa vada pricina acestei

schimbari de glas. Vardistul eel gros scauase condicuta din mane

si asa cum se g5.sea, cinchit jos ca s'o ridice, continua dictarea din
memone :

unsprezece noaptea... Ufi

Glasul s'a limpezit. Vardistul cel batriln e iar in picioare.

...si i-a cerut bani.. .

. . .cerut bani. .

E tarziu: Umezeala se face tot mai patrunzatoare. Inchid fereastra. Bariera

n
stravezie si pared i matenala a geamurilor, stinge
instantaneu murmurul de glasun. Inainte de a lasa storul, mai arunc
o privire spre cei doi vardisti care, pierduti in ceata tot mai deasa,
muncesc, cu forte unite, la redactarea definitive a raportului inceput.
Peste vreo doua ceasuri, and ridic iar storul, ii vad tot acolo...
*

0 fata urea repede.la deal. Si-a.scos palaria. Vantul serii ii

joacA

pm par. In mersul viu se simte .tineretea ei intreaga.

Inga'na cu gura inchisa, cu dintii strinsi, un c5ntec nelamurit.
Cantecul se urzeste inauntru fare voe, in intregime : melodie, intor-

satun, cuvinte... si, {gra veste, fata in ta ca e pe.stracia, glasul aprins

rape zagazul buzelor si al dintilor intro izbucnire impetuoasa :
Vot potelui poslednii um,
S .toboi v hram - i v grob s toboi!
Pasul fete' isi mlache miscarea, in lumina de amurg, dupe cadenta leganata a cintecului. Rochia subtire i se modeleaza cu grape
pe inept, iar pe soldurile-1 inguste face cute nestatornice. Pe nesimtite i se funseaza in glas o melancolie, care nu pare a el. . si cantecul.strain se pierde usor, in cuvinte neintelese, printre gradinile
strazii noastre :

S toboi v hram, - i v grob s toboi...

* * *

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

22

In noaptea.caldg si grea a pornit deodatg furtuna. Ploaia cade

plina, naprazmeg i zgomotoasg, cu hanger-1 si opriri capricioase,
dupg schimbarile repezi ale vintului. Copacii se zbuciumg ; sarmele

electrice s'au rupt ; strada e intunecatg.

Apele de pe toatg coasta s'adung si ngvalesc pe aici. Au umplut
ulicioara din gard in gard. Fulgere i trgznete amestecate in vajairea

apelor au izgonit ()nice vietate : om, trasurg, vardist...

Dar vintul mans furtuna mai departe, tunetul bubue tot mai
inabusit spre miazg-noapte, apele iii schimbg zvonul : mai domol,
mar catifelat, subliniaza doar linistea mare. Dintre nouri s'arata lung.
.Neverosimil, pitiggiat, nevestit de nici un zgomot preggtitor,

rasung un glas androgin :

. eu fasole nu marline, eu dovlecei nu marline, mazare noun nu, veche mci atata Eu d'astea nu mananc.

In clipa urmgtoare tacerea cuprinde iar strada pustie si intunecata.

...si 1-am batut, mai, asearg, la not in grading... 1-am batut...

L-ai batut bine, mai!?
D'apoi !

Cum dracu' de-a venit el singur in grading la tine?

Hei 1 Ionics mi I-a adus. Anume, ca sg-I bat. I-a spus asa :
a Haide, ma, cu mine in grading la Mihutg, ca are agude coapte si
dulci ca nierea o. Si eu mi-am tarat doug vergi grosute de corn si
am statut ascuns in iarba. and 1-am vazut sus, in copac, numa' ce-am
sgrit la el... si da-i! i trage-i! si da -i!

Da' dece l-ai batut, bre, Mihutg ?

PAi... el nu m'a batut pe mine eri? S'au adunat vre-o cinci
baeti si, and m'am dus dupg pane, m'au incongiurat, m'au trantit

la pgmant Si m'au batut cu calcaile in cap

Dupa o scurta tacere glasul lui MihutA urmeaza cu multa satisfactie si veselie.

laca, am si un cucui in cap - cat nuca!

*

* *

N'a rAsArit Inca soarele. Casele dorm somnul adanc din zori,
cu storurile lasate la ferestre. Strgduta, singur cu ea insasi, pared' e
schimbatg. La adapost de privirile oamenilor, iii arata in aceste clipe
fgptura el cea adevaratg, de lucru neinsufletit. In celelalte ceasuri
ale zilei to arnggeste neincetat cu infatisari de imprumut.
Tacut ca i strada, un motan cenusiu stA sculptat, sus, pe stalpul

portii. Nu cred sg fie singur. Ma uit mai bine... In strada mai e

unul stg pe-o piatrg, cu capul ridicat si strambat intro parte, si

STRADA

23

se uitg neclintit la cel de pe stalp. Iar in salcam, dominand situatia,

pisica mea multicolorg ai-a izbutit o pozg de desavarsita indiferentg.
Scena se prelungeste, asemenea ei instgi, ca un peisaj imuabil,
Cu stanci.

Dar un harsiit uscat pune sfarsit acestui moment pretios de

liniste si de singurgtate. Sunt mAturatorii Primarici, care se ivesc

data cu soarele.
Sculptura de pe stalpul portii s'a animat subit si sageteazg aerul,
ca o rachetg. Se and de jos pufnituri scurte : motanii se scuipg dupg
ritual, dar la repezealg, ca pentru despgrtire ; - naluci unduioase

ale noptii - taie drumul, dispar...

Pisica cu pricina se coboarg, in sfarsit, si ea din salcam, tacticos,

scartaind cu ghiarele pe scoarta asprg.
e la ea acasg doar,

a*
Tree doi batrani, pe inserat.
Cred cg din tinerete bat impreung acelasi drum spre casg, la
aceleasi ceasun.

Vai de mine, cum am uitat! zice unul.

Ce?.. Ce-ai uitat, crate? intreabg celalt repezit, ca desteptat
din somn.
Pgsesc amandoi rar, pe sub copacii cu frunza jilava de ploaia care
abia a stat. Un abur cenusm apropie cerul de pgmant
creeazg o
atmosferg de adgpost restrans si intim.
Batranii lei targsc picioarele in acelasi ritm
vorbesc peltic,
aproape la fel :
Dacg am uitat, am uitat, na! Mi-a spus sg-i cumpar atg...
Aha, ace! intgreste celalt, inviorat subit de acest detaliu de
vials femining.
Da, atg. . atg de cusut.
Inteleg eu! Ace... ace de cusut... Da' trebue sA gAsim not
pe aicea, ace... Parcg la Simca tiam cg tine si ace...
Asa? Iaca, ii trebue atg. Da' ce? Capu'meu la atg ii acuma?
Ei, lass c'om intreba. Intru eu la Simca gi intreb. Parcg-i
mare lucru sg aibg ace?
* 4
4

Ne oprim putin aici, sg ne-ajungg ai dumnealor...

Doug doamne poposesc chiar in poartg gi -ti urmeazg o conversatie inceputg :

Dragg, eu i-am spus : tu, acuma, esti cum e mai rau... Dacg
nu te maritai, calea-valea. Da' acu? Maritatg 5i dupg o lung, deodatg, tranc 1 te lasg.
Da' si el... s'o lese dupg o lung! Barem un an sg mai fi trait

cu ea... de!

REIISTA FUNDATHLOR REGALE

24

Un ticalos! Ea zice ca nu-i pasa. Da' eu i-am spus : dragA,

nu te jjuca cu.orgarnsmul!.. Iaca eu, cand eram fata, vorbeam, danSam Cu baietn - ci nisi capul nu ma durea. Da' acuma... n as mai
putea sa suport.

Taci, drags !
Ce sa tac? Asta -i lucru natural. Am fost dou5 sapiamani,
asta toamna, la Bucuresti, lara Taxa% Pop st-ti fax! Klee Tanti
ca sa mg distreze, mg tot ducea pe la ceamn... pe la senate...
Mai r5u!
Taci, dragal
Ce sa tac? Mal ales dupa ce dansam, tin'te insomnie si
pe urma visun tii! ce visun!
Din vale s'aud pa.si si glasuri amestecate. Vorbitoarea din poartg

scoboara brusc tonul si inchee in graba

Dupa o sgptgming a trebuit sa-z dau telegrams lui
e Lasg tot si vino )).

Pict t

* * *

Da-mi drumu', ma! Ce ma tii? - se aude din strada un glas

starnit.
0 rata curat el imbracata se lupta Cu un baietan, care se clatin5
pe picioare ti s s'a
de bratul ei, ca sa-si pgstreze, cat de cat,
echilibrul.
A

Fata e cu spatele spre fereastra ; el, cu fata. Un reflex dela asfintit ii lumineaza obrazul searbad, ca dupa boala. Cu ochii prea tare
deschisi, se uitg fix la fats si 11.11 spune o vorba. Apoi sughite din
adanc, da ochii peste cap si incearca sa se apropie mai mutt. Gata

sa cada grgmadg, se agatg cu putere si de celalt brat al fetei.

Da-mi drumu', mai, n'auzi? Din seara asta, s'o stiff, s'a distrus

toata chestia intre noi!

Cu o smunciturg neasteptatg, fata se desface din mainile lui ci-o
is cu hatarire apriga la vale.
In urma ei baiatul se clatina, descumpanit, nemereste cu umarul
in gard ci, fe:icit cg a ggsit un sprijin, ramine acolo, nermscat.
Dupa cativa pasi fata se cpreste in josul strazii si, induiosata, catA

indarat, spre betivul scaldat in lumina asfintitului.

*

Doua cumetre s'au asezat pe bancuta dela poartl. Si-au pus

jos legaturile cu targueli din piata si stau la vorba.
Lash', cucoana, nu te mai supara
Da' stii dumneta ce de bani cheltuiti, ce de nacazuri cu proces ul ista?

Te cred, drags, te cred... Da' Dumnezeu poart5 de grijg.

STRADA

25

Uite, eu, cand am vre-un nacaz, irrii aduc aminte de saraca mama...
Blanda si miloasa mai era, Dumnezeu s'o ierte! Daca vedea ca se
tale o pasare, nici nu mai manta in ziva aceea. Jar cand ii facea cineva vre-un rau, unde se pomenea sa spue ea vreo vcrba urata, on
sa se sfadeasca? Numai truce isi facea si se ruga lui Dumnezeu in
soapta.

Hei, acuma... pgng la Dumnezeu, te mananca sfintii!

Alei, cucoana draga, nu vorbi mata asa. Imi aduc eu aminte
cand a plccat Hristea din ,casa, fargsa plateasca china pe o lung,
biata mama, Dumnezeu s o ierte, nimicuta n'a zis, fara decat s'a
inchinat si a dat si o slujba la biserica, si...
.Si

i-a plait?

Nu i-a platit! Da' n'a ramas Hristea olog de am3ndouri pi,

cioarele? A ramas! 5i ologu-i si pana'n ziva de azi!
Auzi dumneta!
D'apoi! Puterea lui Dumnezeu.. $i cucoana Aneta, ceea
de ne-a mutat hoteste gardul la viisoara . nu I-a luat Dumnezeu
si ei toti copiii intr'o lung? A dat scarlatina intr'insii in scurt, dupa
chestia cu gardu'. Vecinii ne indemnau la proces, da' pe mama n'a
lasat-o inima... Numa' niste rugaciuni a trimes la Manastirea Neamtului, unde era caluggr un frate de-a dumneei - si gata!

A fi cam tarziu... zice cu glas schimbat ceealalta. Si se ridica pripit sa piece. Dumneta mai stai si te odihneste, ca eu mg
duc acasa, sa pun la foc.
Da' stai ca merg si eu cu dumneta . . mai vorbim de una,

de alta..
Cealalta inghite si tace.
Pornesc arnandoua.

De Mardaroaia iti mai aduci aminte mata? Ceea care umbla

-sa strice casa soru-mi... n'a murit si ea nebuna in,Socola? Tot ruEh! Dumnezeu nu bate cu ciomagu
gaciunile.

s*
Bucovineanca de peste drum are doua prietene in vizitg, la poartg.
E Duminica si abia s'a inserat. Stap3mi sunt dusi de-acasa si ele

atau pe indelete la vorba.

Am vgzut-o azi pe Floarea, fa! zice una.
Unde ai vazut-o? intreaba cea de gazda.
Am vazut-o la crasma din colt, dela medean.

D'apai... clue nu-i acolo? Toti cei dela not din sat s'aduna
acolo, la Luigi-.
Una din fete nu desclesteaza gura. Sta mai ferita, razimata de
atalpul portii, si se uitg tinta intr'un punct. Para nici nu-i impreuna
cu celelalte.

26

REV1STA TONDATIILOR REGALE

Si giuca cu Marin, zice iar cea dint5i.

Cine? Floarea?
D'apai ! giuca cu Marin, avan.
Am s'o zdrobAsc! s'aude deodata raspicat, un glas de con-

tralto, stApanit.
E glasul fetei care sta intepenita l'ang5 st31p. Numai pentru aceste
putine vorbe a descAtuat buzele ; apoi sufletul ei s'a zavorit iar,

in adinc, i fata i s'a fOcut ca de plata.

* * *

Mendel nu admite influenta mediului. Dace se incrucieazA,

de pildO, un individ alb cu...

Ese mulatru! izbucnete, plin de entuziasm, un glas subtire

de fate.
Nu, Marussia.... E vorba de Ipomoea Jalapa.
Glasurile foarte tinere se ingana in joc de octave : unul mai
timbrat, al baiatului ; celalt, de fats - muzical i alintat.
A, .5alapa... $tiu, tiu acuma.
Nu Salapa, drags : Jalapa!
Jalapa e o plants din Mexic. Baiatul i fata sunt, de buns seams,
students. La ceas tarziu din noapte se indreapta spre gazdele for de
prin fundul cartierului.
Momentul e tulburator : primavara s'a copt ; cerul i pamintul
desfaoara splendorile inceputului de vara.
..la Jalapa... incruciez cel ro, A, cu cel roz, B. Ies cincizeci Toii, la fel cu A, cincizeci galbene, la fel cu B...

Ai zis roz intai

N'are aface... roz. Eu vorbesc in general. ..
Au ajuns in dreptul portii i,, inevitabil, se opresc. Stele fare

numar clipesc una care alta, punctind cu strafulgerari polare discutia

celor doi.
Incruciez pe cel ro cu cel galben i obtinem cincizeci roii,
cincizeci albe .
Serioja, nu vezi ca iar to 'ncurci cu galbenul cela?
Lasa-ma, frate, ce ma tot intrerupi ? Imi pierd irul. Acuma
incruciez din cele obtinute - intelegi? - p.vom avea, dintr'o suta,
cincizeci rose, dou5zeci i cinci galbene, cincizeci roze...
DragO
incearca iar fata sa zice ceva ; dar se oprete
singurg, descurajata.

Ei, Marussia, cred c5 acuma ai inteles.

Fata vrea sa porneasca. Baiatul nu se clintete din loc.
Asta lucrez eu de doi ani! Acuma, dace 'au o gaing albs...
Au sO iasO gOini de diferite culonPai, nu e vorba numai de culoare... raspunde el, pornind in

STRADA

27

sfarit. Eu urmaresc i alte probleme : dimensiunea corpului, lungimea

parului...
La gains, Serioja ? !
N'are aface, Marussia,
raspunde exasperat baiatul. Voi,
fetele, n'aveti spirit tiintific... Eu discut problema in general...

i tu...

Au ajuns in deal. Glasul lui tot se mai aude, rostind :

Iau o gains alba, intelegi ?...
Dar cele doua umbre au cotit repede dupa colt. ,Si niciodata nu
voi mai ti ce s'a intamplat cu gaina.
*

0 pereche se ivete in vale. A intrat in zona de lumina a becului

electric i se desluete bine de departe : un barbat zdravan, in jiletc5, cu p'alarie mare in cap ; o femeie marunta, cu mers neegal de
fiint5 nervoasa. Merg tacuti, el inainte, ea mai in urm5, i intra treptat

in umbra stradelei.
Sa ma muti! izbucnete dinteodata femeea i, cu o micare
infrigurata ii indreapta berta de pe umeri.
Da... chiar avem i bani de mutat 1 raspunde moale i rar
barbatul.
Ba sa ma muti, cum ii ti - pacatosule! Plati-ti-ar Dumnezeu!
Barbatul incetineaza pasul i se lipete de ea. Vorbete tot domol,

dar apasat :
Taci, fal.. Ai innebunit iar ? Ce batjocoreti ? Ce blestami?
Femeea simte primejdia aproape. Se mladie intr o clipita, schimba

tonul i pornete ca 'ntr'un bocet :

Da' ce? Sa stau acolo, sa-mi rupa inima? Ca muncesc de
dimineata 'Ana sara la balie, i seara intru acolo ca in mormant...
Toata noaptea nu inchid ochii de caul plopitelor. Sa tiu ca ma
culc aici, subt un gard, - acolo nu ma mai duc!
Si chiar se oprete i se reazima de gardul de peste drum. Un
salcam ii face bolts moale de struguri parfumati, i luna, eWa parca

anume de sub noun, o bate in fats. Femeea e palida i firava. Cu

mainile ei mici aeaza mereu, in netire, dantela neagra de pe umeri.
Ochii ei fici parca vad aevea odaita intunecoasa i umeda, cu peretii
patati de plonite.

Nu ma duuuc, nu ma duc! Raman aici...

Barbatul nu intelege nimic. E ostenit, cade de somn, i abia
asteapta s'ajunga acasa, sa se culce, ca sa doarma trunchi pang dimineata.

Haida! Ori vrei s5 te lege i sa te duca la balamuc?

data cu vorba, o impinge hotarit i cu umarul. Si pornesc aman-

doi pe cararea de lumina, coborita din luna pe intunericul strazii

REvisTA. FUNDATIILOR REGALE

28

B5rbatul si femeea isi mina din urma spre cas5 umbrele for neegale
si invrAjbite, ducand fiecare povara unei dusm5rui grele, fara leac.

Struguri! Struguri tamaiosi!

Glasul acesta copilaresc, izbucnit deodata in veselia diminetii,
imi starneste o amintire lamuritA. Intocmai cu aceleasi cuvinte, intocmai cu aceleasi modulatii, numai cu glas de om mare, se vestea

cu atatia ani in urma Dina Olteanul. Dina s'a prilpadit de mult,

dar traditia negotului oltenesc se p5streaz5 cu sfintenie.
De cum d5 primavara, toata mahalaua se trezeste in zarva puilor
de Olteni, rasAriti nu stiff de unde, cu totii deodata, dud iarba da
colt si se desfac frunzele din muguri.
Cate doi, cite trei, urea pe intrecute panta strazii, cumpanindu-si
cu mestesug cosurile si-ti striga cu glasuri aprige marfa, dup5 vreme :
Zarzavat ! Oual d5 gains, ou5!
Cate unul mai istet maguleste spiritul local, strigfind :
Zarzavat !.. Verdeturi verdeturi!

Nu mi s'a intamplat s5 vad pui de Oltean uricios. Toti suet

naltuti si subtiri, cu picioarele goale, cu arnAsi vechi, dar curStele.
Din fata dogorit5 iscodesc ochi negri, a aror stralucire pared' infrunta
cu anticipatie tot greul vietii. Rar cfind sub fruntea vre-unuia lunea
o privire cu lumina verde, invaluita de o tristete neprecisa.
zbiar5 chiar sub fereastr5
Struguri! Strugurii tarnaiosi !
Ionics, eel mai vajnic dintre toti Oltenii din anul acesta.
Glasul ii tremurg de graba mare si de ciuda ca nu ma arat indatA,
s5-si asigure v5nzarea.
Din strada strigate multiple, la fel cu ale lui Ionia, se intetesc
unele pe altele, umplu aerul de viata, ca zarva amplificata a unui
stol de vrabii.
Acuma, pe vremea fructelor, e toiul eel mare al Oltenilor. S'ar
p5rea ca cunt distribuitorii predestinati ai acestor amintiri concrete
ale Paradisului.
Prunele cu miez de our zaharos sub pielita violets, merele vesele
in fel de fel de fete, strugurii care au inchis in sfere mici de chilimbar
tot soarele verii, numai prin mainile for subtiratice si *lite ajung
pang la noi.

Ai venit, Ionia ?.. Da' nu te-ai prea spalat azi, mi se pare.

Ei, ba nu... V5 dam un chil de trimaioas5? imi rAspunde el
repezit, argand ca trebue sa ne cautam de treat* nu sa pierdem vremea cu fleacuri.
Bine, mi.1

batut cu careva?

da. Dar uite ce murdar esti pe fats... on te-ai

Ei, batut!..

STRADA

29

Joaca din picioare ca un manz i-i sticlesc ochii de nerabdare

si de cm&
Pere, prune, luati? Faine! cat sa va dau?

Iaca, MI iau. Spune-mi dece esti asa murdar azi?

Zapueala mare, dudue, nu vezi? raspunde omul, scos din
fire. Curge nadueala pe fata - praf pe ulite de te'neaca asta-i!
Du-te de to spala la robinet.
Deseara I raspunde el scurt, - ca facui numai trei curti... i
nu vandui mai nimica.
Iese pe poarta ca un Vartej i, din drum, se indura sa-mi mai
arunce o vorba :
Deseara, ca acuma, imi iau ailalti inainte... Hai cu strugurii!
Struguri tarnalosi!
LUCIA MANTU

SKI
Luneci - arc alb, alb corb,
Sub cer iizbutit orb,

Purtat de curata
Da Ita si sageata
Spurner deslanate,

Ruptelor carate.
In sclipitor nesters,
Plutg xnuta de mers.

0 PR1V1RE
Cea xnai frurnoasa din orae,
Frurnoasa stea .enoriae
Din darnice cutii de mild
Imparte - obrazul de copila :
Lumini cApriilor castane ;
Corabii albe ; - vraji sultane.

TOROPEALA
Frunze le din fire
Sovaind vre-o stire
Luneca prin vant

Abia fail gand

Abia fail gand
Abia prin .vant
Vis de prinsoare
Linistita zare
Incet impresoar5,
Asa, bunaoarg.

NESOMN
Lune, ornement et l'honneur du silence
RONSARD

Cum? - strabuna lung,

Lucia nebuna,
Urca-vei prin om,
In chiar vadul de sornn.
Valurita mare
Vinete cantare,
Roate, temenele,
Roble inele.

Ciuta mea trezita,

Soarbe, garnisita,
Ochi de aur, grau,
Fumegat prin rau.
Iar multi caini dogiti
Co lti afurisiti.-

Zabrele de furii
Ard in cerul guni.
0 pats senina :
Cununa vecina.

RONDEL
(Atribuit lui Villon)

Zi bung, an bun Si bung sAptamang,

Cinstire, trai, bucurii ce nu se amang -,
Te strgduie din bine 'n mai bine, mereu,
Si raiu'n iubire va sg-ti dee Dumnezeu.
Astizi - aduca-ti mult norocul, pornang.
Ea - mi -o intreacg p'a basmelor Ileang.
Punga nicicand fie argintilor spang ;

Zi bung, an bun, i bung saptamang.

Iar dupg astA vials, lurneascg,
Ai i bucuria mutata, dornneascg,
Ingltat and, preste nouri Si lung
Veseli zgbovi-vorn, numai impreung,
Mantuiti de necaz, i-a pgdurilor mums ;

Zi bung, an bun, Si bung saptamang.

BARBU BREZIANU

AMINTIRILE
Colonelului Grigore Lacusteanu
(Urmare)

REVOLUTIA DELA 1848

In anul 1847 se coalizara dascaletii, avocatii si ciocoii rapaci,
aspirand la o rasturnare generala a tarei cu scop de a se urca peste
ruinele boerilor si celor avuti. Pe de alts parte ex-domnul Alexandra
Ghika, prin feciorii de boeri (can erau clasa cea mai inteligenta in
aparenta) si prin bani, avand de instrumente pe fratii Goleti, Niculae

i Stefan, uneltea rasturnarea lui Voda Bibescu cu scop de a reveni pe tronul Romaniei. Ruii nu numai ca nu le displacea, ba Inca
in anul 1848 luna lui Mai au trimis pe generalul Duhamel ca sa-i
dea mai multa impulsie, cu scop -ca vecina - sa is de pretext ca la
portile ei s'au aprins un rezbel civil si cu acest chip sa poata intra
in tara sa deschida 0 chestia orientului t.
Generalul Duhamel, sau Rusia, aveau de unelta pe loan Ghika.
ginerele generalului Mavros, un fanariot pripasit in tara 1), general
civil rusesc iar la .noi general inspector al carantinelor pe amandoua
Principatele. Boerii cei marl iarai, cari nu vedeau mai departe cleat
varful nasului, cu aspiratii la mostenirea tronului secondau revolutia,
deli dansii se prefaceau a ramanea statornici in principiile si legile
iar pe fii for ii impingeau sa se coalizeze cu revolutioreglementare, tar

narii.
Astfel alimentandu-se, revolutia mergea progresand cu pal
. .
urli,
a
numai poporul sau tara sta impasibila la toate aceste machinatii deli se slujea cu numele lui fara ca el sa stie. Ii auzeai strigand :

t In numele poporului! Natia decreteaza! Dorinta poporului )!

altele ..

si

1) De fapt generalul Mavros era fiul lui Gheorghe lkilavros, mare hatman
to Moldova, *i at Marioarei Ventura.

36

REVISTA TTINDATILLOR REGALE

Din toate aceste particle, numai partidul lui Eliad Rgdulescu

avea imensa majoritate de prozeliti care se compunea, cum am zis
mai sus, de dascaleti, de advocati, ciocoi, armeni, tzganz si ovrei,
caci prin proclamatia sa, dupa cum se va vedea mai la vale, a tiut
sa flateze i sa maguleascA toate clasele.
Vodg Bibescu, din parte-4 se adormea de iluzii care ii procurau
golanii, ca urzesc o revolutie cu Moldova si cu Transilvania si sa -1

proclame de imparat al Daciei: Fie politica exterioara, fie slabiciune sau inerne, nu lua mgsun coercitive.
Generalul Duhamel, deli pe sub mans urzea revolutia, insa in
fata lui Vodg Bibescu stgruea sa facg arestatii spre a ingbusi rascoala,
i dacg are trebuintg de ostire (caci zicea ca nu are incredere in ostirea
Orel) sa-i faca o cerere si in doua zile sA-i aducg oricate regimente
de cazaci va voi. Bine era sa -1 fi ascultat!
Generalul ii aducea pildg pe confratele sau dela Moldova, Mihail
Sturza, care au ngbusit revolutia in 24 de ore, caci i acolo se rAsculase, si au trimis intro sears pe aga cu dorobantii si pe fiul sau spataru cu soldatii si i-au legat pe top si a doua zi 1-au adus in Curtea

domneascA sz 1-au batut cu nuele la spete pe toti fara osebire, fie

boer, fie comersant, fie supus strain. Intre complici au mincat. si

Vodg Cuza bgtae, dupg cum o spunea singur dupg ce devenise

Domn. Si astfel au inteleptit pe toti nebunii.
lar Vodg Bibescu, drept toate mijloacele de nabusire a revolutiei, au chemat un ciocoi de peste Olt anume Magheru, 1-au fgcut
cirmuitor la Mehedinti si i-au dat trei, patru mii de galbeni ca sa
recruteze citevamii de panduri si la cea dintii chemare sa vie cu
pandurii in capitalg.
In capitalg au dat iarasi ordine severe ca maiorii comandanti de
batalioane sa stea pe rind in cazarma i la semnalul dat sa fie cu
batalionul la palat, avind si fiesicare soldat cite 60 de patroane cu
glont (din nenorocire eu comandam batalionul al doilea - caci in anul
acela am fost mutat in regimentul III dupg cererea mea - si maiorul
Pandele Cerchez comanda batalionul intai) ; asezase si doua tunuri

in curtea palatului.
Dupg aceste masuri Domnul dormea pe trandafiri, iar capii revolutiei lucrau ziva si noaptea si cu iuteala fulgerului.

La 6 Iunie 1848 comitetul revolutionar, sub numire de a national *, s'au constituit in satul Celeiul, din districtul Teleorman 1).
Comitetul era compus de Eliad Rgdulescu, dela gazeta a Curierul
roman *, de maiorul Tell, comandirul batalionului din regimentul
al II-lea, de o familie cu totul obscura, de fratii Niculae si Stefan
1) Celei e In jud. Romanati.

AMINTIRLLE COLONELITLIII GRIGORE LACUSTEANIT

37

Goletii, de Magheru 1), un ciocoi din Valahia mica si de popa

Sapca, preotul acelei comune, discipol patentat al lui Bachus ; care
comitet a doua zi au lansat in toata tars urmatoarea proclamatie :
(Unneazd textul cunoscutei proclamagi de la Islaz)

La 10 Iunie, catre seara, Voda impreuna cu Doamna eise la plim-

bare pe osea. Patru vagabonzi disperati,.thntre care unul era. Ghgore Paleologu, Gligore Peretz (de ceilalti do' nu-mi aduc aminte),
calan fund, au tras cu pistoalele asupra lui Voda. Din norocire nu
s'au ramt lumen', numai epoletul lui Voda 1-au zdrelit un glont 2).
Politia de indata s'au lust in urma for ; in seara aceia s'au facut

mai multe arestan... Tarziu!

*

In seara de 10 Iunie era randul meu sa fiu de serviciu la cazarma i m'am culcat la polcovnicul Solomon, fiindca locumta era
peste drum de poarta cazarmei i la once alarms eram Bata.
A doua zi, 11 Iunie, m'am gait de dimineata sa ma duc la cazarma. Vrand sa ies, gasesc pe polcovnicul Solomon in balcon, cu
ciubucu in gura, bea cafea, i inconjurat de toti ofiterii regimentului.
Dupa ce i-am dat buna dimineata, it intreb : 0 Prin ce intamplare
acest consiliu ostaesc pans 'n ziva, i eu nu tm nimic s?
Polcovnicul imi zice : oEi, maiorule, se petrec lucruri mari! Revo-

lutie! Vine Eliad cu Magheru cu zece mii de panduri i Tell cu

Pleoianu cu un batalion de soldati! la spune-i, Farcasene, ca el
vine de acolo )).
1) Gheorghe Magheru, n. in 1802 la Barzeiu de Gilort. Comand5. Inca
din timpul Eteriei, un grup de panduri in Oltenia. In fruntea acestora is parte,
alaturi de armata rusa a generalului Geismar, la razboiul din 1828-29, repurtand asupra Turcilor izbanda dela Baile*ti. Pre*edinte de tribunal *i prefect
de Romanati intre 1840 *i 5848, cand pregate*te, impreuna cu Hr. Tell, mi*carea

revolutionarA in Oltenia. Membru. al guvernului provizoriu revolutionar *i

inspector al garzilor nationale in Iunie 5848. Parase*te capitala in urma restabilirei ordinei, incearca sa organizeze rezistenta military pe Oh, la campul lui
Traian, *i se refugiaza in fine In Septembrie al aceluia*i an, In Turcia *i apoi
in Italia. Relators In tara. sub Voda $tirbei, este ales membru al Divanului
ad-hoc. Deputat *i senator liberal in numeroase randuri. Mai poate asista Inca
in 5877, alaturi de Domnitorul Carol, la trecerea Dunarei de catre armatele

roman. Mort in Martie 1880.

2) V. fotografia acestui epolet In G. Bibescu, Regne de Bibesco, vol. II,
Pg. 424.

REVISTA FUNDATILLOIt REGALE

38

FArcAanu, plin de praf, caci atunci se coborise din carucioara

de potie, care venea de acolo sa faca propraganda, incepe sa-mi
spue. Eu it intrerup i ma adresez la polcovnic zicfindu-i : *Cum,
domnule, dumneata tolerezi ca un capitan comandir de companie
sa faca o asemenea propaganda in regimentul dumitale? * Capitanul Farcaanu, care nu tiu ce bilbiia din gull cu ofiterii, ma intorc la dinsul i ii zic : *Asculta domnule cApitan daca vei indrazni
s vorbeti o vorba de asemenea propaganda, ma jur pe onoare ca
iti trasnesc creerii la minut !*
Colonelul imi raspunde : * Nu te mai necAji maiorule ca i daca
vor yen', sunt frati de-ai noOri, stint rom5ni, nu stint nici turci nici
Mari *.

Atunci ii zic : *Aa? SA tiidar ca in cazarm5 eu nu mai intru,

i ma duc la Voda sa-1 rog sa-mi primeasca demisia astAzi chiar, cAci

intr'un regiment de panduri, eu nu slujesc *1)... i incalecand pe

cal m am dus.drept la palat, i zicfind unui lacheu sa ma anunte lui
Voda, intimpm pe Vilara care eea din camera lui Voda cu o hirtie
in mina.
Dupa o strinsoare de mini imi zice :
Hairola (vorba turceasca, cum obicinuesc francezii de zic :
e a la bonheur *)! Ce intimplare te aduce aa de dimineata aici?
Ii spusei intimplarea dela cvartira polcovnicului i ca am venit
sa-1 rog pe Voda sa-mi primeascA demisia. Imi zise : *Mai .teapta
putin *, reintrA in camera lui Voda i peste un quart de ora eind,
imi zice sa intru la Voda.
Intrind, Voda imi zice : *Ce este LAcustene *? I-am zis ca prevad
o revolutie ostaeasca i care nu o poate nabui dacit numai Dumnezeu, spuindu -i conduita polcovnicului din acea zi, it rugam sa -mi
primeascA demisia.
Nu poci draga Lacustene sA primesc in asemenea circumstance,

dar tot ce te rog este sa primeti regimentul lui Solomon i de indata dau ofisul.
I-am multumit de onoarea care-mi facea, dar i-am zis c5 nu poci
sa o primesc inteo vreme aa anormala si cfind morala ostgeasca este
alteratA, i mai virtos cand Solomon comandeaza regimentul de
20 de am, unde ii are simpatiile sale. Eu nu mai zic cA tot regi-

mentul este format numai de olteni.

Ai dreptate, imi zise, bine rezonezi ; dar trimite indatA pe ordonantA sa-mi theme pe Odobescu (eful otirei), i to du-te la Ca-

zarma de cavalerie i infanterie i spun ca am ordonat ca la 10 ore

sa fie toatA ezitirea in front inaintea cazarmei, in mica tinuta, fiindcA
am sA le vorbesc.
I) Inainte de formarea ostirei romine, Solomon fusese colonel de panduri

AAHNTIRILE COLONELEUATI GRIGORE L.ACUSTEANU

39

M'am dus indata la cazarma, am introdus ordinul Mariei Sale,

si apoi m'am intors la batalionul meu.
La orele 11 au aparut Domnul, insotit numai de colonelul Odobescu. Ostirea 1-au primit prin numeroase aclamatii de urale.
Voda apropiind batalioanele, le-au tinut un discurs lung, prin
care le fa.cea morals si al carui sens era ca au venit s multumeascA
ostirei, fiindc5 s'au incredintat c5 au luat parte de mahnire pentru
nenorocitul accident intamplat la sosea, cand au tras vagabonzi in

Maria Sa. Dup5 aceasta, dand slobod soldatilor, au plecat care

poart5 la pasul calului, unde se grupasera ofiterii batalionului I.
Capitanul Farcasanu iese inainte, palid st tremurand, st zice :
S5 tr5esti Maria Ta! SA* to milostivesti sa primesti constitutia,

care au decretat-o poporul roman !

Voda, in loc de a-1 pune sub judecata la minut si a-1 impusca
in caeva ceasuri pentru o asemenea insolent5 revolutionar5, spre a
da un exemplu ostirei, le-au tinut un discurs, recitandu-le istoria
universals, ca not romanii suntem coboritorii lui Traian, st trebue
sa fim o natie tare si prudenta spre a da exemplu si la alte natii, terminand cu aceasta ca, de nu vom fi prudenti, un regiment de ca-

zaci ne face rusine...

Un ofiter, Enache Dimitriu, de natie roman din Transilvania,

fiind de serviciu in acea zi in cazarma, se repede in cancelaria repmentului unde erau steagurile st luand un steag, iese cu dansul st
ii zice Domnului :
Jura Maria Ta pe steag ca nu vor intra muscalii in tail!
Domnul scoate sapca, saruta steagul st zice : Jur pe a mea viata
si pe a Ma'riei Sale Doamnei ca nu vor intra muscalii in tail ))! Apoi,
strigandu-i urale, Domnul au plecat. Apoi au strigat : Sa traiascA
colonelul Odobescu ))! bar dansul le striga infuriat :
Taceti! 0 vorba sa nu auz caci descalec (si au si facut o miscare

de a descaleca) si in doug ceasuri yeti fi impuscati, sa va arat eu ce

va sa zica disciplina ostaseasca! V'a slujit norocul a am fost cu

Voda, a va aratam eu!
Vagabonzii, can urmAreau pasurile Domnului, asteptau pe la
ulucile cazarmei sa vaza.rezultatul, ti indata ce au vazut pe Voda c5
au jurat in sensul de mat sus, au alergat prin targ fa.cand propaganda
ca Voda au primit constitutia st sa mearga norodul la palat s5-1 multumeasca.
Eu, tulburat pans la exces de o asemenea anarhie din partea ofiterilor st mertie din partea Domnului, dela cazarma m'am dus drept

la stabul ostirei de unde land o copie de demisie m'am dus acasii

s5 pranzesc. Dupg pranz am plecat cu demisia la palat, sa o dau
Domnului s5-1 pue rezolutie, spre a dobandi un rezultat mai grabnic.
Era pe la orele patru. Ajungand la podul garlei dup5 ulita Fran-

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

40

tuzeasca, care duce Ia podu Calitei 1), deodata vad sute de grope de
desculti cu steaguri tricolore si cu cocardele la piept, unit strigand
e Uta! alti 4 SA traiascA constitutia! * Toti se duceau la palat.
Eu am stAtut in loc, neputand trece trasura din cauza acelui furnicar de crai. In vremea aceasta au sosit si colonelul Florescu 2),
ginerele lui Voda, care mergea si dansul Ia palat. Aci, oprindu-se

langa trasura mea imi zice :

Bine maiorule, asta este revolutie in toatA forma... Saracul
Voda, it omoaral..

Ei, ii zic, cum? ati gandit ca este gluma? . Dece nu au spanzurat craii la vreme?..
In fine, vazand neputinta de a razbi la palat, m'au rugat sa-.1
las acasa, sa nu se sperie domnita 3), fiind lehuza. L-am si lasat si
de acolo m'am dus la cazarma, am are:tat polcovnicului ce intampinasem i, cu consimtimantul sau, am dat ordin si au esit batalionul
al II-lea la front, in mantale, sepci, patrontaA 4) si pusti. Dupa ce
le-am revizuit patroanele, am comandat sa umple. pustile ; in vremea aceasta, intra i colonelul Odobescu in cazarma (venea dela via

cumnatului sau Iacovesco, it chemase Voda la palat).

Intreaba : Cine a poruncit s umpleti pustile*?
I-am raspuns : # Eu, ca sa fiu gata la orice moment *.
Atunci au ordonat : SA descarce pustile si s intre in cazarma.
S5 iasa batalionul I sa vie impreunA cu mine la palat. Nu inteleg *
,,
imi zise epentru ce sa fie cu pustile pline, nu sunt nici turcii nici
tatarii, s5 vedem mai intai ce vor rasculatii acestia s, si au plecat cu
ostirea la palat. Eu am ramas in cazarma cu rezerva.
Para sa ajunga ostirea la palat, descultii strabatusera in interiorul palatului. Domnul, inconjurat de dansii, ilsileau sa iscaleasca
constitutia de mai sus descrisa si s confirme ministerul alcatuit de
dansii, intre cari primul-ministru si ministru de interne era Nicolae
Golescu 5).

Domnul cam ezita. Un unterofiter Magheru 6) fiul celui descris

1) Adica uncle ar fi astazi sfaritul strazei Sean, podul mentionat fiind
actualul pod al Justitiei, ulita Frantuzeasca, strada Carol i podul Calitei (recce
e Calicilor ) calea Rahovei.
2) Viitorul general i prim-ministru.
3) Caterina, soda lui Florescu i fiica lui Voda Bibescu.
4) Cartuiera.
5) Fiul lui Dinicu i frate cu Stefan, Radu i Alexandru Golescu. Major in
1857, colonel in 1841, unul din capii revolutiunei in 1848, prim-ministru in
1859, candidatul a rusilor la domnie in acelai an, locotenent domnesc in
1866, iargi prim-ministru in x868 (1810-1877).
6) Gheorghe Magheru, licentiat in drept dela Paris, consilier la Curtea de
Apel din Craiova i prefect liberal de Gorj, dela 1866 la 186g (1828-I875).

AM1NTIRILE COLONELIILIII GRIGORE LACUSTEANII

4I

mai sus, scoate un stilet si vrand sa loveascg .pe Domn ii striga :

4 ISCalete 4! Voda, fare sa-si pearza cumpAtul 11 zice

Soldatule, respecteaza epoletul de general! $i apoi, luand

condeiul au iscalit.
In momentul acela intral si colonelul Odobescu si intreaba pe
Domn :

Maria Ta, poruncesti sa-i impusc?

Sa nu dai Odobescule, ii zise Voda. Odobescule, to inalt in
rang de general si iti vei pgstra postul de ministru de rezbel.
Colonelul Odobescu multumindu-i ii zise o Acum este tarziu
si nu poci sa primesc Maria Ta Si apoi au esit si au zis maiorului
P. Cerkez sa se intoarc5 cu batalionul la cazarma si sa stea toatg
ostirea concentrate acolo.
Dup5 aceia r5sculatii au rugat pe Domn ca guarda ostaseascg de
onoare sa fie inlocuita cu guarda nationala ; Voda au primit si s'au
trimis soldatii la cazarma, oranduind santinele de coconasi pe la
usile lui Voda.
Poporul s'au retras dela palat si s'au dus cu muzica acasa la N.
Golescu, pe carele, luandu-1 in triumf, I-au dus la vornicie.
Noaptea aceia s'au petrecut in liniste.
A doua zi, 12 lunie, m'am dus la Odobescu si nu 1-am g5sit acasA ;
era la vornicie cu ministerul revolutionar. M'am dus acolo, am intrat
in sale, vgz pe Odobescu cu un cordon tricolor pe dup5 gat sezand
intre ceilalti colegi. II salut ; imi zice : o Mai asteapt5 putin *.
. Peste cateva minute au exit, insg uimit cu totul : o Mergem
imi zise.

Mergand acasg si intrind in cabinetul &au, au inchis usa cu cheia

pe dinauntru si apoi ma intreaba ce am sa-i zic. I-am spus ca am

venit sa-1 consult ce sa fac cu demisia, cad eu un minut nu mai slujesc. Ba Inca maine plec peste granita,"caci eu nu voi se ma gasesc
implicat intre revolutionari. Odobescu deschise o cutie dela mass,
scoase demisia sa si ma intreaba :
Aceasta buns o fi ? (Pe demisia sa era pusg rezolutia lui Voda

Primita ).

Ii zic : <c Aceasta nu are nici o valoare fiindca nu au iscalit-o.

Asa este, imi zise Odobescu, aidem la palat amandoi.

Era pe la orele doua dupa amiaza. Am intrat in cabinetul lui

; 1-am gash rgsturnat pe o canapea, imbfacat intr'un robe de
chambre si invelit cu o plapom5 (se prefacea ca este bolnav) ; ma
Voda

intreaba : Ce este L5custene *!?

caci

Maria Ta, ii zic, ma rog sa-mi puneti rezolutie pe demisie,

sunt gata se plec peste granite.

5i to ma lasi, baete? imi zise Voda.

Atunci Odobescu, infuriat si cu un ton salbatec, ii zise : Ei,
Maria Ta, vrei sa iei si sufletul omului? Ajunge!..*

LEVIS'1A FCNDATIILOR REGAEE

42

Domnul, cu un glas duios, it zise : x Te rog Odobescule, aibi

putina rabdare fiindca am sa-ti vorbesc mai la urma *. Apoi intorcandu-se la mine imi zis3 : Trage scaunul mai Tanga mine, is hartie
si acne *.
a

Ordin de zi care Ostire!

Dam voe maiorului din regimentul no. 3, Cr. LScusteanu ,.

pentru trei saptarnani a merge peste granita la apele minerale pentru

c5utarea sanAtatei *. Si luand-o, au iscalit-o.
Acum imi zise, cla-mi si demisia*! I-au pus rezolutie a primita * si au iscalit-o.
lea*, Lacustene, pe amandoua, dar eu te sfatuesc sa dai ministerului numai ordinul de zi pentru voe, sl sa si pleci, cAci peste
trei sau patru zile muscalii intra in Bucuresti de sigur, sl indata sa
te intorci. Iti urez calgtorie !Duna si daca voi trai voi rAsplati cre-

dinta ta!
M'am retras, lasand pe Odobescu cu Voda.

Iunie 13, la orele douasprezece la miezul noptei, auz batand la

poarta. Deschiz ferestrele, intreb cine este, imi raspunde un aprod
dela vornicie ca ma pofteste guvernul provizorm sa merg indata.
Ma imbrac, incing sabia si ma duc.
Intrand in sala de seanta, era o masa lung5 acoperita cu postav
rosu, imprejurul ei sedeau atat ministrii cei not cat si membrii comitetului revolutionar. Adunarea se prezida de Costache Cretulescu
(var bun cu mine prin alianta). Invitati ca mine erau si altii, precum
colonelii Solomon, Voinescu si altii. Dupa ce i-am salutat m'au
invitat sa-mi iau un loc, apoi presedintele imi zise :
D-le maior, fiindca si dumneata faci parte a unei ramure de
ostire care se afla in garnizon, v'am invitat ca sa va aratam ca Maria Sa Voda au abdicat si va rtiearn ca sa fiti cu priveghere a nu se
intampla neorandueli in capitals.
Le-am zis : u Domnilor, eu am congediu de trei saptamani a merge

peste granita la apele minerale pentru cautarea sanatatei, si sunt

sa plec n.

Domnule maior, imi raspunde, acum nimeni nu se poate

departa dela steagul sau! Atunci fusei constrans sa le arat demisia,
zicandu-le : o D-lor, dar eu nu mai apartin drapelului, fiindca mi-am
dat demisia, si iat-o, cu primirea si iscalitura domneasca! * Mai
multe glasuri atunci, s'au ridicat zicand :
Dar cine se mai uita la asemenea iscalituri!
Atunci, luand un ton imperios, le-..am zis :
Domnilor, bagati de seams ce ziceti, caci daca nu cunoasteti
aceasta iscalitura, nici eu nu va cunosc cine sunteti! Si va rog sit

AMINTIRILE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEANO

43

ma liberati din wire, caci vg mgrturisesc ca o sa vg fiu un scandal b.

Atunci colonelul Niculae Golescu imi zice : Bine, d-le maior, not
te rugarn ca pe un roman si fiu al patriei ca sa ne dai concursul, dar
daca nu voesti, apoi colonelul Voinescu, sa o obsteascg pe ostire a.
Asa D-lor, le zisei, nici nuprimesc si nici nu voesc sa va dau

concursul! Si salutandu-i am esit.

A doua zi de dimineata ma duc la stabul ostirei si rog pe colonelul Voinescu sa obsteasca demisia pe wire sau s5-mi dea un certificat, caci nu voesc sa plec ca un dezertor si nu au voit sa-mi dea,
zicand ca voesc sa -1 spanzure revolutionarii ; dar sa mai astept pang
maine, sa mai is intelegere prealabila cu dansii (colonelul Voinescu

era seful statului major). Atunci am adaogat :

Te rog domnule colonel a be aminti ca mg umbresc subt o
mie de baionete si in timp de revolts sunt set; absolut, si sa ma sloboaz5 din wire ca le rgstorn capitalal.
De acolo m'am dus la Odobescu carele cum m'au vgzut iar au
inchis usa cu cheea si imi zise :
Bine ai venit, mg gandeam sa trimit sa te cheme, si iata de
ce este vorba : este netagaduit ca cei mai multi dintre dumneavoastra

ati intrat in wire copi nevarstnici, v'am crescut, v'am inaintat, in

sfarsit v'am condus ca un bun pgrinte, si mai cu osebire pe dumneata. Acum va reclam si eu sa mg recompensati cu serviciul dumneavoastra si sa nu mg 15sati in aceste momente critice, cand nadajduesc

sa aduc lucrurile de astgzi la un rezultat bun, si sa nu mg in.trebati

pang unde o sa mergem si unde o sa ajungem. .. Si eu am dat de-

misia, ca si dumneata si asi putea pang maine sa dispar. Dar ce

raspuns voi da mai la urma Orel si mai cu osebire orasului, care este
legat de gatul meu? Nu uita, domnule maior, ca sunt sef al ostirei
si cand am vgzut tara in nevoe sa o las pe mana crailor care vor sa
se urce peste ruinele noastre si sa fug? Nu! Lacustene, te rog sa-mi
dai concursul dumitale si tara iti va rasplati. Iar cat pentru aceia cg
ne .va gasi strainul slujind cu rasvratitorii, de aceia sa nu te temi,
ego sl strainul cunoaste ca si pamanteanul principiile fiecaruia i
in sfarsit nu va conduc eu niciodata la un .compromis. Acum trebue s5 te initiez si despre comandantul regimentului dumitale : pe

Solomon 1-am convertit, este prozelitul meu, este cu trupul si cu

sufletul de principiile noastre.

Dupa atatea sfatuiri si invitgri si eu din partea-mi i-am multumit
cu o vie recunostinta si am conchis rugandu-1 sa-mi dea voe de doua,

trei zile sa mg gandesc si apoi m'am retras.

Viind acasa gasesc trei copilasi ai nostri bolnavi de vgrsat (scarlatina) (sic). Ii spusei nevestei-mele conversatia intretmuta cu Odobescu si imi zise ca si dansa este de Were sa secondez pe Odobescu,
atat pentru recunostinta si deferenta ce trebue sa am pentru dansul,

sl cu cat mai vartos ca copiii hind bolnavi si in neputinta de a se

RRVLSTA FUNDATIILOR REGALE

44

expune la vant, nu putem pleca ; i mai bine la asemenea evenimente

sa ma aflu in otire, caci am reazem, iar ca civil, ezand in Bucureti, ma expui la toate intamplarile.
M'am convins i am luat ferma hotarire sa raman i sa merg pan'a-

colo pana unde voi socoti ca trebue sa ma opresc.

La 18 Iunie catre sears m'am dus la cazarma. Acolo au venit i
Odobescu : au intrebat data s'au primit un ordin de zi la regiment
ca maine toti tab i oberofiterii in plina uniforms sa ne adunam
la tabul otirei de unde vom merge impreuna sa felicitam guvernul
provizoriu care au sosit la Bucureti. I-au raspuns Solomon ca s'au

primit i diseara it va transmite la toti ofiterii regimentului.

Dupa aceasta Odobescu ma cheama la o parte i ma intreeaba in
care din capitanii sau comandirii de companie am incredere. I-am
spus ca in comandirul companiei a 6-a, capitan Costaforu i in comandirul companiei a 8-a capitan Boboc. Imi zise : 4 Dupa ce ma
voi duce, sa zici lui Boboc ca diseara sa vie acasa la mine*.
In ziva aceia circulau foi volante in capitals 4 ca clacaii fiind
emancipati sa nu mai fats claca proprietarului, pang se va aduna o
constituanta, aleasa din toate clasele, ca sa hotareasca reciproacele
intre proprietar i sateanul claca*.
Seara am pus i eu mana pe o asemenea proclamatie.
A doua zi, la 19 Iunie, ne-am adunat toti stab i oberofiterii
aflati in garnizon la 5tabul otirei i la orele 12 am plecat cu totii
la palat, avand pe Odobescu in cap. (Casele Goletilor fiind cumparate de guvern, Voda Ghika domnise intr'insele i li se dedese
numirea de palat ; acolo se .ezase i guvernul provizoriu).
In sala palatului ne-au primit Eliad, Magheru, Stefan Golescu
i Tell.
Dupa ce au schimbat cateva cuvinte de felicitari Odobescu cu
danii, ne-am retras sa mergem. Eind afara din sala, Odobescu era
foarte agitat i s'a rezemat de capul scarei, ca i cand ar fi ateptat
ceva. Eu scosei din buzunar proclamatia lui Eliad, prin care interzicea clacailor de a mai munci proprietarilor, i ii zic : 4 Ce facem,
domnule polcovnic in urma unei asemenea proclamatii?* Eram inconjurat de mai mult de treizeci de ofiteri cand tineam aceasta convorbire. Odobescu ne zise : 4 Reintrati in salon i intrebati pe d.
Eliad ce inseamna aceasta lovire care face proprietatei?*
Reintrand in salon, m'am adresat lui Eliad :
Domnule, cu aceasta proclamatie (aratandu-i proclamatia)
dumneata ai intentia a ne reduce la mizerie, amenintand proprie-

tarn a ramanea muritori de foame, caci arendaii nu ne mai dau

arenda *1

El ne zise ca aceasta este o eroare a tipografiei i in curand se va

indrepta, astfel Inca vom fi satisfacuti.

In aceasta intervorbire, auzim deodata un zgomot mare de pass

AMINTIRILE COLONELITLIII GRIGORE LACIISTEANII

45

BSI un sunet de arme. Cand ne intoarcem, ce vedem? 0 multime de

soldati deborda in palat cu pustile la mini, cu Odobescu in cap infuriat ca un leu si strigand cu un glas de stentor : 4 La acest guvernul *!

(Soldatii erau din divizionul al II-lea din batalionul meu, sub comanda capitanului Boboc).
Eu, care ma aflam fata 'n fata cu Eliad, indata ce am auzit acest
cuvant sacramental dela Odobescu, am pus mina in pieptul lui
Eliad si tragand sabia afara i-am zis :
0 sa te tai caine, sa te invat s mai dai asemenea proclamatii!
Odobescu pusese mina in pieptul lui Tell si ii striga :
0 s5 te impusc talharule! Sa vie un of iter sa-lduca la arestul
cazarmei I

Tell plangea si se ruga s5-1 ierte. Frate-meu Iancu Lacusteanu,

lufindu-i sabia, 1-au luat si it ducea la cazarma intre pusti, numai
cu doi soldati.
Magheru i cu Stefan Golescu, indata ce au vazut soldatii, au
alergat si s'au inchis intr'o odae pe dinauntm. Solomon se zmucea
sa sparga usa, sa omoare pe Magheru caruia ii pasha o veche rancuria.

Odobescu, vazandu -ma infuriat si ca din moment in moment

o sa rapui viata lui Eliad, imi zice : s D5-1 Cornescului sa tie pe
acest talhar si dumneata du-te de aeaza in graba cordon de soldati imprejunil palatului si .apoi repede-te la hotelul Momulo 1),
unde sunt adunati proprietani si spune-le sa vie in graba incoace.
Eu m'am coborit cu soldatii jos sm i-am asezat cite doi, doi, la distante

de zece pasi, imprejurul palatului, fiindca numarul soldatilor era

numai de doua sute. Apoi, luand doi soldati cu mine, m'am dus sa
chem pe proprietarii.
Ajungand la Momulo, in adevar am gasit ca la trei patru sute de
proprietari tiind discursuri. Le-am strigat sa vie la palat, caci
guvernnl este arestat. Dansii auzind de o asemenea reactie sm nestiind

ce sfarsit poate aduce, s'au speriat si se imbulzeau sa lasa mai curand Jail, sa fugal care incotro putea ; mai vartos dud au exit in ulit5
si au vazut gol5nimea armata, care cu pusti, care cu cutit, altii cu
topoare, pang si cu ciomege, alergand la palat (tabacii si macelarii
au jucat principalul rol in revolutia dela 1848).
Niculae Golescu alerga pe ulita intr'o birja, stand in picioare cu
steag tricolor desfasurat, strigand : 4 La arme! La arme! Sa alerge
poporul la palat !* Iancu Bratianu pe jos asemenea zbiera din toate
puterile lui : s La arme fratilor caci guvernul este arestat! s
1) Actualul Capp. Ieronim Momulo, bucatar italian fost in serviciul lui
Grigore Voila Ghica, deschisese aci un restaurant de lux. La etaj, o sail mare
era destinata pentru Intruniri, nunti, banchete, etc. Acelaxi Momulo era totdata xi antreprenorul teatrului vecin.

REN1STA FUNDATULOR REGALE

46

Eu, intorandu-ma la palat prin mijlocul furnicarului de crai

si trecincl pe dinaintea casei lui Peret 1), la fereastra erau vreo citiva
coconasi de trampa lui care au si intins o pusca pe fereastra i o luase
la catare ca sa ma loveasca. Soldatii car! erau cu mine imi striga :
a Fereste-te domnule ca to impusca de sus ))! Atunci am stat i le-am
strigat.

Sa nu dati ticalosilor, caci ma jur a nu va raminea plata

peste piatra din aceasta casa!

Ajungind la palat, era atita craime adunata incit nu am putut
razbi la Odobescu, ca sa-i spui ca proprietarii au fugit i asa am
comandat soldatilor umplerea pustei. Cind deodata and glasul Odobescului printre norod strigind :

SA nu umple pustile!
Atunci, vazind o asemenea tradare din partea Odobescului (a
nu stiam ca in lipsa mea, and m am dus sa them pe proprietari,
craii, ca SA insele pe Odobescu, it proclamasera presedinte si dictator

al Wei) eu, pe cat eram infuriat, dar atunci am turbat st am strigat

la vreo citiva ofiteri i soldati sa se tie bine caci ma duc 1 vin cu
toti soldatii din cazarma i cu artilerie sa pui tunurile intr inii, sa
ispravesc odata cu tradatorii.
Toata pasarea dupa limba el piece!
Apoi m'am aruncat intr'o birja sloboda, care sta acolo, strigindu-i :
0 La cazarma! Sa apuci prin dosul caselor lui Filipescu > 2)
Un numar de rasculati, condusi de Iancu Bratianu i unul Telegescu 3), auzind ca ma duc la cazarma sa viu cu tunurile, au' alergat inaintea birjei i, and au vazut ca s'au departat birja de palat
ca vreo 40-50 de pasi asa Inca sa nu fie vazuti de soldatii care
erau la palat - s'au napustit inaintea trasurei, unil tinind caii, altii
lovindu-i in cap cu bastoane, cu topoare, somind pe birjar sa se dea
jos, care au si facut-o. Eu m'am aruncat pe capra, pe de o parte apa-

rindu-rna cu sabia de dinsii, iar pe de alts inpungeam caii ca sa

mearga. Unul mai curajos dinteinsii au sarit in trasura

pe la spate

au pus mina pe sabie sa mi-o ia, insa tragindu-i sabia prin mina
i-am taiat degetele.

In fine, dupa atitea lovituri ce au dat tailor, au cazut. Atunci

i m'am aruncat in mijlocul tor. Apoi Bratianu pe
de o parte, Telegescu pe de alts parte, puind mina in portepeul
m'am vazut silit

1) Astazi casa cu no. 6o al Cali Victoriei (colt cu str. Regala), unde a fost
timp indelungat clubul Conservator.
2) Actuala administratie a domeniilor Coroanei, str. Stirbei VodA.
3) Cunoscut agitator, dintr'o familie de mosneni din Telega. Fusese condamnat sub domnia lui Alexandru Voila Ghica la so ani ocna pentru a fi luat
parte la complotul revolutionar din 5840 Impreuna cu Nic. Balcescu, Dumitru
Filipescu, Serghiescu, etc.

AM1NTHULE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEANU

47

dupa ce mi-au luat sabia, ma duceau la vornicie, escortat

.de cinci-sase sute de vagabonzi cari strigau : Moarte tradatorului s!..

.sAbiei,

Altii, sa ma omoare indatal.. Altii ma cereau lui Bratianu ca sa ma

sfasie! Iar copii le strigau sa aiba rabdare pans ma vor duce la vornicie, caci poate sa vie soldatii sa ma scape.
Asadar, ducandu-ma spre vornicie, in ameteala for au uitat ca
trebuia sa treaca pe acasa pe la mine.
Vecinii mei, vazand aceasta scena grozava, au alergat mai inainte
acasa si au zis nevestei-mele ca : u Poporul trece pe domnul maior
la vornicie sa-1 omoare 0!
Mititica Marita - era insarcinata in opt luni - au esit la poarta

tipand...

Cand am ajuns in dreptul portei, doi soldati care aveam in curte,

avand pustile pline, au pus una in pieptul Bratianului si alta in pieptul
Telegescului strigandu-le : Lasati pe domnul maior ca tragem in
voi ! Cari de frica, m'au si lasat, intorcandu-se inapoi cu toata crairnea. Jar eu am intrat in curte, soldatii au inchis portile punandu-se
de santinela la poarta.

Urcandu-ma sus, se incepe o alta scena! Copiii, spaimantati,

plangeau, pe Marita au gasit-o un isterism, care ii ramasese patima
i 1-au avut multa vreme, apucandu-o din cand in cand.
In fine, dupa ce i-am consolat si i-am linistit am luat toti banii
care aveam in casa, am luat asupra-mi aurul, iar moneda in argint la 50-60 de galbeni puind-o inter) batista, am dat-o Maritei.
Apoi, luand carabina cu mine, care era plina cu vreo douazeci de
gloante, am poruncit sa-mi pue in graba seaua pe cal si sa-1 aduca
-peste drum la Pana Buescu ; apoi lasand copii acasa cu guvernanta
i cu toti oamenii din curte, m'am dus cu Marita peste drum la Nicu
Manu, care sedea in casele lui Pana Buescu, sa astept acolo sa-mi
aduca calul sa ma duc la cazarma sa-mi realizez planul.
Nu au trecut cinci minute dupa venirea noastra in casa Buescului

si auzim doua detunaturi de plwi si apoi foc de randuri. Am socotit ca Odobescu au devenit stapan pe situatie si tara este scapata
de crai, caci cunosteam lasitatea lor !..
Eu tremuram de nerabdare si disputam cu Marita sa ma lase sa
ma duc la palat, care cu lacrami ma ruga sal nu ma duc. Cand iata
di' vine lancu Russet 1) cu Nicu Manu dela palat, si asemenea se
opuneau voinlei mele de a ma duce, incredintandu-ma ca Solomon

s au retras cu ostirea la cazarma in urma unuj ordin ce au prima

dela Odobescu si ca planul meu ar fi fara nici un efect, daca nu fatal.
In putine cuvinte voi descri istoricul intamplarei acelor momente :
1) Fiul marelui clucer Constantin Rosetti, si var bun cu C. A. Rosetti.
Niscut in 1800, deputat la 1831, aga si membru al Inaltului Divan in 1846,
vel logofit In 1855, membru la Inalta Curte in 1858.

48

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Revolutionarii, dupg ce au proclamat pe Odobescu prezident si

carmuitor al afacerilor statului, 1 -au rugat sa ordone ostirei a se
retrage. Odobescu au chemat pe Solomon si i-au zis sa se retraga
cu ostirea in dosul palatului, unde era o ulitg foarte stramta, i sa
atepte acolo pin5 ce va primi ordinul sgu de ceea ce are a face. Apoi

s a urcat in palat.
Revolutionarii, vizandu-1 izolat; 1-au amenintat Cu pistoale, cu
cutite, sa -I omoare indatg dacg nu va da ordin in scris lui Solomon
sa se retraga cu ostirea la cazarmA. Odobescu, vgzandu-se cu o multime de stilete in pieptul sau au scris i au iscglit ordinul.
In intervalul celor petrecute in palat, un unterofiter Davidescu,
din regimentul al III-lea, trecut in tabgra revolutionarilor, au tras
cu pusca pe fereastra palatului in Solomon, ins5 au impucat un
soldat in mini, care era alaturi cu Solomon (soldatul s'au vindecat
si au fost bine recompensat).
Atunci.Solomon au comandat s foc de divizion >> in sus, cu scop
de a-i speria numai. Rgsculatii, vgzand ca nu cade nici unul
au luat mai mutt curaj.

Dupg aceasta Solomon indatg au comandat foc de randuri a,

in came, si lute() chi:4 au cazut noug morti i unsprezece raniti.
Vgzand rebelii ca nu este.glumg, s'au rgspandit fugind toti in toate
pgrtile, incat nu i-ar fi prins nici cu calul. Inca cinci minute sa mai
fi prelungit focul si eram stgpani pe situatie, insg din nenorocire So-

lomon, indata ce au primit ordinul Odobescului, s'au retras la cazarma cu ostirea.

Pe Odobescu, dupg ce au iscglit ordinul 1-au arestuit.
Dupg ce s'au retras soldatii, o grupg de rebeli, avand in cap vreo
cativa coconasi, precum lancu Balgceanu 1), Dadu Filipescu 2) fiul
lui Iordache Filipescu, locotenent in ostire, feciorii lui Iordache
Florescu (afarg de Iancu Florescu care era foarte cuminte), Cantacozinestii ai lui Costache Cantacuzino, Miltiad Costiescu, unterofiter la.pompieri 3), si altii multi, cautandu-mg acasg si neggsindu-mg,
coconasn strigau sa dea foc casei ca sa lasS, insa un tigan rob, anume

Dumitru, m'au trgdat, spuindu-le ca sunt peste drum la Buescu.

Unii au sarit peste zidul imprejmuirei si au deschis portile de au
intrat multimea.
Sluga lui Nicu Manu intra speriat in camera in care eram cu Ma1) Emigrat la Constantinopol, in urma revolutiei, este trimis de aci in Transilvania spre a organiza impreuna cu Nic. Balcescu o legiune romans. Prefect
de politie in timpul lui Cuza, apoi agent diplomatic si ministru plenipotentiar
la Viena, Constantinopol, Roma, Paris si Londra (1828-19..).

2) Gheorghe Filipescu (1811-188g), is parte, ca ofiter rus, la rizboiul

Crimeei, si apoi, ca ofiter roman, la razboiul pentru independenta.
3) Ajuns in urma director al 5 Monitorului Oficial , (m, 1872).

AMINTIRILE COLONEL17LITI GRIGORE LAC CTSTEANII

49

rita si ne spune ca : Revolutionarii au intrat in curte i vin cu to-

poarele sa omoare pe domnul. Dar veniti curand sa va ascund *.

Malta, in zapaceala acem au aruncat batista cu bani in soba ;
feciorul au vazut, si dupa ce au begat pe Marita in una din camerile

dupa galerie, mai pe urma s'au intors sz au furat banii, iar pe mine
m'au dus la scara podului i mi-au zis sA ma urc sus. Era o scara

lungs dar foarte stramta, incat nu incapea decal un om.

M'am urcat in capul scarei de sus i cu carabina in mane stam
Ia meterez. Oamenii curtei i-au ghidat drept la acea scara, care, viind,

imi ziserA : a In numele legei, eti arestuit t I Le-am raspuns a jos

nu ma dais, si a nu indrazneasca vreunul sa se urce pe scara ca slobod
carabina inteinsii. In fine, dupa mai multe incredintari, prin jura-

mmte care mi-au facut ca nu ma va atinge nimeni 1 nici carabina

vor sere -o, m'am coborit jos, tinandu-i la distanta de cinci, ase pao,
*i am intrat in salon. Atunci ei numai de cat au pus santinele la ui
i la scara.
Care
sears au venit eful garditilor Aristia 1) - pina atunci un
.
.
smmut profesor de deciamatn teatrale i cu unul Apoloni 2), armati
Ora in dinti i impanati cu pene la palarie.
Mi-au zis ca au ordinul guvernului sa ma dual la palat unde sunt
arestuiti i ceilalti doi, adica Odobescu i Solomon.
Am plecat cu danii i vre-o cativa crai de ulita armati cu puti.
Trecand pe la locuinta lui Costache Cretulescu care edea peste
drum de casa Buescului, in casele lui lonita Carciumarul d'asupra
cimelei roii 2), in raspantie, am rugat pe paznici sa intram putin
la Cretulescu ca sa-i zic doua vorbe. Paznicii, au primit. Urcandu-ma
sus, am rugat pe vara mea Luta sa-mi dea o camera sa sez, caci uu as
voi sa merg la palat (Cretulescu nu era acasa).
Paznicii, auzind ca voesc a raminea acolo, au repetat ca au ordin
sa ma duce la palat. Le-am raspuns ca pe cata vreme tut carabina
in mans trebue sa predomineze vomta mea, la nu a crailor, i am
intrat in camera.
1) Actor grec, trimis de tartar la Paris de Domnita Ralu Caradgea ca sa
se perfectioneze in arta dramatics. Ajunge dupa zaverA institutor la copiii
lui Nicolae Scarlat Ghica si apoi profesor de declamatie la Sf. Sava. Ia o parte
active la revolutia din 5848, inlocuind un timp pe Const. Cretulescu in functia
de sef at garzei nationale. Semneaza apoi la 50 August, dupa fuga guvernului

provizor, declaratiunea de adeziune fait rezerve la noul regim, ceea ce nu-1

impiedica, dupa rasturnarea caimacamiei, sA fie printre principalii organizatori

ai ceremoniei arderei Regulamentului organic. Autorul mai multor opere literare printre care prima traducere in limba romans, a unor fragmente din
Iliada (5800-588o).
2) Cunoscut pentru rolul jucat in timpul revolutiei. Exilat printr'un decret
al lui Fuad effendi din 25 Sept. 5848, se refugiaza in Turcia impreuna cu Eliad,

Tell, Balcescu, fratii Golesti si Bratieni, Boliac, etc.

3) La coltul calei Victoriei cu str. General Berthelot (Fantanei).
4

50

REVISM FUM)ATIILOB REGALE

Apoi au 15sat pe Apoloni cu guardienii sa: m5 pazeasc5, iar Aristia

s'au dus sA arate guvernului. Se intelege ca guvernul au consimtit,

cAci seara au vend Aristia si au asezat santinele de pazA : dada la usA,

de guardieni, patru santinele de soldati pompieri, la capetele scArei

de sus si de jos, doua santinele, tot de pompieri, la poarta, iar imprejurul casei, la fies-care fereastrA, santinele tot de guardieni. In
camera la mine, in toate noptile m5 pazea cite o cApetenie a rebelilor, armat, si care se schimba in fies-care sears, precum Golescu
Chioru, Apoloni, Peretii, si altii.
Era stranic interzis de a intra cineva la mine, nevasta sau copii,
nici chiar Cretulescu, st5panul casei ; mancare imi trimetea vary mea
prin guardieni.
Zece zile cat am fost acolo arestuit, noaptea ma culcam imbrAcat
pe canapea, cu carabina langa mine si cu amorsa 1anga dansA, c5ci
fies-care din acei can veneau sA ma pAzeasc5 noaptea imi ameninta
viata, zicandu-mi cA an ordinul guvernului cal data soldatii dela cazarm5 vor veni s5 ne libereze, paznicii sa ne omoare si sA ne arunce
pe fereastra ca s5 se linisteascA poporul.
Prin urmare din moment in moment asteptam s5 fiu asasinat!
Si cite alte asemenea lovituri morale nu sufeream...
Intro sears, sezand rasturnat pe canapea, citeam pe o carte, cand
mA pomenesc ca intra in camera un spanzurat de guardist, beat mort,
si cu pusca in mina. I1 intreb ce pofteste, imi raspunde : < Eu sunt
Stoica panzaru si sunt oranduit de caraulA sa to pAzesc *. Intrerupandu-1 ii zic :
Dar esti oranduit s5 mA pazesti afara, dar sa nu intri in camera
la mine si poftim de esi afara!
1-a, lasa ca stiu eu, dar am venit cA avem o socoteal5
Hei, f
arnandoi! la spune-mi de ce ai impuscat pe frate-meu alaltaeri la
palat ? $i pe mine m'au lovit soldatii cu spanga in picior ?

Zicand acestea, cu pusca intinsa spre mine, au scos o amorsa

sa pue la pusc5. Deodat5 am sairit asupr5-i, si cu o mans i-am apucat
pusca si cu cealalta 1-am apucat de gat si 1-am trantit la p5mant puindu-i piciorul in piept. Am strigat la santinela sa vie s5-1 dea afara,
pe care 1-au si scos.. Iar el striga ca mi-o va plati!

Seara mai tarziu an venit Florescu (al lui lordache), sA ma p5zeasca pans a doua zi, si spuindu-i ceea ce mi se intamplase cu un
teas mai dinainte, el imi rAspunde a se putea intampla orice, caci,
SArmanul popor! Sufera de un a secol tiraniile boerilor ! Si alte
multe fleacuri, care nu merits s5 le descnu.
A doua zi am n un bilet lui Tell, prin care it rugam sA vie s it
ma vazA cAci am sA-1 rog ceva.
Viind Tell, care se numise el insusi general (in deradarea ostirei care
zicea c5 s'au culcat maior si s'au sculat general), 1-am rugat s5 m5 sloboazA dela arest, cu promisiunea de a trece a doua zi peste granit5.

AMIISTIRILB COLONELIILITI GRIGOILE LAMM:EA-NU

51

Imi zise ca cu toata amicitia si afectia ce-mi pastreaza, nu ma

poate slobozi pana nu voi fi judecat (si sa fiu sigur ca voi fi achitat),
caci totusi trebue sa se dea o satisfactie poporului suveran, care o
reclama pentru omorurile care s'au savarsit la palat. Apoi I-am rugat
sa grabeasca darea in judecata, data nu se poate altfel, caci sub un
asemenea arest riguros ma demoralizez cu desavarsire ; al doilea,
1-am rugat sa dea ordin ca sa fie slobozi nevasta si copii sa ma vaza,
si al treilea sa ma pot duce in camera la Cretulescu, sau &A vie dansul
Ia mine. Pentru aceasta.din urrna mi-a promis.
Rigoarea pazei nu s au slabit Intru nimic. Toata ziva raspantia
era plina de curiosi, mai cu osebire de satenii can veneau in oral ;
cascau gura toata ziva pe la fereastra ca sa ma vaza. Auzeam calificandu-ma in ulita de tradAtor, vinzator, vandut muscalilor, talhar,
si altele. Chiar din amicii mei strigau : <c Sa-i verse matele tradatorului ! Dacg ma incercam uneori sa ma uit pe fereastra ca sa -i vaz,
guardistii intindeau pusca si ma luau la ochi, iar capeteniile for strigau : D5-i foc cainelui ! si alte injurii.
Dupa noug zile de arest, in a zecea zi, ma luase Cretulescu pe
raspunderea sa si trecusem in camera la dansul sa pranzim cu totii.
Tocmai cand ne puneam la masa, auzim strigfind in ulita : La arme,
la arme, fratilor ! a Ne uitam pe fereastra, vedem pe un of iter Zalic 1)
fiu vitreg al lui Eliad, cu drosca de birja incarcata de pusti, impartea
la popor. Am socotit ca s'au revoltat soldatii dela cazarma si ca rasculatii yin sa" ne omoare.
Dupa ce au distribuit armele, au intrat Zalic in casa zicfindu-mi
ca are ordinul guvernului sa ma clued' la palat, unde voi fi introdus
inaintea tribunalului ostasesc, ca sa fiu judecat impreung cu sefii mei.
Cretulescu 1-au poftit sa saza putin pfina pana vom pranzi. Eu
am renuntat la mancare si am rugat pe ofiter s trimeata sa aduca
o birja ca sa mergem. El Imi zise ca are ordin sa ma duca pe jos intre
pusti. Atunci Cretulescu ii zise :

Domnule, Imi place s crez ca guvernul nu poate impinge

lucrurile pana la exageratii! Asa dar du-te dumneata de arata guvernului ca II voi duce eu la palat.
Ofiterul i-au zis : a Prea bine domnule, asa dar vom merge cite
trei intro birja a. Apoi ne-am pus cu totii si am plecat Ia palat, escortat

de o multime de guardisti pe jos pe amandoug laturile droscei si

1) Sublocotenentul F. Zalic, inaintat locotenent de guvernul revolutionar in Iunie 1848, pentru a fi a bine meritat de la patrie 6. Insarcinat apoi

cu comanda companiei destinate s insoteasca pe membrii guvernului provizor in fuga for din Bucuresti, izbuteste, numai datorit energiei sale, sa indemne
trupa sa indeplineasca aceasta misiune. Il intalnim apoi Wand agitatie revolutionary in jud. Arges, unde intre timp incearca si reuseste sa ridice sume

de bani destul de insemnate dela diferite autoritati ale judetului. Refugiat la

Sibiu in Octombrie al aceluigi an.

52

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

cu gura pustelor intoarse spre mine. Birjarul era poruncit sa mearga

la pas, ca sit se sgaeasca lumea la mine. Ar fi socotit cineva ca conduc

un alt Samson!
Ajungand /a palat, ofiterul de serviciu m'au invitat intro camera
unde erau asezate deja santinele. Alaturi cu camera mea era arestuit
colonelul Solomon cu care am tinut o scurta conversatie ; apoi intrand ofiterul de serviciu, 1-am rugat sa m5 conduce in camera la Plesoianu (Plesoianu servise in batalionul meu din regimentul I vreo
zece ani ; pe acesta it inaltasera revolutionarii din capitan la gradul
de colonel). Introdus in camera Plesoianului (dansul lipsea de acas5),
am rugat pe ofiter sa trimeata la mine un soldat sa-mi aduca niste
lucruri care voi scri. Am scris nevestei mete sa-mi trimeata o saltea
si o perna de piele cu soldatu, care le aveam pentru drum, adaog:and
ofiterului ca voi ramanea acolo sa astept pe Plesoianu, si data voeste

sa-mi pue santinela la use, care s'au si facut.

Aducandu-mi salteaua, am asternut-o pe scanduri si m'am
culcat.
Viind Plesoianu, s'au deconcertat vazandu-ma in camera la dansul,

carele cu multi delicately mi-a observat ca nu putem locui impreuna fare a se compromite in fata poporului si a guvernului. Si eu,

din parte-mi, iarasi cu multi curtenire, 1-am aratat c5 nu ma voi

separa de dansul pana ce nu se va savarsi judecata. In fine, de voe
de nevoe, s'au induplecat si m'au primit sa sez acolo, apoi au dat
ordin de au inlocuit santinela printr'un soldat fare pusca.
Acolo vedeam toate machinatiile, fabricatiile si uneltirite de minciuni cu care insela credulul si ignorantul popor si cum inducea in
eroare Europa intreaga o mina de crai desnadajduiti, facand-o sa
creaza ca aceasta rasculare au fost o adevarata manifestatie a poporului roman contra <4 tiraniei aristocratice >>.

Acolo m'am incredintat, dela Plesoianu si dela altii, de deciziunea care luase guvernul in privinta noastra a doua zi dupa omorurile dela palat, ca sa facem amends onorabila, adica Odobescu
Solomon si eu, sa mergem dupa convoiul mortilor pana la cimitir,
desculti, cu capetele goale si imbracati cu camas] negre catramte.
Dar gratie lui Costache Cretulescu (ca s'au luptat din toate puterile
lui), si au /limas deciziunea de a se efectua, caci de s ar fi realizat
negresit ca in ziva aceia am fi fost omoriti, sfasiati de catre tiganii
si ovreii, sau chiar de catre descultii nostri.
Acolo am aflat dela dansii ca Solomon, care nu mancase de trei
zile si era in agitatie si fermentatie continua - in Luna lui lulie - au
cerut putintica ape, aci murea omul de sete, si in loc, de ape 1-au

adapat cu p.. I Aceasta mi-au marturisit-o si insusi Solomon cu

juramant.
Acolo am auzit intro sears pe popa Sapca, in salita din afara usei

dela camera lui Plesoianu, sfatuind pe ofiterul Enache Dumitnu,

AMINTIR1LE COLONELIILITI GRIGORE LAGUSTEANIT

13

ca sa se curate cu un teas mai inainte de noi, sa ne pue otrava in apa

caci altfel o sa aducem in tars turcii i muscalii (popa nu stia a sunt

in camera). De atunci nu mai beam apg ping nu vedeam pe Ple-

soianu bind...

Iata falsa morals si libertatea constiintei care o propaga

In seara in care m'au adus sub arest la vornicie au venit procurorul
(auditorul) tribunalului ostaesc, capitan Ciocirdia 1), si m'au vestit,

ca la doua ore dupa miezul noptei sa fiu pregatit, caci este sA ne

infatiam cite trei arestatii inaintea tribunalului. L-am intrebat de
ce pe acea vreme, cind sunt orele de odihng chiar ale arestatilor?
Mi-a rAspuns ca sa nu ne vaza poporul si sa se irite asupra noastra.
La 2 ore au venit ofiterul de serviciu si m'am sculat, m'am gAtit
si 1-am urmat.

Dela usile arestuitilor si ping la camera tribunalului erau doua!

rinduri (sireaguri) de soldati cu pustile la mina, printre care am tre-

buit sa trecem.
Tribunalul se compunea din sapte ofiteri sub presidentia Plesoianului.

Mai intii au vroit sa facg procesul verbal al Odobescului. Odobescu 1-au intrebat : a Cine sunteti dumneavoastrg 0
Plesoianu ii zise :
Domnule polcovnic, va aflati in fata unui tribunal ostgsesc,
si esti acuzat si inculpat pentru omorurile care s'au sgvirsit la palat,
si prin urmare vA somez in numele legei ca sa aratati once cuvinte
veti avea pentru a dumneavoastrg disculpare.
Domnule, ii rgspunse Odobescu, nu voi al-Ma nimic, cAci ca
sa ma judece pe mine urrneazg, dupg legile ostgsesti, ca judecgtori
sa fie generali sau cel putin polcovnici mai vechi decal mine.
Plesoianu ii zise : a Imi pare rau domnule polcovnic ca yeti fi
osindit fail a va justifica,.caci suveranitatea poporului asteapta Cu
nergbdare sentinta domniei voastre.
La aceste zise, Odobescu le rgspunse cu un ton imperios :
,Si apoi stiti domnilor ca eu sunt polcovnicul Odobescu, din
regimentul a arktirski * de husari al Majestatei Sale Imperatorul tutulor Rusilor, si ramas aici in tarn cu congediu ilimitat pentru.invatgtura ostirei romine? $i mai mult nu voi rgspunde nimic! 51 au
sezut pe un scaun.
Dupg aceasta tribunalul au inceput sa faca procesul verbal colanelului Solomon, care au rgmas neterminat, cgcl incepuse sa se facg
ziva i ne-au intors pe fies-care in camera sa.
A doua noapte, tot la ceasul indicat mai sus, au Infatisat numat
pe colonelul Solomon si pe mine. Dupg savarirea proceselor ver1) Dimitrie Ciocardia, numit apoi de catre guvernul revolutionar administrator al judetului Ialomita.

REVIEMA FUEDATULOR REGALE

54

bale la amandoi ni s'au zis ca in noaptea viitoare ne va chema ca sa

auzim sentmta.
Dar nu au apucat nici sa o termine nici sa o execute!

Voi lasa pentru un moment istoricul meu ca s arat atitudinea

care au luat Rusia in fata Wei despre calamitatiie care ne amenintau.
Comisarul rus generalul Duhamel, dupa ce au vazut steagurile

revolutiei pe ulitele Bucurestilor, au plecat la Galati unde au stationat ca sa observe cele ce se petreceau in tars.
Indata ce s'au instiintat despre omorul dela palat si arestarea
noastra, au tcimes un curier in Basarabia, unde stationa corpul al
V-lea de ostire, scriind sefului corpului, generalul lieutenant Gerchenstein 1) ca sa treaca indata cu ostirea in Principate, fiind ca raz-

belul civil is proportii grave.

La 28 Iunie generalul Gerchenstein au trecut in Moldova cu
50.000 de ostire si vazind ca domneste cea mai mare liniste, s'au in-

tors inapoi cu ostirea (demonstratia generalului Gerchenstein au

facut ca guvernul nostru revolutionar sa fugg).
Aceasta retragere a lui Gerchenstein au comunicat-o generalul
Duhamel Imparatului care au dat ordin ca sa se is indata corpul al
V-lea numitului general si sa se dea generalului Liiders, iar Gerchenstein sa vie la Petersburg sa se justifice

Pe de alts parte, guvernul de San Petersburg au scris Portei sa

bage si

dansa ostire in tars...

Generalul Gerchenstein, dupa ce au predat corpul al V-lea lui

Liiders, s'au impuscat, caci stia ce -1 asteapta la Petersburg. Si reyin iarasi la istoricul meu.
La 29 Iunie 2) Costache Berlicoco :), care era prefect al politiei,
au facut cunoscut guvernului ca au intrat rusii in tall si ca aceasta
stiintA o are dela consulul englez Colhun 4) care au prima asta noapte

un curier dela Iasi.

Eliad au fugit indata in mahalaua armeneasca ca sa se ascunza.
Magheru au fugit peste Olt, Tell, Plesoianu gi altii isi legau geamantanele, pregatindu-se sa fuga spre Targoviste cu acele doug
companii rasculate (a V-a si a VI-a din regimentul I).
1) Gerstenzweig.

9 Vestea intrarei armatelor rusesti a sosit In Bucuresti la 28 Iunie.

3) C. A. Rosetti.
4) Sir Robert Gilmour Colquhouti, al XVII-lea si ultimul laird of Cainstradden. Consul, consul general si in fine agent diplomatic la Bucuresti dela
1834 la 1854, apoi consul general in Bosnia si agent diplomatic in Egipt
(1804-1870).

AMINTIR1LE COLONELULUI GRIGORE LACU8TEANU

55

Cei-l-alti rebeli erau intro zapaceala si fierbere suprema.

Pe la orele doua dupa ameaza, afland targul despre trecerea rusilor in Moldova, au inceput a se aduna la palat, strigand si vociferand asupra guvernului ea au compromis Zara sz acum ii lass in iataganul turcului si sulita muscalului, si sA nu-i lase pe tradatorii sa
piece, ci sa-i inchiza si sa-i dea pe mana turcului...

...4 Jos guvernul tradator )0..

Tell au exit in balconul palatului ca sa linisteasca poporul, tiindu-le

un discurs in care le zicea :

Fratilor! Ne-au venit stirea ca muscalii au calcat parnantul
Romaniei. De acea ne-am hotarit sa ne tragem cu ostirea la munte
si sa "luarn ofensiva, si ne vom bate cu dansii pinA ii vom sili sa se

retraga din Romania libera! Europa toata este sprijinul nostru.

La aceste cuvinte, strigarile si injuriile poporului se inmulteau.
- Jos guvernul tradator!
Atunci Tell au impanat intrarile palatului cu o companie de
rasculati si celelalte stau gata sub arme.
Eu vazand aceasta inversunare a poporului si ingrijindu-ma ca,
asupra fugei lor, poate sa se napusteasca poporul pe dansii, sau poate
/ batalioanele din cazarma de vor afla dezertarea for s vie sa ne scape

de sub arest si sa inceapa un macel teribil, caci tot poporul era in

mare fierbere, vazand deci pozitia mea critics acolo, am cumparat
un soldat cu un galben si 1-am trimes la Marita cu un bilet prin
care-i scriam sa-rm trimeata imediat pe cumnatul meu Mihalache 1) ;
carele viind, 1-am rugat sa-mi tocmeascA o birja pentru noaptea aceea,

sa stea in fundul curtei palatului si sa-mi aduca numarul ei si sa-i

zica birjarului ca numai cu acela care-1 va striga pe numar sA mearga.

Aceasta s'au si facut.

Pe la orele zece seara sedeam singur in camera Plesoianului, absorbit de ganduri cum m'as putea strecura prin doua Tanduri de
santinele cu soldati rebeli, and deodata se deschide usa si intrA
ofiterul Paraschivescu 2), supranumit Mosoiu, in disperatia cea mai

mare si cu lacramile in ochi.

Venise sa ma roage sa-1 consiliez ce sa faca, caci guvernul a dat

ordin sa-1 insoteasc5 cu companiile rasculate, in care apartine, si cA
el nu voeste sa se duca, caci prevede ce soarta il asteapta. Il intreb :
Poti dumneata sa ma scoti prin santinele si sa mergi cu mine?
Si apoi nu to vei teme de nimic.
Dar domnule maior, imi zice, pot foarte lesne, fiind ca sunt
de serviciu.
SA' mergem dar, si sa nu perdem vreme! Santinelei mele dela
1) Clucerul Mihai Batcoveanu.
2) Sublocotenentul Toma Paraschivescu, inaintat locotenent de
nul revolutionar la 7 Iulie 1848.

guver-

56

REVISTA FUNDA rILLOR REGALE

us5 i-au zis : e R5mgi to aici, fiind ca conduc eu pe domnul maior H.

Ajungfind la santinela dela scars de din dos, le-au dat payola (lozinca) si am trecut.
Eu, cu toate ca fata mi-era acoperita cu gulerul mantalei, insa to-

tusi m'au cunoscut soldatii caci ii auzii strigand :

SA tr5esti domn'maior! Unde ne lasi, cu hotii acestia care
ne-au inselat 1
TAceti bAeti, le zisei, c5 peste un ceas voi fi cu voi si nu yeti

avea a va teme de nimic c5nd voi fi intre voi!

Apoi Paraschivescul au strigat numarul birjei si am fugit arnandoi
pe ulita pe din dosul palatului. Am venit acasa, am intrat in camera

copiilor, intreb unde este Marita ; imi spune guvernanta ca este

peste drum, la nenea Pana Buescu.
Copii dormeau ; i-am sarutat si am plecat luind de acas5 o pereche de pistoale. M'am dus la nenea Pan5, acolo am gash pe Marita, familia lui Iancu Gradisteanu 1), a lui Iancu Gigartu 2) si altii
mai multi. Toti asteptau inm5rmuriti momentul unei catastrofe
adici vre-un incendiu al orasului, sau vreo pleasca.
Vazandu-ma pe mine in mijlocul lor, s'au bucurat cu deosebire
ca am sapat. Apoi, dup5 o scurta conversatie, m'au sfatuit sA ma
duc la Gligore Gradisteanu, sA ramai in noaptea aceia p5n5 sa fuga
guvernul, caci dfinsul are vreo zece arn5uti armati si tocmiti sa-i pa-

zeasca casa. Ceea ce am si facut.

Mergfind panA la poarta Gradisteanului am desfacut birja, piatindu-i sa dud( si pe Paraschivescu acas5 la dAnsul ; multumindu-i
si urandu-i sears buns am intrat in curte. Ma uit pe fereastra si vaz

mai multe mese de joc la care jucau boerii. Am trimes un fecior

in5untru si au chemat pe Nicu Manu, coleg de acme, amic intim al
meu si ginere al Gradisteanului.
Vazandu-ma Nicu, m'au luat si am intrat in salon amAndol, am
stins lumanarile si 1-am pus pe scurt in curentul int5mplarilor. Imi
zice : o Ma duc sa chem pe socru-meu ft, fagaduindu-mi discretie.

Viind G. Gradisteanu si dup5 o scurta convorbire s'au hotarit sa

m5 duc cu Nicu Manu s5 ma ascunz in casa vatafului sail de curte
pang a doua zi, caci c5nd am intrat in curte poate sa ma fi v5zut
cinevas din oamenii curtei si sa ma compromita atat pe mine, cat

si pe dansii.

Am primit sf5tuirea Gradisteanului, insa am zis in mine : v lea

lasitatea boerilor, si pentru care ma jertfesc ca sa nu se urce craii
1) Fiul marelui vornic Scarlat Gradisteanu, Vel comis in 1825, Vel clucer
in 1841, membru al Curtei # Apelative * in 1858, tatal cunoscutului avocat si
om politic Petre Gradisteanu.
2) Din familia boereasca din Oltenia. Locotenent in 1836, maior in 1840,

colonel in 1853, age in 1858.

AMINTIRILE COLONELULUI GRIOORE LACUSTEANU

57

5i ciocoii pe ruinele lor!* Aducandu-mi aminte de maximul filozoii.

fului elen care zice : #
M'am dus cu Nicu Manu 5i cu vataful la casa sa..
Era o singurA camera, foarte mica, situatA in plata Amzei in
apropiere de Gradi5teanu. M'am inchis inteinsa, ne avand nici lumanare in camera ; numai o lampa de noapte ardea, atarnatA de

perete. M'am trantit in pat, veghiind pang a doua zi.

A doua zi, 29 Iunie, foarte de dimineata, au venit Iancu Gigartu

cu calea5ca 5i m'au luat de acolo, spunandu-mi ca guvernul au fugit
in noaptea aceea 5i vornicul Manolache Baleanu au 'bat carma

guvernului 5i Odobescu au luat ministerul de rezbel. Patrule de

soldati se inteseaza pe ulite 5i craii stau morti la pamant.

Am venit acasa si in ziva aceia nu am esit afara din casa, fiind
obosit moralice5te 5i psihice5te.
In ora5 domina lini5tea cea mai completa. A doua zi, la 30 Iunie,
m am dus la cazarma. Ofiterii 5i camarazii mei m'au primit cu
cordialitate, iar soldatii cu o vie multumire 5i bucurie. Am vizitat
5i acele doua companii rasculate din regimentul I 5i care le comandasem atatia ani. Erau inmarmuriti de frica. Le-am vorbit cu multa

amabilitate, promitandu-le ca voi starui din toate puterile mele

pe langa 5eful o5tirei, colonelul Odobescu, spre a le obtine ertarea
5i sper, ba inch* sant convins, ca voi dobandi-o. Din parte-le asemenea mi-au promis o supunere oarba 5efilor for celor vechi, 5i daca
vre-unul dintr in5ii de s'ar lasa a se mai amagi de crai, pe acela s5-I
Impute ca pe un caine si tradator.
Am aratat polcovnicului Odobescu langajul care am tinut cu
dan5ii 5i mi-a multumit, zicand ca bine am facut 5i le acorda ertarea.
Colonelul Solomon era preocupat grozay. Arestuia in dreapta,
in stanga, pe unii dandu-i sub judecata, pe altii amenintandu-i cu
moartea! In fine viind Odobescu 5i vazand atatea perchezitii din
partea polcovnicului Solomon, ii zice : 6 Domnule, to rog, eu ministrul de Rezbel, sa dam ertare generals! Toti am grew, toti am suferit, au fost o zApacire obsteasca >.
Polcovnicul Solomon, vrand nevrand, au consimtit. Aceasta au
produs o bucurie in toata ostirea.
Dela cazarma am plecat cu Odobescu. Pe drum 1-am rugat sa-mi
acorde voe s5 ma duc peste granita, pentru ca simt neaparatA trebuinta sa respir fiind demoralizat cu desavar5ire de politica zilei.
Au primit cu multu mire 5i mi-a zis sa ma duc a doua zi la dejurtsva
la minister ca sa -mi faca ordinul.
La 1 Iulie m'am dus la dejurstva. Odobescu vazandu-ma, au zis
polcovnicului Voinescu sa-mi faca un ordin prin care mi se acorda
voe de doua luni a merge peste granit5 la apele minerale pentru eautarea sAn5tAtei. In momentul cand prezenta ordinul Odobescului
sA-I subscrie, intrA un unterofiter in camera Odobescului zicand :

REVLSTA FUNDATLILOR REGALE

SA traesti domnule polcovnice! Domnul praporcic (sublocotenent) Deivos l) au ridicat steagul revolutiei in targ pe piata
puscariei!

Odobescu au strigat indata pe sefii de sectie si le-au ordonat

sa face indata pricazanii (ordin de zi) Ia artilerie, cavalerie si la toate
comenzile, precum si la toti domnii stab si oberofiteri aflap in garnizon, s se adune Para minut zabava Ia cazarma dela Mihai Voda
unde se vor concentra.
Ah crailor, zise, v5 voi invata eu acum! Nu va rtimanea piatra

peste piatra!
Apoi, intorcanclu-se catre mine imi zise : # Voesti sa" to duci ?
SA subscriu ordinul! * I-am raspuns a acum nu ma duc, caci voesc
s5 ma razbun si eu asupra crailor.
Atunci, imi zise, du-te dar la cazarma s/ spune polcovnicului
Solomon s gasesc toata ostirea asezata in coloane cu toata amunitia

in curtea cazarmei, caci peste dou5 ore viu si eu la cazarma. $i

dumneavoastra stabofiterii (ofiteni superiori) s5 v5 aveti caii de
calarie in cazarma pentru orice eventualitate.
M'am dus acasa, am promis Maritei ca indata ce voi ajunge la
cazarma ii voi trimite un unterofiter cu trei soldati sa pazeasca casa,

apoi am inalecat pe cal si m'am dus la cazarma.

La 12 ore, toata ostirea din garnizon era concentrate in cazarma.
La 1 1 /2 ore dup5 ameaza viind Odobescu, au trecut pe dinaintea

trupelor. Apoi au chemat pe c5pitan Vespescu, casierul regimentului al III-lea, si dandu-i o chitant5 i-au zis : # Du-te cu aceasta
la Hilel bancherul sa primesti cinci mii de galbeni pentru trebuinta
ostirei si luand o caruta de birj5 s-i aduci incoace. Poti ea iei cu
dumneata si doi soldati si sa vii mai curand *.
Apoi au chemat pe sefii diferitelor comenzi si le-au zis s fie
gata, caci peste o ork vom pleca.
Eu 1-am intrebat unde o sa mergem ; imi raspunse zambind :
4 Ori la munte, on la balta *.
Pe din afara cazarmei, jur imprejur, burghezia si poporul din ce
in ce se inmultea, fgra a cuteza sa intre in cazarma.
Intre orele patru si cinci am dat semnalul plecarei si am plecat
a tambour battant *. Odobescu in capul ostirei, mergea pe jos si un
soldat ii ducea calul.
Burghezia si poporul, cu capetele goale si cu mainele incrucisate,
au esit inaintea Odobescului, rugandu-1 cu 15cramile in ochi, ha unii
si in genunchi sa nu paraseasca orasul caci sunt amenintati de prada,

de foc, ba chiar si de varsare de singe.

1) Membru, Inca dela infiintarea ei in 1842, a societatii Fratia* a lui
Balcescu si Ion Gil:ca. Exilat in 1848 Impreuna cu ceilalti revolutionari, se staFleste odata cu dansii la Brusa.

AMIVI1RLLE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEANI7

59

Atunci Odobescu, poprind ostirea le-au zis :

Domnilor, eu ma intorc numai atunci cind imi yeti promite ea yeti astimpara nebunii, sa nu mai umble in grupe cu steagurile pe ulite! CAci de vor mai urma, apoi voi scoate ostirea pe ulite,

si ()data sabnie trase, nu voi mai putea infrfina furia soldatilor si

v5 incredintez c5 nu va raminea piatra peste piatra!
Iar ei strigau : FagAcluim, parintele nostru, parintele orasului,
pArintele tarei!* si altele.
Atunci Odobescu au comandat la stfinga imprejur * si ne-am
intors in cazarma, dind ordin sal se aseze santinele imprejurul cazarmei si s5 nu iasa nici s5 intre nici o suflare f5r5 stirea si voia sa.
Peste vreo doua ore Odobescu au primit un bilet dela mitropolitul Neofit prin care-1 ruga sa mearg5 la Prea-Sfintia Sa. Odobescu
mergind la mitropolie au gasit pe toti boerii adunati acolo, cari aflasera c5. Odobescu are de gaud si pgraseasca capitala. Mitropolitul
si boerii 1-au rugat sa nu lase orasul, cAci sunt amenintati a fi victimele vagabonzilor.

Odobescu le-au r5spuns ca pe cita vreme burghezia va tinea

promisiunea si va intra in liniste, nu va p5rasi orasul, iar la dimpotnva, se va vedea silit sa se retraga, fiindca compromite ostirea.
Vreo cativa din ofiterii r5sculati, cari nu intrasera in cazarma
aflindu-se i dinii acolo au zis :
$i not ne asociem cu rugaciunele Prea Sfintiei Sale si ale boerilor si va nigarn domnule polcovnic sa nuparAsiti orasul.
Odobescu le-a raspuns cu un ton martial :
Domnilor, nu stiti ce cereti, c5ci la cea mai mica abatere a
dumneavoastra va impusc!

Odobescu intorcindu-se la cazarma, am rugat pe toti ofiterii

sa dormim cu totii in cazarma. I-au adus o saltea si perna de piele,
au asternut-o pe prispa cazarmei si s'au trfintit acolo. Noi ceilalti
ofiteri superiors am petrecut toga noaptea in cancelarie, cu glume
si risuri pfin'a doua zi.
In noapte dela 2 Iulie 1) s'au intors guvernul revolutionar, c5ci
luase stiint5 c5 muscalii s'au tetras, dupa cum am aratat mai sus.
A doua zi la 3 Iulie pe la 11 ore de dimineata, pe o caldur5 nesuferita, au venit Odobeasca pe jos la cazarma, acompaniat5 de popor
care au r5mas afara din cazarma, iar Odobeasca, intrind s'au pus
in genunchi la Odobescu, rugandu-1 si conjurfindu-1 ca pentru dragostea dumneaei si a copiilor s5i sa nu faca singe.

Odobescu ii raspunse cu un ton martial :

Furca muere, furca! Nu to amesteca in politica!
Odobeasca insistind a-1 ruga si a-1 conjura, Odobescu s'au
infuna. t si lufind sapca din cap au lovit-o cu dinsa strigindu-i :
Asupra datei exacte a acestor evenimente v. prefata, R. F. R. No. 1

to

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Muere ingratA! ...Tu ai voit sg mg vezi in ocna, dar nu!..

Si numai atunci mg voi linisti cind voi calca in singele tau, si al
copiilor tai! Atunci voi fi fericit!..
Odobeasca, cu capul plecat si in extrema dezesperare si rusine
au plecat indatg, insotitg iargsi de popor in strigAtul de urale si de :
<I SA trgiascg Odobeasca! SA trgiascg Odobescu!*

Ostirea era incintatg de atitudinea Odobescului si astepta cu

nergbdare momentul de a ne trimite in oras sg punem vagabonzii
la ordine.
Pe la orele doug dupg.amiazg.polcovnicul Solomon au poftit pe
Odobescu si pe toti ofiterii supenori acasg la dansul ca sg mAnance,
lar ofiterilor subalterni le-au cerut scuze ca fiind camera mica nu
incApeau toti, dar Ii se va pune masa in cazarmg si li se va trimite
bucate.
Odobescu au chemat pe capitanul lancu Sc. Ghika, ex-adjutantul
lui Vodg Bibescu si 1-au trimes inaintea poporului (care se adunase

ca sg tae podurile dupA Dambovita spre a nu putea ostirea sg intre

in oral) si sg le zicg sg se tie de promisiunea care au dat-o dacg voesc
sg mai trgeascg in liniste!
Apoi s'au oranduit patrule de cavalerie sg se preumble de la cazarmg ping la poarta lui Mihai Vodg.
Dupg aceasta am plecat cu totii la polcovnicul Solomon sg prin-

zim. La masa aflandu-ne, ne-am pomenit iargsi cu Odobeasca ca

. ne sg roage pe Odobescu sg nu facg vgrsare de singe. Odobescu
l

zise :

Te rog Catinco du-te acasg si nu te mai amesteca in politica!

Dar du-te pang te rog!..

Odobeasca au exit si indatg ne-am pomenit ca intrg lancu Campineanu sg roage pe Odobescu ca, dupg ce se va scula dela mass,
sg treacg amandoi intro camera cgci are sg-i comunice un secret.
Odobescu ii rgspunse cg nu are nici un secret pentru camarazii sgi
si clacg are cevas sg-i zicg, sg-i spue acum! In fine, dupg ce ne-am
sculat dela masa Cimpineanu ne-au fAcut semn cu ochiu si am
trecut in alts camera. Odobescu ne intreabg : # Uncle vg ducep
domnilor *? I-am rgspuns cg sg aprindem tiggrile si venim indatg.
Eu si cu colegul meu maiorul P. Cerkez ne-am lipit de usg ca sg
auzim secretul dintre Odobescu si Cimpineanu si numai atit am
putut auzi dela Odobescu (carele avea un glas sonor de soprane) :
<( Nu domnule, nu mai intru in albia cu tarite, cgci mg mananca
porcii! Iar cat pentru vgrsare de singe, iti promit cg nu voi face *.
Atunci lovindu-mg cu palma peste frunte am zis colegului meu
Cerkez :

Am perdut toate iluziile! Ca nu am luat congediu sg plec

din Zara, imi muse minele si sg tii minte ca craii o sg ne omoare.

AM1NTIRLLE COLONELULUI GRIGORE LACUSTEAND

6,

Apoi au exit Cfimpineanu satisfAcut

cu zimbetul pe buze, au
luat pe Odobeasca si au plecat...
Noi ne-am dus la cazarma cu totii. Peste vre-o ors, au venit lancu
Bratianu, unul din cApeteniile revolutionarilor, si inchizindu-se in
camera cu Odobescu, au sezut mai mult de o ors. Ce au vorbit nu
s'a putut afla.
Peste doua trei ore au venit vreo citiva gardisti, trimisi de guvern
ca sa roage pe Odobescu sa se slobeaza vreo cinci sute de pusti din
arsenal ca sA impartA orasenilor pentru paza orasului. Odobescu,
pentru un moment, au zis lui Solomon sa le sloboazA, carele au
transmis ordinul.
Ostirea insa, indatA ce au auzit aceasta, s'au revoltat strigandu-ne ca :
Daca yeti da pusti crailor, aruncArn si not pe ale noastre!
Ce voiti dumneavoastrA, sa va mai is din mijlocul nostru?. Aceasta
nu se poate!
Odobescu, vAzfind murmure
impotrivirea ostirei, au exit, in
curtea cazarmei strigand :
SA nu se dea nici o pusca nebunilor, caci nebunii si copiii nu
stiu sa umble cu arme. .Si astfel s'au potolit soldatii.
Pe din afara cazarmei din ce in ce se inmultea poporul descult ;
se adunase poate la doua, trei mii de oameni. Apoi auzim un pocnet
de pistol, care au fost semnal pentru
caci intro clipA din
ochi s'au nApustit pe ulucile cazarmei si au clAramat tot ingrAdisul.
Odobescu au dat ordin sa bath' tobosarii adunare si sa se intocmeasca in coloane. Toata operatia aceasta au fost facuta in doua
minute si ostirea era asezata la locul ei sub arme. Apoi au dat ordin
sa aprinda fitilurile tunurilor.
Atunci, o tacere de moarte domina tot poporul si nimeni nu cuteza sa intre in cazarma ; numai unul singur dascAlu Scarlat Turnavitu, se tfirea in brfinci pe pamant si se apropia de soldati strigfind :
4 Fratilor! Nu ne omoriti, cAci revolutia am facut-o pentru fericirea
poporului si deliberarea lui de sub robia tiranilor.. ))! $i altele
toate..
Soldatii incepusera sa umple pustile, fara comanda. Odobescu
striga din toate puterile sA nu le umple, dar nu-1 mai asculta nimeni!
Cfind deodata, vedem cA intra mitropolitul cu careta in cazarmA ;

pe invelisul caretei era lancu Bratianu si cu alti vagabonzi. Odobescu, cum au vAzut pe mitropolitul, au comandat ostirei sa se punA
in genunchi. Mitropolitul s'au dat jos din careta, investit cu omoforul
mitropolitan, si trecfind pe dinaintea ostirei ii blagoslovea P ii ruga

sa se infrateasca cu poporul. Poporul, incurajfindu-se, au intrat in

cazarma nabusind ostirea cu sarutgrile. Paralizie completA!
Mitropolitul, Odobescu, si Bratianu s'au tras la o parte. Ce con-

vorbire vor fi avut, nu se stie...

62

LSTA. FUt i DATLLLOR RE GALE

AceastA politics, sau bine zis vanzare a Odobescului, voi afla-o

pe lumea cealaltA!..
Peste cateva minute, vazui preotii sfantului Altar al Bisericei
ortodoxe cAlari pe tunuri. Intre clansii am cunoscut pe popa Ion,
sau Iosafat (care se af IA acum preot al capelei romane din Paris si
popa Dionisie 1) actualul episcop al Buzaului). Dupa ce au exit din

cazarma mitropolitul, au luat craii tunurile si le-au dus la palat

(unde se restituise guvernul revolutionar). Poporul au luat muzicile

si au plecat prin oras strigand urale. Ofiterii se debandaserA si fra-

ternizau cu vagabonzii...
Dupa ce au desartat poporul cazarma, polcovnicul Solomon au
adunat soldatii si le-au zis sa fie credinciosi si supusi sefilor, sa nu
asculte propagandele crailor, caci scopul acestora este sa is mosiile
proprietarilor sA le dea rumanilor. Unul din soldati auzind acestea
au zis :
Sa trAesti domnule polcovnic! Dac'ar fi asa, n'ar fi treaba
urasta asta!

Eu in aprinderea mea i-am strigat :

Bravo polcovnice, frumos discurs le-ai tinut! Si luandu-mi
adio dela colegul meu maiorul Pandele Cerkez si dela doi capitani,
Costaforu si Boboc, cari in tot timpul au fost fideli disciplinei ostasesti, le-am zis ca nu mai este nimic de facut si ca fies-care sa-si
caute de drum spre a-si asigura viata, caci ostirea este cu desAvarsire demoralizata si aceasta o datorAm sefului ostirei polcovnicului
Odobescu, si am plecat acasa.
A doua zi, 4 Iulie, am zis nevestei sa urmeze preparativele plecArei, caci ma duc pentru un moment la Odobescu sa-i spui ca plec
si, intorcandu-ma, ma duc sg inchiriez care sa plecam la Brasov.
M'am imbracat in haine civile si am exit din casa ; insa ping a nu
ajunge la Odobescu, am intrat pentru un minut la soacra-mea, Ca
sa o intreb daca merg si dumnealor cu noi, aclica si cumnatii mei
cu familiile.

Acolo am gAsit pe iuncArii Apostol si Jean Arion 1), care mi-au

zis a au veni intr'adins ca sa spue sori-si si cumnati-mi Eliza sa

ma prevesteasca cat mai in graba ca guvernul au dat ordine gardistilor sa ma prinza si sa ma duca la palat si ca pe Odobescu si Solomon i-au arestat si casele for sunt inconjurate de o multime de
popor.

Cat am sezut acolo, in mai putin de o ors, curgea ca ploaea bi1) Dionisie
Romano, niscut in Transilvania in 18o6. Stare; al manistirei
Neam ;, apoi episcop de Husi. Intre 1865 si 1873 pistoreste eparhia Buz'aului,
in a carei biserica episcopala a si fost ingropat. In 1848 era profesor la seminarul din Bucuresti.
2) Fiul clucerului Enache Anion si frate cu viitorul general Eraclie Anion.

AMINTIRILE COLONELIILIII GRIGORE LACIISTEANCI

63

letele de pe is amid si cunoscuti, altele anonime, ca sa ma ascunz

la minut, caci ma cauta sa ma omoare, fiindca guvernul au promis
poponilui sa se razbune asupra unui 4 tradatOr H.
Eu vazand aceasta, am scris nevestei un bilet prin care o anuntam
ca ma duc la agentul austriac Timoni 1) uncle voi sta tetras, si sa fie
fats grija. Apoi, ducandu-ma la agentu1,1-am rugat sa-mi dea ospitalitate, fiindu-mi viata amenintata ; insa cu toata amicitia ce fusese
intre noi, mi-a refuzat aceasta ospitalitate, pentru cuvantul ca in caz
de s'ar calca agen(ia de catre popor, poate sa dea prilej de un conflict, sau de un a casus belli >> intre Austria si Tara Romaneasca,

dar ma consiliaza sa ma duc la Colhun, consulul englez, si, ca

sa nu ma expui esind pe ulita ca sa ma duc pans acolo, au dat ordin
de au pus caii la carets si s'au imbracat vizitiul cu lacheul in uniforma consulara de gala, eu mi-am tuns mustatile (fiindca agentul

le avea rase), i-am luat ochelarii si i-am pus la ochi i m'am dus
ca un agent la Colhun.
Cu consulul englez, de i nu aveam decat o simpla cunostinta,
cerandu-i ospitaliltate, mi-a raspuns ca ma asigura pe onoare ca mai
lesne it vor lua pe dansul, dar pe mine nici data din casa sa 2). Apoi
1-am .rugat sa se duca la Timoni sa -1 roage sa-mi dea un caporal

austriac si la noapte sa plecam peste grani(a deghizati in curieri

austriaci.
Colhun s'au dus indata la Timoni si peste o ors s'au intors voci-

ferand ca este un mizerabil neamt, fricos ca toti nemtii si ca i-au

refuzat cererea. Dar daca voesc, imi zise Colhun, sa ma trimeata
cu un curier englez ajar pans la Viena. Multumindu-i i-am zis
ca o sa ma gandesc ce este de facut, caci mai intai trebue sa ma intalnesc cu nevasta ca sa-i spui unde ma duc si ce capatai am.
Colhun locuia cu o demoazela engleza care trecea in lume drept
sora sa 3). Orice ar fi fost, insa era bine crescuta i foarte inva(ata.
Dinsa ma consola si ma* incuraja, caci in adevar ma demoralizasem,
ca un om osandit la moarte.

Pe la orele 10-11 noaptea Marita lufindu-mi urma au venit

acolo si mi-au zis ca tot este gata, carele sunt incarcate, pasportul
scos si maine in ziva sa plecarn. Apoi m'am inteles cu Marita sa mer-

gem sa dormim la clucerul Enache Anon, socrul cumnatului meu

1) Constantin von Timoni, fiul unui fosf agent consular austriac la I*.
El insui agent consular la Corfu, la Odesa i in fine la Bucureti dela 23 Sept.
1832 la 16 Octombrie 1849. Mort 1862.
2) Tot la Colquhoun a gasit adapost i Nicolae Golescu cand, putine zile
inainte de izbucnirea revolutiunei, Vocla Bibescu se hotarise sa aresteze pe capii
miFarei (V. a Lui Ion C. Bratianu 1821-1921 a, pg. 22)
3) Dupa Billecofue (V. rapoartele sale catre Guizot, Hurmuzachi XVII.
pg. 1035), era inteadevar o sofa a lui Colquhoun, viduva elvetianului Vaucher.

REVISTA FUNDATIELOR REGALE

E4

Nae 1), unde sunt mai multe familii acolo si a doua zi in ziva sa
plecam.

Am luat seara buns dela Colhun si demoazela multumindu-le

de primirea cea ospitaliera care mi-au dat, si am plecat la clucerul
Anion unde am gasit mai multe familii din rude, hotarite sa doarma
acolo. A doua zi m'am pus cu doctorul Paciurea intr'o caleasa inchisa si am exit prin bariera la soseaua Chisseleff, unde m'am
dat jos, asteptind in paduricea din dreapta pina au sosit trasurile,
si am plecat cu totii la Brasov. Era soacra mea, Mihalache cumnatu-meu cu familia, Nae cumnatu-meu cu familia, Costache Slatineanu 2) cu familia, Ogradeanu cu familia, Tudorache Georgiadis
care ne conducea, ca unul care era domiciliat in Brasov si cunoscut
de toti de acolo.
Seara am ajuns la un sat Draganesti, unde am si ramas in noaptea
aceea.

A doua zi, continuind drumul, am ajuns la vama noastra. Acolo

m'au tradat chirigii care ofiter, caci eu eram trecut in pasaport ca
servitor. Ofiterul granitei, lieutenantul Miculescu, indata ce au aflat,

mi-a trimis rAspuns prin Tudorache Georgiadis sa tree singur pe

jos vama ca, and va yen' sA inspecteze trasurile, sa nu ma gaseasc5
acolo ca sA nu-1 compromit, pentru c5 au primit asearA ordin circular prin stafeta dela guvern ca on unde ma va gAsi sa mA pue in
fiare si sa ma trimeatA la Bucuresti.
Eu i-am multumit, tot prin Tudorache, pentru devotamentul
sail ost4esc i i-am promis a peste putine zile va fi bine recompensat. Am trecut inainte pe jos si am asteptat trasurile.
Peste o sapt5mfinA ofiterul au fost adus la Bucuresti sub arest
si pus sub o comisie de ancheta, la care comisie au tagaduit ca nu
m'au vAzut. Dupa intoarcerea mea in tarA, constant promisiunei,
1-am recomandat si 1-au inaltat in rangul de capitan, dindu-i-se si
compania in regimentul al III-lea.
Ajungind la vama austriacA, acolo era director un slavon anume
Vasitz, ultra revolutionar si in relatii cu cei dela Bucuresti. Intrind
in curtea va'mei, tocmai vorbeam cu ai nostri zicandu -le ca de voi
sapa si de aici apoi o sa rasuflu (caci eram informat de acest director), and deodata mA pomenesc c5 ma cunoate un neamt, Zaides,
fost easier la teatrul din Bucuresti si mA striga de departe in limba
german5 :

Herr Major, seien Sie willkommen 1 (Adica :0 Domnule

maior, bine ai venit s!). Am pus, mina la gura impuindu-i tacere ;
1) Paharnicul Nic. Batcoveanu a carui sotie, Eliza, era fiica clucerului
Enache Arlon.
2) Marele clucer Constantin Slatineanu, casatorit cu Elena Dezliu.

TINTIRLLE COLONELCLUI GRIGORIE LACUSTEANU

65

din noroctre nu s'au begat de seams BSI am plecat inainte pe jos pia
a ajungA trasurile.

Dupe ce m'au ajuns trAsurile m'am urcat in caruta si am zis :

4 Am scapat, i scum voi dormi i eu in linite!* nestiind ca era sA
trecem o a doua vama austriaca.
Ajungfind la cea de a doua, am simtit miscfindu-ma de picior.
Ma destept spAinitntat, intreb : 4 a vrei? * Era un maior neamt,
financiare al vAmei. Imi zise romfinestre : <( Domnule maior, bine at
venit sAnatoS id

Vazanciu-m5 iarasi trAdat am begat mina in buzunar si am scos

vre-o zece galbeni austriacestt si i-am pus in mans, prefAcfindu-ma
ca ii string mina. Neamtul vazfindu-se cu o suing bunicic5 in mane,
au inceput sa-mi face complimente.pina la pam'ant, urandu-mi cA'Rorie buns. L-am intrebat dace mai este vre-o vamA pang la Brasov,
ca sA -mi sperie somnul. Mi-au rAspuns ca nu mai este, cerfindu-rm
ertficiune c5 m'au desteptat.
Ajungfind la Brasov, alci se terming suferintele prin care am
trecut cu sacrificiul vietei mele, vrand sa fiu ostas credincios guvernului legitim si apAriitor partidului ordinei si al institutiunilor strAbunilor mei I..

Na urma)

0 LECTIE ASUPRA LUI JOHN

STUART MILL
VI

JURNALUL ANTONINEI
...Miercuri, 28 Octombrie. Am primit azi dela nasg-mea si mgtug-mea Maica Antonina, un mandat postal de o sutg cinci zeci
de franci. Pe dosul cuponului, scumpa mgicuta mg blagosloveste si
mg indeamng sa fiu cuminte si sirguincioasA la invAtAturg. Alaltgeri
am primit dela mama o carte postalg. Nici o noutate, si nici o vorbg

despre banii pe Noembrie. Tata si nenea Cristian fac cu schimbul,

and in prgvglie, and dupe marfg. Copiii se duc la scoalg. Valerica

ajutg pe mama... Mandatul nanasn m'a lamurit. Iar nu se ajung

paralele, iar este nevoie in casg. Mama 1-a scris Maicii Antoninei, si
mgicuta, de uncle a putut, de uncle n'a putut, mi-a mai trimis si acesti

o suta cinci zeci de franci!..

Ce sA mA fac! Dacg unchiuksi tusa Elena nu erau mutati la Craiova,

era sA ne fie mai usor, si mie si celor de acasg.

Sunt astazi douA sAptAmini de and am intrat in cgminul Domnisoarelor Eremia. Noroc cA banii au sosit la timp. As fi fost in mare
incurcAturg sA cer pAsulalg, chiar dela inceput, sau sg mg rog de

Elvira sg mg imprumute. Starr amindoug in aceastA odgiti dela

etaj. E destul de bung si de luminoasg, dar rig cu ferestrele in Calea

Grivitei. Gina am intrat in cAmin era o alts camera liberg, in

fund, deasupra curtii, dar Elvira a tinut numai dee& sg aibg privelistea si gglggia din WA.
La mgtusa Elena, eram trei in odaie, Frgsina, Jenica si cu mine,
dar odaia era mai mare si dadea spre grading Nici aici nu e rau.
Elvira este de dimineata si ping seara la examenele ei de medicing.
Sunt singurg, ziva intreagg, cinci zile pe saptAming, cel putin acum
la inceput.
Cammul Domnisoarelor Eremia mi-aduce aminte arhondaricul

0 LECTIE &SUPRA LIII JOHN $TILIAT KILL

67

dela Varatic sau dela Agapia. Si domnisoarele Eremia, fete cam

tomnatice, ar fi fost bune de cAlugarite. Mi se par gospodine

si corecte.

Le simt cam egoiste si nu atit de calde pe cat ar voi ele sa se

arate. Dar sufrageria for nu mai seamana nici pe departe cu trapeza
dela arhondaric. Sunt fete econoame, tin cheile la brill. In sufragenie nu prea se fac farAmitun.
Sunt in tot cAminul vreo zece odai si pensionarele sunt pgnit
arum cincisprezece (studente, cAteva telegrafiste si doua functionare
la Ministerul de Finante). Am putut sa le numar, dimineata, la cafeaua cu lapte, fiindcA la prinz si la cilia nu ne mai regasim niciodata
toate.
Incepem sa ne cunoastem. Una nu seamana cu alta, nici la chip,

nici la suflet. Nu sernanam toate nici la siracie, fiindcA avem vreo

trei colege, fete de oameni cu stare. Au venit, bietele fete, sA invete
carte. Nu prea le inteleg. Una dintre ele, Li li Prahoveanu, are

multA inteligenta si cap de invatatura. Dar celelalte? Ce le mai

trebue si-o diploma de licentA, pe langif foaia de zestre?
Elvira e singura noastra medicinista. DesteaptA, frumoasA si
emancipatA ca un baiat. Cred ca Domnisoarele Eremia nu sunt
prea bucuroase cA au primit-o in camin..Vorbeste prea tare, rade
cu hohote, impinge pe fete... E prea male, si prea zburdalnicA
si be intarita si pe celelalte. Cum sa fie bucuroase Domnisoarele
Eremia?

Nici ea nu e fats sfiracA. Tate -sau, doctorul Iatropol, nu mai

are astazi, in Braila, vaza si clientela de mai inainte, dar nu sta Mu
de loc. Mi-e dragA Elvira. Totdeauna mi-a fost draga. De cand
venea pe la noi cu raposata maica-sa si ne jucam, fratii mei, ea si eu,
pe Tanga gramezile de boabe de porumb, de pe cheu. Si de and
doctorul s a insurat a doua oars si a luat pe tata Polixenia, suntem
si ceva rude.
Mi-e drags Elvira si ma tern de ea. Ma vrajeste si ma domineaza.
Joi, 29 Octombrie. Ce ochi frumosi are! De departe sunt verzi,
chernaton, ca lacurile noastre dimprejurul DunArii.
Dace insa to uiti mai de aproape se fac albastn, ca o broderie albastrA, cu nenumarate nervuri si puncte de broderie. Asa, cu ochi
adAnci si

verzi-albastn precum este, Elvira e rumena si bruna. Mi-a fost

dragA totdeauna, dar totdeauna am pnvit-o cu oare care tristeta
umilita ... Ce eram eu pe lAnga eal..- Cand venea la noi, cu parul
ei negru si cirliontat, durdulie si rove ca o rodie, eu, pe langa ea,
paream o pisica, iesita dintr'o galeata cu lapte de var. Si ma fAcea
si geloasa. Ea se juca, alerga si se bAtea mai mult cu fratii mei, cu
Cnstian si cu Barbu.
A rAmas tot asa. Dar astAzi o Inteleg mai mult si mi-e teams de

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

68

ea: E bung, generoasg, gata sa planga, dacg plangi. Insg dupa cateva

minute, n'o mai recunosti. Duminica si in putinele dupa-amiezi

libere, and sta cu mine, cants, sterge mobilele, isi inspecteazg
rochiile. Sau mg despleteste, ma piaptAng si ma reimpleteste. Sau

ma is la cercetari medicale, cordul, plamanii, conjunctivele...

Sau sta la fereastra si face haz de toate cite vede si aude. Sau aleargg
la cofetgrie, cumpgrg un carton de prgjituri si cheamg pe toate fe-

tele, la noi in odae... Dupg vreo doug ceasuri de vorba, de zbucium, de risipg nervoasg, se apucg de cetit. $i atunci este ca si cum
n'ar mai fi in case. Nu mai vede, nu mai aude, n'o mai atata nimic

din toate cite se petrec in jurul ei.

Vineri, 30 Octombrie. 5ovaesc intre filologia moderns si filosofie.:.

Pentru care sg ma hotarasc? La filosofie, am aceiasi profesori ca

si anul trecut. Materii : Estetica, Istoria Filosofiei contemporane,
Logica, Istoria Filosofiei Moderne, Morala Naturalists, Psihologia,
Pedagogia, Istoria Romanilor si Istoria Literaturii Romane. Astept
anuntarea cursurilor. Dimineata mg duc la Biblioteca Academie'.
M'am impnetenit de anul trecut cu sala de lecture si am, langg sobs,
locul meu.
Sunt, vreau sg fiu, o students sarguincioasg. Examenele le-am

dat pe toate si am o singurg bile rosie, inteun sirag de albe. Dar

lucrez fare entusiasm. Ce astept, ce vreau, nu stiu nici eu. Lucrez
din datorie. Ma sustine ideea cg trebue sg multumesc pe pgrinti
si sA nu inset asteptgrile matusei si ngnasei mele, Maica Antonina.
Admirabila femeie Maica Antonina! 0 stranepoata a mamei lui
Stefan cel Mare, nu altceva. Cu mintea ei, cu intelepciunea ei, dar
mai ales cu energia el, tine in picioare o mangstire intreagg si o
apArg de desmAt 0 de ruing. Dar a avut si o meteahng. I s'a pgrut ca
sunt desteaptg si bung sg invgt carte. Dace n'ar fi fost stgruinta si

jertfele ei, parintii mei mg lasau la Varatic... $i stiu eu dacg n'ar

fi fost mai bine? Mg tenteazA filosofia, adicg in primul loc psihologia
si pedagogia... Imi place aceastg strgdanie de a lamuri enigmaticul

suflet omenesc. Imi place acest inceput de ordine si de legi intrevazute, in lumea pe care o purtgm ascunsg in noi, cea mai apropiatg si totusi, uneori, mai departata decal stelele noptii. Dar nici.
psihologia, nici tagaduintele ei nu mg leagg prey mutt
muit 0 nu-mi.
incglzesc inima.
Luni, 2 Noembrie. Azi de dimineata, am tras o spaimg zdravang.Nebuna de Elvira mi-a dgruit deunazi un fular de mgtase si eu 1 -am
inchis in cufgr. La ora sapte si jumgtate, la cafea, Imi cere fularul
inapoi. CA ii e frig, cg n'a putut pang acum sa-si cumpere altul, cg

mi-I da inapoi, disearg, cfind s'o intoarce

Eu nu-mi bausem
cafeaua. Elvira imi scoate cheile din buzunarul jerseului si da fug
in odaie, sa-mi deschida cufgrul!

0 LECTIE ASUT'RA LUI JOHN STUART MILL

Cg

Mi s'a zbatut inima. Nebuna da peste caetul meu de note zilnice!.. M'am suparat deabinelea, dar nu i-am aratat-o atat cat

ar fi trebuit, fiindca as fi facut-o sa creada ca ma prapadesc dupa

fularul ei. Eu una n fi putut sa fac asa ceva. Cand at daruit ceva,
macar de-ai crapa de nevoie, nu poti sa te tiganesti ti sa ceri darul
inapoi. Treburi de astea mi-a mai facut Elvira BSI nu m'am inviitat
minte.

Marti, 3 Noembrie. Am inceput sa ma imprietenesc cu fetele din

carnin. Elvira si Lili Prahoveanu sunt pe cat cob cele mai distinse. Dar nici celelalte nu sunt cu totul sterse. Mi se pare ca vreo

dotal dintre ele au frumoase calitati sufletesti. Mai toate au venit

incoace ca sa invete cite ceva sa ajunga la catedra sau la slujba.
Si la ele ca si la mine, acasa nu este nici o nadejde. Una este exact
in situatia mea. 0 ruda mai bogata a ajutat-o sa termine liceul ti
acum o intretine mai departe pans ti -o lua licenta.
N'am putut sa stau prea mult de vorba cu fiecare ti sA ajung
sa le cunosc adancul inimii. Dar mi se pare ca be stiu pe dinafara de
mai inainte. Elvira ti Lili Prahoveanu au deosebite puteri intelectuale, dar ti ele s'ar lasa (cred eu) de invatatura, daca le-ar icti

inainte asteptatul Fat-Frumos...

Biete fete! Ne ducem la scoala, alergarn laslujba ti vrem sA lucrArn in rand cu barbatii, fiiiidca nu vine nimeni sa ne intrebe :
Fata, hai, nu vrei sa te mariti ti sa fii nevasta mea?
Ce cuminte vorbea Maica Antonina! Cand venea uneori, obosita ti asudata, dela hambarele manastirii, dela dranita, on dela
vacarle, on cand se certase si se tocmise prea mult cu furnizorii
manastirii, cadea in jilt si se jelea :
Aestea-s treburi de barbat!.. Femeia e facuta sa se invarteasca intre cratitele din bucatarie ti patul copiilor!..
Cu toate astea, Maica Antonina este mai priceputa si mai barbittoasa decat trei barbati.
Daca s'ar intampla o minune ti ar veni, in cincisprezece zile consecutive, la not la camin, cincisprezece eroi din basme, cite unul
pe zi, ti ar cere, unul cite unul, pe cite una din fete, Domnisoarele
Eremia ar intreba, cu batista la ochi, in ziva a cincisprezecea, pe
al cincisprezecelea cavaler :

Nu mai aveti, oare, doi tovarasi, care sa pofteasca pe la not

ti marine si poimaine?..
Vineri, 6 Noembrie. Sarmanul meu caiet de note!.. Mi se pare
cA de aci inainte trebue sa te arunc in foc, sau sA nu-ti mat destainuesc nimic. De cateva zile ploua Cu noutati. Alaltaeri, Th u Maiorescu a inceput cursul sau de istoria filosofiei engleze contemporane.
Maestrul a fost ca totdeauna t nemuritor ti rece *... Poate ca sunt

70

BEVISTA FUNDATITLOR ILEGAL2

o. proastA (sigur cA sunt o proastA), dar Coco Demetrescu, rAguit

pscidat din somnul lui diurn, mi se pare mai juvenil si mai luminos cleat Maiorescu.
Mai 'nainte de lectje, ne-am inghesuit in band( Elvira Iatropol,
care se prgpgdeste dupg impecabilul maestru
lase cursurile
dela medicine, eu si Sanda Petrovici. Dupg lectie, Sanda Petrovici
s'a gAsit cu vAru-sAu, iar vAru-sAu av ea dupa el doi prieteni. $i iata
cunt:Winte noi, glumesi complimente. Am Minas cam inghetatg...
Vgrul Sandei este o simpatica figura pe care o remarcasem mai de

mult. Este un bgiat rumen si cu ochii negri, pe care 1-am vgzut

de cgteva on, pe stradela din fata cgminului. Dace nu mg inset, locueste in acea casula veche romfineasca din spatele scoalei primare.
$i el si ceilalti doi prieteni mi s'au pArut neobisnuit de inteligenti... Ferice de 6! Vgrul Sandei a venit eri la Biblioteca Academiei. Stgteam in coltul meu si lucram. 1-am luat seama si nu prea
mult. E inteadevar bgiat frumos. Dar ce -o fi in inima lui? Are in
ochi si in fata un fel de sfial5 zgmbitoare ;i copilgreascg, un fel de
momealg care poate sa fie amAgitoare.
M'a observat si el. Se asezase in capatul celglalt al sglii cu fata
cAtre mine ; desigur, din intamplare. Ne-am intalnit ochi in ochi.
Dar o singurA data. Mi-am vAzut de lucru si n'am mai ridicat capul
de pe arti. C.and a sunat clopotelul, ne-am recunoscut in vestiar, si
am intrat in vorbg. Am fgcut drumul pang acasA impreunA. S'a
mirat cA tiu unde locueste si m'a intrebat data nu mi-a spus-o
cumva Sanda Petrovici, asearg.
Am mers cu pasi domoli, ping in fata bisericii, strgini, fgra. sa
ne pese unul de altul, dar cam stingheriti...

Il cheamg Teodor Filipache. $i pe urmg?...

VII
DOAMNA TAYLOR

Doru intra grgbit in palatul.Universitatii siurcg pe fuga scars

cea mare care ducea la cancelaria profesonlor si la sala No. 4. Era
plin de ciudg pe tramvaiul cu care venise, plin de ciudg peruste
cgrutagi cu lemne, care baraserg linia tramvaiului, dar si mai plin
de
pe el insusi ca nu plecase de acasA mai de vreme. Din fenciudg
cire, Maiorescu Inca nu intrase. Cu alti vreo doi codas', Doru se
variin coca studenteascA, gata sa se reverse inapoi, pe uA, si !Dana
sa-si elibereze mainile si pulpanele paltonului auzi vestea flueratg :
a Vine! t Atunci, fail se stie nici el cum, o ultimg convulsiune a
massei, care se desfAcu spre a lAsa pe profesor sit vie la catedrg, it
aruncA mai departe inlguntrul salii si se pomeni hint de prima banca

0 LECTIE ASURRA LUI JOHN STUART MILL

71

din amfiteatru. Era mai bine. Cel putin putea sa-si miste o mina
si sa-si caute batista.
Cu aceeasi prestanta calms si solemna, cu aceeasi maestrie mate
si sacadata, profesorul incepu singularul roman al vietii filosofului
englez John Stuart Mill.
Se nascuse in Londra, cu vreo noufizeci de ani in urma, adica in
primii ani ai secolului al nouasprezecelea. Tatal sau James Mill era
un intelectual de marca, autorul unei carp celebre, Istoria Indiilor
Engleze, i pe urrna functionar superior in 4 Compania Indiilor ).
John era primul nascut si dupe el veneau destui frati si surori. Cre-

sterea lui John a fost opera tatalui. Condus de convingeri putin

comune si aplicfind copilului sail o metoda pedagogics extravaganta,
James Mill a inceput sa-1 invete pe John, la virsta de trei am, limba

elineasca. Filosoful marturiseste in Memoriile sale ca nici nu-si

mai aduce aminte and anume a inceput sa invete aceasta limba
clasica. S'a pomenit invatfind greceste! Pfina la opt am, and a
inceput sA invete si latineste, micul John cetise fabulele lui Esop, pe
Xenofon si pe Herodot! Intre opt si doisprezece ani a cetit pe Vir-

giliu, Oratiu, Titu Liviu, Salustiu, Ovidiu si buna parte din Cicerone. Para la patrusprezece am a gramadit in capul lui mai mult
deck un baetan bine pregatit care se prezinta la bacaulaureat.
James Mill, tatal, dadea copilului lectii, it examina, it obliga sa-si
bats capul cu probleme mai.presus de puterile vfirstei lui, si-i dadea
sA ceteasca si a rezume cart! scrise pentru oameni maturi. Lufindu-1
cu sine la plimbare pe cai de tars, ii facea pe lfinga scoala de acasa,
Inca un supliment de scoala peripatetica.
Geometria, Algebra, Istoria Universals, Stiintele fizico-chimice,
Geografia, Stiintele filosofice, incepfind cu Logica.....si maxi cantitati de literature universals furamistuite de mintea vntorului filosof

cu mult mai 'nainte ca sail atinga majoratul. Aceasta stranie metali ca sa intinzi pina la maximum puterile intelectuale ale unui
copil, John Stuart Mill n'o gaseste absurda. La o jumatate de secol
de distanta, dupe anii lui de invatatura in scoala lui tats -sau, el condata ca : Un elev arum nu-i cen nici odata ceea ce el nu poate sA
face, nu munceste niciodata atfita cat ar putea.
Dar filosoful englez, crescut si instruit de tats -sau, departe de

scoli, deci fare intfilnin si contact cu alti copii de virsta lui, fail
jocuri, fail strengarii, fara trfinteli si fail ma un fel de exercitii
fizice, ajunge, la anii virstei clocotinde gol de once clocot. Tata
James Mill era prietenul si colaboratorul celebrului jurist si sociolog
Bentham, autorul Tratatului despre Legislatie.TinArul John ii -a petrecut adolescenta printre oameni maturi, printre amicii lui James,
ascultfind si participfind la discutii interminabile, ajutind pe tata-sau
si pe prietenn acestuia la compunerea operelor for si ingropfindu-se

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

72

complet, in mormane de pagini cetite si scrise, ca o biata floare, bagata intro bucoavna, sa se preseze.

Din grupul puternicilor intelectuali care gravitau in jurul lui

Bentham si duceau in frunte faclia principiului utilitcliii era sa se
raspandeasca marele curent uti/itarist englez, inrudit st paralel cu
scoala pozitivista franceza. John Stuart Mill a fost, in toata via %a
si in toata opera lui, reprezentantul acestei curent pamintesc, realist,
foarte treaz, legat logicet st experientet stlintif ice. Dar filosoful
si-a dat seama curand ca educatia lui ciudata facuse din el numat
o marina de tocat rattonamente si de descoperit cusururile logice
din discutiunile si din cartile celorlalti.
La varsta de douazect de ani, tanarul filosof se simti deodata,
sufleteste, spaimantator de vested si de pustiit, ca si cum tot farmecul
si tot interpul vietii si-ar fi schimbat cararile care duceau spre inima

lui. Juventla lui dorinta de a lucra pentru transformarea lumii era

moarta. Conceptiile Ito de pane act, pneteniile intelectuale, multumirea muncii cotidiane... toate se stinsera si-1 lasara In intuneric.
Nimic nu-1 mai interesa, nimic nu-I mai incalzea, nimic nu putea
sa-I faca sa resimta eroica placere de-a starui in calea vietii.
Educatia lui severs st pozitivista, interzicerea oricaret duiosii religioase, ba chiar proscrierea oncaret poezii Se dovedeau acum
rnste exagerari fatale, capabile, sa rumps firul vietii. In aceasta

stare de bancruta morals, John Stuart Mill isi reexamineaza trecutul, ideile, filosofia, adica intreaga scoala a parintelui sAu, i incepe

sa-si dea seama de lipsurile si de greselile pe care le ispasea acum

elevul.
Maiorescu nu insista prea mult si nu analiza infricosata criza prin

care trece filosoful englez intre anti 1826 si 1830. Tot asa nu se
oprea asupra intailor izvoare mantuttoare care yin sa adape si sa
invioreze calcinata simore a lui John Stuart Mill. Intalnirea filosofului cu poezia lui Wordsworth si efectul ei reconfortant, prole.
sorul le lasa la o parte din ecuatie, intru cat poetul englez era cu
totul necunoscut auditorului.
Dar Maiorescu interpreta cu justeta memoriile filosofului englez,
scotand din spusele lui impresia ca gandul suicidului incepuse sa-i

dea tarcoale. In toiul acestei narutri sufletestt, John Stuart Mill

are marele noroc sa se intalneasca cu d-na Taylor.
Dupa primele momente de stramtorare si de nadusala, Filipache incepu sa se adapteze. Izbuti sail scoata paltonul si sa-1
intercaleze intre doi studenti din banca, tar pe palton iii deschise
caetul

pi

sa is note. Mai tarziu si pe apucate ochii ii alunecara

prin prejur. Amfiteatrul era intesat, pe mijlocul lui era un zid de

trupun, tar in banci ascultatorit stateau cap langa cap. Deocamdata
prin zapusala salii, Filipache nu recunoscu pe nimeni. Fiindca nu nota
deck ideile principale rostite dela catedra, nu era obligat sa-si fi-

0 LECTI

ASUPRA LUI JOHN STUART MILL

73

xeze privirile numai pe caiet. Cerceta sala mai pe indelete si nu gAsi

nici o figura de prieten. Pans la alte probe, Bujoreanu i Boruzescu
nu erau de fats. Dar descoperi, cu un nestSpanit freamAt al inimii,

ca in banca a treia, la vreo cativa metri departe de el, Antonina

Tantu statea intre o colegA i un coleg i lua note cu mare lucre
aminte. Dupri imbujorarea obrajilor, tiebuia sa-i fie i ei cald, dar

contrar celor de prin prejur nu arAta nici o obosealA i nici o

deprimare. Daca Antonina privise spre ua, in momentul intrarii

profesorului, putuse sA observe inghesuiala dela uO i capetele studentilor intarziati. Doru se intreba, fail de raspuns : a prins de veste
Antonina on n'a prins de veste cA e si el in blocul oropsit?.. Ii venea sA creada mai do grabs cA colega lui nu-1 observase i atunci, cu

un fel de sentiment satisfAcut, de impunitate, o privi fara sfiala.

Era, fail indoiala, figura cea mai deosebita din randul ei i din randurile vecine. Portul capului seriozitatea fetei i lumina fruntii,
spontA prin stralucirea periorului vagabond fArA cochetarie, destginuiau realitati sufleteti simpatice i reconfortante. Antonina nu
era frumoasS, ci gratioasa. Pe linia acester prime impresmni, obseryatond nota cu multumire semnele unui caracter vrednic de lucredere i marturia subtila a unei subjugAtoare curatii sufleteti. Era
un copil cuminte, care crescuse mare, venise sa invete carte la universitate, statea aci amestecatA printre colegi inferiori, dar care pastrase nevinovatia i inexpenenta anilor, cand to joci cu pApuile.
Filipache puse in mintea lui alaturi de Antonina pe sots -sa Clarita si judea nep5rtinitor, ca sora-sa pare mult mai desghetata i
mai femeie. Dar Filipache observand pe colega din banc5, nu pierdea
Oral lectiei profesorului...
John Stuart Mill intalni, in anul 1830, pe femeia cu care legA,
dupa propria-i expresiune, prietenia cea mai pretioasa a vietii lui.
El, era de douSzeci Si cinci de am ; ea era cu vreo doi ani mai midi
dee& el, dar era maritata, i sotul ei era cel mai cum se cade om din
lume, burghezul Taylor. Amabil, afectuos, cu purtAri plAcute, om
care-i catiga cuhelug inlesnirile i satisfactiile vietii, domnul
Taylor mai avea i calitatea pretioasa ca admitea in jurul frumoasei
i exceptional de inteligentei sale sotii, prietenia i admiratia catorva
()amen' oneti. Iubindu-i i inteleganduii sotia, Taylor i i mAsura
modestia personals, se vedea incapabil sa guste discutiile inalte,
manifestatiile artei i ale filosofiei i se bucura, din coltul salonului,
sa vazA pe nevastA-sa prezidand, sarbStontA, pe artwi i pe filosofi.
Admiratia lui John Stuart Mill pentru doamna Taylor se revarsA
in aprecieri si in caracterizAn cu suflu de oda... Avusei fericirea
,

sa fiu primit in cercul ei i intelesei degraba ca doamna Taylor

stApinea, adunate la o alaltA, calitAti, pe care nu le intalnisem decat

izolate, la persoanele cunoscute de mine panA aci... Caracterul

general al inteligentei ei, temperamentul ei i intreaga-i comple-

74

REVLSTA FUNDATLILOR REGALE

xiune sufleteascg m'au fgcut adesea s'o compar, pa cum era in vremea aceea, cu poetul Shelley. Insg tend e vorba de ingltimea inteligentii i adfincimea cugetArilor, Shelley, mort prea tartar nu era

cleat un copil fatg de doamna Taylor, in depling ei inflorire. In

cele mai inalte regiuni ale speculatiei filosofice, ca i in cele mai
mgrunte treburi ale vietii cotidiane, spiritul ei era un instrument
care pAstra totdeauna aceeai desavarire. Spiritul ei rAzbAtea ping

la inima, pfing la mgduva problemei. Ideea esentialg, principiut

nu-i scgpau niciodatg. AceastA preciziune, aceastg rapiditate de
executie care caracteriza toate facultatile spiritului ei, ca si pe ale
sensibilitgtii ei, unite cu darurile de sentiment i de inchipuire ce
avea, ar fi putut face din ea o artists desgvaritg. Sufletul el arzgtor
si iubitor, elocinta-i viguroasg ar fi fgcut din ea, de sigur, un mare
orator. In sffirit, dacg femeilor le-ar fi fost deschisg cariera politica, profunda cunoatere a doamnei Taylor despre fires omeneascg.
discerngmantul i sagacitatea pe care le dovedea in viata practicg, i-ar
fi asigurat un loc de frunte printre conducgtorii omenirii. Aceste
daruri ale mintii slujeau caracterul moral in acelai timp cel mai
nobil i cel mai cumpAnitpe care mi-a fost dat sa -1 intalnesc...
Mang in mane cu nobila ei mandrie, mergea modestia cea mai sincerg. Ea se argta cu totul simply i fireascg tuturor acelora care erau
in stare sA simtg poetul acestor calitgti. Dispretuia in chip suveran
tot ce era josnic i la. Indignarea ei izbucnea in fataori cgrei fapte,
care clAdea pe fatg, in purtarea sau in caracterul ftiptaului, porniri
brutale, tiranice, perfide sau ruinoase...*
Cu aceastg femeie, John Stuart Mill rgmane prieten doug zeci
de ani. D-na Taylor ajunge confidentul, sora sufleteascg, sfetnicul,

inspiratoarea i colaboratoarea filosofului. Timp de dougzeci de

ani, John Stuart Mill, trgete o vials incomparabilg, de fericitg amplificare sufleteascg i de nobila muncg intelectualg, intro rarA
ascensiune, stator= sustinutg de doug minti superioare i de doug
inimi adecuate. Dupg dougzeci de ani, in care John Stuart Mill
dg la ivealg operele sale cele mai bine cugetate i mai sarguincios realizate, dupg dougzeci de ani de muncg filosoficg, gearnan impletitA, cu gfindurile, cu descoperirile, cu indemnurile i cu avfinturile

amicei ideale, sotul Taylor se retrage discret din viatg i doamna

Taylor ajunge sotia filosofului.
Dar aceastg incununare pgmfinteascg a unei prietenii platonice
i britanice, tine mult mai putin de cat precedents i ideala for camaraderie. Cgsnicia lui John Stuart Mihll cu regina inimii sale se rumpe
dupg apte ani. Fosta d-ng Taylor moare pe neateptate, atinsg de
congestie pulmonary, in sudul Frantei, la Avignon, i acolo ramine
pentru odihna cea de lungg vreme.

In fata lui Maiorescu care rechema cu o rezervatg dar simtitg

simpatie romanul nobilei vieti a filosofului englez, stAtea, atentg t

0 LRCM ASUPRA LUI JOHN STUART MILL

impresionatA, ca toatA lumea,

$i

75-

d -na- Maiorescu. Profesorul, tra-

and cu o ponderata voie buns aceasti materie mai mutt literarA

gs sentimentala, se silea totui sA degajeze pentru tanarul sau auditor (in ale carui virtuti nu prea credea), o lectie de inalta moralitate. Vorbind cu rezervA i cu belugde nuance de prietenia celor
doi - severe i farg umbra de vinovatie - vorbind de fericita cornpletare sufleteascA pe care i-o simte John Stuart Mill in intimitatea sufleteasca a doamnei Taylor, profesorul fAcea o statiune in
dreptul inimii celor ce-1 ascultau : Ar fi de dorit ca aceastA mare
pildA din viata filosofului sa gAseasca, aci in sala noastrA, dreapta
pricepere ce 1 se cuvine. Ar fi de dorit ca tinerii care mA ascultA

s5 inteleaga 1 sA simtA,.pentru toatA viata lor,serioasa i vitala pro-

blem5 care incepe sA-1 asalteze acum in primavara vietii. Intalnirea bArbatului cu femeia, cinstita 1 severa orientare in raporturile dintre cele douA sexe sunt lucrunatat de capitale, in viata
noastrA, luck cea mai mica uurAtate sau iincorectitudine pot sA aiba
urmAri dezastruoase. SA nAdajduim ca privelitea acestei neprihAnite prieten,
n convertite la timp favorabil in onestA i .fericita

cAsAtorie, vararnfinea pentru ascultitorii mei o statornica 1 pro&

tabild amintire...
Doru Filipache intoarse capul spre Antonina Tantu. Ochii for
se intillnir5 intr'o incruciare de raze sufleteti, care se fransera i
cAzurA in nevazute scintei, spre tainicul fund al inimii... Aa dar
Antonina notase prezenta lui 1 poate nu era acum intaia oars cind

se uita la el... Totul se intiimplase inteo secund5. Antonina, cu

ochii pe caiet, insemna mai departe ideile auzite. Dar lui Filipache
i se pAru cA peste fata imbujorat5 a colegei lui trecu o undA de emotiune i de roatA.
Urma ca, in lectia viltoare, profesorul sA vorbeasca despre opusculul filosofului. : Aservirea femeilor i sa desvolte entuziastele -r
n in pnvinta vredniciei femeii de a avea, in societate, abconvingeri

solut aceleai drepturi ca i barbatul.

Maiorescu i d-na Maiorescu pArAsirA sala. Galagia i invalm5-

*agul izbucnirA ca un foc inteo ira de pae. Deodatil, Filipache

vAzu ling el pe Bujoreanu 1 pe Boruzescu 1 cu mirare simti c5 nu

este prea fericit de apantia lor.

Bujoreanu rezumA situatia, pentru toti :
Tarde venientibus ossa... i statul in picioare pang -ti trece

os prin os . Toti am intirziat, toti am fAcut de planton... No;

doi, chiar PATIO uO
Filipache intreba, cu ochi care c5utau in juru-i :
Cum vi s'a pArut lectia, dragii mei?
Boruzescu raspunse :
Mai cal& deck celelalte 'i... stiu eu?.. contagioasA!
Filipache clipi, infiorat, dar se Teri sA cearA lAmuriri.

76

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

Parerea mea, zise Si Iv.0 Bujoreanu, este a Maiorescu ar fi

meritat astazi un auditoriu alcatuit numai din logoditi (ca sa nu
zic inamorati) i din tineri insuratei...
Boruzescu, replica ganditoi :
Cine tie! Poate erau in sala i de acetia, in once caz au

tot timpul ca sa fie...

Silviu Bujoreanu adaose cu superioritate :

Noi ramanem scoj din cauza... Cunotintele noastre feminine au dat pare a cu bobii astazi n'au venit... Nu vad nici

pe vara-ta, nici pe prietenele ei...

Filipache, las i cu jumatate de gura, ingaima un raspuns :
Asa mi se pare si mie...

Dar controls sala, dintr'o ochire, pornind dela locul unde statuse
Antonina.. Intr'adevar nu mai era nici o colega cunoscuta. Antonina
se strecurase din sala si fugise.

VIII
CEASURI SURE

A doua zi, de dimineata, Filipache se duse la biblioteca Academiei. Incerca ss ceteasca, sA is note, sA urmareasca o idee literara..
dar zadarnic!.. Nu putea sa-i concentreze luarea aminte si n'avea
nici un spor. La fiecare micare din sala, la fiecare pas din vestibul,
ridica ochii de pe carte si se uita sA vada cine vine. DupA un ceas
de tensiune .5i de neastampar, inchise agile i se lass paguba.
Antonina lipsea din sala i in locul ei era altcineva!
A treia zi facu la fel. Dar i de data aceasta, studiul lui merse
taris-grApis $i, dupA doul ore incordate i nemultumite, pleca din
sala de lecture i porni spre Soseaua Kiseleff. Antonina nu venise
nici azi!
Dei zi de Noembrie, cu cer de vetede cicoare i cu soare gales,
lasat spre miazAzi, totusi vazduhul avea in el unde largi de prospetime si de sprintenie. Plimbarea la Sosea era pentru Filipache o deprindere veche, insa in ceasurile singuratice ale diminetii, cand aleele

sunt libere de fluxul snobilor si al snobismului.

Intra pe facia lata de prundi si inainta departe spre Hipodrom.
Se obipuise de cfitiva ani sa faca in toate diminetile libere acest
sport primitiv i sanatos, la inceput impreuna cu un coleg sau doi,

mai pe urma singur. Rare on se 'Asa tarit de prieteni, sa vie la

ora Soselei i sa priveasca dearta defilare a echipajelor bucuretene. Dar in singuratatea de dimineata, detestata Hosea din ajun
revenea la frumusetea ei cunoscuta i intima.

Teii goi sau plini de frunza erau toti buni prieteni. Tarancile

0 LRCM ASUFRA LUI JOHN STUART MILL

77

dela Bgneasa, cu cobilita pe umar si cu gAletile cu lapte covasit: chiar

galagtoase, chiar triviale - se potriveau peisajului si diminetii printr'un

fel de lege odihnitoare si necesara care lipsea cu totul boierilor din

ceasurile serii. Vilele, din ce in ce maz numeroase, din dosul cortinelor de tei, pareau fare locuitori, sau cu prea putina vials, ca
sA turbure linistea matznala. Singura note rapids si distonanta era,
uneori, galopul cailor de curse, calariti de jochei englezi, care se
duceau on se intorceau dela Hipodrom. Dar aceste .superbe animale, care se aratau si dispgreau, prin plasa de lumini sz de umbra
verde, de sub tei, sau prin virtejul frunzelor rascolite de potcoave,
completau impresiile diminetii cu nu stm ce plesnet de surprzza,
de vocabule anglo-saxone sz de energie nervoasa, descarcata deopotriva si de cai si de cAlaretz.

Filipache, lasindu-se leganat de aceste infatisari familiare,

patrunse pe sub crengile aramiz si goale si prin potecile inecate de
frunza scuturat5. Ajuns la Hipodrom o Ilia la dreapta, spre lacul
de sub deal si spre paduricea Baneasa. In largul sporit de cringurile
dezincarnate sz transparente, soarele se rev5rsa, acum inainte de
amiaza, cu palori si cu pacificari de inserare. Jos pe lac, prin trestia
uscata sz usor rascolita de un Vint imprecis, clipeau.in soare talgere
de argint. Cativa vitei pasteau pe vale iarba inroszta, sz un baiat,

poate paznicul tor, cinta din tilinca. Spre rasarit, un cos de caramiclarie punea un fel de stalp despartztor, intre mahalaua vag terminate sz tanna libera.

Toate erau goale, evidente si triste. Filipache cobori pe malul

lacului, printre vitei, si intra in padurice. Se aseza pe unbustean,
in fata soarelui, sz se luta la universala darapanare din prejuru -i...
In acest colt dezolat i zbarlit, Filipache isi intoarse puterile
de observatie si de cercetare asupra sa insusi. Cu orizontul strajmt
de trunchiuri rare, de scaeti si de trestii onduloase, cu umerii incropiti de soare, Filipache !Asa vremea sa treaca, minut dupe minut,

un ceas intreg...

Se Intalnea a doua oars cu aceasta complicatie sufleteasa, provocata de sranzintainaintea gindului a uneia si aceleigi icoane. s
Acura vre-o doi am, prin clasa a sasea, vara-sa,. Sanda 1-a facut se
treaca.pnn aceleasi imprastieri, leneviri sz reverii, cum it face astazi
Antonina. Atunci, imprejurarile s'au potrivit astfel, toate, a din
complicatia care se declarase a iesit la urma un subiect de elegie,
nu prea gravg, ci atAta ca poate sA fie ingaduita intre niste ven de

gradul al doilea... Sanda nisi n'a prea begat de seams ca Doru

incepuse sail modifice purtarile si fata, and venea in case, la neamuri. Biata fata era in aceeasi stare ca si Doru, insa mai primejclios
decal el, fiindca din iubirea ei, data lui Codin Petrovici, trebuia sit
iasa nenorocirea casatoriei ei de azi. Filipache a suferit in taina, s'a
spovedit intr'un caiet intreg, pe care pe urma 1-a aruncat in foc, 1 a

larYILFITA FUNDATILLOR ItHGAL%

-78

asa, ca in ziva cununiei Sandei sA nu .fie in Bucuresti.

Boa la n'a fost nici prea lungA, nici prea senoasa.
Era prea
de vreme pentru suferintele lung' si cultivate. Filipache se intreba
dace, de data aceasta, schimbarea de anotimp sufletesc pe care o
fAcut

simtea
in el, va aduce mai mutt dee& fatalele intemperii literare, pro..
prn unui temperament de poet. Incepea sA-1 ingrijeascA o nuan;A
de rAu augur, stApinitoare in complicatia prin care incepea sa tread...
O negrAitA duiosie, un fel de milli suspectA it atrAgea cAtre Antonina...
Ii era jale de acest copil nevinovat si fraged, aruncat in viltoarea
imprejurarilor si a universitatii bucurestene.
Dece nu s'a mai arAtat la bibliotecA? Poate ca e bolnavA. Poate

cA a Mat chiar deunAzi, seara, dupA baia de aburi din .sala Jul
Maiorescu. Acest gind it doare si nu tie cum ar face sa-st procure
in pnvinta aceasta, o informatie precisA... Si totusi e atat de usor!
Antonina locueste peste drum de el si chiar acum la amiazA, revenind acasA, n'ar avea decal sA se abate doi poi dela poarta lui
si se intrebe ce face Antonina... Usor de gAndit, si atilt de greu
de indeplinit !.. Cu cine va da ochi, intrind in cAmin, cu ce obraz
isi va formula intrebarea, cum va justifica interesul pe care-1 poartA

Antoninei? Si dace nu stiu ce ironie i-ar scoate inainte pe Elvira latropol? Sau dace persoana intrebata i-ar raspunde : D-ra
Antonina Tantu ? Este chiar aici in sala de mancare!.. MA duc
s'o instiintez!
Cum ar da ochi cu Antonina? Ce-ar putea sa -i spunl?

Domni-

soarA Tantu... ma temeam ca esti bolnavA si am venit sA culeg

informatii asupra d-tale... !* Ce-1 intereseazA pe el sanAtatea aeestei

fete? Cum it va privi Antonina, cum va arata, in oglindA, capul

lui, dupa clipa aceea?
Filipache gaseste aceste intrebari, tot atilt de incilcite ea un
cuib de maracini, de aci de pe marginea santului.. Tot ce-ar putea
face ar fi sa caute sa vaza pe Sanda si s'o intrebe pe ea ce face prietena ei Antonina. Sanda e buns, ingaduitoare si slefuita de suferintA.
Dar pAtrunzAtoare cum este, pe lang5 toate celelalte, ar putea sA se
intrebe : Ce 1-a gash pe Doru s5 se ocupe de sAnAtatea Antoninei?..
Filipache isi aduce aminte de lectia cea din urm5 a lui Maiorescu,

de impresionanta prietenie dintre John Stuart Mill si doamna

Taylor si-si mArturiseste ca este un ideal pe care 1-ai don din toatA

inima oricarui om de carte. Atunci, de ce nu si 1-ar don si Filipache?.. Nu-si mai aduce bine aminte ce proecta el in viitor, atunci
cind tines la vary -sa Sanda. N'avea Inca saptesprezece ani!.. I se
pare astAzi ca nici nu se gindea ce-ar fi putut sa iasa, dace si Sanda
ar fi avut vreo inclinatie pentru el. Dar iat5 cA nici azi Filipache
nu se intreabA clar cu ce se margineste, in geografia viitorului, un
sentiment care incepe sa to stApineascA?..
Si mai nelAmunt, si mai cenusiu decal la iesirea lui din sala de

U LECTIE ASUPRA LUI JOHN STUART MILL

79

lecture, Filipache se ridica de pe copacul rasturnat si porni inapoi

spre Sosea. Orizonul adancit al toamnei, melancolia patrunzatoare a soarelui si aceste balArii uscate care trosneau sub pasii lui
Filipache erau acum niste martori compatimito n care sporeau duiosia
gandului si stiau chipul si numele Antoninei...
Cu pasul intins, Filipache ajunse iar pe aleele cu arabescuri de
umbra, se intalni cu cateva perechi cari isi .faceau plimbarea de
dinaintea pranzului si intrand in Calea Victoriei, o tinu drept pans
Ila Ministerul de Finante: Trecuse de amiaza cu un sfert de ora.
Trotoarele erau pline mai cu seama de scolari si de scolarite.
Din Calea Victoriei, Filipache apuca pe Calea Grivitei si inainti
cu grupurile tinere si galagioase spre rascrucea Buzesti. De departe,

i se paru lui Filipache ca recunoaste, intr'un grup de fete, palana

Antoninei.. Grabi pasul si urrnAn cu incordare palaria care spares

ci disparea... Dar distanta era prea mare... Cand Filipache

trecu dincolo de Scoala Military de Artilerie si Geniu, grupul ur-

rarit se desparti. Una din fete trecu pe trotuarul din stanga

Era intr'adevar Antonina .

Ajunse in dreptul caminului si intra

inAuntru.

IX
4 ASERVIREA

FEMEILOR g

Sala No. 4 era aproape plina, cu un teas mai 'nainte de clipa

.sand trebuia sa apara Tau Maiorescu. Dace, de obicei, ascultatorn
se striveau la lectiile lui, de data aceasta, era in primejdie insusi
profesorul. Nu mai era altceva de facut decat desfiintarea usii. Cu
ferestrele inchise si cu usadeschisa, sala No. 4 se marea cu o anexa
a are' capacitate era stability de rezonanta vocii profesorului.
Lectia lui Maiorescu despre 4 Aservirea Femeilor s era departe
de a fi un rezumat al ideilor si desvoltanlor lui John .Stuart Mill
din cartes .astfel intitulata. Maiorescu, cu adanca .lui cunostinta
despre spiritul national si despre media puterilor intelectuale din
sala care it asculta, isi pregatea mai intai terenul, facea comparatii
intre
mediul englez si mediul romanesc si de abia la urrna intra
.
m ini ma problemei.
Fiindca ideile lui John Stuart Mill .asupra desrobirii femeilor,
la divulgarea for in Anglia, fusesera primite cu destula rezerva si
fiindca de atunci incoa, dace nu ca rezultate, cel putin.ca valve,
aceste 'del nu mai mirau pe nimeni, Maiorescu.cauta prin asernanAri sA face pe ascultaton sa.simta cam ce fel de impresiune trevsera
la inceput. Astan, nu numai un cetatean academic, dar.oricare onorabil burghez care a tete m are p mal cunoatei o !nail strain(

Eo

REVIETA FONDAIIILOR REGALE

nu se va arAta prea surpins, c3nd ii vei vorbi de emanciparaa fe=

meilor. Ideea, cu puterea picaturii care sfredeleste stinca, a rgzbit
gi rgzbeste tot mai departe in constiinta publics, zis5 civilizata.
Altfel era si altfel este dud o idee, proaspAt aruncatA in lume de
autorul ei, intamping capete nepregAtite i rezistenta universals.

Poate cA azi, in lumea noastrg romaneasca, in anul 1898, dace

s ar ridica cineva, in parlament, in universitate sau in presg, cu ideea

emanciparii, adica a egalizgrii in drepturi a femeilor cu barbatul,

n ar gAst mare entuziasm, dar nici prea violent5 opozitie. Lucrul
e cunoscut. Ne-am deprins cu el si poate mergem spre o solutiune
pozitivg. Dar ca s5 ne facem o idee de rezistenta, de neprimirea
si de antipatia contemporanilor lui John Stuart Mill fats de egalizarea drepturilor celor dour sexe, s5 ne inchipuim cam ce succes
ar.avea cineva dela noi, care ar cere, azi, acordarea de drepturi politice civile tuturor strAinilor nascuti in tara romaneascA. Aceeai
prejudecata gi aceeasi opozitie, pe care le constatgm azi printre noi
cand ar fi vorba de incetatenirea strginilor, desi poate in masur'ir"
mai slabs - intampmar5 odinioarg pe indrgznetul cugetgtor englez;
apostolul emanicipgrii femeilor.

John Stuart Mill cerceteazg actuala situatie a femeilor cu o rare

sagacitate si stabileste, dela inceput, principiul c5 neegalitatea dintre
femeie si barbat este ultima rarn5ita sau una dintre rAm5itele unui
fioros trecut preistoric gi istoric de animalitate si de barbaric. Robia
de azi a femeii este mArtuna unor raporturi de silnicie si de forts,
rAmase pang azi. Femeia este azi i nferioarg
stabilite odinioarg

barbatului, fiindcg intunecosul drept al celui mai tare a prevalat

;i s'a facut lege si dating.
Omenirea, in drumul greu si lung pe care-1 face de mii de ani
spre dreptate gi spre umanitate, trebue sA descopere gi sg curete
societatea de toate aceste triste vestigii ale dreptului celui mai tare,
impus ca pravilg de fier pe grumajii celui mai slab.
Toate teoriile si toate obiectiunile adversarilor emancipgrii femeii examinate din punct de vedere logic, psihologic, fiziologic,
juridic, social, utilitar... toate, absolut toate, sunt nejudecate, traditionale, obscurantiste, sau josnic egoiste. Femeia a dovedit or
de cite on imprejurAnle exceptionale au ajutat-o - cA nu este cu
nimic inferioarg bgrbatului gi ca poate sal face, cu destoinicie, toate
muncile gi toate serviciile, ce i s au cerut, dela cele de pe campul
de rgzboi, pan5 la cele din cabinetele diplomatice, sau din laboratorn.
Oricare argument adus de adversari, impotriva egalitatii femeii
cu barbatul, afar de puterea prejudecgtii si a ignorantei, alts putere
nu poate sa aibg. Nici fiziologia femeii, nici maternitatea, nici educatia copiilor, nici sensibilitatea specifics feminine, nici faptul cif
Michel Angelo, Luther si Beethoven... n'au fost femei, nimic nu

0 LlAllE ASuPILI LL1 JOHN ,TUAlel

ILL

81

poate sa .osindeasa femeia la o situatie mostenit5 din veacurile

brutalitatn si ale _neindurarn. Daca este adevarat ca dreptatea si
libertatea sunt bunurile cele mai nobile cu care se cinsteste astazi
omenirea civilizata sic5 trebue sa luptam necontenit pentru cresterea
acestui tezaur, atunci este evident c5, prin proclamarea deplinei h bertati dintre femeie si barbat, dreptatea si libertatea vor spori pe
p5mint.

John Stuart Mill se intinde cu entusiasm asupra fericitelor urmari care vor izvori pentru neamul omenesc, atunci and jum5tate din el adica toate femeile, eliberate din robia politico - socials
de azi, vor dubla energia, silintele, munca si progresele omenirii,
in drumul miilor de am, spre culmile desavirsirn morale. Dar Titu
Maiorescu, care trebuia sa intermedieze ca un abil pedagog intre
entuziastul englez, partizanul emancipArn femeilor, si un auditor
studentesc si romanesc, se multumea cu mai putin. Pe de o parte
intarea si dal-Inca unele dintre argumentele lui John Stuart Mill,
dar pe de alts parte oprea caruta entuziasmului emancipator la o
mare distanta de locul uncle desharnase englezul.
Pentru John Stuart Mill emanciparea femeii era o problems
de sfanta si urgenta dreptate: S5 stergem uricioasele dovezi ale unui
trecut de abuzuri si de tiranie I Inegalitatea femeiin cu barbatul vor beste de omul bestie, .deabia iesit din caverne si inca nelecuit de
pofte antropofage. Niel o obiectie, mci un impediment, nici o con-.
sideratie de pe parnant nu poate s5 desfiinteze dreptatea fernen

de a fi perfect egala cu barbatul!.. Dar protivnicii acestui fel de

a judeca nu lasasera problema acolo unde o adusese filosoful englez.
Maiorescu, seem si obiectiv, voia s-si obisnuiasca auditorul si cu

generozitatea conceptnlor feministe, dar si cu unele argumente si

rezerve, poate descoperite dela John Stuart Mill incoace.
0 chestiune la care filosoful englez nu s a gtmdit, la care nici
nu putea sa se gAndeasca este urmatoarea : 0 s5 vie oare vremea
sa avem si sure femeiasca? In Anglia, unde treburile si psihologia
military sunt at'it de neasemanatoare cu ceea ce este pe continent,
cugetatorul englez John Stuart Mill n'a putut sa-si faca intrebarea
de mai sus. El vede pe femeie, facand politica si patrunzand in Camera

Lorzilor si in Camera Comunelor, numal in vremuri deapururi

pacif ice, in care razboaele sunt o trista amintire, iar discutnle reprezentantilor natiunii privesc navigatia, bumbacul si trestia de zahar.

Dar sa presupunem ca parlamentul unei tan, compus in buns

parte din deputati femei, trebue s decida intr o zi problema gravy
a intrarn in razbol, impotriva unui dusman. Nu precizam dace
dusmanul e puternic, sau slab, sau ireductibil altfel dec.& prin puterea armelor, nu precizam daca diplomatia si-a sleit toate mijloacele
si argumentele. Presupunem, simplu, ca doamnele deputate au fost
chemate sa discute daca trebue on nu sa declare razboiul.
r.

RE% WEA FUNIATI11,01:. REGALZ

32

Vor putea sa -1 declare acesti mandatari feminini, care n'au satisfAcut legea recrutArii, n'au nici o competenta militarA si nu vor
participa la.razboi? le g o remarcabila greutate! Cu ce i nuna opornest' rAzbotul, cu ce indraznealA atati un foc, la care vei trunite
numai bArbati?
Concluzia deocamdata ar fi aceasta : Intrucat parlamentele nationale au uneori prilejul greu sa discute eventualitatea razboiului
si, sa vare in foc pe popoare, femeile ne putand sa poarte armele,
nu pot sit fie mandatari ai natiunti.
Maiorescu se oprea la acest rationament si credea ca poposeste
in loc intArit. Dar rationamentul era o fortareat5 ce putea fi escaladatA in multe feluri. La ceasul acestor lectii - Noembrie 1898 si profesorul si auditorii lui se opreau si capitulau inaintea acestei
constatari : femeile nu fac armatA ; ostire de femei nu se poate.
Si apoi un pas mai departe : Femeile neputand sa indure, ca ostasi,

razboiul pe care 1-ar putea declansa ca deputati, n'au dreptul sa

faca politica si sa solicite voturile natiunii.
Cu acest chip, Maiorescu abAtea pe o campie indecisA si nisipoasA torentele entuziasmului si ale pledoariei lui John Stuart Mill,
in favoarea empancipArii politice a femeilor.

Deabia iesise profesorul din salA, si Silviu Bujoreanu, care incepea sa se simta un fel de 4 leader al majoritatii , isi facu loc pan5

la banca unde observase pe Elvira Iatropol, cu amicele ei Antonina i Ssnda Petrovici, si spuse tare si provocator :
Mult stimatele noastre colege, discutiunea este deschisal..
Cine cere cuvantul?

Boruzescu si Filipache venind dup5 el, isi spuserA intre ei :

Bujoreanu si discretiunea sunt notiuni exclusive!
Apoi se apropiar5 de banca fetelor.
Boruzescu be salutA si le spuse :
Nu-1 judecati prea rau pe amicul nostru... Debuteaza totdeauna cu o stangacie, cu o nerozie.., dar pe urmal devine deosebit
de interesant!

Elvira Iatropol, pe cat de dornica sa discute problema feminists, pe atat de grAbitA sa alerge la un curs de medicina, spuse cu

pareri de rau :

PAcat, domnilor, pacat!. Ne vom intalni si vom discuta

alts data. - Acum, alerg dincolo, la facultatea mea... La revedere!
Isi stransera mainile cu totii deavalma, cat pentru despArtire,
cat pentru buns intalnire. Antonina d'adu m5na cu Filipache, cu un
fel de rezerva intransparenta, grabindu-se pare a sa insoteasca pe
Elvira.

0, LEME ISUP1:1 LUI JOHN STUART MILL

83

Sanda Petrovici o retinu :

Nino, mai ramai un minut cu mine...

Apoi se intoarse care Filipache si ii spuse privindu-1 in ochi :

S'a terminat!..
Ceilalti pricepura ca nu trebue sa intrebe nimic. Dupa cateva
clipe tot Sanda se adresa lui Bujoreanu :
Domnule Bujoreanu, toate sunt bune in .viata, cat stai pe
catedra sau in banca: . Toate ideile, toate teornle, toate punctele
de vedere. : . .sunt minunate, sub plafonul universitatii!.. Dar e
prost cand les' afarain viata si viata itympune, neindurata, puncte

de vedere si atitudini Ia care nu te-ai fi gandit niciodata...

Boruzescu isi pusepalaria pe banca :
Doamna, sunt si eu de aceeasi parere... Si Eminescu mai
mult decat noi :
A visa ca adevarul sau alt lucru de prisos
E in stare ca sa schimbe in naturg-un fir de par :
Este piedica eterna ce-o punem Ia adevar!..
Sanda Petrovici paru ca se rasgandeste si voi sa se arate mai
putin coplesita de tainele pe care le purta in 'mina :
Totusi viata trebue traits, cu.toate.iluzille cu toate mirajele

Si cu toate cliscutille ei, ametitodre si inutile!.. Mi-ar fi drag sa ne

infalnim cutotii intr alta parte decat pe bancile astea... Domnule
Bujoreanu, i nvitatia pe care ne-al facut-oadineaori, sa luam cu:
vantul in aceasta controversy a emanciparn femeilor, o retinem si
Ia timp vom folosi-o... Deocamdata, eu una sunt Impovarata tocmai de partea practica, tocmai de tristele realitati ale problemei
discutate de filosoful englez.: . Doru va va spune mai tarziu despre
ce e vorba.... Si tot el va fi bun s va anunte ziva si ora unei intalniri, la mine acasa, la un ceai, intre camarazi...

Bujoreanu se facu interpretul tuturor :

Doamna, va multumim cu entusiasm!..
Sanda Petrovici intreba pe varu-sau?
Dorule, mai al vre-un curs?
Ar mai fi unul, darnu mai raman..
Atunci, vino cu mine, trebue sa-mi faci un comision..
Spune-mi, Nino, ce adresa are cammul vostru?.. Tiu neaparat sa
veniti la ceaiul meu si va voi trimite un Met: . Filipache se Ora : - Ar fi in stare sa nu vie!
Apoi, cu voce tare.:
Da, (la. insa al si tu.grija sa-ti poftesti prietenii intro Du/nu-ma dupa amiaza,.cand stii bine ca nu sunt cursuri.
Asa gandesc si eu... Acum, care plecam, care ramanem?..
Antonina, rezervata i tacuta, fu cea dintai, gata sa piece. Bujoreanu si Boruzescu asteptau cursul urmator.

!U VISTA EUISDAVILOR REGALE

B4

Sanda Petrovici spuse Antoninei, pe and ieseau din clgdirea

universitarA :

Nino, am isprAvit cu cAsnicia flea... Zilele acestea inaintez

cerere de despArtire... MA simt atat de singurg s' de vrednicg de
plans!.. Cu
6 dreptatea mea, cu toata ticaioia lui Codin Petrovici, am la inima o nespusA jale cg trebue sa iau tales
N'ar fi bine, Sando, sa te mai g5ndesti? SA mai caul/ vre-o
impAcare?

Fats drags, am incercat toate mijloacele... Codin Petrovici

e tipul bgrbatului salbgticit de bguturg si degradat de noptile pierdute la joc de cArti...
Filipache venea in urma for 5i asculta.
Afars, in bulevard, Sanda scoase din servietg o scrisoare.
Iats, Dorule, comisionul pe care te rog sA mi-1 faci Tata
roagA pe vechiul sau prieten avocatul Cornea sa treact maine, inainte
de tribunal, pe la noi... Cornea este obligatul tatei de multA vreme...
Te rog, is to scrisoarea aceasta, du-te la avocat acasA si, data se poate,

da i-o chiar lui in manit...

Sando dragg, este cel mai mic serviciu pe care pot s5 ti-1 fac-.

Dar asculta, Sando... Dace in scrisoare este vorba de necazul

tau, apoi eu care duc la destinatie scrisoarea asta, nu pot sg nu gasesc in lucruri o tainicA ironie...

Sanda clatina din cap...

Ei, Dorule, viata ne pAstreazA comori de ironie! La revedere,

eu alerg intr'alta parte... Nino, drag% cum te-as lua cu mine

acasal.. ate nevoie am de inima si de urechea unei surori I..

. 0 chem si pe Elvira.
Sando, scrisoarea to va fi pe masa avocatului, acum la cing...

Dar am de alergat... Te chem zilele astea.

Ili multumesc, Dorule!.. Copii, la revedere!..

Antonina si Doru rAmaserA o clips, indecisi...
La revedere, Domnule Filipache... Te duci sA senresti

pe Sands...

Filipache rAspunse cu glasul schimbat :

Am o ors inaintea mea. . Voi servi-o pe Sanda, dupg ce te
voi servi pe d-ta... DA-mi voe sA to conduc pina acasA..

DacA as zice nu, ai putea sa-mi rAspunzi : ne sunt casele

vecine...
Asta ar fi primul argument...
Antonina se adung in sine, neincrezgtoare si prudentg. Apoi,
pare ca asa intr'o doarA, ca sa aibg ce vorbi pe drum :
Primul argument, Domnule Filipache ?.. Mai sunt si altele?..

Poate, d-ra Tantu.

Unul ar fi ca dupe lectia pe care am

ascultat-o, aiungem comunicativi, vrand- nevrand...

Comunicativi... da, insg probabil c5 foarte deosebiti in

impresii...

O LECTLS ASUPRA LIR JOHN STUART MILL

85

Eu cred dimpotriva, domnisoara, cA lectia lui Maiorescu a

creat, in auditorul nostru de ambe seice, un fel de nivel comun de
sirntire si de cugetare, fie el cat de provizoriu...
Nu stiu,
Filipache, dacA n'ai avea mari surprize, card
ar fi sa intreprinzi o cercetare, din fericire imposibila...
Un minut mersera unul langti altul, atenti si cercetatori, fara sA'
vorbeascA ai far; sA se apropie unul de altul. Filipache deschise
gura cel dintai :
E adevArat ca problema e complexa

pi

grea ca tAlpile societatii

.omeriesti... Dar cugetarea celor ce pot sA cugete ai generozitatea

celor ce se stiu generosi nu ezita sa caute ieiri mai bune din vechea incurcaturaDomnule Filipache, eu una sunt o proasta si ma simt cu
totul departe si de cugetare si de generozitate...
D-rA Tantu, claca as incepe s5 protestez si sa -ti spun : e Vai,
cionlmoara, cum se poate atata modestie!..* as dovedi cA dintre
not amandoi eu sunt prostul. DA-mi voie !deci sa-ti spun ca rezerva
d-tale e inteleaptA... Dar, pe de alta parte, cum putem sA inchidem
ferestrele pi sa ne dezinteresAm cu totul de aceasta problem5, cand
suntem de douazeci de ani, sau ne apropiem de aceastA VirstA?- -

Ai dreptate, d-le Filipache... Dar si eu iti spun adevarul,

declarandu-ti cA nu ma simt in stare sa fac 'mediate comentarii lectie' lui Maiorescu... Mai intai, cA pricep greu pe acest profesor...

Pentru mine una, este prea solemn, prea boer, prea comolicat...
Nu stiu cum sa zic!.. Ai ascultat, pina acum, pe Coco Dem et rescu ? .

L-am ascultat intro conferintA, la Ateneu...

Il vei asculta, in curand, la cursul lui. Ili spun cinstit : prefer

pe Coco Demetrescu... E mai... profesor, mai cald si mult mai

transparent...
Am mai auzit aceastA comparatie... Si am auzit-o dela oameni competenti... Dar mise pare ca Maiorescu a fost destul de...
profesoral, pi azi si .deunazi... Ai fost
d-ta, deuniizi, Eu am
avut nenorocul sA vni cam tarziu si am ramas in picioare, cu coastele proptite de o bancA... Dui:4 ce a iesit Maiorescu, Ora cand

sa-mi pun coastele in ordine, d-ta ai dispArut din salA.

Antonina raspunse vag :

Da, mi-aduc aminte... Dar sa revenim la Maiorescu...

Poate a a fost destul de profesoral.. Dar to rog, is spune-mi,
ce zici d-ta, dupg lectia pe care o ascultarlim : Care este convingerea
lui Maiorescu? Este partizanul emancipArii femeilor sau este protivnicul emancipArii?.. Eu nu stiu ce sA spun!.. $i tot atat de nedumerita, am mai ramas ai alta data, dupa lectiile
In fond,

care este parerea d-lui profesor?..

RI

86

In.. FUNDATILLOU NEUALX

Filipache ramase cateva clipe surprins, ca dinaintea unei de-

stainuin...
D-ra Tantu... ma uimesti cu aceasta constatare... Umbla
si prin capul meu de catva timp, dar trebue, fara complimente, sa
recunosc ca d-ta ai formulat-o inaintea mea.. Asa este!.. Maestrul
ne-a rezumat cu mare competenta toata pledoaria lui John Stuart
Mill... In lectia precedents, si-a plimbat mana pe inimile noastre,

ca un harpist, pe coardele instrumentului, dar astazi ne-a lasat

intro impasa... Ai dreptate I Care este convingerea rnaestrului ?
Sa emancipam pe femei, on sa nu le emancipam?..
. Cu alte impresn les, dm clasa lui Coco Demetrescu... Desi
uneori prea... pedagog si superficial, totusi intelegi foarte bine
care este sistemul lui de convingeri. E un filosof materialist si pace...

Imi deschizi capul, domnisoara, asupra unei chestiuni, care

ma va preocupa mereu. ... Dar sa facem drumul inapoi, spre problema cea mare... Ne verificaram pe no', verificaram si pe maestru.. -

Ce facem insa cu problema in sine?..

Domnule Filipache... problema in sine... insemneaza
ziva de maine.
Profunda vorba, domnisoaral.. Inca o data, ma pui pe
ganduri...
Asculta, d-le Filipache... Ne apropiem de casa si trebue
sa ne resignam .. Eu am trait in copilaria mea, cativa ani la M-rea
Varaticu... Am o matusa calugarita care m'a invatat sa cetesc pe
bucoavnele bisericesti...
Asta este si mai curios, domnisoaral.. Va sa zica d-ta ai co-

pilarit in manastire?!...

Ca multi copii, baieti si fete, din mica si marea burghezie

moldoveneasca.

Iata o interesanta si instructiva informatie!..

Asculta ce voi sA spun... Daca primesti ce-am zis a pro-

blema desbatuta insemneaza ziva de maine, iata ce scria, inteun

ceaslov dela manastire, despre ziva de maine.. Este prima paging
pe care mi-a dat -o buna mea maica si matusa, ca s'o slovenesc...
$i o till minte, ca si cum ar fi fost len : 4 Nu duceti grija de ziva de

maine, aci ziva de maine se va ingriji de sine...#

( Va urma)

GALA GALACTION

PROFESORUL CANTACUZINO
Doctorul Ion Cantacuzino, acest ultim si minunat dar pe care
boierimea infr'anta 1-a dat democratiei triumfatoare, a murit la 14
lanuarie 1934.
S'a nascut in Bucuresti la 1863. Optimismul activ al Cantacuzinilor faptuitori de ctitorii si enciclopedismul lui Mavros i-au
fost si in singe si primele exemple. Bacalaureatul si studiile
superioare le-a fa'cut la Paris, intre 1879 si 1894. Descoperirea
microbiologiei si a imunologiei, # evolutionismul in biologic, in
domeniul stiintelor fizice, transformismul fortelor ;i identitatea intre
panteismul hegelian ci puternicul criticism
energie si materie.
social al lui Karl Marx, strigdtele de di ere Si de desnddejde, aruncate
din profundul constiintei de poeti, de Beethoven si de Richard Wagner,
acest formidabil uragan de idei Si de sentimente care spre mijlocul secolului trecut zgudui Europa intelectuald n pe de o parte ; iar pe de

aka parte specificul Frantei cu suflul de cercetare libera din laboratoare, cu religiunea stiintei care elibereaza pe om Ears s5-1
oprime ; cu acea conceptie despre frumos rezultat numai din claritate ; cu acel permanent gust de simplificare iatA cadrul vremii
si cadrul locului in care s a format Ion Cantacuzino.
Dar in aceasta epoca, and tocmai datonta a uraganului de idei
navalitoare, incep sa se clespart5 diversele aspecte ale activitatii,
mintea lui se grefeaza pc tot universul mentem inserere mundo.
Aceasta este particularitatea lui. Literele si filosofia, stiintele naturale,

muzica, artele plastice, problemele sociale, toate le cunoaste, dar

nu numai din muzee, din carti, din sali fumurii de universitate. Marea it invat5 zoologia marina ; ampul si muntele, botanica ; anticarale cu istoria mucegaita din ele, arta ; gloatele de muncitori nadusiti
in intruniri, lupta. Aptitudinea sa creatoare universala alAturatA
darului de intelegere universala 1-a scApat de diletantism ; de dispretul distant al omului superior i -a ferit optimismul s5u activ.
Cat a folosit fiecare discipline, din facultAtile crescute si Inva1) I. Cantacuzino : In amintirea lui I. Radovici, I Viata Romaneascl , An .

88

1210 laT-1 1 ONDAT111.0It 111;(.11,E

tate .de celelalte discipline, este de necrezut : ochiul rafinat al artistului pricepea la microscop nuante nesimtite de ochiulucenicului:
vointa exercitata in actiune determina in cercetan stuntifice simplificari pe care pecdpedantic detaliului nu le banuesc ; imaginatia si fantezia lui urmante de marile opere de arta ii dadeau in expenente curaml necunoscut de runnier! ; omul de stunts prindea in arta
raporturi pe care artistul nu le simte ; spiritul stiintific filcea din actiunile sociale experiente precise de laborator. Dar, complexitate
in complexitate, omul de stiinta este el insusi un amalgam de savant' : botanist egal cu marn specialist', zoolog, biolog, medic
cu intinse cunostinte de fizica si chimie. Bacteriologul vedea cu
ochiul morfologului ; imunologul cugeta fenomenele in cadrul biologiei generale ; clinicianul dicta problemele bacteriologului. Unei

formatiuni atat de particulare nu-i putea rAspunde cleat o opera

cu totul particulara. Vom alga sa caracterizam s specificul P in cele
dou5 categont de man inf5ptuin : opere de tiintd purd si opere sociale.

Pentru intelegerea S unicului * in opera stiintifica a profesorului

Cantacuzino, vom lua un exemplu dintr'o suta.
In urma accidentului dela Brig, profesorul asista la sfortarile
nereusite ale chirurgilor. Pentru ce a tesutunle lui osteoide s nu
absorb sarunle de m Pentru ce calciul nu precipita in tesutun,
pentru formarea calusului?Precipitarea calciului, sa fie ea datorita unei
simple modific5n a p. H. ului din tesutun, cum spune Hofmeister?

SA fie datorita aparitiunn de celule cu proprietati noun, cum creel

Prenant si Rapkin? S5 fie datorita aparitiei unui ferment solubil?
Astacus Fluviatilis - care p5rAsind la un moment dat carapaces
ca si cum ar pArAsi un Beget de m5nusa s apare ca rac moale,
pentruca la cfiteva ore mai tfirziu, and tegumentul sau s a intant,
sa revin5 iarasi in haina sa solidi - este ales ca animal de cercetare i). Lucrarea incepe si roadele sunt repede culese. Se constat5
a plasma de Astacus normal nu turbura solutia de clorura de calciu
Sin vitro) ; pe and, din contra, acelasi lichid provenit dela un Astacus
in perioada caderei crustei, cap5t5 periodic proprietati precipitant,..
Variatiunile p. H. ului n au nici o influents asupra acestei actiuni,
pe and incAlzirea la 56 slabeste mult aceasta actiune precipitant5 :
este vorba probabil de un ferment. In timpul cadeni crustei, in cuticula lamelarti spar striatiuni in palisad5, determinfind aparitia de
canalicule separate prin septa ; in epiteliul care urmeaz5, citoplasma
I) I. Cantacuzino : Conzptes Rendus de la Soc. :e Biologie, 5932 si A. Dialboviceanu : These pr.;sentle a la Faculte des sciences de 1' Universal de Strassbourg

5g32, Masson ; lucrare in parte inspirati

4i

dirijata" de prof. Cantacuzino.

PILOYESURUL CANTACITZLNO

Fg

ee striaza, formand in continuarea canaliculelor cuticulare, canalicule citoplasmatice, separate ;nue ele prin e colonade in forma de
diabolo N. Toate aceste canalicule sorb din # lacunele pline de Itchtd
ale dermului a sarurile solubile de calciu, provenite din rezerva de
calciu (gastrolite) st le pompeaza in cuticula imbibata cu substanta
precipitants. Cand calciul solubil ajunge Ia o anumita concentratie,
el este precipitat de fermenti si carapacea de Astacus se solidificg.
Experienta terminate pe rac este continuata pe calm cu tibii fracturate. Se constata ca sangele transports calciul din rezervele calcare spre locurile care trebuesc consolidate. Acolo se acumuleazg
calciul gratie facultatii pe care o poseda tesutul osos de a absorb,
man cantitati de sarun de calciu solubile. Acumularea ajunsa la maximum, substanta precipitants aflata flume' periodic in plasma sanguing a fracturatiilor, precipita sa'runle de calciu. Unei prime prectpitgri ii urmeaza.o mobilizare si un nou transport de sarun de calm ;
apoi o noua aparitie de putere precipitants, provocatoare si ea de precipitari noua si astfel, continuu, pfing la complete saturatiune ci defini-

tive imbibare a tesutului osos cu sgrun solubile. Intrebuintarea

in terapeutica fracturilor umane a serului convalescentilor de fractura are acum un suport experimental. Cu aceasta experienta ciclul
cercetgrilor se inchide pornind dela om s a reintors la om.
cat i met ode Cuprinzfind invatatura tuturor stnntelor lucrarea apace ca un areopag luminos, in care Fizica, Fiztologia.
Chimia, .Zoologia si Medicine ist dau mina intru cercetarea unei
chestiuni de biologie generals. Inventia insasi in aceasta ope.5 este
cand de chimist, cand de medic, cand de fiziolog, rand de morfolog :
e ca o admirabila substanta plasticg care is forma miscgtoare a subiec-

tului in cercetare, se metamorfozeaza and el se metamorfozeaza,

ii invalue variatele
aspecte, pang la intreaga lui cuprindere. Impreuna
n
cu inventiunea, toata structura lucrarn este complexa : aici e facuta
dintr o materie supla ca spintul fiziologului care vede totul in
miscare ; aici dintr o substanta m
ca spiritul istologulut
care priveste viata in cristalizare ; cand socotesti ca lucrarea vizeaza
particularul, asemenea operei.morfologultn, vezi ca tinde snre gene-

ralitate, ca o cercetare de btolog ; scanteind de imaginatia si fantezia naturalistului, are totusi logica stransa a chimistului ; e minutioasa, dar minutiozitatea ei nu stramteaza onzontul ; e adfincg, dar
cugetarea nu-i impiedica actiunea ; ego lucrarea este o actiune precisg. desvoltatg intre fractura dela Brig si tratamentul et logic.
0 cercetare de natura aceasta trebuia sa creasca incalcita ; din
contra, dela inceput ping Ia sfarsit, to uimeste drumul.et drept : nu
aluneca pe pantele problemelor insolubile, nu trece prin mu de in:
fundatun ; nu e o cercetare tentacularg ; intre. inceput si sffirsit, aici
un ocol. Lncrarea se desvolta linear, ca:o elegantg demonstratie de
zeometrie. Universalitate si complexitate, sensibile in structure in-

90

RE%

ISTk 1,1:NDA111Lolt RE(.ALE

sari a fiecgrei pagini, alaturate unei impresionante simplificari, iata

trasaturile lucrarii luate ca exemplu, ca si a intregii opere a profesorului Cantacuzino. Aceastd universalitate exacta, complexd prin
structurd, dar simplificata in executie ii este atit de proprie,

incit ma intreb tine in momentul de fats ar fi putut duce la bun.

sfirsit aceasta opera?
Dar mai e o trasatura comuna intregii lui activitati stiintifice.
Cu toat5 diversitatea ei, opera se rezuma la cinci - sase probleme cercetate dealungul vietei : problema holerei, studiata patru zeci de ani
in sir, imunitatea la vertebrate si nevertebrate, la care a lucrat cam tot
atita vreme ; chestiunea scarlatinei, a tuberculozei, a leprei. Dupa cum
prin variatele fapturi ale marii strabate acelasi curent, prin mai toate

aceste teme trece suflul mare al unei singure intrebari: care e mecanismul imunitatii ? In problema aceasta insa, Cantacuzino are optica
sa proprie. Printr un singur exemplu vom intelege cele ce urmeazd.
lard trei grupe de fenomene fara legAtura aparenta intre ele. Primul fenomen 1) : epiploonul vertebratelor superioare, organ fara fibre
muschiulare i fara miscarile de reptatie proprii ale amibei, printre
intestinul
alte proprietati, se orienteaza selectiv ca re locul unde m
este vim% 1i fixeaza unele particule inlaturgnd pe altele. data ajuns
acolo, prinde contact cu marginile plagii ; leucocitele epiploonultu
invadeaza zona fibrinoasa etalata la suprafata plagii i curate regiunea
de bacterii. Nici un mecanism nu explica aceasta inteligentei, cum o

numea Cornil, care indrumeaza epiploonul spre plaga. Al doilea

2) : o bacterie patrunsa in circulatla unui vetrebrat este

fenomen

inconjurata intr'un manson de plachete ; astfel implachetatti e dusa in

ficat, plamani, spline, apoi distrusa sau eliminate : este functiunea

antixenicd a plachetelor. Dace animalul a fost prealabil imunizat,
bacteriile sunt aglutinate separat, plachetele sunt aglutinate i ele,
dar in alte grupe i implachetarea nu mai are loc. Functia antixenica
a plachetelor, in acest caz, pare discutabila. Al treilea fenomen : Urnele, acele elemente ciliare libere in lichidul cavitar al Sipunculului,
fac un triaj intelept : cilii for atrag in virtejul miscarilor tor, bacteriile,
pudrele colorate, grauntii de nisip, pe cfind elementele proprii sipunculului (hematii, elemente sexuale) sunt respinse. Impreuna cu VIZ:s 3)

a argat ca e vorba de un fenomen electrostatic : urnele, hematiile,

I) I. Cantacuzino et Eugenie Soru : Recherches sur le rnecculesme de r accolenient de l'epiploon. e Archives Roumaines de Pathologic Experimentale et de
Microbiologie F, T. IV.
2) Cornelia Popescu-Combiescu : Recherches sur le role des pia queues (Pre-

mier et &tune= miinoire). 4 Arch. room. de Path. et de Micr. (. Lueriri in

pane inspirate *i interpretate de prof. Cantacuzino.
8) T. Cantacuzino et F. Vles. a Archives de physique .biologique 4, T.
III 1423.

niorEson CIL

CA WA( 1711N 0

9/

elementele sexuale cu maxi sferule, au aceeasi incArcAtura electrica(+)

si merg toate Ia catod ; elementele straine atrase sunt incarcate()

merg Ia anod. Particulele astfel prinse de cili sunt inglobate inteo
secretie.viscoasa in care ulterior patnmd fagocitele lichidului cavitar.

Land sipunculul este imunizat, se mai adoga un fenomen nou : in

sAnul substantei Viscoase secretata de urne, se petrece, in afara
leucocitelor, o energicA transformare a bacteriilor in granule : e
un adevarat fenomen bacteriolotic, de tipul fenomenului lui
Pfeiffer.
La lumina acestor cercetAri f Acute pe Sipunculus nudus, gase*te

in experiente rAmase celebre, cheia deplasArii selective a epiploonului : intre epiploon a; intestinul lezat exists o diferenta de potential de 58 milivolti (normal 8). Epiploonul - polul pozitiv - si punctul
lezat -polul negativ -reprezinta cele doua extrenutAti ale unui circuit in
care polul negativ are un potential mult inferior. AceastA diferentA de

potential este suficientA pentru a determine orientarea, oprirea, si

luarea de contact prelungit a membranei seroase cu punctul lezat.
Contactul urnelor cu bacteriile e datorit diferentei de semn electric.
contactul epiploonului cu intestinul lezat e datorit diferentei de potential, ambele fenomene electrostatice : e cazuri particulate ale unui
aceluasi mecanism care s'ar irztalni pe toate treptele seriei animale s.

La lumina observatiilor facute pe Sipuncul, el reia si studiul

rolului plachetelor in imunitate. Plachetele animalelor imunizate
Si bacteriile sunt aglutinate separat, 1 ambele masse aglutinate
sunt duse de curent in aceleasi organe. In momentul and
plachetele, foarte fragile, sunt topite, apare brusc o trans-

formare granulara a bacteriilor, de tipul fenomenului lui Pfeiffer.

Explicatia plachetele distrugandu-se, rezervorul de anticorpi pe
care ele it contin intotdeauna, s'a deschis ci s'a virsat in foDATE BIOGRAFICE
ION CANTACUZINO.

Nascut In Bucuresti, la 25 Nocmbrie 1863. Tata! sau, Ion Cantacuzino,

jurist, fusese ministru sub domnia lui Cuza. Mama sa, Maria Cantacuzino
niscuta Mavros, flica Gencralului Mavros, ajutorul lui Kisseleff. Generalui
Mavros este seful carantinelor. Colectiile sate de arts au alcltuit primal
nucleu al muzeului dc antichitati.
Rana la x6 ani, Ion Cantacuzino a invAtat acasi, avand ca profesor de greaci
pe Papadiamantopulos, de lirnba francezi pe Rolland si de lanai pe profesorul
Opitz dela Berlin.
1879. Pleac3 la Paris, la licrul Louis-le-Grand, snide dupi putini vremt
tsi treCe bacalaureatul. Are ca profesori pc Debacle si Poyard (marele elenist).
Este coleg qi prieten cu Joseph Bedier, Andre Suares, Rornain Rolland, Hadamard (marele matematician), Savard (dela Dijon), Pottecher.

92

ICE% ISTA EUNDATELLOR REGALE

carul unde se desfAsura procesul reactiunii inflamatorii. Este, spine

prof. Cantacuzino, 4 un complex adaptativ care amintecte foarte exact
pe cel ce se realizeazd in contactul urnelor sipunculului imunizat contra

antigenului bacterian . Ttei .enomene deosebite sunt coordonate

in felul acesta intre ele si legate prin mai mult decat un punct comun.
vie un
Apare in acest mod sub diverse aspecte, in intreaga scars a view

acelasi mijloc de apArare : o impletire a ceea ce numea el Imunitate

de contact, cu imunitatea humorala si celulara.
Acest fel de a lumina un fenomen prin altul si mai ales de a
vedea fenomenele particulate in cadrul general al vietii, de a
gasi la fiintele inferioare nu identicul, ci a echivalentul mai mult sau
mai putin degradat al proceselor complexe gdsite la animalele superioare 5,

si de a glisi in viata acestora corespondentul fenomenelor simple

dela fiintele inferioare - strabate intreaga sa operA, facand-o sa

tin& spre unitate, si dindu-1 un profund sens filosofic. Este

desigur opera in care continu e cAutat permanentul sub aspectele
n
ale view, in care fapte complexe sunt reduse la elementele
lor, una din cele mai insemnate pagini de filosofie stiintificil a
vremn.
In felul acesta, ceea ce era haotic a uragan de idei si de pasiuni ,
a lost stApinit Intr'un tot armonios.
lea cateva din rezultatele publicate in nenum5ratele sale comunicSri, adevarate a comunicate de victorie . In lucrarile asupra Holerei : realizeazg vaccinarea bucala'in contra acestei infectiuni, stabilind astfel, Inca din 1894, posibilitatea vaccinani per os, redescopent5 de cercetiltori vest*, abia in timpul din urma ; arata importanta alteratiilor fiziologice banale ale mucoasei intestinale in patogenia acestei boale ;. dovedeste producerea de anticorpi juctind un
rob in alcatuirea unei imunitAti locale - chiar in peretele intestinului ;
1385. Este licentiat in litere si filosofie. Vine in tari sa-si faci serviciul militar la un regiment de geniu, la Jilava.
1886. Pleacl din nou la Paris.
1887. Se inscrie la Stiinte naturale si la MedicinA.
1188. Se duce pentru prima oars la Bayreuth.
1891. Licentiat in *tante Naturale, in Sorbonna - Profesorii sal : Yves De'age, Mathias Duval, Dastre, Bonnier si Velain. Lucreazi vara la Roscoff Inca
din 1887 (de atunci, panA cand a murit, a lucrat acolo in fiecare vara, gall de

1917). Prin Kowalewski 11 cunoaste pe Metchnikoff si incepe lucrul la Institutul

Pasteur. In acelasi timp este extern in serviciul lui Dujardin-Beaumetz si Luys.
1894. Doctor in MedicinA cu teza asupra holerei : Q Recherches sur in mode
de destruction du vibrion cholerique dans l'organisme. Contribution a l'etude
4e l'inununite *. Este numit Profesor de .morfologie la Iasi. Face in acelasi timp
si un curs de Geologic. Studiaza cu studentii fauna apelor si sesurilor din jurul

Iasilor. Initiaza studentii in tehaica microscopiei. Practici medicina gratuit,

PROFEBORIIL CANTACUZINO

93

stabileste definitiv eficacitatea vaccinului antiholeric larg discutata

pfinl.atunci (1913). VaccineazA la Zimnicea tot corpul IV, care fusese invadat de holera ; ca urmare, in Moldova s'au wit doar patru

cazuri de holerk toate la nevaccmati.

Acest exemplu, impreuna cu altele de acelasi fel, formeazA (=area
experiencd romdnd care ne-a furnizat doctunente epidemiologice de o
valoare considerabia Aceste cdteva observafiuni, pe care le rezumdm
aid, sunt In stare sd rivalizeze cu cele mai frumoase experience care
s'au Ocut vreodatd intr'un laborator *. (A. Besredka, s La vaccination
anticholerique *, 1922).
In cercetdrile asupra scarlatinei, reuseste pentru prima oars
(1911) sa transmits infectia scarlatinoasa maimutelor inferioare
(Cercopitecus Cephus, Griseoviridis, Macacus Rhesus, sinesis)

animalelor de laborator mai mici (iepuri) deschizind calea cercetarilor experimentale in aceasta infectiune ; sugereaza pentru
fjl

prima oars ideea ca scarlatina este o boala datorita unui virus filtrabil,
deoarece materialul infectant pentru maimute nu continea in multc
cazuri nici un fel de bacterie (1911) ; probeaza ca prezenta aglutininelor pentru streptococul hemolitic in serul scarlatinosilor - prin-

cipalul argument al sotilor Dick si al cercetatorilor americani care

considers scarlatina ca datorita streptococului hemolitic - nu este
o probA valabilA intru sustinere a acestei conceptii, deoarece orice
bacterie puss in contact cu produse de scarlatinos filtrate, devine
aglutinabila prin serul scarlatinosilor (1925). Este fenomenul lui Can tacuzino (confirmat de Martin, Lafaille, Zoeller si Meersemann),

de cel mai mare interes biologic, care a zdruncinat ipoteza cercetAtorilor americani, dfind un puternic sprijin celor ce sustin originea
scarlatinei prin virus filtrabil.
In studiul, imunitdrii la nevertebrate, rolul profesorului Cantacuzino
este covirsitor Metchnikoff, in analizarea fenomenului de fagoeland consultatii studentilor si elevilor liceelor din Iasi. Cunoa.ste pe Ibraileanu
Krupenski, Kilimoglu, George Diamandi, cu care se imprieteneste.

1896. Paraseste Iasul si revine la Institutul Pasteur, in Laboratorul lui

Metchnikoff. In acelasi an se cAsatoreste cu d-soara Elena Bals.
1901. Profesor la Facultatea de MedicinA din Bucuresti. Instaleaza Laboratorul de Medicina Experimentall.
1904. Incepe prepararea serului antistreptococic. Infiinteaza soc. 41 Arta
Roman a A.

1905. Incepe prepararea serului antidysenteric. InfiinteazA t Revista

Sti-

telor Medicate s. Impreuna cu profesonil Athanasiu infiinteazA sectiunea rominA a Societatii de Biologie din Paris. ImpreunA cu Stere infiinteaza s Viata
Romineasca *, al cArei director este.
1907. Este ales membru al Oficiului International de IgienA (Paris).
1908-10. Director al Serviciului Sanitar. Face legea de organizare a serviciului sanitar. Infiinteaza sanatoriile Bisericani, Barnova, Nifon, CArbunesti.

94

Itk VISTA YUSUATELLOR RECALE

citoza, isi alesese ca fiinte de studiu nevertebratele ; sunt cunoscute

rezultatele obtinute. Nevertebratele erau insa considerate ca incapabile sa raspunda prin producere de anticorpi la introducerea unui
antigen. Profesorul Cantacuzino, descoperitorul imunitatii humorale
in
pe care il are nu numai biologia,
la nevertebrate, arata profitul lens
dar si medicina in acest fel de analiza a fenomenelor de i munitate
humorala. El indica nenumarate cazuri in care anticorpii apar in humonle nevertebratelor ; actiunea acestor anticorpi insa are un caracter mai simplu si mai imperfect ca actiunea anticorpilor vertebratelor. Arata deasemeni ca neregulantatile descurajante in forma
si intensitatea fenomenelor humorale la aceeasi specie sau la specii
diferite sunt datorite nu numai alegern antigenului, care joaca desigur
un rol covarsitor, dar si variatiunilor constantelor chimice ale mediului interior,
nterior, la speciile studiate. Fara cunoasterea prealabila a
acestor constante studiul risca sa ramana steril.
El gaseste la aceste animale, pe lfinga preze.nta imunitatii humorale (prin anticorpi) si a imunitatii celulare (p
(prin fagocitoza),

existenta unui tip intermediar care nu fusese cercetat cu atentie

p5na Ia el : imunitatea de contact, in care reactiile se petrec in afara
celulei, dar in contactul el imediat (actiune paracelulara). Se intfimpla
chiar ca proprietatile aglutinante nou capatate pe urma imunizani, nu
se manifests chiar in humori, , dar in contactul i mediat al celulelor,
ceea ce nu se observa la animalele neimunizate. Cateodata aceasta
aglutinare de contact nu apare decal la nivelul celulelor prealabil
'ranite (aglutinarea si topirea spirochetilor Drosophilei in contact
cu celulele lezate ale epiteliului intestinal) ; cateodata aceasta aglutinare prin contact nu e datorita anticorpilor, ci fenomenelor de
ordin electrostatic (cazul Sipunculului nudus). Aceste rezultate 1-au
permis interpretarea stralucita a cfitorva fenomene de imunitate in
sean vertebratelor superioare (rolul plachetelor in imunitate, expli-

carea dinjani selective a epiploonului). Dar acestea nu erau deck

doua cuceriri pe calea noun pe care o deschisese : caci, spunea el, oprobabil cd forte de acelasi ordin joacii in fenomenele de adsorptie care

se petrec in sdnul tesuturilor si humorilor, un rol intins si pand aici

abia bdnuit .
Din initiativa lui se infiinteaza si sanatoriul Filaret. Infiinteaza laboratoare
regionale de bacteriologic - Craiova, Galati, Constanta, Iasi, Sulina. Impreuna
cu profesorul Atanasiu infiinteazax Archives de Biologie

4.

Membru corespondent

Ia Societe de Pathologie Exotique (rgog).

1912-13. Incepe prepararea vaccinului contra febrei tifoide si a holerei
asiatice. Trimite o misiune In Bulgaria pentru combaterea holerei, certita de
Bulgari. Este mobilizat medic locotenent. Este apoi seful serviciului sanitar at ar-

matei intregi insarcinat cu oprirea invaziunii holcrei in tars. Organizeaza carantinele dela Zimnicea unde vaccineaza Corpul IV de armata. Este numit
membru corespondent strain la Societatea de Biologie din Paris.

UFESOI:

AlcrAc U/.INO

95

In cercetdrile asupra leprei aratA ca filtratele de leprom sterile,

introduse intraperitoneal la sobolani albi dau o boalA cachectizanta ;
Pe masura ce timpul trece, bacilii leproi apar si se inmultesc in cavitatea peritonealA a animalului ; bacilul lepros nu ar fi decat forma
vizibila a unui virus invizibil. In felul acesta, el pune bazele leprei
experiementale si da cercetatorului posibilitatea sa cultive 0 in vivo
bacilul leprei, necultivabil 0 in vitro >.
In afara de aceste grupe de cercetari, semnaleaza, descrie .5i individualizeaza o entitate morbida necunoscuta : Icterul cataral epidemic; studiaza actiunea patogena a bacililor Koch degresati
*1 a paratuberculosilor, cerceteazA imunitatca in spiriloza gastelor,
actiunea serului hemolitic asupra globulelor rosii si face serif intregi

de lucrari in care se stabile,te tehnica cea buns pentru imunizarea

ammalelor producatoare de seruri terapeutice.

Cu doua exemple vom prinde ceva din taina care da un caracter

unic operelor sociale infaptuite de Profesorul Cantacuzino. In primul

exempla, inteligenta si vointa par a fi autorii operei ; simtirea pasionatului iubitor de oameni ajuta din umbra.
In 1904, laboratorul universitar, cu un buget de 6000 lei, cu un
director, un sef de lucrAri, un preparator, un laborant, un grajdar,
poate instrui 20 de studenti, permite cercetarea stiintifica a patru
savant', este o fabrics de ser antistreptococic cu trei cai. Mica scoala,

mic focar de cercetari, mica uzina. In 1905, laboratorul isi is sarcina prepararii serului antidizenteric: bugetul creste cu 2000 lei,
personalul cu doi preparatori, numarul cailor cu Base. Studentii
se inmultesc, cercetatorli se formeaza, experientele aduc roade. Se
infiinteaza 0Revista $tiintelor Medicale . In 1908, laboratorul mai
capata 4 asistenti, uzina 16 cai. Ca dintr'un astru se desprind satelitii ; laboratoarele regionale de bacteriologie dela Craiova, Galati,
Constants, Sulina, Iasi - si astfel, rand pe rand, micul laborator,
luandu-i in 1910-1913 sarcina prepararii vaccinului contra febrei
tifoide si holerei aziatice si infrangerea unei epidemii de holera care
19/4-1J. Incepe prepararea serului antidifteric. Infiinteaza Actiunea Nationala Impreuna cu pirintele Lucaci, Nicolae Filipescu, Take Ionescu. Plead
la Paris cu doctorul Costinescu ; acolo Intalneste pe George Diamandi ; lmpreuna cu Comitetul Franco-Roman (Presedinte Lacour-Gayet) organizeaza
conferinte de propaganda. Scrie articole privitoare la revendicarile nationale
romanesti in reviste franceze (Revue hebdomadaire, etc.). Apoi plead in misiutr. in Serbia pentru combaterea tifosului exantematic.
1916. Organizeaza o expozitie retrospective de gravure a Societatii Grafica
Romans, la Bucuresti. Este mobilizat medic colonel.
1917. Se infiinteazi Directoratul Sariatatii Publice Civile si Militare al carui

y6

}LEN ISTA FUNDATII EAR REGALE

invada ; lufindu-si in 1916 sarcina prepargrii serului antidifteric,

in 1917 satisfacerea cu seruri si vaccinuri a armatei romfine si a

celei rusesti ; in 1920, prepararea serului antimeningococic si
funigangrenos, ajunge, prin legea din 4 Apriile 1921, marele

laborator, Institutul Cantacuzino, cu intins local de uzina (1924)

simplu ca o haing de lucrator : el invatg anual 200 de studenti, specializeazi 20 de medici, intretine 9 bursieri, 2 reviste stiintifice (q Revista
Stiintelor Medicale e, s Archives Roumaines de Pathologic expe-

rimentale et de Microbiologie s), un mic laborator pentru cercetaton romfini la Roscoff, preparA 100 de varietati de seruri si vaccinuri in valoare de 35.000.000 lei, execute peste 35.000 de analize
gratuite, intretine cea mai frumoasg bibliotecg stiintificg din tarn.
Mare scoalg, mare focar de cercetan, mare uzina.
In al doilea exemplu, simtirea pare a fi autoarea ; inteligenta si
vointa o ajuta din umbra.
In 1923 organizeazg expozitia : h Portretul in gravura francezci s.
Acolo vedeai operile marilor maestri ai gravurii din secolul al
XVI-lea : Thomas de Leu, Granthomme, Callot, ale genialilor
artisti care au fost in secolul al XVI I-lea Claude Mellan, Jean Morin,
Nanteuil, Edelinck si in secolul al XIX-lea Hennouel-Dupont,
algturi de operile sutelor.de maestri ale caror gravuri au farmec mai
modest. Erau acolo figuri cu modelajul fetei scos din incizii apropiate,

altele al cgror aspect molatec era datorit inciziilor depgrtate ; aici

puteai privi gravuri in care efectele porneau d.n adfincimea inciziilor,
acolo gravuri cu farmecul trezit din combinarea inciziilor cu a punctelor ; iata-1 pe Pierre Camus, episcop de Belay : inciziile in toate

sensurile combinate cu puncte, scot pe fata lui efecte de culoare ;

iota -I pe marchizul de Pastoret : fizionomia-i e prinsa din cateva
linii sintetice. Intr'o sale vedeai mai multe stAri ale aceleiasi gravuri, in alta procedeul q aqua-forte *, al ruletei, al litografiei. Erau
laolaltg Istoria gravurei, o $coalg de tehnicg, Istoria gustului epocelor, inteun cuvfint Istoria. Desi in cu totul alte tegistre ale aptitudinilor, institutiile din ambele exemple au mai mult decat un punct
comun. Gravura franceza este o specialitate in gravurg, portretul
in vravura francezg, o specialitate in snecialitate. Expozitiunea redirector este. In aceasta calitate coordoneaza aceste doua servicii. Organizeaza
combaterea epidemiilor de holera, tifos exantematic si febra recurenta si in
felul acesta soldatii revin pe fronturi. Lai Mai, impreuna cu doctorul
Lupu, Trancu-Iasi, George Diamandi, infiinteeza partidul muncii.
1P18. La Spitalul Francez din Iasi, de Saint-Aulaire, ministrul Frantei,
ii remite 'comandoria legiunii de onoare si it numeste in cuvantarea
sa Ambasador permanent al stiintei si constiintei franceze in Romania. s

Dupe pacea dcla Brest-Litovsk pleaca la Paris, unde face parte din Comitetul National, impreuna cu parintele Lucaci, Titulescu, d-soara Vacarescu,

profesorul Marinescu si 0. Goga, aparand interesele Orli. Seful misiunii

PROFESORIIL CANTACITZINO

97

prezenta o mica sectiune stiintifica dintr'un mare Institut de Gravure, intreg cuprins in cartoanele lui si care trebuia sa invete : publicului, bunul gust ; artistilor, tehnica ; pe masura ce gustul s'ar
fi format, ar fi urmat si expozitia celorlalte sectiuni.
In acelasi fel - evident sau invaluit, dupa natura lor, se prezinta
si celelalte infaptuiri sociale : in domeniul igienei publice, Societatile
si sanatoriile pentru combaterea tuberculozei, Serviciul pentru vaccinarea copiilor cu vaccin Calmette - Romania, din acest punct de
vedere, e al doilea dintre toate statele lumii - campaniile antiholerice
si antitifice (1913-1916) - s'a experimentat atunci, in mare, pentru
prima ail inteo armata europeana, vaccinul antiholeric si antitific -,
campaniile antimalarice, antidifterice (1933) antimeningitice (1933),
toate in perspectiva large a conventiilor internationale ; in domeniul
infciptuirilor legislative : legea pentru organizarea ser6ciului sanitar
(1910), legea loteriei pentru crearea unui fond de asistenta socials,
legea pentru regularizarea muncilor in porturi, etc. ; in domeniul
politico-social : propaganda pentru cultivarea masselor muncitoresti
(1896-1905), propaganda pentru sustinerea revendicarilor noastre
nationale (1914-1920) - care 1-a indicat in 1920 ca prim delegat al

tarii la Trianon -, propaganda pentru sporirea relatiilor culturale

franco-romgne culminand in infiintarea Institutului Frantei (1923),
Casei Francezilor (1922), Societatii u Amicii Frantei # (1932) ; in
domeniul culturii artistice : expozitia retrospective de gravure (1916),
expozitia romans de la Jeu de Paume, expozitia permanents dela

Muzeul Toma Stelian, sprijinite sau organizate de el..

In mai toate aceste alcatuiri sunt o serie de trasatun comune :
fiecare din ele a fost create dintr'o necesitate generals si permanents ;
fiecare are un rol educator si productiv in acelasi timp ; fiecare functioneaza dupa reguli precise ; sunt institutiuni stlintif ice. Nici un fast,

in afara de cel necesar productiunii, nici o umbra de interes particular. Toate incep simplu : Institutul Cantacuzino cu trei cal, Inst..
tutiunile contra tuberculozei cu trei paturi, colectia de arta cu cateva
gravuri. In toate este un perfect echilibru intre institutiuni si mijloacele WI 0 trasatura caracteristica este si urmatoarea : pe masura ce institutia formeaza oameni, oamenii completeaza institutia,
romane a Crucei Rcqii, se pune la dispozitia Ministerului de Razboi al Frantei
pentru combaterea epidemiilor in regiunea a XV-a. In aceasta misiune este
ajutat de profesorul Ionescu-Mihaqti, doctorii Tupa, Nasta, Eftimescu, Eugenia Mateescu. Tine conferinte asupra holerei i tifosului exantematic la Facultatea de Medicini din Paris *i la Academia din Marsilia.
1919. Tine conferinte de propaganda pentru afirmarea drepturilor noastre
istorice asupra provinciilor romaneti. Este decorat cu medalia de our a recuno5tintei franceze.
1920. Incepe prepararea serului antimeningococic li antigangrenos. Semnea,5 ca prim delegat tratatul dela Trianon intre Antanta i Ungaria (4 Iunie),

98

REVISTIO IIINDATIILOR REGALE

astfel ca in tot timpul formatiunei este un deplin acord intre sarcinile

pe care asezamintul si le is si roadele pe care le aduce. Institutiuni
stiintif ice cu rol practic si educator, perfect adaptate la mediu, adap-

tind continu mediul la ele, iata o formula care le-ar cuprinde si

in aspectul for static si in cel evolutiv. Daca in loc sa pnvesti o singurg infaptuire, le cuprinzi pe toate, nu poti sa nu exclarni : boggtie
de cunostinte, complexitate. CAci este complexa opera socials, aci
rafinata si sensibila ca un ochi de colectionar,aci avind severitatea
si asprimea celui ce trebue sa opreasca invazia unui dusman, aici
bung ca un parinte, aici abstracts i rece asemeni legiuitorului care
consacra o stare de fapt, aci pasionata ca desfasurarea unui steag,
aci.spontang si instantanee ca energia celui ce opreste in loc holera,
aid' avind incetineala si taraganeala unui profesor indulgent - si totdeauna precisa ca o experienta si piing de iubire.
Dar prin toate aceste vaste creatiuni, cu infatisari diverse, circula
o stranie unitate. Nu este o intimplare ca aceeasi mina care a adus
la not operele Frantei, pline de suflul libertatii, a desfasurat steagul
rou pe cimpiile rominesti, a scos din coliba rece pe tuberculos, lair
la Trianon a asezat vulturul cu doua capete al Cantacuzinilor peste
hrisovul cu plaiurile Ardealului. Este in acest program o unica
filosofie socials cu paragrafele scrise in pietrele fundamentale ale
Institutiunilor, in statutele societatilor, in capitolele legilor.
Preciziune stiintificg, spirit de simplificare, adaptare perfecta
la scop, pentru detalii ; universalitate precisa, complexitate, unitate filosofica pentru ansamblu, sunt cuvintele care se impun si la
capatul acestei analize. In felul acesta si in domeniul infaptuirilor sodale, haoticul 0 Uragan de idei si 'de pasiuni * a fost dominat si transformat intr'un tot armonios.
*

Opera stiintifica, opera socials. Prima creeaza pe cealalta, a doua

se reflects in cea dintii si ambele se intnmesc intr'o minunata unitate : . omul. Nu-i poti cuprinde personalitatea dinteodata. . Cind
.
cugeti la omul de giintd, observator precis si minutios, dar cu viziunea

prin care se consfinteste alipirea provinciilor romanesti stapanite de Ungaria.

Ceilalti delegati ; Vaida Voevod, D. Ghica, Titulescu, Nino Cantacuzino, profesorul Lapedatu, expert istoric, Constantin Antoniade, Mihai Ciuca, Ratitu,
Neculce, colonel T. Dumitrescu, Caius Brediceanu. Intre 5 si 55 Iulie plena
la Spa pentru aranjarea bazelor financiare ale reparatiilor. Este membru asociat
la Societatea de Patologie exotica din Paris.
1921. Infiinteaza Institutul de Seruri si Vaccinuri, prin legea dela 4 Aprilie.
Este numit membru corespondent strain la Academia de Medicina din Paris,
si membru onorar strain la Academia de Medicing din Belgia.
1922. Ia parte la Conferinta Sanitar:i Europeans deli Varsovia pentru In-

PROFESOltIIL CANT ACUZIN 0

99

continua a ansamblului, care prindea dintr'odata imensitatea unei

probleme si iti spunea : incepem cu o singura expenenta ; and te
gandesti la ;eful de ;could : lucra dela egal la egal, primindu-ti sugestiile, entuziasmandu-te cand te vedea sceptic, potolindu-te and
te vedea prea entuziast, lasandu-te sa crezi ca e condus, and conducea, ca el n'a facut mum, and el facuse totul, dandu-ti adeea,
facandu-ti lucrarea, ca to sa o publici. 01 idealul ef de scoala care
socotind ca poti sbura cu propnile-ti aripi, hi dada un colaborator,
te transforma in mic sef, jar el reincepea dulcea povara cu altul mai
Cann- ; cand te gandesti la creatorul de institutii ; intr'o fulgerare a
mintei vedea ceea ce se poste si ceea ce nu se poate, subordona mijloacele planulm si planul rmiloacelor, intr un echilibru desavarsit ;
and te gandesti la profesorul a cant' stunta imbraca cea mai desavarsita forma literara ; and te gandesti cum conducdtorul de oameni, cu

un gest simplu unea pe pnnti si pe lucratori lute() colaborare units,

adaptandu-se mereu materiel umane : sever and materia era dura,
suplu a materia
n era serpuitoare, pentru ca rezultatul sa fie infAptuirea operei, victoria ; and te gandesti la camaradul incununat
de argint, lufind parte la excursule zoologice,
n
botanice,
agapele fratesti, j ocurile studentilor ; cand te gandesti la umanistul,

in ale arm simtun se impacau o fins gravure de Thomas de Leu

cu muzaca lui Wagner, rascolitoare de pasiu m ; and to gandesti di
insufletitorul din al carm foc s au aprins multe talente si cite opere
de arta, era si legiuitorul rece ; cand te gandesti ca cel ce aranja expen
abstracte distingea notele dintr'un acord, Horde dupe miros,

iar .degetele lui catifelate pncepeau calitatea hartillor ; and mech.,

ten ca marele cugetdtor nu era impiedicat de gandire a simta, ca
omul bun nu eta impiedicat de simtire sa lucreze, and cugeti la omul
care in aceeasi clips se.realiza in toate registrele aptitudinelor umane ;

and pnvesti apoi florile tuturor epitetelor care au cazut din cornul
de abundenta
al tarn peste trupul lui mort : curiozitate pasionata,
.
vioiciune, tinerete, nature bogata, gust impecabil, farmec clar,
concis, fin, exuberant, entuziast, optimist, robust, dezinteresat, comunIcativ, scrim, aristocrat, plin de simtul raspunderu, autoritar,
convingator, n adanc, patriot, plin de elan, generos, cu mintea
gradirea epidemiilor dinspre Rusia. Este numit Doctor honoris causa la Lyon.
Efor al Spitalelor civile.
1923.

Infiinteaza Institutul Francez din Bucuresti. Este eful misiunii

la serbArile lui Pasteur. Organizeaza la Bucuresti expozitia : Portretul in Bravura franceza. Este numit membru in Comitetul de Igiena al Ligii Natiunilor.
1924. Institutul se mute in cladirea noun. Doctor honoris causa la Bruxelles. InfiinteazA Maison des Francais.
1925. Este printre organizatorii expozitiei romAxieti dela Jeu de Paume
t,i face prefata catalogului. Este ales membru al Academiei Romane.
1926. Incepe vaccinarea cu B. C. G. care continua, punind Romania in al

REVFTA FUN. DATIILOR REGALE

700

clocot, jovial, glumet, epicurean al ideilor, mun

citor neobosit, spirit deschis, inima calda, sfatos, primitor, plm de
grija pannteasca, exemplar impresionant, om complet, fanatic al cartilor, nobila autoritate, Zeu al bucuriei, Zeu al volosio, intrupare
integrals a puteni vointei si inteligentei omenesti, ram tare de viata,
una sanguin, vitalitate imensa, rege invingator, modestie mareata,
om cu aureola de eterna dimineata, podoaba a omenini, om cu diving
bunatate si juvenile ardoare... atunci intelegi ca toate aceste aspecte
nu erau decat palpain la suprafata dintr'un foc din mare adancime
si foarte puternic, care-I cuprindeau se retra'geau, apareau sub aka
forma, dispareau, spre a lase locul altorpalpain, invaluind mereu
n aceeasi forma : un genial civilizator in cercetare stiintificu alte culori

mereu in

ca, un genial filosof stiintific in lupta civilizatoare, un om bun in lupta.

Actiune in stiinta, actiune in sensibilitate, actiune in domeniul
actiunei. Trupul lui vanjos iradia energie, vorba esea cu energie, cugeta cu energie, iubea cu energie. In camp radea tare cu florile in mans
ca o divinitate a campillor ; la tarmul man' era ca un Zeu cu pumnii
incarcati de meduze ; daca urechea se pleca pe plamanul unui bolnav,
pleoapa lui .strivea.cu .putere o lacnma ; plantele,.animalele, oamenn,
erau cu tool copiii lui. Cand to saruta trupul iti tremura in bratele

lui ; and intra intr o institutie veche, temehile ei de arhive putrezite

se clatinau ; and crea o institutie noua, la focul lui oamenn diversi
se uneau ca metalele protivnice ; in Moldova razboiului, era in acelasi
timp in cele patru unghiuri, cu cnvatul in haine. Era atat de stapanit
de tot ce cunostea, ca izbucnea, dar stapanea atat de bine tot ceea ce
cunostea, ca izbucnea ca o forts calms, ca un izvor de fluviu mare. Ii
placea sa intre direct in lupta, cot la cot cu lucratoni. II vad in 1917,
in spitalul in flacari, cum isi face loc, cum imprastie cu un gest larg
laborantii piperniciti, cum cuprinde enormele autoclave de fer care
in bratele lui par jucarii. Insasi cercetarea lui stiintifica era ca .o lupta
corp la corp, cu un uas
n nevazut, care tine valul de obscuritate pe
lucrun. Cand expenentele nu-i reueau, vorbea tare, cu indAranicie.
n
din Bretania. adevar,
Intr,
Regina Maria il vedea ca pe un
iti &dea impresia ca e in lupta cu fortele naturn : mare, foc, inertie
doi ea rand printre statele vaccinate. Membru asociat la Societatea de Biologi
din Paris. In drum spre Roscoff, gray accident in gara Brig, in urma clruia isi
fractureaza ambele gambe.
Archives Roumaines de Pathologic experimentale et
1928. Infiinteaza
de Microbiologie %. Sub presedintia sa, consiliul de administratie at Culturii
Nationale editeaza clasicii roman (Eminescu ai Caragiale in editii critice complete si adnotate).
1929. Membru asociat la Academia de Medicina din Paris.
1930. Doctor honoris causa la Montpellier.
1931-37. Face parte din guvernul N. Iorga, ca ministru al SAnItkii

PEUFESORUL CANTACUZINO

. or

umana sica era mai mare ca ele. Pentru un om ca el, Blake a scris :
4 o energie, suprem deliciu! # Intro zi albastrg, in Istria, intinzind
mina spre oglinda Adriaticei 1-am intrebat : Ng place?* A intors capul
si mi-a raspuns : e mie asta -mi place! # Era pgmintul coastei ciufulit

de pietroaie, cu molifti chirciti, cu brazi cocosati : .viata in luptg

cu asprimile climei. Atunci am inteles sensul.intregel acestei vieti :
Cantacuzino cel inconjurat de lume, Cantacuzino cel bogat, era si el
un singuratic. Acum milioane de ani, in prezent, in viitorul cel mai
ndepartat, pe frontul unde se da lupta intre om si necunoscut este
aceeasi china aspra, aceeasi viata in frig, aceeasi izolare ; din singurgtate si-a scos iubirea de oameni, din severitate si-a scos bucuria, din

intuneric victoriile pe care le-a smuls naturii.

Forta protivnica ce pindeste pe toti binefacatorii omenirii I-a
lovit in doua randuri. Intii la Brig in 1926. Pe el, care lua meridianele in picioare, l'am vazut zidit in ghips, tintuit in e buloanele #
chirurgului, legat in e gutiere e. Vazindu-mg, m'a intrebat : 0 stii
care filosof antic spunea : e Durere, nu esti cleat o simplg vorbg e!
Apoi studia pe harts o expeditie de studii in Indochina. Biruise!
La 5 Ianuarie 1934 a cazut a doua oars. Mina lui vanjoasa incerca
sa inlgture o greutate nevazuta de pe piept. Dacg in noptile de veghe
prietemi ar fi privit spre coastele lui indurerate, ar fi vazut un colosal vultur negru. Iar cuvintele pe care atunci nimeni nu le mai intelegea erau poate, in strgvechea elena, frinturi din imnul Promethean : 0 0 Aither in rmscare! o lumina comuna tuturora! Priviti
cu ce inichitate sunt lovit si sufgr 1 *
Tara i-a facut funeralii nationale. Intr'un elan unic, in iarna care

indepartase unghiurile tarii, om cu om, s'a steins, s'a imbulzit,

unul sa is locul celuilalt, sa poata macar o clipa atinge ciPublice. Face legea loteriei de stat, pentru crearea unui fond de asistentA
socials, si legea organizatiei muncii in porturi. Lucreaza la o notia lege sanitael. Ales membru in Biroul International al Muncii din Geneva. Presedinte
al Societatii de Hematologie la infiintarea ei. Presedintele Congresului International de Istoria Medicinei. Este ales Membru corespondent la Academie des

Sciences. Infiinteaza Societatea Arnicii Frantei. Este numit Doctor honoris

causa la Facuitatea de Medicina din Atena, unde tine cateva conferinte si pune
bazele 4 zilelor medicale interbalcanice *,
1933. Presedinte al SocietAtii de Istoria Medicinei. Membru onorar la Societatea de Biologie din Paris. Prezideaza Congresul de Tuberculota la Cluj 4i
propune 1. fiintarea Ligii contra Tuberculozei. In Noetnbrie tine o serie de
conferinte in sudul Frantei, la Bordeaux si la Montpellier.
1934. La ix Ianuarie, Doctor honoris causa in Bordeaux.
La 3 si 4 Ianuarie prezideaza Comitetul pentru punerea bazelor Ligii
Antituberculoase.
5 lanuarie, cade bolnav de pneumonic.
Inceteaza din viatl la 14 lanuarie, ora 14 si jumatate.

102

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

criul acestui mare, binefgcator. Adevarata trecere in nature insa sa

facut departe, intro zi cu soare, unde printre doua stincr sparte, un
timanverde saruta marea. Acolo a venit Sipunculus nudus, Astacus
fluviatilis, sepia cu cerneaI5, meduza cu clopot, anemona de mare,
pqtn cu czot ferastrumt,.pasgrea motata, bursucul.cu pa'matuf *On
vesele porturi Warm volop, hamalii vigurop, toll anornmn wino,
top, sa-1 vada incununat de alge i de coral, la sArbAtoarea infrAtirn
universale prin moarte, pe cel ce visase infratirea universals prim

mtg.

GEORGE MAGHERU

IREDENTISMUL

IN SCOALELE DIN UNGARIA

Propaganda revizionista maghiara a cuprins dela inceput chiar in
raza ei de actiune scoalele de toate categoriile. Conducatorii Ungariei vad in generatia care se formeaza acum marele rezervor de
energie nationals care va reface granitele milenare ale patriei.
In 1920, Liga pentru apararea integritatii teritoriale a Ungariei
tipareste brosura 4 Nem ! Indrumare pentru scoale a, scrisa de invAtatorul de stat loan Haler. In prefata acestei Indrumari a, cetim :
a

Deci iredentisrn maghiar in scoala primara!

Scoala nu trebue

sA is cunostint5 de Ungaria ciuntita ; a instrui elevii on a-i face sa in-

vete despre teritorii pierdute, inseamna tradare de patrie, pentruca

acestea sunt teritorii numai ocupate,
jar, caracterul definitiv al acestei
.
ocupatil nu-1 putem recunoaste mciodata a. Brosuri da instructiuni
membrilor corpului didactic cumsa predea in scoale, insens iredentist,
geografia, istoria, cfintul, economia politicA, cetitul, istoria naturals ai matematica. Privitor la predarea geografiei, 4 Indrumarev>
scrie (pag. 10-11) : 4 Daca chiar ar exista o mie de tratate de pace,
copiii maghiari nu trebue s5 invete ca Tirnisoara, Aradul, Clujul,

Oradea, Kosice, Bratislava, Zagreb, Fiume sunt orase rominesti,

sfirbesti, cehe si italiene ti ca Transilvania, regiunile sudice, nordice
si de vest sunt teritorii ale unor state strAine. Precum am invAtat
pfinA acum 71 judete, asa vom face Si in viitor.Zadarnic e si Versailles,
si Neuilly,
intreaga Antanta ; judetele maghiare sunt 71 la numar,
.
Cu

unul mai putin 5.

Asociatia prof esorilor secundari * din Ungaria a publicat concurs

pentru cel mai bun Catechism national maghiar *, al carui scop ar

fi educatia patriotic a tineretului scolar. Premiul intfii a fast obtinut de lucrarea Catechismul national maghiar * al profesorului
Ioan Karolyi. Cartea a apArut in editura Asociatiei Prof esorilor secundari, in 1922, cu prefata scnsA de presedintele asociatiei amintite.
Catechismul este scris in forma obisnuitA cu intrebAri si rAspunsun - a catechismelor din care se preda invatarnfintul religios in

; 04

ELVISTA FUNDATIIIR REGUALE

coale. Rostul acestui * Catechism national * i1 defineste autorul in

raspunsul la intrebarea intaia. a Ce este catechismul national maghiar ?*
- Raspuns : u Catechismul national maghiar este glasul de protestare al dreptatii maghiare batjocorite si rastignite pe cruce la Trianon.

Scopul lui este unirea tuturor inimilor in nazuinta de a reface frontierele istorice ale patriei si de a elibera pe fratii cazuti in cninta
robie >>.

Reproducem cateva *intrebari s impreuna cu < raspunsurile

tor, pentruca ele caracterizeaza spiritul in care, cum vom vedea, se
face instructia in scoalele publice ale statului vecin.
Intrebarea 8 : *Natiunea maghiara are drepturi asupra teritoriilor deslipite prin tratatul dela Trianon ?*
Raspuns : *Natiunea maghiara are dreptul, tot atat de indiscutabil, la teritoriile pierdute prin tratatul dela Trianon, cum it are oncare stat european, cu aceeasi vechirne ca Ungaria, la teritoriul sau v.
Intrebarea 30 : Avut-au statele vecine drepturi istorice sa ocupe
tdritoriiie care le-au fost cedate prin tratatul dela Trianon ?*
Raspuns : u Nu au avut. Aceste teritorii sunt parti intregitoare
ale tentoriului milenar al Ungariei ; ele nu au apartinut niciodata
statelor vecine. Statele succesorale nu sunt formatiuni create de
cauze istorice, geografice si economice. Pe ele le-a creat pofta de
jaf (rablovagy), violarea aliantelor si tradarea, revolutia din Octombrie (e vorba de revolutia lui Karolyi din Octornbrie 1918) i
comunismul ; formarea for a statelor succesorale) este o paging rusinoasa in istoria ornenini 5.
Intrebarea 80 : u Ne putem noi impaca cu ciuntirea patriei
noastre ?))

Raspuns : * Gloria trecutului si prezentul jalnic protesteaza

numai la gandul impacarii cu aceasta ciuntire. Maghiarul cinstit
nu se va putea impaca niciodata, niciodata cu ciuntirea patriei
noastre 5.

Intrebarea 81 : *De unde si dela cine putem astepta schimbarea

soartei jalnice a patriei noastre *?
.
Raspuns : ((Nu dela resemnarea in cumplita situatie actuala,
pentruca aceasta ar fi identica cu gandul mortii ; nu dela intelegerea,
sprijinul si protectia marilor puteri ; nu dela nadejdea prabusiria

statelor succesorale din jurul nostru, ci numai dela noi, dela puterile noastre, dela convingerea nezdruncinata cal maghiarimea units
pentru salvarea vietii ei, deci pentru realizarea celui mai slant scop,
va putea intoarce cu puterea bratelor ei soarta norocului din fagasul
dezastruos pentru noi, de azi 5.
Ideile pe care le gasirn in lucrarile acestea, care nu au caracter
oficial, stapanesc i mstructiunile oficiale. Astfel programa analitica
i instructiunile pentru scoalele primare catolice intocmite de Episcopatul catolic maghiar in conferinta tinuta la 17 Martie 1926, vor-

IREDENTISMUL IN S(OALLLE DIN UNGABIA.

I05

bind la pag. 185-190 de invatarnantul geografiei, prevad pentru

corpul didactic urmatoarele : Frontierele dela Trianon nu constitue

o piedica pentruca intreaga Ungaria Mare sa fie predata ca o unitate naturals, indivizibila i inseparabila... numai dupa ce copiii
vor cunoate intreaga Ungaria Mare, le vom descoperi in toata cruzimea ei aspra, durerea i ciuntirea noastra. Numai dupa ce au
cunoscut, au pretuit, au iubit in forma ei desavarita i in circulatia
sangelui ei, intrega Ungarie, numai atunci vor ti, mai ales vor i
simti, ce este Ungaria ciuntita (pag. 187).
Conform acestor instnictiuni, programa analitica prevede la studiul geografiei : u Se vor preda dupa regiunile unitare sub raport
geografic ale Ungariei ciuntite i regiunile desfacute de Ungaria *.
Dupa aratarea acestor regiuni, programa analitica spune : Din
cele invatate pans aci, elevul a cunoscut Ungaria intreaga. Dupa
aceasta poate urma compararea intereselor culturale i materiale
toului actual al Ungariei i ale partilor deslipite *. Firete,
ale tenn
nu se vorbete decat de identitatea acelor interese. De aceea in programa analitica urmeaza : < Bazinul Dunarii de mijloc, ca unitate
naturals. Granitele naturale i politice ale patriei noastre *, sub
aceste granite naturale intelegandu-se cununa Carpatilor.
In acelai spirit impune predarea geografiei Ungariei i ordinul
No. 80.000 din 1927, al Ministerului Instructiunii Publice i Cultelor dela Budapesta.
Cea mai bung dovada a spiritului in care se face instructiunea in
coalele publice ale Ungariei o ofera insai manualele, care se folosesc

in coalele amintite. De aceea ne vom ocupa de un numar mare de

manuale.
I. GEOGRAFIA

1. I. Karl i G. Vargha, Patria noastrci, pentru clasa I a

coalelor secundare. Editia prelucrata conform noului plan de invatrimant. Manualul a fost aprobat de Ministerul Instructiunii i Cultelor cu No. 76.659/III din 1925. Partea I a cartii, la pag. 5-24,
dupa cateva notiuni sumare asupra globului terestru, da o descriere
mai atranuntita a Budapestei. Partea a II-a i a III-a (pag. 25-112)
dau geografia Ungariei Mari sub titlul general : < Descrierea am5nuntit'a a Patriei noastre . Sub o Patria noastrd, manualul aprobat
de Ministerul Instructiunii i Intocmit conform ordinului amintit,
pe care autorii i1 citeaza de altfel in prefata carlii, intelege Ungaria
in granitele anterioare tratatului. dela Trianon. Astfel se da elevilor,
ca apartinand patriei lor, descrierea insotita de harti i ilustratii a
tuturor teritoriilor care astazi apartin statelor succesorale. Nicaeri
in cele 90 de pagini ale acestei parti a cartii nu se aminteste, macar
in treacat, ca Transilvania nu mai face parte din Ungaria. Descrierea

zos

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

aceasta a Ungariei de eri se incheie cu urnigtoarele cuvinte : 43entru

o mai bung administrare, patria noastra e impartita in judete si in

municipii. Judete avem 63, repectiv impreung cu judetele de dincolo de Drava 71, iar municipii impreung cu Fiume si Budapesta
avem 27 )). Elevii clasei I a scoalelor secundare maghiare trebue
deci sa stie .cg Ungaria are si astazi 71 de judete, cite avea inainte
de ralzboi si ca oraul .51 portul Fiume apartin.1 astazi Ungariei.
Exact cum cerea brosura iredentistg # Nem.#, tip'anta in 1920, .in
editura societatu pentru apararea integntatu teritoriale a Ungariei.
Alma la sf'arsit, pag. 113-116, se dau foarte sumare cunostinte despre

Ungaria de astazi, nu cu scopul de a instrtn,.ci in scopul de a apts.

Se spune anume elevilor, in aceste patru pagnu, cg tenn
toul Ungariei
vechi forma o unitate perfectg geograficg si ca numal aceasta urntate geograficg a fgcut ca Ungaria sg dureze o mie de am.. # Si de
aceea, zice manualul, sperm ca, mai curand on mai farm, acest
teritoriu va ajunge lax in main& noastre ai va reinvia Ungaria
veche.)). In continuare, aratg ca Ungaria a pierdut mai mult de doua

from' din teritoriul sau, a nu mai are frontiere naturale, ca 1-a

Mult.

tor
Jelen,

Riv6.
Din aGeografia pentru coalele civile de baieti.
Partea T. Ungaria) de Ludovic Marjalaki. Inseriptia intM inseamna Trecutul,

a doua Prezentul. a treia Vittoria

IREDENTDAIUL IN $COALELL DIN UNGAIZIA

107

pierdut bogatiile, muntii si marea, aurul si argintul, unitatea ei

economics, mare parte a industriei si a cailor ei de comunicatie.
2. K. Ludovic Marjalaki, Geografie pentru .scoalele civile de
bdieti fi fete. Partea I Ungaria )). Manualul a fost aprobat de Ministerul Instructiunii si Cultelor cu No. 39.694 din 1926. Pe pagina
din urma a copertei, manualul are trei harti : harta Ungariei vechi
cu inscriptia Trecutul #, harta Ungariei de azi cu inscriptia Pre:
zentub, si iarasi harta Ungariei de ieri cu inscriptia Viitorul v. S;
manualul de geografie al lui Marjalaki fiind lucrat dupa aceeasi programa analitica ca si cel precedent, are aceeasi tabla de materii. Partea I da cateva cunostintesumare asupra pamantului intreg, partea
a II-a, pag. 15-105, descrierea Ungariei, intelegand fireste Ungaria Mare si abia la sfarsit, pe jumatate din pag. 105 si jumatate din
pag. 106, cateva date despre Ungaria de azi. Spre deosebire insa de
manualul precedent, autorul aminteste ice, colo, cand vorbeste de
Transilvania si de celelalte teritorii deslipite, ca acestea deocamdata
apartin altor state. Astfel la pag. 77, incepand capitolul despre Transilvania, spune ca aceasta apartine deocamdatcl Romaniei. Dupg
ce st5rue intr'un ultim capitol (pag. 104-105) asupra unitatii geografice a bazinului maghiar, accentuand a, intrucat aceasta unitate e

franta, rarnasita nu mat este viabila, capitolul < Ungaria ciun-

tit5 * continua ideea capitolului precedent : Si totusi pacea dela

Trianon a savarsit faranutarea acestui bazin unitar maghiar. In urma

acestei p5ci, din Ungaria milenara n'a ramas decat o frantura.

Ungaria ciuntitg, ca si omul ciuntit, nu este viabil >>. Araand apoi
ce pierderi a suferit Ungaria sub raport de teritoriu, paduri, cereale,
vite, etc., micul capitol se inchee cu cunoscutele versuri iredentiste :

Ungaria ciuntita nu e tail >>

4 Ungaria intreaga e paradis o.

3. Francisc Fodor, Geografie. III. Geografia Ungariei, pentru

clasa a III-a a scoalelor normale de baieti si fete, aprobata de Mini-

sterul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 884-05/83 din

1929. Pe pagina ultima a copertei, manualul are, ca si cel precedent
si ca de altfel aproape toate manualele editate de Tipografia universitatii regale maghiare )), trei harti : Ungaria veche cu inscriptia
Trecutul >>, Ungaria de azi cu inscriptia Prezentul o i iar5si Ungaria veche cu inscriptia Viitorul )). Fiend scris pentru clasa a III-a a
scoalelor normale, care corespunde clasei a VI I-a a scoalelor noastre -in
scoalele normale din Ungaria elevii intra dup5 absolvirea clasei a IV-a

a liceului - manualul difera ca intindere si plan de cele precedente,

nu insa in ce priveste spiritul si tendintele.
Geografia Ungariei a d-lui Francisc Fodor e impartita in 6 ptirti,
iar fiecare parte in mai multe capitole. Aceste part' sunt : I. Pa-

108

REVISTA FUNDA iILLOR REGALE

mantul Ungariei (pag. 3-26) II. Populatia Ungariei (pag. 27-41),

III. Statul maghiar (pag. 42-47), IV. Viata economics a Ungariei
(pag. 48-92), V. Regiunile bazinului maghiar (pag. 93-170) i VI.
Ciuntirea Ungariei (pag. 1711 78):
Partea intai (Pgmantul Ungariei) vorbete de situatia pgmantului
ungar (a ;gni unguresti) in Europa, de formatrunea geografica a
bazinului maghiar >>, de <( suprafata bazinului maghiar *, de clima
lui, de apele, fauna si vegetatia lui, dandu-se pentru fiecare capitol
hgrtile potrivite. Intreaga aceasta parte vorbeste de Ungaria veche ;
hgrtile sunt ale Ungariei vechi, fail a se argta. macar cu un singur
cuvAnt ca pArtile rAsAritene ii cele dela nord, etc. nu mai apartin
a pamantului maghiar *, ci pamantului romfinesc, on a pamantului cehoslovac.
In partea a doua (Populatia Ungariei) se vorbeste despre tra-

tatul dela Trianon, in chip deosebit de interesant. Astfel in capitolul Nationalitatile (pag. 30-31), se dau scurte informatiuni
despre Slovaci, Romani (se spune despre ei cg sunt amintiti intaia
oars la 1208 si deci originea for daco-romans e un basm, ca sunt
de origine balcanicg, ca au o cultura inferioarg sica numarul for e
de 2.900.000), Ruteni, Sarbi, Croati ii Germani, apoi continua :
a Tratatul dela Trianon a schimbat printr'o loviturg structura etnica

a patriei noastre. Pacea neindurgtoare a fixat granitele ei cu lozinca

falsa ca trebuesc despgrtite, unul de altul, popoarele de limbi diferite.
De lozinca aceasta insa au abuzat, fiindcg tendinta a fost sA nu raining in partea ciuntita nationalitAti straine, fa/1 considerare la numgrul mare de maghiari pe care ii iau dela not ti -i supun stapanirilor strgine (pag. 31).
Asemenea se vorbeste despre tratatul dela Trianon si in partea
a III-a (Statul maghiar). Astfel, in capitolul A ezarea gi frontierele
statului maghiar dupg ce aratg ca Ungaria prezintg o unitate teritorialg perfectg, cu granite naturale in toate pgrtile, autorul spune :
a Admirabilele granite naturale ale Statului maghiar au fost distruse

cu totul de pacea dela Trianon... Frontierele au fost in toate partile astfel fixate, incAt Ungaria ciuntita sg ramana neaparata
Frontierele stabilite la Trianon nu sunt frontiere etnice, dei.fixarea
for s'a facut cu aceasta iozinca- - Inainte de rgzboi, Ungaria avea,
din punctul de vedere al vecinilor, o situatie multumitoare. Dela
Trianon incoace, relatiile de vecingtate sunt defavorabile. De jur imprejur suntem inconjurati de vecini, care, impartgindu-se cu pa-

mint maghiar, nu ne sunt binevoitori

In partea a IV-a a manualului (Viata economics a Ungariei),
se dg la pag. 52 harta s productiei de grau a Ungariei , la pag. 53
harta productiei de porumb a Ungariei )), la pag. 54 harta productiei agricole >>, la pag. 61 harta vitelor cornute ale Ungariei e,
la pag. 62 harta repartitiei cailor in Ungaria *, la pag. 66 harta 4 MO-

IREDEIsITISMUL IN $COALELE DIN UN GARIA.

109.

rilor din Ungaria >>, la pag. 70 4 harta minelor de fier din Ungaria a,

la pag. 76 a harta exploaranlor silvice i a fabricilor de hfirtie din

Ungaria p, la pag. 82 refeaua de cai ferate a Ungariei a. Toate aceste

harp cuprind Ungaria de dinainte de rkboi, nu Ungaria de azi.

Productia de grau a Ungarieiz din aGeografia Ungariei pentru clasa a III-a

a qcoalelor normale de bAieti si fetes de Francise Fodor

10-44
700-40
111111

WO-WO

jJ 7.0-220
7.1.4.164

ttaMbAtt,
ETA

qD

triv .1/0 Iow

Productia de porumb a Ungariei din acelasi manual de Geografie

a Ungariei scris de Francisc Fodor

I/0

11E1 ISTA /*LYNDA /II WIt I: MALE

In partea a V-a a manualului (Regiunile bazinului maghiar),

manualul procedeaza ca 5i manualele precedente, &and descrierea
geografica a intregii Ungarii vechi. Introducerea acestei parti se inchee cu cuvintele : # Regiunile patriei noastre sunt urmatoarele : Sesul

mare, sesul mic, tinutul de dincolo de Dunare, platoul nord-vestic,

platoul nord-estic, platoul sud-estic sau Ardealul, tinutul dintre
Drava si Sava sau Croatia-Slavonia i litoralul mani maghiare >.
Urmeaza apoi, in ordinea de mai sus, descrierea fiecarei regiuni,
cu hartile si ilustratiile respective. Capitolul relativ la 0 regiunea
Muref-Cr4 slirseste cu propozitia 0 Pacea dela Trianon a dat, impotriva dreptului, jumatate din aceasta regiune Valahilor 6. Vorbind
de valea Somesului, autorul i i incheie expunerilor cu fraza : s Si
aceasta regiune pretioasa a sesului nostru a desfacut-o pacea dela

Trianon dela patria noastra si a dat partea rasariteana Valahilor,

partea de miaza-noapte Cehilor .
Vorbind de Ardeal, elevii invata ca Ic Muntii ardeleni fac parte
din regiunile cu cea mai asprd climd a patriei noastre (pag. 156),
ca s regiunea muntoasd ardeleanci face parte din cele mai sarace regiuni ale patriei noastre a. In micul capitol 0 Rezumat asupra vietii
Ardealului (pag. 162-163), autorul adaoga ca Ardealul a jucat
un mare rol in viata patriei, ca cele trei natiuni istorice, Maghiarii,
Secuii i Sasii, au fost totdeauna reprezentantele nazuintelor de independents maghiara, ea Romanii nu au jucat acolo nici un rol
istoric. Incultura for nici nu 1-a indicat pentru aceasta. Totusi acum
Ardealul cult a ajuns sub stapanirea acestei nationalitati, cu cea
mai inferioara cultura a.

Terminand cu descrierea amanuntita a Ungariei intregi, urmeaza partea a VI-a (Ciuntirea Ungariei), cu doug midi capitole :
Ungaria ciuntita (pag. 171-174) si Regiunile ocupate (pag. 174-178).

Aceasta parte a manualului incepe cu urmatoarea introducere :

o Necugetatul si violentul tratat de pace dela Trianon a faramitat
cea mai frumoasa unitate geografica si economica a Europei. Din
cauza aceasta sufera nu numai viata economical si cu.turaia a tariff
ciuntite, ci si a regiunilor deslipite. Bazinul maghiar, perfect unitar
in structura lui, in nivelul terenului lui, in apele i economia lui,

a fost faramitat in sapte parti, pentruca in afara de Cehi, Valahi,

Sirbi si Austriaci, au primit din ele parti mai mari on mai mici si
Polonii i Italienii. Dela tara ciuntita au fost deslipite teritorii de
care aceasta nu se poate lipsi, iar teritoriile deslipite au fost date unor

astfel de state cu care Ungaria nu poate hal panic, nici culturaliceste, nici economiceste a.
Dupa ce arata in capitolul a Ungaria ciuntita a, situatia intolerabila a Ungariei de azi si enumera in capitolul Teritoriile ocupate a
pierderile pe care le-a suferit Ungaria prin tratatul dela Trianon,
partea aceasta a manualului incheie cu cuvintele : Aceasta Cara-

LREDENTISMUL DT $C0i T.PLE DIN UNGARIA

IIi

mitare violenta s'a Si razbunat, pentruca viata economics a intregului bazin maghiar e bolnava. Forta nu ingadue Inca ca pamantul
maghiar
reface unitatea economics si naturals indicate de
s Ziditor A.

Nature insa nu tolereaza mult timp violentarea. De

aceea putem nadajdui ca unitatea pamantului maghiar va fi restabilita.

Pentru aceasta lucreaza si se roaga azi fiecare maghiar : Cred in

invierea Ungariell#
Am staruit mai mult asupra acestui manual, fiindca dupa el
invata viitorii conduccitori ai masselor populare, invcitdtorii i hindca

autorul lui este profesor universitar.

4. Aurel Hersner, Geografie pentru anul al III -lea at Foalelor superioare de comert. Partea a III-a. Geografiaeconomica a Ungariei.
Edipa a III-a, prelucrata conform programei analitice. Aprobata de
Ministerul Instrucpurni Publice si al Cultelor cu No. 660-02-113
din 1929.
Manualul, -hind destinat scoalelor comerciale superioare, fiind
deci o geografie economics a Ungariei, se deosebeste esential de ma:

nualele precedente. Partea cea mai mare (pag. 39-112) a cartu

se ocupa de situatia economics a Ungariei (agriculture, silviculture,
mine, industrie, comert, cai de comunicatie, etc.). La tratarea fiecarei chestiuni sunt scoase in evidenta si aratate elevilor pierderile
suferite de Ungaria, aratandu-se intai ce era Ungaria inainte si ce
este
acum, cat produces atunci si cat produce azi, ce avea atunci
.

ce are azi.

ED 0-25%
[=I 25-50K,
in11 tobb mmt50%
az egesz terilleta%

C.'.

'....
.

(Mica proprietate din Ungarias din eGeografia economics a Ungariei pentru

clasa 1H-a a qcoalelor superioare de comerts de Aurel Hersner (pag. 42).

112

REVISTA FIJNDATTELOR REGALE

VASOTI HALoZAT
014KOOkenos vaganyo 1 renal,

--

fdaanal
egyvaganya I ranch; :
fovonal
egyviganyo

Vili

rena &vane/
mallrikvonal

.-j

Zirrk -4, it.

4r" V#4;4444

14"1 41110*

44N1Lt

401W010.

(Astir- Vro

7'Albk

.............

,.....

!Mile ferate ale UngarieiD din acela.5i manual al lui Aurel Heziner (pag. 87),

In partea a IV-a a manualului, <1 Recapitulare geograficci si politicd asupra singuraticelor par fi ale lath)) (pag. 115-128), e cuprinsa nu numai Ungaria de azi, ci si .teritoriile deslipite. Aceasta
parte a cartii are urmatoarele capitole : 1. Ungaria ciuntita ; 2. Platoul nordic ; 3. Ardealul ; 4. Regiunea de miaza-zi ; 5. Ungaria
de vest.

Capitolul intfii incepe astfel ; a Ungaria ciuntia se datoreste

dela Trianon, care a pus capat razboiului cu urrngri atit de
nefericite pentru noi. Teritoriul ei e numai o treime din teritoriul
Ungariei istorice. Granitele ei au fost stabilite de teroarea, de neorientarea marilor puteri dusmane si de lacomia fara margini a yepacii

cinilor nostri. La fixarea for nu s'a tinut seams nici de imprejurarile

naturale (intelege : geografice), nici de cele etnice )).
Ultima parte a manualului (pag. 129-135) se ocupa de a Ungaria in politica i economia mondiala n, aratand rolul pe care 1-a avut

in trecut

1i situatia de azi. Deosebit de caracteristica pentru intreg

sprritul cartii e incheierea : a Nu trebue sa pierdem un singur moment nadejaea ca teritoriile luate pe nedrept se vor intoarce cfindva
iarasi la noi. Mareata unitate geografica si economics a tarii noastre

ne aratA c ciuntirea ei s'a facut contra legilor naturii. Teritoriile deslipite apartin in mod natural bazinului central, de care nu pot fi separate cu forta mult timp. Trecutul milenar al patriei noastre dove-

deste ca unitatea sfarimata a tarii a fost totdeauna restabilita (sta- panirea de un veac si jumaate a Turcilor, reunirea Ardealului).

LREDENTISIIIIL IN SCOALELE DIN DEC ART&

113

Deslipirea a trei milioane de frati maghiari, convinge tot mai mult

opinia publica strains de nedreptatea care ni s'a facut. Relatiile poei economice zdruncinate din Europa centrals nu pot fi.imbunatatite fare asanarea doleantelor poporului maghiar si Marile Pute,
n care conduc soarta popoarelor, nu vor putea evita mutt timp
revizuirea Om dela Trianon s.
e

Cred Intr'un Dumnezeu

Cred intro patrie
Cred in vesnica dreptate dumnezeiasca
Cred in invierea Ungariei a.

Cu aceste cuvinte incheie manualul de Geografie economice

pentru clasa a II l-a a scoalelor superioare
n
de comert. Credem ca once

comentar asupra spiritului in care se preda - din ordinul Ministerului Instructiunii Publice - geografia in scoalele din Ungaria este
de prisos.
II.

IS TORIA

o Istoria Ungariei pentru clasa a III-a a gimnaziilor reale si

secundare de fete, prelucrata pe baza programei not analitice a
scoalelor secundare de Albin .Balogh, profesor benedictin, aprobata de Ministerul Instructiunii cu No. 884-05-18 din 1920 si
tiparita in 1931 in editura societatii Sf. Stefan (Budapesta), ajungarml

cu povestirea evenimentelcr la retragerea armatelor romanesti din

Budapesta (sfarsitul anului 1919), scrie : Acum s'a format un guvern

nou national, insa pe atunci comunismul si jaful Valahilor nimicisera tara, ii furasera armele, ii jefuisera depozitele de arme, astfel
incat a fost silit (guvernul) s iscaleasca pacea dela Trianon (1920).
Conform prevederilor acestei paci, mai mult de 2/3 din teritoriul
patriei noastre, cea mai mare parte a padurilor noastre, a minelor
noastre, cele mai bogate terenuri cultivabile si multe milioane de
Maghiari au ajuns sub stapanirea valaha, sarba si ceh5 .

Olatiunea jefuita a fost silita s6 Indure aceast5 umilire si nu

si-a putut primi nici pe regele sau pe care Marile Puteri dusmane
I-au exilat pe insula Madeira. Carol al IV-lea a si murit (1922) acolo ;

familia lui exilata, impreunal cu regina si cu regele succesor Otto,

au gash mai tarziu adapost in Spania n.
4 Acasa natiunea 1-a ales pe amiralul Nicolae Horty guvernator
si acum, atat el cat si guvernul s'au apucat cu multa insufletire de
refacerea tarii ciuntite si nimicite. Ordinea a fost, inteadevar, restabilita, deprecierea banului nostru a incetat, agricultura si industria
3i -au redobandit, cu incetul, puterile. Tara insa 5i acum e saraca,
emigrarile sunt tot mai man , pentruca tara ciuntita este i ncapabila
8

114

RE VISTA FIESTDATIILOR REGALE

a-si intretine locuitorii, a le asigura posibilitatea de munca si de trai.

Teritoriile deslipite se doresc din nou inapoi si statele occidentale
vad ca faramitarea patriei noastre a fost nu numai o nedreptate, ci
ea a facut, totodata, viata imposibilg pe parnantul patriei noastre.
# Cuceritorii # cehi, valaTi si sarbi (asa zisa Mica Antanta)' se silesc

sa-si consolideze stapanirea prin persecutarea sistematica a maghiarimei din teritoriile ocupate, insa violentele sporesc, iar nemultumirile dovedesc in mod plauzibil nedreptatea facuta natiunii
maghiare >>.

4 Este deci nadejde de o intoarcere spre bine a soartei noastre ;

insa fiecare maghiar, bgtran, tfingr, deopotriva, are datoria sa is parte
prin munca starultoare, insufletire si patriotism, dupa puterile sale,

la opera de refacere a Orli* (pag. 136-137).

In capitolul final al manualului e Rezultate si invataminte >>, autorul asigura pe elevii din clasa a III-a a gimnaziilor si scoalelor reale
ca C depinde de munca staruitoare, de vointa neinfeinta a natiei, ca

in locul tarn ciuntite la Trianon, sa se refaca unitatea naturals a

Ungariei >> (pag.

140).

Tot atat de caracteristice sant si cuvintele cu care incheie

# Istoria Natiunii Maghiare pentru clasa a III-a a scoalelor secundare
de ,Stefan Ember, aprobata de Ministerul Instructiunii cu No.

37.960/III din 1926, aparuta la 1926 la Budapesta in editura societatii grafice e Athenaeum)) : ePuterile invinse au fost silite sa primeasca pacea dictata de invingatori. Pacea, care a faramitat patria
noastra milenara si a dat cele mai frumoase parti ale ei pe mama dusmanilor, a fost semnatg la 5 Iunie 1920 langa Paris, la Trianon. La
conferinta de pace, interesele patriei noastre au fost aparate de contele Albert Apponyi. In fata fortei nu si-a ajuns scopul, insa oratoria

lui a atras atentia Europei asupra dreptatii noastre. Azi cinstim

in el pe cel mai mare fiu al natiunii noastre. Pacea dela Trianon a
lovit ingrozitor patria noastra milenara. Teritoriul ei a fost redus
dela 325.000 km. p., la 92.000 km. p. Astfel s'au pierdut doua treimi
din teritoriul ei, iar din populatia de 11 milioane de maghiari, abia
au ramas 8 milioane. Trei milioane de maghiari au ajuns sub stapanire straina. Am pierdut toate salinele i minele de fier. Am
pierdut pretioasele mine de carbuni de pe valea Jiului. Au ajuns
in miinele dusmani!or nostri minele noastre de our si frumoasele
noastre paduri .
e In stravechile noastre orase acum stapanesc strainii. Pojonul,
stravechiul oral al incorongrii ; Kassa, unde odihnesc osemintele
lui Rakoczi ; capitala frumosului Ardeal : Clujul, plin de comori ;
Brasovul si Sibiul, fortaretele de odinioara ale Europei in luptele
impotriva Turcilor ; Komaron, Oradea-Mare si Aradul, strgvechile
orase ale Maghiarimii, sufera astazi sub stapanire straina. Niciodatd nu ne vom impaca cu ciuntirea patriei noastre strabune. Sa ne

IREDENTISMUL IN SCOALELE DDT 17NGARIA

11 5

incredem in triumful dreptgtii. Istoria natiunii noastre e piing de

suferinte, dar acestea au devenit totdeauna isvoare de viata noua.
SA scoatem putere din trecut gi sa credem in viitor *1 La fel incheie
gi Istoria natiunii maghiare, cu capitole din istoria universals pentru
clasa a IV-a a scoalelor civile de bgieti, partea a I l-a, scrisg de Zoltan Ra-

kosy, aprobata de Ministerul Instructiunii Publice cu No. 32.007

din 1927: Tratatul de pace a putut fixa frontiere si a putut sg ne
incgtuseze viata de stat, dar puterile pamintesti nu pot nirnici legile morale si sentimentele care trAesc in inimile noastre. Aceste legi
gi

aceste sentimente vestesc yi astazi dreptatea Ungariei istorice

inmormantate. In inima fiecgrui ungur de am si de dincolo de granitele

create de Trianon, bate un gand gi o ngdejde mare a va mai fi odat
sgrbgtoare in aceasta lume. Aceastg sgrbatoare va fi sfanta gi strglu-

cita sgrbgtoare a reinvierii in mgrire a Ungariei*.

Deosebit de interesantg este Istoria Natiunii maghiare pentru
clasa a VIII-a a gimnaziilor, scoalelor reale si gimnaziilor de fete,
scrisg de Gheorghe Takats, i aprobatg de Ministerul Instructiunii
Publice cu 1\1,,. 98.473 din 1921. Acest manual, deli are un capitol

la pag. 189 - 191 intitulat : Razboiul mondial si ultimele evenimente D, nu is cunostintg de unul din cele mai insemnate evenimente
petrecute in ultimul timp si care intereseaza atat de aproape Ungaria
gi anume tratatul dela Trianon. Mai mult chiar, cartea incheie cu un
mare capitol <( Situatia prezentA economics i culturala a Ungariei*
(pag. 194-214). In acest mare capitol final, autorul invatg pe elevil
clasei a VIII-a ai scoalelor secundare, cal statul maghiar are o intindere de 283.000 km. p. si 18.230.000 locuitori, care, fg'ra deosebire

de limbs materna formeaza natiunea maghiarg politics. Populatia

Ungariei se imparte din punctul de 'vedere al limbei materne astfel :
Maghiari 10.000.000 (54,5%), Germani 1.900.000 (10,4%), Slovaci 1.900.000 (10.7%), Romani 2.900.000 (16%), Ruteni 460.000
(2,5%), Croati 190.000 (1,1%), Sarbi 460.000 (2,5%), alte popoare
400.000 (2,2%). Autorul aratg gi rgspandirea in Ungaria a acestor
popoare, precum gi timpul colonizani for in Ungaria, confesiunea
locuitorilor, ocupatia, cultura for gi pe urma da informatii asupra
constitutiei Ungariei si asupra organizatiei sale administrative, spunand si act cg Ungaria are 27 municipii si 63 judete, fgrg CroatiaSlavonia, despre care afirmg (pag. 194) ca pang in toamna anului
1918 se tineau de coroana Sf. Stefan. Pentru autorul acestui manual deci, in intinderea Ungariei nu s'a intamplat nici o schimbare :
ea este aceiasi gi azi ca gi inainte de 1918.
Istoria Pragmaticd a Natiunii maghiare pentru clasa a VIII-a
a scoalelor secundare, scrisg de Ladislau Ujhdzy i aprobatg de Mi-

nisterul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 50.290 din 1923,

este mai sincerg.
Manualul vorbeste si de pacea dela Trianon, care a fost o pace

xr.6

ILLVISTA FONDATIILOR REGALE

dictard ; de aceea a *i semnat-o guvernul ; e opinia publics a na

tiunii o respinge cu unanimitate, nu o recunoate si.... un moment
nu va inceta activitatea care tinde la zdrobirea acester opere a fortei
i a rAzbunArii. Si data n'a pierit din natiune virtutea stramoeascA i
puterea otelital in framantArile unui mileniu, atunci strAduintele sale
nu vor fi zAdarnice, pentruca pacea - chiar i dupg parerea obiectiva
a strainatatii - este rea i nedreapta i dreptatea va trebui sa invinga

cu ajutorul lui Dumnezeu. Depinde de vointa natiunii ca Ungaria

independents, redusa intre granite atat de strimte, sa fie din nou
mare i infloritoare n.
Ca i manualul precedent, manualul lui Ladislau Ujhazy are i

el tin mare capitol final, care se ocupa de teritoriul, populatia, situatia economica, culturala i politica prezenta a Ungariei (329 - 345).

Autorul, spre deosebire de cel precedent, vorbete intr'adevar de

Ungaria de azi, arat5nd marea nenorocire care a lovit Ungaria prin
pacea dela Trianon. Capitolul incheie cu fraza : 4 Astfel ciuntita
in teritoriul sat', despartita de fratii notri, jefuita de averile noastre,
degradata ca stat, dar cu sufletul plin de naclejdi i cu incredere in
dreptatea dumnezeiasca, ateptarn aurora timpurilor mai bune,.care
Ungariei istonce n.
vor aduce, pentruca trebue sa aduck reinvierea Ungariei
Aceleai indemnuri le cuprinde i 4 Istoria Ungariei u pentru clasa

a VII I-a a coalelor secundare de baieti, scris5 de R. Iaszai, prelucrata de G. Balanyi, aprobata de Ministerul Instructiunii cu No.
884 - 05 - 115 din 1931. Vorbind de pacea dela Trianon i de situatia creata Ungariei de aceasta pace, autorul scrie : 4 Dar oricat
ar fi de grozava situatia in care ne-a aruncat pacea dela Trianon,
nu este ingaduit sa desperam un singur moment. Precum a gasit
la timpul sau generatia dela Mohi i Mohacs, trebue sa gasim si not
dnimul care sa ne scoata din prapastie ; chiar cu pretul luptelor i
al suferintelor, trebue sa cautam mijloacele de a restabili vechia Ungarie mare i unitatea nationals pierduta. Aceasta insa o putem realiza numai printr'o activitate constienta. Activitatea noastra trebue
sA fie indreptatA in dour directiuni : de o parte catigarea opiniei
publice straine, de alts parte, prin transformarea radicals a vietii
noastre nationale, facand-o mar bunA, mai nobilA *i mai bogata n.
4 Pentru catigarea opiniei publice straine exists doua mijloace
Importante : o bunA politica externs care sa fie venic atenta, utilizand pentru scopurile sale cele mai mici schirrxbari ale relatiilor diplomatice si o propaganda activa care sa rascoleasca permanent
constinta lumii si care sa nu inceteaze un moment a accentua ca
aici s'a savArsit o brutalA violare a dreptului si o nedreptate care
reclamA o reparatie urgenta )).

Paralel cu actiunea externs, autorul arata elevilor ca e necesara

si o actiune contient5 de refacere interns, pentru a ne smulge din
infernul Trianonului n.

IREDENTISAML IN $COALELE DM UNGARIA

I17

III. CARTI DE CETIRE

Carti le de cetire opera si ele un teren potrivit pentru desfa'surarea
.actiunii iredentiste si pentru pregatirea generatiilor de maine ale

Ungariei, in vederea luptei.

Manualele acestea, cum se va vedea mai jos, cuprind bucati de cetire in proza ai versuri ai comentarii, al caror rost este pregatirea
sufleteasca a elevilor pentru marea opera a refacerii Ungariei in vechile-i frontiere. Astfel i Cartea de cetire > pentru clasele V si VI
ale scoalelor primare, scrisa de .Stefan Havas i Ludovic Posa, aprobath' de Ministerul Instructiunii Publice cu No. 38.035 din 1926,

publica la pag. 179

181, bucata de cetire Pacea dela Trianon, in

care arata ca aceasta pace constitue cea mai grozava nenorocire pentru

Ungaria, ca ea a fost facuta de oameni care niciodata n'au vazut

Ungaria si nu au cunoscut niciodata imprejurarile de acolo, care
nu si-au batut capul cu ea, pentruca nu au avut alts tinta deck satisfacerea pretentiilor aliatilor lor.
Marele barbat de stat maghiar contele Albert Apponyi, a luptat
cu glasul lui puternic, pinA in ultimul moment, impotriva acestei
paci, dar in zadar, caci n a gasit decat urechi surde, inimi impietrite, numai barbati care 'i -au inabusit si ultima licarire de cugetare serioasa. Acasa, am stat incremeniti la auzul acestei stiri. (Adicg
al pacii semnate de Ungaria.) Lacrimi au curs din ochii maghiarului

indurerat, dar pumnii s'au strans tare si multe milioane de buze

au soptit numai aceste trei cuvinte : o Nu, nu, niciodata! La pag.
442, manualul publica poezia iredentista : e Cantarea baiatului maghiar de Alexandru Sajo, care sfarseste astfel : 0Eu and dela glasul
lui Dumnezeu care striga : poporul meu, ajuta-te! Pe parn5ntul stra"mosesc acum ticalosia e stap5na, dar viu e Dumnezeu si exists dreptate si dreptatea e putere ; singele-mi clocoteste deja in vine privind viitorul, acum n'am patrie, dar - asa sa-mi ajute Dumnezeu! voi mai avea, pentruca voi recuceri-o!
Poezia iredentista citata e publicata si de 0 Cartea de cetire maghiard pentru clasa I a scoalelor secundare de baieti si fete, scrisa
de Zs. Alszeghy i Al. Sik, aprobata de Ministerul Instructiunii cu
ordinul No. 18.346 din 1926 si 45.484 din 1928 - la pag. 160 161.
#Cartea de cetire maghiard pentru clasa I a gimnaziilor $i
scoalelor reale, scrisa de Gh. Bartha i A. Tordai, aprobata de Mi-

nisterul Instructiunii cu ordinul No. 37.487/III din 1928 $i care

face parte din seria de manuale ingrijite de inspectorul general scolar

.Stefan Acsay, publica la pp. 192-197 bucata de cetire Mdrul .

Cuprinsul ei e urmatorul : In mijlocul gradinii se inalta mandru un
mar. In jurul lui s'a semanat fasole. Fasolea a crescut, s'a urcat pe
trunchiul puternic si pe crengile marului si c5nd a ajuns sus, fasolea
s'a laudat ca a ucis marul. Acesta asculta Iinistit, stiind ca cea dintai

118

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

furtung va spulbera firele slabe de fasole. Furtuna a si venit, fasolea

a fost smulsg din radAcini, mgrul a rgmas victorios si neclintit.
Autorii dau si ilustratia unui mar mare inconjurat de tufe de fasole.

Ilustratia are urmatoarea inscriptie : Mind pin forma lui simbollzeazd Ungaria mare. Urmeazg apoi comentarul : 4 Mgrul este dulcea noastrA Ungarie Mare, firele de fasole sunt nationalitgtile : valahii,
&Arbil, slovacii, croatii. Fasolea infidels a crescut si s'a desvoltat

sub scutul mgrului, pang and i s'a urcat in cap : la fel s'au intgrit
si nationalitAtile noastre din bungvointa maghiarimei. Dupg razboiul
pierdut, cum s'a ridicat fasolea impotriva marului, asa s'au rasculat

si Slovacii, Croatii, Valahii,Sirbii. contra noastrg. 4 0 sugrumarn,

o ucidem*, au strigat bunii nostn prieteni vechi. In aparentg fasolea a ucis metal : si patria noastrg dulce au.sfasiat-o, au ciuntit-o,
i-au luat si respiratia de dragul natiilor josnice. Dar va veni furtuna purificatoare : vijelia va rupe fasolea, va arunca-o in taring,
iar mgrul - Ungaria Mare - din nou va inflori in glorie si putere *
(pag. 197). La pag. 215-216, manualul publica faimosul Crez iredentist maghiar cu versurile cunoscute :

4 Cred inteun Dumnezeu, cred inteo patrie,

Cred inteo vesnicA dreptate dumnezeiascg,
Cred in invierea Ungarici *.

4 Cartea de cetire # pentru clasa I a scoalelor civile de baeti, intocmit5 de .Augustin Gyulai *i Andrei Gyurjacs, aprobatA de Ministerul Instructiunii cu No. 36.292 din 1926, publics la pp. 115-117
bucata : Tatra Inaltd, care sfarseste cu cuvintele : 4 Ni se rupe inima
la gfindul ca Tatra nu mai este a noastr5. Cu ea Ungaria a pierdut
cea mai bogatg si mai frumoasg podoabg. Pacea, care ne-a fost impusg, a sters-o de pe harta patriei noastre, dar e si acum in inimile

noastre si niciodatg nu vom renunta la ea* (pag. 117). La pag.

117-119, publicg bucata 4 Hargita , care sfarseste cu urmAtorul
comentanu : 4 In aceasta bucata am cunoscut cateva regiuni frumoase si fermecgtoare ale Orli noastre. Ni se rupe inima de durere
si de arnaraciune, ridicgm pumnul and ne gandim di cele mai fru-

moase regiuni ale noastre au ajuns in mainile uzurpatorilor. Sunt

in capitalg, in Piata LibertAtii, patru statui : Nord, Est, Sud, Vest.
Aceste patru ne spun ca acel pamAnt pe care traesc umiliti fratii
notrt unguri, unde avem si mormintele strgbunilor nostri, acel pgmAnt este al nostru *. La pag. 178-187, manualul publicg sub titlul :

4 Icoane din rgzboi * mai multe bucgti patriotice in prozg si versuri. In comentariul pe care autorii it fac la sfarsitul acestui capitol,
cetim intre altele : 4 In rgzboi au pierit ;56 si s'au creat altele noi in
locul lor. Asa numita pace dela Trianon, pe care noi nu vom putea-o
recunoaste niciodatg, a sfarticat si patria noastr5, rgpindu-i doug

IREDENTISMUL Di SCOALELE DIN IINGARIA

I19

treimi din teritoriul ei. Avem insa credinta in Dumnezeu si nadajduim.ca, prin inima si bratele taxi ale soldatului maghiar, vom recuceri Para pierduta. Credinta, curajul, vitejia si puterea soldatului
ungur, au facut in razboi minuni. Nu exists nici un camp de lupta
care sa. nu he stropit de sangele unguresc. Ingrijiti morrnintele eroilor

ungun si nu uitati ca voi trebue sa cuceriti p5rtile rapite tarii

noastre*.
# Manualul pentru clasa a II-a >> a scoalelor civile de baieti al ace-

lorasi autori, aprobat de Ministerul Instructiunii Publice cu No.

38.273 din 1927, are pe pagina a patra a copertei cunoscutele trei
harti : Harta Ungariei vechi cu inscriptia o Trecutul >>, harta Ungariei de azi cu inscriptia o Prezentul )) si iarasi harta Ungariei vechi,
cu inscriptia o Viitond . La paginile 198-200, publica bucata de
cetire o Ungaria dupa razboiul mondial )), in care cetim. o Numai
generatia care se gaseste azi pe bancile scoalelor poate reface Ungaria mare. Dumnezeul maghiarilor sa lumineze inima si sufletul
acestei generatii, ca ea, intemeietoarea noului mileniu al Ungariei
milenare, sa fie demna de numele urmasilor lui Arpad. Fiecare tanar
maghiar sa arda cu fierul.rosu,. in sufletul sau,,cifrele care arata pierderile suferite de Ungaria prin pacea ce i s'a impus la Trianon >>.
Dupa ce arata in cifre cat a pierdut Ungaria din teritoriul si populatia
ei, din paduri, animale, reteaua de cai ferate, intreprinderile industriale
etc., bucata de cetire sfarseste cu acest comentariu : o Aceste cifre
care ne arata pierderile natiunii noastre, sa nu le uitam si sa nu le
pierdem din fata ochilor, atata timp cat prin munca, priceperea si
vitejia noastra nu vom castiga Lsfanta neatarnare milenara. Asa
s fie #1

Sistemul acesta, de a introduce in manuale bucati de cetire

iredentiste, comentarn si indemnuri de lupta pentru cucerirea
tentoriilor pierdute prin pacea dela Trianon, continua si in celelalte clase ale scoalelor secundare. Astfel o Cartea de cetire pentru
clasa a II-a a gimnaziilor si scoalelor reale, intocmita de Gh. Bartha
5i A. Tordai, aprobata de Ministerul Instructiunii Publice si al Cul-

telor cu No. 32.168/III din 1928, publica la pag. 196-197 bucata

6 Craciunul maghiar)) scrisa de Fr. Herczeg, presedintele 0 Ligii rein intregime, in traduvizioniste maghiare )), pe care o
cere : o Daca as avea un copil,ireproducem
-as spune : nu to bucura prea mult

de aceste darun ce le gasesti sub pomul de Craciun, pentruca totusi la urma urmei, to -au inselat si te-. furat. Din toate acelea
care intr adevar ti-ar fi procurat sarbaton terite, nu primesti nimic.
mau

Lumanarde pentru pomul de Craciun, bununle raiului, dansul

zanelor, tie ti-au fost harazite de lisus, dar ti-au fost rapite de copii
straini. Ceea ce-i revine unui copil ungur este numai aparenta ieftma,
numai amaracmne invalita in hartie de matase i numai mizerie infrumusetata cu fum aunu. Oare pentru not Ungurii nu s'a na'scut

1.0

REVISTA FUliDATI1LOR REGALE

Iisus? In imperiul mortii nu s'a facut lumina? Nu s'a n5scut dreptatea venica in noaptea de Craciun? *
# S'a nascut, dar nici de astadata acest aclevAr n'a fost recunoscut. Fariseii au legat Para i au batjocorit-o, la Trianon au scuipat-o fi au rastignit -o, iar soldatii inarmati au tras asupra ei.>)

a Tot ce a fost frumos i mare in Europa a disparut in acest

joc infam : a disparut iubirea de oameni, libertatea i cultura, a
disparut gloria i bogatia nationals, cavalerismul barbatilor, credinta
femeilor i CrAciunul copilailor. A disparut i pacea *.
(( Daca a avea un copil, i-a ar5ta in fiecare zi pe strac15 victimele maghiare ale Trianonului, -a
i
arAta refugiatii, domnii zdrenturoi, femeile palide i copiii triti i 1-a crete inteo amar5 nemultumi re *.

A L-a face sa inteleag5 a intrega ungurime i impreuna cu ea

i eu 6 el, am fost aruncati intro groapa intunecoasa. In groapa
nu este vials, natiunea astazi nici nu traete, macar ; ea ateapta.
Acolo afara, acolo sus, inflorete, salts lumina soarelui, libertatea,
viitorul. Trebue s5 ieim din groapa, s5 reinviem, astazi sau maine,
cu forta sau cu vicleugul, trebue cu once pre sa scaparn. La aceasta
6 numai la aceasta sa ne gandim intotdeauna, in once ors din zi i
din noapte )).
# Daca a avea un copil, i-a spune c5 Mantuitorul a incredintat
omului o parte din mantuirea sa. El ne-a deschis noua poarta vietii,
el ne-a
.. az-Mat calea, dar ateapta dela noi, fiii lui credincioi, ca prin
vitepa noastra sa umblam pe calea dreptatii*.
o Daca a avea un copil, 1-a crete in cea mai salbatica ura impotriva jefuitorilor ungunmii. Cine nu tie sa urasca, nu tie nici
sa iubeasca. Lasati la o parte pildele umilintii cretine. Mantuitorul
a zis invAtAceilor sai : fiti blanzi ca porumbeii, dar cuminti ca erpii.
Mantuitorul a fost suparat cand a biciuit in biserica pe schimbatorii de bani. Daca a avea un copil, l'a inarma cu cumintenia arpelui i cu biciul lui Christos )).
4 Si nu as admite sa se piarda i s5 viseze in aerul cald de sArbatori, ca sa nu se obinuiasca cu intunecimea gropii ca viermele
pivnitelor, i i-a spune : Nu exists odihna, nu exists placere, nu
exista.sarb5toare in Ungaria, atat timp cat piticii cu picioare de Jut
ne stnvesc*.
La pag. 198-209, manualul publica o scurta piesa teatrala
<4 Mostenirea maghiarinzei#, scrisa de A. Tordai, unul din autorii
cArtii. Persoanele din piesa sunt : Iancsi, ciobana, Hanca, p5storita
de gate, apoi geniile oraelor Cluj, Kassa (Kasovice in Cehoslovacia) 6 Szabadka (in Jugoslavia). Cuprinsul piesei e urmatorul :
< Iancsi i cu Hanca p5zesc - el oile i ea gatele - undeva aproape
de granita cehoslovaca. Apare Hungaria, insotit5 de geniile oraelor

ocupate : Cluj, Kassa i Szabadka. I6 povestesc cu amaraciune

IIZEDENTISIIIIL IN 5COALELE DIN IINGARIA

121

soarta ce au Ungurii in teritoriile ocupate de Valahi, Cehi si Sarbi.

Astfel in tabloul al III-lea geniul Clujului povesteste Ungariei :

Geniul Cluj : Hoinaresc de patru stiptamani. Prefectul valah

al Clujului m'a gonit din Cluj biciuindu-m5 din orasul meu drag
si suferind. Sangele a tasnit din trupul meu, ale cgrui pete insa le-am
sp5lat cu ap5 rece de izvor, iar ranile le-am ingrijit cu sev5 de iarba

fermecata. Of! Nu ranile ma dor pe mine al. .

Hungaria : Vorbeste, fetita mea, spun -li pasurile, esti pe
p5mant unguresc, care nu este surd. Acesta este aer unguresc, ale
carui vanturi ajung departe *.
Geniul Cluj : f Of, mama! N'am cuvinte ca sa -ti povestesc
grozaviile. Perla Ardealului s'a intunecat, orasul bogat, Clujul, a devenit cersetor. Tanguirea si amar5ciunea e soarta Ungurilor, iar a
domnilor valahi ziva - noaptea, voia bung. si petrecere. In plata biciul si ciomagul sunt la ordinea zilei, iar barbatii cu dintii inclestati
rabd5 aceast5 rusine. Pe strazi piing si se tinguesc cei aruncati din

locuintele lor, iar lacrimile femeilor si ale copiilor spal5 urmele

opincilor. Copiilor care indr5znesc sa vorbeasca ungureste, li se smulge

limba, iar pe grumazul calului m5ret al lui Matia, ealaresc nepedepsiti de nimeni copiii valahi. Fratilor mei li s'a infectat creerul
si li s'a smuls inima. Of! Ardealul este in agonie !>
Tot astfel sunt def5imate celelalte doua tari : Cehoslovacia si
Serbia.
Hungaria ii incurajeazA cu speranta reinvierii. Unuia (geniului)

ii darueste haina lui Iancsi, celuilalt fluerul, iar celui de-al treilea
ghioaga si ii trimete pe toti pe p5mantul Ungariei ciuntite, ca s
ingrijeasca si s5 intareasca sufletul si puterea Ungurilor. Iancsi se
consoleaza de pierderea acestor obiecte, pentruca atat el cat $i Hanca
cred c5 mama for a coborit din cer pe parnant, sub forma Hungariei,
iar geniile n'au fost altceva decat ingeri .
La pag. 227, publica poezia iredentist5 Desteptarea*, iar
lac la pag.
(<

229 alts poezie iredentista <Alarma *, din care dam in traducere

primele dou5 strofe :

Sus la lupt5, sus, maghiare!

Sus, repede, trier' si batrani!

Dac5 nu ne apar5m acum,
Nu suntem vrednici sa traim
$i murim spre batjocura lumii!

Vechiul lant al Carpatilor

L-au rupt vecinii josnici

Si 'n timp ce not lancezim
Usor au devenit stapfini
Liftele pe p5mantul nostru *.

122

REVISTA FIIIiDATIELOR REGALE

0 alts carte de cetire maghiarg pentru clasa a III-a a scoalelor secundare de bgieti si fete, aceea a lui Zsolt Alszeghy 1 Alexandru Sik,

aprobatg de Ministerul Instructiunii Pub lice si al Cultelor cu No.

884-05/20/1929, publicg la pp. 167-168 poezia iredentistg Trianon * care este un tipat desnadajduit catre natia maghiarg, sa rupa
cu Occidentul, sa se alieze cu popoarele turanice si sa porneasca vijelios la atac pentru distrugerea pacn dela Trianon.
a Manualul de Stilisticd si Carte de cetire* pentru clasa a III-a a
scoalelor civile de baieti, scris de A. Gyulai i A. Gyurjacs, aprobat
de Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 40.864
din 1928, reproduce la pp. 52-53 si 56-57,fotografille celor patru
statui iredentiste ridicate pe piata Libertatii din Budapesta, care
simbolizeaza teritorille deslipite. Langa fiecare status e reprodusg
si harta Ungariei cu teritoriul respectiv deslipit, in negru. Pe pagina
m din urma a copertei,
copeei, manualul are cunoscutele trei hart' : harta
Ungariei vechi cu inscriptia 0 Trecutul s, harta Ungariei actuale
cu inscriptia # Prezentul 0 si iargsi harta Ungariei vechi cu inscnptia 4 Viitorul 0.
.(t Manualul de Retoricd * pentru clasa a V-a a scoalelor secundare,

scris de G. Bartha i A. Tordai, aprobat de Ministerul Instructiunii

Publice si al Cultelor cu No. 48.640/111 din 1928, publicg, in afarg
de discursul contelui Apponyi (pp. 118-126), rostit la Conferinta
de Pace dela Paris, si bucata Cine urmeazd la cuvant *, scrisa de
d. Tihamer Toth, profesor la Universitatea din Budapesta. Cuprinsul
acestei bgcuti este urmatorul : in ziva de 13 Noembrie 1920, parlamentul maghiar, inteo sedintg lugubra, a votat ratificarea tratatului
dela Trianon. Pentru a trece mai repede peste acest act zguduitor,
dupg votarea ratificgrii, presedintele adungrii a pus repede, instinctiv,
intrebarea : <4 Cine urmeaza la cuvat ?* In linistea de mormant se
strecoara dirz un faun- maghiar in varsta cam de 16 am. Tangrul

incepe a vorbi :
4 Onorata Adunare Nationale! Dulcea mea patrie maghiarg!
a Acum urmez eu la cuvint! Eu, tineretul maghiar. Eu, care sunt
viitorul! Misiunea mea sfantg este ca sa devin eroul marei cauze,
sortite pierzarii. Chemarea mea este viata si vreau sa traesc. In mijlocul tipetelor de sacali si hiene ale dusmanilor, in izolarea grozava
a neintelegerii, Ifni reclam dreptul : dreptul la viata al tineretului
maghiar !*

6 Voi, parinti ai notri, ati putut pierde mostenirea milenarg.

Acum este rgndul nostru s'o recistigarn. Voi, bunii mei domni, ati
legiferat moartea patriei noastre - aci trebuia sa o facet' ; acum
insa urmarn not sa ne spunem cuvgntul*.
e Noi, tineretul maghiar, care peste drapelul rupt si peste ruinele fumegande vom face se izbucneascg din morala cresting, not
energai, o mare credinta si o vointg otelitg. Noi, tinerimea maghiarg,

IREDENTI$MUL IN SCOALELE DIN UNGARL&

123

in ale carei vine focul vietii curate aprinde a doua faclie milenara.
Urrnarn la cuvant, noi, tinerimea, pe a carei frunte alba ca zapada
va apare din nou onoarea maghiara injositg. Noi, tineretul maghiar,
urrnarn la cuvint, din a carui vials gata de jertfa se ridica spre cer
aureola de Pasti a reinvierii maghiare .
u Lumina ochilor nostri nu este o candela pe punctul de a se
stinge, ci este fulger provocgtor de tunete. Singele nostru nu este
o forta tangra, dar ruinatg, ci o cascada de foc viu, gata de munca.
Dragostea noastra de munch* nu mai este comoditatea din trecut,
ci este luptatorul d5rz pentru obtinerea prin forta a unui viitor mai
frumos*.
s Inirna noastra se zbate impreuna cu patria suferinda, tresalta
impreung cu sperantele maghiare incatusate, plange impreung cu
toata suflarea maghiara. Sufletul nostru setos de invataturg va in\rata mult pentru patrie. Muschii nostri vor cladi. Ochii nostri curati
de vulturi vor putea vedea drumul, acum Inca cetos, al unui viitor
mai bun. Vointa noastra neinfzinta va forta istoria spre un al doilea
mileniu maghiar. Daca trecutul nostru este lipsit de bucurii, sa
avem nadejde in viitor a.
a Noi vg promitem, don-inilor, ca asa vom fi. Asa va fi viitorul
tineret maghiar. Si atunci yeti vedea ca in uring muncii noastre
vor Inflori din nou culorile vestejite ale sfAntului nostru tricolor
maghiar. Veti vedea ca vom dispune de forta necesara pentru ca

noi, tinerii, sa recucerim ceea ce maghiarii batrani n au putut pgstra ;

ca tinerii maghiari civilizati si cu caracter vor distruge granitele

fixate de mosnegii dela Paris, si yeti vedea ca vom preschimba pacea
semnata la Trianon in a tria non *, ceea ce inseamna u nu, nu, niciodata n.

La pag. 185-186, manualul publics poezia iredentista a lui

Alexandra Sajo u Cfintec maghiar in 1919*. Tinem sa mai amintim
ca acest manual de Retorica, vorbind de proza oratorica, recomanda
elevilor sa ceteasca lucrarile de propaganda iredentista : <( Din Ungaria mare in Ungaria mica* de I. Tomcsanyi, u Catechismul National * de I. Karolyi (pag. 126), < Pentru Ungaria mare * de Francisc Vollay, etc. (pag. 187).
Cele doua manuale pentru scoalele comerciale superioare si anume
Retorica si Poetica de Fr. Riedl - E. Pinter - E. Galos, aprobate de

Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor, cea dintai cu No.

92.669/III din 1927 si cea de-a doua cu No. 92.668 din 1927, publica si ele citeva bucati iredentiste si anume : Retorica reproduce
la pag. 105-107 cunoscutul a Crez iredentist care incepe si sfarseste
cu versurile :

Cred intr'un Dumnezeu, cred intr'o patrie,

Cred Intr'o vesnica dreptate dumnezeiasca,
Cred in Invierea Ungariei

la

124

REVISTA FIINDATIILOR REGALE

Iar Poetica reproduce poezia iredentista : o Pleaca, dac5 poi !*

In poezia aceasta autorul, care semneaza cu pseudonimul Vegvari
si care traeste in Ardeal, isi indeamna conationalii sa paraseasca,
daca pot si daca iubesc libertatea, tara ajunsa sub st5panirea strainilor. El, poetul, nu pleaca ; ramane ca sa fie :

o Cariul care macina arborele strain

Drojdia pe fundul cupei pline
OtravA in sangele strain
Miazma, febra, viermele care roade in ascuns .))

Propaganda iredentista nu se face numai in scoalele secundare

maghiare ; ea incepe chiar din clasa I a cursului primar. Astfel
Abecedarul n pentru clasa I a scoalelor primare, tiparit de Tipoa
grafia Universitatii din Budapesta si aprobat de Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 27.111 din 1926 are pe ultima
pagina a copertei cele trei harti.pe care le-am g5sit aproape pe toate
manualele editate de aceasta tnpografie si de care am vorbit pans
acum in repetate randuri. La pag. 39, manualul tipareste o ilustratie
care arata obiectele pe care le vede elevul in scoa15. Intre acestea,
alaturi de marina de calculat, de tabla, se gaseste si harta Ungariei
cu frontierele dinainte de razboi. La pag. 87, se reproduc versurile
citate mai sus ale Crezului iredentist maghiar, iar la pag. 126 se da
o ilustratie reprezentind un mar (pomul), care in realitate este harta
Ungariei man.
Manualul pentru clasa a II-a a scoalelor primare, editat de aceeas,

tipografie, aprobat de Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 64.613 din 1927, in afara de cele trei harti obisnuite
de pe pagina ultimei coperte, da la pag. 106 bucata de cetire : 4 Ungar ta ciuntita >, al carei titlu e incadrat in negru si al carei text este
urmatorul : o Am vazut un om nenorocit. Mainile si picioarele ii erau
taiate. Ii ramasese numai trunchiul. In razboi a devenit atat de ne-

norocit. Era complet neputincios. Copiii it ingrijeau. Il duceau

dintr'un loc intr'altul, inteun carucior. Mi-am adus aminte de
biata noastra tara. $i ea e tot atat de nenorocita ca si acest om mutilat. Dusmanii rai ne-au mutilat -o. Din toate partile a fost ciuntita.
La Nord, la Est, la Sud, la Vest. Ne-au luat muntii, padurile si minele noastre. Nu avem destule lemne, nici carbuni, sare, fier, aram5,
aur, argint. Suferim de toate. Frumoasa Ungarie a fost ciuntita. Cu
inima indurerata spunern : 4 Ungaria ciuntita nu este tail, Ungaria
intreaga este un rai s. Bucata este insotitA de harta Ungariei de azi

incadrata in harta Ungariei vechi.

Manualul de limba maghiar5pentru clasa a IV-a primara, editat
de aceeasi tipografie si aorobat de Ministerul Instructiunii Publice
si al Cultelor cu No. 64.613 din 1927, are si el pe pagina ultima a

LREDENTLSMUL IN SCOALELE DIN IINGARIA

125

copertei cele trei harti de atatea on amintite. In dart de aceasta,

la pag. 4 are o harta a Ungariei vechi, peste care o mina incordata
tine intinsa o sable: Varful sable' atinge vechea frontiers a Ungariei

dinspre Romania, iar manerul frontiera dinspre Austria. La pag.

Din manualul pentru clasa IV-a primatl, pag. 4 (Detu- Orszag),

199-201 manualul da bucata de cetire 4 Ungaria ciuntiao. I -a inceputui bucatii e tiparita sub titlul t Trianon# harta Ungariei pe
care o sfasie patru oameni : la rasarit romanul, la nord cehul, la
vest austriacul i la sud sarbul. La pag. 202-206 da sub titlul s

1,.01
TRIANON

M1 L E SZ

BEL& N K

Err EN KERDEZEK

DE MILY KEVESEN GONDOLNAK. VELE.

16H NEMZETEM, mAGyAR. NEP! ELTEDET

MINDIG CSAK A Je SORSRA BiZOD-E?

NE cSAK,ISTEN BEN BIZZUNK MINT EtZ4NK
EMBERSEGZ;INKBOL LLJoN FENN HAz
(PET6F0

Din acelasi manual, pag. 199.

<Ce s'a pierdut si ce a rarnan, date asupra pierderilor suferiteTde

Ungaria prin tratatul dela Trianon. $i aceasta bucata de cetire este
insotita de harta Ungariei vechi, in care o mina brutala infige un

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

x26

cutit. Harta are inscriptia : a Fdreimitarea Ungariei . Bucata de cetire amintita incepe astfel : Vad in acest desen ( harta) o mina
brutala tinind strins un cutit cu care taie in cinci bucati frumoasa
Ungarie de odinioara. Deasupra bratului care strange acest cutit
este scris : Trianon. Acesta este numele localitatii unde s'au adunat
dupe razboi dusmanii nostri pentru a incheia pace cu noi. Aici au
hotarit faramitarea tariff noastre A. Bucata de cetire sfirseste : a Ne-a
mai ramas oare ceva neluat de dusmanul lacom? A mai camas. Pentru
a evidentia aceasta nu ne trebue nici un desen. SA priveasca fiecare
fiu al Ungariei in inima sa. In inima fiecaruia trebue s he desenatA

intreaga patria noastra maghiara veche, cu muntii si apele ei, cu

gloria si fericirea et. Si fiecare copil trebue sa fagaduiasca ca in rugaounile lui de dimineata si de sears nu-i va uita niciodata de aceasta
patrie i va trai pentru ea >>. La sfirsitul bucatii sunt reproduse, incadrate in rosu, versurile de atatea on citate ale Crezului iredentist.
La pag. 254-256, sub titlul : Nu ! nu! niciodata
manualul publica o bucata de cetire care explica semnificatia celor patru statui

iredentiste ridicate pe plata Libertatii din Budapesta. (Se dau si

fotografiile celor patru statui.)

Nu numai in manualele maghiare se face aceasta propaganda

iredentista, ci si in manualele pentru invatarea limbilor straine. Astfel
Gramatica ci Cartea de cetire german& pentru clasa I a scoalelor

civile de baieti si fete de I. Koszo i I. Goettling, prelucrata de L.

Saghelyi, aprobata de Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor
cu No. 883-05-41 din 1931, publica la pag. 56 harta Ungariei
de azi, suprapusa hartii Ungariei vechi, avand inscriptia : s Nie I
nie! niemals !)> Sub harta se preproduc in traducere germana versurile cunoscute ale Crezului iredentist.
Inainte de a incheia, credem util sa mai amintim ca faimoasa
Ligd revizionistd maghiard are un organ oficial de propaganda
si anume revista lunara (( Magyar Kulpolitika . Toate categoriile de
scoale secundare din Ungaria au fost indemnate, prin adrese oficiale,
sa sprijine aceasta revista abonind-o si raspindind-o. Astfel

inspectorul sef al regiunii Dobritie, Ady Lajos, a recomandat-o

scoalelor cu adresa No. 30 pres. din 23 Octombrie 1932, inspectorul

scoalelor civile din Budapesta, Gyulai Agost, a recomandat-o cu

adresa No. 6/426 din 16 Octombrie 1932, inspectorul general al
scoalelor comerciale superioare, Simoncsics Alajos cu adresa No.
1866 din 26 Octombrie 1932, iar inspectorul general al scoalelor nor-

male de baieti si fete, Balazs Bela, cu ordinul No. 2427 din 11

Octombrie 1932.

Astfel inteleg vecinii nostri dezarmarea morala!

Z. PACLI$ANU

TINERETUL:
0 NOUA CATEGORIE SOCIALA
I

Publicatiunile lunare, saptamanale si zilnice, risipite pe suprafata european5 se ocupa tot mai insistent de tinerii care traesc inlauntml feluritelor popoare. Anchete numeroase au fost intreprinse
in scopul de a se patrunde spiritul care framant5 un strat de oameni
ai viitorului. Anchetele au fost, uneori, abil conduse, urmarind de
la inceput anumite probleme precise. S'a sperat ca pe aceastA cale
s5 se arunce o soncla in intunericul viitorului si sa se scoat5 la lumina

drumurile noug pe care omenirea trebue sa be calce.

S'a intamplat insa a rezultatele n'au permis concluziuni 15'murite.

Spovedaniile, de cele mai multe on interesante, au r5mas ireductibile la acele cateva puncte cardinale asteptate de anchetatori.
Paradoxul, contradictia, indrazneala si banalitatea s au intalnit
intr'un mozaic care refuza disciplinarea.
Se poate totusi afirma, pe temeiul acestor investigatiuni si pe
observarea directs a realitatilor, c5 exists astazi in lume un tineret

activ si un tineret deprimat. Un tineret care pune accentul mai

ales pe fapte, pe realiz5rile imediate si un altul strabatut de fiorul
problemelor in aspectul lor insolubil, dominat de sentimentul atotputerniciei procesului istoric ireductibil la dimensiunile unei singure
gene ratii.

Aceste dou5 aspecte ale tineretului de acum sunt deopotriv5 de

interesante si ne place s5 le consideram unul o complectare a celuilalt.

Actiunea nu poate fi rodnica fgra acele intarzieri, de durata variabila, in care se procedeaza la o revizuire a faptelor lasate in urm5,
la o triare a lor, la o disciplinare, in fine la o interpretare a lor in scopul
de a dep5na fire directoare. Inf5ptuirile trebuesc necontenit corectate
si integrate. Numai in masura in care se aseazA in lumina coherenta

dintre fapte, precum si duhul lor, ele pot capata o interpretare si

pot fi considerate ca expresia unui fenomen pe linia adevarurilor
de adancime.
Asadar tineretul activ si cel contemplativ trebuesc necontenit

RE VISTA FUNDATILLOR REGALE

128

puse de acord, intrelouintate cum se cuvine pentru ca rezultatele

sa deving importante i complete.
De altfel, in masura in care jocul Tiber este nestingherit i numai
supraveghiat, intregirea se produce dela sine.
E momentul sa subliniem un fapt cu totul nou in viata socials

a zilelor noastre.

Ping acum zece ani tineretea era privity drept o situatiune intre
copil i omul cumsecade. Tineretul era un fel de prelungire sgomotoasa, uneori insolentg, alteori ridiculg, a copilariei scapate de sub
egida severitatii paterne.
Oricum ar fi fost privit tingrul, cu un ochi binevoitor sau sever,
el rgminea pentru restul lumii o energie neinteresantg, nefiind luat
in consideratiune decit in momentul cand efervescenta se potolea,
and tingrul devenea 4 serios )). Era Igsat sa se intelepteascg, sg intre
in rindul oamenilor potoliti i numai atunci urma sa fie intrebuintat
cu toata prudenta.
Un tingr nu putea aspira la o intrebuintare socials, decit in mo-

mentul cind toti din jurul sau, mai marii, ii acordau un certificat
de perfectg i docilg normalitate. Cu alte cuvinte, nu incepea sa func-

tioneze decit in momentul renuntgrii totale la elementele cars it

distingeau de restul oamenilor din societate, cind devenea un numar dintr'o serie, coincizind perfect cu tipul de mediocritate.
Nesupuii erau eliminati i sacrificati.
Societatea a propus i a cultivat, ping acum zece ani, cu o sustinutg asiduitate, un model fix de mediocritate, un model de mediocritate # standard .

Fireste, umanitatea se gasea amenintatg de o primejdie dintre

cele mai maxi, dacg s'ar fi stgruit mai departe in cultivarea prostului
sau dacg s'ar fi creat cu perseverenth conditiunile optime in care
poate sa imboboceascg mai sigur prostia.
S'a propus insa un fapt extraordinar .51 anume : citiva exaltati,
aiumi in chip aventuros in virful ierarhiilor, spre surprinderea tuturor socotelilor obinuite, s'au pandit sg fact' un apel franc tocmai
la acea tinerete care nu fusese niciodata luata in serios. Aceti exaltati, care vor rgmine in istorie in galeria figurilor uluitoare, s'au adresat tineretii celei mai caracteristice, promovind-o in primele planuri
de elaborare socials i intretinind in ea atributele care o defineau :
energia, elanul, pripeala, fantezia, generozitatea, puterea de sacrificiu, indrgzneala, lipsa de respect pentru trecutul imediat, leali-

tatea, devotamentul, adincind, dupa trebuintg, aceste 4 defecte

pretioase.

Conducgtori de popoare hi propun astgzi sg utilizeze integral

aceste defecte sau calitgti ale tineretii. Prin acest gest selectiv, prin
aceastg impingere la loc de comandg se consfintete in zilele noastre
o nou' categorie socials : tineretul.

TINERETIIL : 0 NOII.A. CATEGORIE SOCIAL!

I29

Tineretul are in prezent o functiune socials, fiind o fond' de creatie

socials distincta de altele, cazute in amorteala la capatul unui ciclu

incheiat.
De altfel aceasta proaspatl categorie socials s'a ales, s'a precizat
i prin urmare s'a impus ca un bloc .de manevra socials, in urma
anal proces istoric,
zstoc, care a plamildit 1 a .copt caracterele distinctive
ale tineretului. Nu este vorba de o apantiune spontang, precipitate
din haos sub forma unui fenomen extraordinar.
Ea este, ca i celelalte categorii sociale, fructul unui proces istoric
scurtat, poate, de evenimentele neobimmte, care s'au ingramadit
pe ultimo perioada de douS zeci de ani.
Dace patrundem cu indrazneala in miezul problemei i ne intrebam fare inconjur ce.anume a aruncat temeliile unui bloc unitar
al tineretului, precum 1 care este caracteristica lui, vom raspunde :
aa cum mizeria materials a creat un proletariat solidar, mizeria
morals a grupat 1 a consolidat o noug unitate politico-sociala, tineretul.
Mizeria morals ni se pare a explica inceputul i a justifica fenomenul in totalitatea sa.
Tineretul a luat act de mizeria sa morals cfitiva ani inaintea rSzboiului, eand intreaga omenire ducea o existents facile i lipsita de
toata gama de idealuri, care se topisera inteo buns stare materials
generals. Viata omului se desfaura intr'un plan orizontal, fare emotii
maxi, fare depresiuni nelinititoare.
Banalitatea desnadajduitoare storcea pfina la sffirit existenta
unui individ.
Ra'zboiul a izbucnit i tineretea a Cost strabatuta de un fior pe
intreaga sa coloana vertrebala.
Orizonturi mari au sca'plirat in fata unei vieti palpitfinde i dornice
de o large premenire.
Conducalorii popoarelor Ins au rastaimAcit cum le convenea,
cu rare i diabolica lipsa.de credinta, tot arsenalul de idei ale culturii
europene, falsifiefind notiunile, pentru a justifica o incSerare regisata

de dupe perdele, departe de once fel de preocupare de nature sa

serveasca interesele popoarelor. Cand perdeaua a cazut, intr'o atmo-

sfera de panics, a apa'rut dincolo de ea un imens conflict de contracte comerciale, care pusesera in joc toate resorturile omeneti,
Semnatarii contractelor tiusera sa transfigureze aceste coale de
hfirtie, mistificand o buns credintS nelimitatg.
Tineretul, zguduit, buimacit i in imposibilitate de a descifra
in inceputurile dramei, a trecut printr'un moment de inaltS vibratie,
dar numai un moment, pentruea punerea in scene s'a gasit curfind
demascat5. Un pachet de credinte a explodat din sufletele amortite
de o gravy mizerie morals. Dar s'a dovedit irnediat a trebuia sa ra.mina numai o beteala de artificiu.
9

130

R EVISTA FIINDATIILOR REGALE

Razboiul dgdea in gol. Ideile si idealurile propuse masselor

au dispgrut curand in umbra ridicata de spectrul respinggtor

al mortis inutile. Popoarele au constatat cu surprindere cal razboiul
avea la spate interesele precupetilor internationali, ca razboiul insemna, in fond, o coborire In barbarie si o renuntare tocmai /a acele
valori, care constituiserg mOndria de totdeauna a oamenilor.
In aceste clipe tragice de naniire a sufletelor, tineretul a luat
act de intreaga sa situatiune dramatics, de necesitatea de revizuire

si regandire a tuturor problemelor.

S'a aunt sunfind trist, ca un dangOt de clopot departat, peste
crestetul tinerilor :
Tineri de pretutindeni, uniti-vg!
Alarma s'a raspindit asemenea cercurilor concentrice ale unui

mediu vibrant.
Fara porunca nimgnui, tangrul de ad s'a simtit solidar cu tingrul
de oriunde, impartasiti amandoi din aceleasi aspiratiuni comune,
din aceleasi necesitgti spirituale.
Tineretul de pretutindeni a inteles CO are de refacut tabla valorilor spirituale, iremediabil zdruncinata, si ca refacerea colectivitatilor omenesti nu mai este cu putintg pe baze vechi, si nici pe cornpromisuri, lumea incepfind o erg. noun. S'a considerat atunci singura purtatoare a formulelor de viitor si a privit tranzactiunea ca o
alterare a zestrei cu care venise pe lume, zestre intemeiata pe virtu tile unui progres perpetuu, cerut de chiar legile firesti ale biologiei.
Tinerii au observat ca deasupra frArnintarii se afla un plafon
inchegat, constituit de oamenii care au crezut in forta formulelor
amabile, care au cultivat cu seninOtate ipocrizia si au ridicat la rangul
de norme ale vietii un buchet de prejudeati. Acesti oameni au crezut

ca singura conditiune de rezistentg a incheeturilor constructiei lor,

este respectul absolut al prejudecatilor afisate cu solemnitate la portile de intrare in tarcul lor.
Tineretul de azi refuzg sg primeascg tablele lor si nu mai accepts ideea de a fi o veriga identica cu celelalte in lantul generatiilor.
Protestul izvor4te din sentimentul care o strabate, acel al unei permanente stars de incordare sufleteascg, al until sentiment analog
tensiunii din perioada rgzboiului, cu diferenta ca, pe deasupra frontierelor si a deosebirilor etnice, simte adversarul in massa de oameni
slujitori ai unor valori decedate.
Tineretul, aceastg noug categorie socials de proportii universale, nu admite 55 fie prinsg de .nimeni pentru viitor, dorind sa -si
pgstreze miinile absolut libere, lar spiritul intr'o perfecta disponibilitate.
Se insealg aces care cred ca generatia urrnatoare va respecta obligatiunile luate fail consimtamintul ei.
Aprehensiunile s'au si ivit si este pentru prima oars in istorie ca

TINEBETIIL; 0 Non CATEGORIE SOCLUA

I3Z

detinatorii posturilor de raspundere se intreaba in mod gray : ce

gandeste tineretul?
II

Tineretul de astazi este obsedat de problema sinceritatii. Trairea in conformitate cu normele smulse din carnea vie a vietii este
ravna de f iecare ceas.
Este pentru prima oars cand necesitatea unei sinceritati absolute
devine un fenomen colectiv caracterizant si nu mai amine o
simple framintare izolata cu titlul de document.
0 lume intreaga voeste sa se smulga din prejudecata si constructia subversive pentru a se pune de acord de asta data cu acele adevarun simple izvorite din cele mai autentice nevoi ale individului
si ale colectivitatii. In locul unei existence inhibate, se reclama una
spontana, iar cerinta este cu atat mai categorica, cu cat s'a dovedit
cal pentru exploatarea unor interese dubioase, asa zisii reprezentanti
ai popoarelor au avut cutezanta sa falsifice nu numai cateva notiuni, dar sa falsifice istoria intreaga.
Istoria lumii intregi a fost prerneditata si croita cu o lipsa de
scrupul pe care nu o mai pot justifica nici rnarile interese culturale n,
nici 0marile interese de stat*, nici 0marile interese de .... etc....*.

Tineretul merge sa rascoleasca viata prin contactul direct cu ea, cu

intreaga gams de posibilitati ale existentei, dela eroism si asceza, la
tradare si vitiu. Tineretul de azi are o extraordinary si multiple prize
cu viata, fie ca se cauta printre realitatile care se impun vietii in desfa'surarea cinematica, fie a descifreaza prin exemple mai mult reflexive, semnele autentice care se aleg in ratiunea detasata si purlficata de elementele care ii sunt straine.
Hecatombele de morti ale razboiului au rascumparat pentru tineri dreptul de a scrie o noua istorie, care sa fie o apologie a vietii,
a bunei intelegeri si a unei infinite prosperitati.
Se arata simptomele unei revolutiuni adanci si faptul cel mai
caractestic
n ni se pare aruncarea in discutiune a intregului material
moral care se considera definitiv intemeiat.
Ceea ce pare indubitabil in momentul prezent este realitatea progresului. Totul se transforma necontenit si transformarile vor fi
mereu mai unase cu cat technica, materialul omenesc si materialul
propriu zis se vor imbunatati.
Substanta sufleteasca va fi mereu mai adanc modificata de rezultatele evidente ale thnicei, iar omul de stiinta exacta, cu sprijinul laboratorului si al uzinei, va schimba necontenit fata Omantului, pe care it va parcela, it va exploata si it va imbunatati la infinit,
ca pe o imensa intreorindere industriala.
Numarul oamenilor care vor participa la bucuriile materiale si
morale ale vietii, va fi astfel considerabil merit si dreptul la o viata

132

EEVISTA YUNDATILLOR REGALE

onorabila va fi un bun definitiv cfistigat, impotriva celor care mai

regrets timpurile apuse intr'un romantism de prost gust, precum
si impotriva celor care cred a se va putea strfimba interesul purtat
mereu de mai multi pentru propria for soarta.
Cercul oamenilor, care iau act de responsabilitatea existentei for
se largeste.
Legiunile de oameni hi vor reclama dreptul la o viata omeneasca,
chiar Baca pentru aceasta va fi nevoie sa se desfiinteze state, institutiuni sociale venerabile sau prejudecati milenare,
Observati cum din omenire dispare umilinta. Cum dispare chiar
in raporturile dintre divinitate si om. Observati cum descreste numarul acelora care considerau injustitia ca o data iminenta a creatiunii universului.
In locul unor stravechi i complicate prejudecati se waza gfindul
simplu ca fiecare om, fara deosebire de rasa, de natiune, de cultura,
are dreptul la o viata in care sa intre destula comoditate si un minimum de satisfactiuni morale.
Sistemele sociale, institutiunile, sau cu uncuvint tot .ce s'ar
opune propozitiunii enuntate mai sus, sunt sortite peirii oricare ar
fi eforturile si fortele puse in joc sa be sustina.
Interesele, capabile sa polarizeze energiile unor colectivitati din
ce in ce mai ample, se vor lati peste oameni, pentruca va fi mereu
mai evident ca numai printr'un efort de colaborare se va alunga mizeria, se vor invinge relele potrivnice vietii, se va mari suprafata
de contact a omului cu bucunile morale si materiale.
Exists actualmente in lume o sums de conflicte intre diferitele

guverne ale tarilor, Jar neintelegerile acestea sunt expresia unei

batalii de capitaluri unase, iar nici de cum imaginea unor adversitati
intre popoare. Nenorocirea vrea ca popoarele sa nu comunice intre
- prin 4 reprezentanti a.
ele decal ce i
Credem insa cu putere ca aceasta situatiune este tranzitorie i
lealitatea va triumfa.
Personajele de teatru vor fi gonite si decorul simplificat.

Traim, este adevarat, in clipa de fats inteo perioada a istoriei

in care idealurile de colaborare si de pace, fluturate pe deasupra
capetelor noastre, sunt din nou infirmate, iar institutiunile ridicate
sa alimenteze asemenea conceptiuni sunt considerate falimentare.
Ceea ce acum zece am s'a crezut posibil se considers azi ca o
mare eroare. Cel putin aa pretind cei care socotesc ca realitatile ime-

diate be ofera argumente zdrobitoare impotriva idealurilor umanitariste.

Recunoastem ca argumentele acestora au de pates for faptele

cele mai evidente, refuzam totusi sa be primim drept concludente

pentruca prezentarea for dovedeste numai caracterul superficial al
afirmatiunilor si nici de cum adevarurile mai adfinci.

TINERETOL ; 0 NOVA CATEG013IE SOCIAL&

133

Constatam astazi in lumea intreaga o recrudescenta a ideii nationale i faptul, fireste, este de naturA sa intimideze pe dreptcredinciosii idealurilor de pace i buns invoire. Manifestarea agresiva
a ideii.nationale a speriat duhurile plapande, dovedind insa numai
ca aces care agitau ramura de maslin erau tocmai acei care credeau

mai putin in ea.

Dace ne este ingaduit sa spunem in alte cuvinte, apoi afinnam
ca ramura de maslin a fost tihuta cu o mans tremuranda de acei
care prin formatiunea lor, prin structura lor, nu aveau ce cauta pe
pragul unei turns noua care incepe.
Ramura de maslin, lipsita de seva fortificanta a unei sinceritati
absolute, s'a uscat, i-a lepadat frunzele, transformandu-se intr'o
num. ordinara - simbol al tuturor amenintarilor.
Nu avem naivitatea sa afirmam a virtutile sinceritatii sunt insraculoase si a simpla prezenta a acestei stars de spirit lichideaza
instantaneu chestiunile spinoase. Credem dimpotriva ea o asemenea
tinuta este mult mai anevoiaosa cleat aceea a abilitatilor, dar mai

credem ca rezultate certe nu se pot obtine cleat atunci and stau

fata in fata doua comninte care au aruncat din ele cele mai ascunse
ganduri.
Dar este locul sa privim in fata argumentul acelora care afirma
ca reintoarcerea la nationalism insemneaza, pur si simplu, intoarcerea pe drumuri care au mai fost umblate, reintoarcerea la marile

realitati, la singurile realitati.

Credem ca reactiunea nationals constitue o etapa fireasca in mersul

care o colectivitate mai 'argil, pentmca drumul spre international

trece prin national. In elanul lor, unii oameni au avut convingerea at
procesul se rezuma la o stergere a notiunii de national si inlocuirea
prin el notiunea de international. Calea n'a fost buns (deli nu cornplet infructuoas5), pentru motivul ca notiunea de national exists,
creste cu not din pamantul, din peisajul, din mediul fizic si moral
in care deschidem ochii.
Este o data a fiziologier noastre.

Prin pomirea de a o extirpa,s'a creat o situatiune confuza, or

in confuz nu se poate crea nimic.
In momentul insa in care oamenn se vor alege pe temeiul unei
dare idei nationale si vor avea contiinta intreaga a formelor de cultura, care ii definesc i le asigura eternitatea, vor intelege posibili-

tatea si necesitatea unor colectivitati mai incapatoare. Interesele

comune se vor desprinde in mod natural din programele de existents
ale colectivitatilor nationale, la lumina stralucitoare a unui singur
punct cardinal: potentarea nelimitata a capacitatii de viata a oamenilor,
cultivarea si folosirea view pentru om i semenii sai.
In aceasta lumina,Mussolini i Hitler sunt incontestabil fenomene
interesante sub toate unghiurile de privire, dar sa nu se piarda din

I34

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

vedere ca rick de maxi si interesanti sunt, ei nu propun lumii un

sistem de norme totdeauna valabile. Nici nu este neaparata nevoie. Vroim numai sA subliniem ca ei nu infirma ideea de colabo-

rare si nici nu vor putea sta deacurmezisul unei intelegeri intre

popoare.

Mussolini si Hitler sunt episoade. Vor rAmine in urma for o

unitate nationals inchegatA, legi admirabile, orase, terenuri fertile.
Individul insA nu va rAmfinerobit fortei, precum nici cultura nu va
renunta la legile sale launtrice, independente si cu mult peste pu-

terea omului, chiar and acesta se numeste Napoleon, Mussolini

sau Hitler. Aceste formidabile forte creatoare, de bine si de rau,
iii gasesc explicatmnea in imprejurArile absolut trecatoare, realizate inteun moment dat de conjunctura evenimentelor, care lAmuresc
si justifica fenomenul in intregimea lui.
Dar evenimentele se schimba si lumea intrA pe fAgasurile de

totdeauna, care merg care respectul omului, al libertAtilor spirituale

si al jocului firesc, impingfind umanitatea pe planul destinelor ei,
necomprimata i nebrutalizat5.
Nu vrem sa spunem cA un nou rAzboi nu mai este cu putintg.
Tinerii stiu insa ca rAzboiul nu mai este o solutiune, ca nu mai este
o simpla rectificare de frontiere si de raporturi economice. La capAtul
razboiului se gaseste haosul in care pluteste o singura certitudine,
certitudinea mortii, a milioanelor de energii si de iluzii inutil transformate in cenusa.
Daca protestul tinerilor nu is aspectul unei uriase manifestfiri,

e ca gasim in spiritul for convingerea in lichidarea unei lumi, de

altfel in piing agonie, printr un nou accident.
Sacrificiul care s'ar mai consimti ar ,fi izvorit din certitudinea
ca data cu el lumea noun de dedesupt s ar elibera.
Problema pacii si a razboiului ramine deocamdata problema
cea mai importentA, pentruca de fapt le confine pe toate celelalte,
iar solutionarea ei imediata ar insemna o relaxare a tuturor energiilor crispate, energii morale si materiale.
Ce va fi oare in momentul cand zeci de milioane de eforturi si
imense disponibilitAti financiare vor fi canalizate spre construirea
unei umanitati mai putin mizerabile?
Gfindul acesta ne emotioneaza si ne zgudue.
* * *

Tinerii cred astAzi inteun triumf al inteligentei, care este in esenta

sa, posibilitatea de a explica totul, de-a risipi misterul i de-a limita
absurdul.
Progresul stiintelor pozitive hi va urma destinul sau surprinzAtor,
aezand pe omul rational acolo unde se cuvine, explicfindu-i a el

TINERETIIL ; 0 NOIJA CATEGORIE $OCIALA

135

nu este o deformatiune a naturii, o monstruozitate, ci o parte perfect integrabila in datele firesti cu care trebue sa se gaseasca de
acord intr un sistem armonic.
Cunostinta precise, succesul tehnic si realele imbunatatiri aduse
vietii fortifica Increderea in om. Si stiinta isi urmeaza drumul patrunzand in domeniul tainelor pe care Incearca sa le materializeze.
Impotriva unor credinte milenare, omul s a ridicat in vazduh, tot
mai sus, cu aspiratia Inca ascunsa de a se desprinde din ghiarele forte'

de atractiune universals si, inarmat cu instrumente noua, este pe

punctul sa capteze energiile fabuloase care sosesc de pretutindeni,
pe unde nevazute.
Se elaboreaza astazi o noua credinta, mai puternica decal toate
cite s au cunoscut pans in momentul de fats. Credinta in forta omului
de a crea o noua lume, dar 1 ideea unei enorme responsabilitati,

pentru mizea care continua sa dainuiasca printre noi.

Din jocul acesta Intre posibilitatile infinite pe care le gazdueste
omenirea si lipsurile desnadajduitoare, pe care le adaposteste, nu se

va putea naste niciodata, in lurnea viitorului, omul de neghioaba

trufie.

Putinta de a crea o lume noua va aduce in constiinta omului

gravitate legate de cea mai unasa responsabilitate. Awns'
stapani pe propnile for dest(e, vor invata sa chibzuiasca de o mie
Intreaga

de on fiecare frantura de gest. Devenit atotstapanitorul unor energii

considerabile, omul va trebui sa be coordoneze cu grija, cu masura.

v*
Tineretea deschide un drum nou. Asupra acestui punct toate
manifestarile tinerilor se pun de acord :
e Numai tineretul poate asigura depasirea unei experiente deficitare pentru umanitate si numai cea mai noua generatie apare pregatita pentru once experiente.
Spiritul Intreprinzator este intro vreme a posibilitatilor cu mult
mai pretios dec.& cel recapitulator si de aceea este astazi un anacronism suparator invocarea varstei venerabile ca garantie a cu.

noasterii si prevederii 1).

AL. MIRONESCU

1) Citat din articolul r Tineret * de Alexandru Vianu aparut in a Libertatea #, No. 23.

TEORIA SI PRACTICA
PLEBISCITULUI INTERNATIONAL
Cercergtorul transformgrilor teritoriale ale Statelor constatg
atat de frecvente cazuri de cesiuni i anexiuni de teritorii, incat acest

fapt juridic - cu numeroase consecinte in diferite domenii ce formeaza preocuparea dreptului international - a ajuns a fi considerat
ca ceva normal, de esenta vietii Statelor, formatiuni politice organizate, in continua evolutie. Ca urmare, in n angajamentelor
internationale - cu atat mai bogatg cu cat con5tiinta solidaritglii Statelor, membri ai Comunitatii internationale, se desvoltg - numeroase
sunt tratatele ce au ca obiect reglementarea cesiunilor i anexiunilor de teritorii. Dar, fie cg tratatul a urmat unui rgzboi, - cand
cesiunea apgrea ca o consecintg a unui raport momentan de supenontate de forts, - fie ca el a intervenit in timp de pace, - cand cesiunea
apgrea ca o consecinta a unui acord liber consimtit, intre guvernele
legitimarii tranfertului de suveraStatelor semnatare,
.
.- necesitatea
, .
nitate asupra tentonului respectiv, a fost intotdeauna resimtitg. Din
aceastg necesitate de legitimare, a rezultat o indelungata si adeseori

controversatg discutie, in doctrina dreptului international. Si cum

cele mai numeroase dintre remanierile teritoriale ale trecutului
erau consecinte ale unui rgzboi international, - a cgrui declansare
a apgrut timp de secole ca un drept firesc al Statului 1), - cum, pe
de alts parte, din dreptul de razboi deriva dreptul de cucerire, a
apgrut natural si logic, ca in acest drept de cucerire sd se caute legitimarea anexiunilor teritoriale. Inteadevar, dreptul de cucerire a fost

indelungat timp pentru. State, unul dintre marile izvoare de achizitie si de intindere teritoriale : se poate chiar spune cg dela profundele atingeri aduse principiului monarhic pur, care admitea
transferturile de suveranitate pe cale de mostenire, de donatie, de
vanzare, de schimb, de cesiune sau de punere in gaj, majoritatea
Statelor euronene nu au alt titlu dealt anexitzrzile sau cucerirea, ur1) Vezi asupra acestei chestiuni studiul nostru : Dreptul Statului de a declara rdzboi. (Din Arhiva pentru *tiinta i Reforma Socials n, 1933, No. x-4).

TEORIA $1 PRACTICA PLEBISCTTULIII INTERNATIONAL

137

matd de o posesiune prelungit a , pentru a justifica drepturile for suverane,

asupra a ceea ce constitue astdzi domeniul for continental * 1). Acest

drept de cucerire, creator si justificator de anexiuni teritoriale, este

at5t de inradacinat in constiinta juridica si politica a trecutului,

Inca nici nu este neaparata nevoie de un razboi, spre a stabili dreptul

invingd.torului. Este suficienta ocuparea unui teritoriu, spre a se

considera suveranul sau. Astfel nu lipsesc cazuri, pfina in epoca
moderns, cand un Stat proclama suveranitatea sa asupra unui teritoriu, din prima zi a ocuparii sale, inainte de a fi constr5ns pe suveranul legitim sa renunte la drepturile sale, printr'un tratat de pace.
Aceasta a fost situatia in Franche-Comte ocupata in 1674 si in Flandra ocupata in 1678, de Ludovic al XIV-lea ; in ducatul de Nassau,
regatul Hanovrei, electoratul Hessa-Cassel si orasul liber Franc-

furt, incorporat de Prusia in 1866, dupa infringerea Monarhiei

Habsburgilor, fail totat de pace sau consultarea locuitorilor. La
fel proceda Italia, in 1911, and la inceputul ostilitatilor in Africa,

declara ca isi intinde suveranitatea asupra Tripolitanici si Cirenaicei.

Suntem desigur, in aceste cazuri, in fata unor declaratiuni unilaterale,
neconsacrate imediat de dreptul international pozitiv, care pot provoca un veto, din partea puterilor terte ; dar o astfel de atitudine se

poate produce and acele puteri dispun de o forts superioara,

sau and interese vitale ale for sunt lezate, sau and echilibrul for-

telor se ggseste gray amenintat, prin intinderea suveranitatii Statului

anexant. Ca urmare a acestei conceptii dominante, schimbarile de
suveranitate asupra tentoriilor, prin invocarea dreptului de cucerire, - care indelungat timp se confundif cu insusi conceptul de suvera-

nitate (Th. Ruyssen), - ignoreaza in principiu vointa populatiilor

respective, ce tree de sub un regim politic sub altul, fara vre-o consultare prealabila, sau ulterioara, tratatului de cesiune. Daca o astfel
de consultare intalnim in secolul al XVI-lea, cu ocazia anexgrii epis-

'copatelor Toul, Metz si Verdun, la 1552, care Franta lui Henric

al II-lea, aceastaeste o rara exceptie 2), deli este # prima consultare
care a avut, mai mult sau mai putin, caracterul unui. plebiscit,
inaintea Revolutiei franceze * 3). Pentnica, ceea ce istoricii considers ca origin' ale teoriei plebiscitare, adica cazurile provinciilor
cedate de Ludovic al IX-lea, regele Frantei, lui Henric al
1) Ch. calvo : Le Droit International thiorique at pratique, Paris 188o (3-e

ed. t. I, pag. 319).

2) Cu acea memorabila ocaziune, Episcopul Robert de Lenancourt spune
locuitorilor din Verdun ca : e.le roi de France etait venu comme liberateur,
qu'il voulait traiter les bourgeois comme de bons Francais et que, bien loin
d'user de mesures de rigueur, it en appelait an vote libre du peuple *. (Emile
011ivier, L'Empire liberal, Paris 1895, t. I, pag. 165).
3) Sarah Wambaugh : La Pratique des Plebiscites Internationaux (Recueil
des Cours de l'Acadelnie de la Haye, a. 1927, t. III, pag. x56).

138

REVISTA FUNDATULOR REUALE

III-lea al Angliei (in secolul al XIII-lea) cu protestarea nobililor

provinciilor respective, sau refuzul locuitorilor din Guyenne de a
fi separati de Anglia, prin cedarea care Franta, consimtita de Richard

al II-lea, sau in fine anularea cesiunilor teritoriale consimtite prin

tratatul dela Madrid de Francisc I, - tratat nul de drept din cauza
violentei materiale exercitate asupra unui semnatar, - prin. Statele
Bourgogne-i, convocate in 1725, acestea sunt mai repede anticiperi ale practicei plebiscitare, mcmente de concretizare ale unui
vag sentiment de auto-administrare a populatiilor in cauza, inspirate i deconceptiile criticiste ale ganditcrilcr tirrpului 1).
Cat priveste cesiunile teritoriale din timp de pace, indiferent
de caracterul lor, gratuit sau oneros, aceeasi doctrine clasice a dreptului international, considers suficient, pentru valabilitatea for juridice, acordul dintre Statele interesate, manifestat prin organele sale
constitutionale, fare necesitatea interventiei vointei colective a populatiilor. Pentruca, s'a explicat aceasta, #aclevarul este a popula-

tiile unui Stat sunt reprezentate prin seful pe care si 1-au dat,
conform Constitutiei sale ; de indate ce acest sef, monarh absolut
sau parlament, s'a pronuntat, supusii sunt legati.
Garantia reale si adeverata contra instrainarii capricioase a unei
portiuni din teritoriul Statului cedant, rezida in libertatile escntiale
ale regimului reprezentativ, in necesitatea de a cbtine dela Adunerile legislative carora este delegat, concurent cu puterca executive,
exercitiul suveranitetii, aprobarea oricarui tratat ce comport5 instrai-

narea teritoriului unui Stat. Plebiscitul, astfel cum este preccnizat

comports supunerea, subordonarea unei minoriteti fate de majoritate... Aceasta doctrine este in realitate destructive a ins5i notiunii de
. dace se subordoneaze votului popular, regularitatea unei cesiuni teritoriale ; pentruca ntereseaze pcpulatiile, treiStat

bue in mod logic se se ceara astfel de vot si in alte cazuri ; si exista

un singur act, nu numai in politica externs, dar si in politica interne
a Statelor, care sa nu ating5 interesele locuitorilor *2).
1) Vezi : Th. Ruyssen, Le Droit des Peuples d disposer d'eux-mdmes (Revue

de Methaphysique et de Morale, a. 5932, No. 4, pag. 490 si urm.).

AceastA idee este fixate de Alex. Boldur in termenii urmatori : Des tentatives isolies de voir les origins du plebiscite dans le principe feodal de la
fidelite, selon lequel le Roi ne pouvait ceder ses terres sans le consentement
des notables, ne peuvent etre reconnues heureuses. Entre le plebiscite moderne
et les consentements du moyen age, it y a la meme difference qu'entre les EtatsGeneraux qui tiennent la Bourse d'Etat et le Parlement qui vote le budget ;
ou biers entre le Roi de la monarchie feodale et le Roi de la monarchie parkmentaire ou le President d'une Republique . (La Bessarabie et les relations

russo-roumaines. La question bessarabienne et le droit international), Paris

1927, pag. 278.
2) P. Fauchille : Traite de Droit International Public, Paris 1925, t. I, p.
z-ere, pag. 795-792.

TEORLA $1 PRACTICA PLEBISCITULIII INTERNATIONAL

13?

Dar, cu toate argumentele invocate pentru justificarea cesiunilor teritoriale, prin superioritatea raportului de forte intr'un razboi, sau prin asentimentul, formal exprimat, al guvernelor, in timp
de pace, o constatare de cea mai mare importantg nu a intgrziat a
se impune : ca cesiunea unui teritoriu, fiind de fapt cesiunea suveranitacit teritoriale, ea are drept obiect mai mult popula ;iile ce trdesc pe
acel teritoriu, decdt teritoriul pe care-1 locuesc, i ca, in consecint5,

aceste populatii nu pot fi considerate ca o turrna, a carei proprietate se transmite in mod arbitrar. De aci necesitatea ratificgrii cesiunii
teritoriale printr'un vot al locuitorilor, si chiar necesitatea consultgrii

populatiei din teritoriul cedat, asupra chestiunii de a se sti, dace

cesiunea trebue sa aiba loc sau nu.
Acest adevgr si aceasta solutie, - a caror degajare se atribue in
deobste enditorilor secolului al XVI I I- lea, au fost afirmate, cu mult

inainte, anterior insgsi elaborgrii conceptului de suveranitate integralg. Si, inteo formula generalg, se poate spune c5 ele au izvorit
din discutiile controversate ce s'au purtat asupra justificarii dreptului de cucerire, - indreptatit, in principiu, prin notiunea de razboi just, - astfel cum se constata la juristii crestini ai Evului-Mediu,
Din aceste discutiuni pasionate, 'Inca in secolul al XIV-lea, Marsilius
de Padova (1270 1342) ajungea sa formuleze precis teoria despre
vointa poporului, ca factor ce trebue sa conditioneze puterea suveranului. Mai tarziu Vittoria in ale sale Relectiones de Indis (editate

in 1775), mergea pans la afirmarea, pentru prima data, a dreptului

popoarelor de a dispune de ele insele, a acestui drept, care in viata
Statului francez al secolului al XIV-lea, constituia - dupg Paul Viollet, istoric al dreptului, o limits cutumierd a puterii Regelui, care nu
avea dreptul de a instraina un oras al Regatului, fare consimtAmintuI
locuitorilorl) ; dupg cum inainte de Vittoria, in aceeasi dicutie asupra
dreptului de cucerire, Erasmus, in a sa Adagiorum Chiliades din 1517,
nu ezita de a condamna cucerirea, ce rezulta dintr'o conceptie ero-

natg, orice autoritate asupra fiintei umane, neputgnd sa se bazeze

decdt
l pe consimtamgntul prealabil al celui interesat.
$i discutiile purtate in jurul legitimitgtii puterii regale, in secolul
al XVI-lea, ca o consecintA a aparitiei luteranismului si calvinisrnului,

duc la acelasi rezultat, la valorificarea adicg a vointei populace, in

materie de cesiune teritoriale. Pentru Francois Hotman (FrancoGalia, GenZlve, 1573), Regele nu poate instraina cea mai mice parte
din teritoriu, fare consimtgmfintul Statelor Generale. La fel, pentru
Junius Brutus, pseudonim, se pare, a lui Duplessis-Mornay (in Vin1) Paul Viollet : Histoire des Institutions politiques et administratives de la

France, Paris 1903, t. III, pag. 224.

40

RESIST& FUNDATILLOR REGALE

diciae contra
tyrannos a. 1578), intre suverani
.

supusi nu exists

o superioritate naturals sau transcendenta, ci un simplu contract

sinalagmatic, a carui incalcare, de o parte, atragenesupunerea, de

cealalta. Si in genere, pentru top 4 monarhomachii *, - critici vehement' ai monarhiei de drept divin, .nu exists indoiala, ca vointa
populatiei este titlul cel mai puternic pentru legitimarea schimburilor de teritorii 1).
*

Cu Grotius, aceasta conceptie inovatorie patninde in doctrina

dreptului international. Inteadeva'r, pentru fondatorul acestei disci p line juridice, sub aspectul sau modern, - inspirat si din conceptiile
liberale si din tendintele autoritare ale secolului al XVI-lea, pe care
incearca sa le sintetizeze, suveranul nu poate, nici dupd o infrdngere,
sd admitd cedarea unui teritoriu, dealt dacd locuitorii consimt la
aceasta, (II. 5 - 7) ceea ce implica principiul plebiscitului. El admite
dreptul de secesiune, daca Regele consimte (accedence regis consensu),

sau in cazul cand partea ce sedetaseaza, nu ar putea subsista altfel ;

de ex. cand o provincie a unui Stat invins se da invingatorului spre

aevita ravajele unui razboi de devastare. Dreptul de auto-administrare, superior ideii de suveranitate, i-ar permite aceasta (pars
utitur jure quod ante societatem initam habuit. II 56). Interpretand
aceasta formula, Prof. Th. Ruyssen poate spune : 4 Nu se va gasi
nici mai tarziu, formula mai precisa a dreptului popoarelor de a
dispune de ele insele A 2).
Succesorii 3i discipolii lui Grotius, din secolul al XVII-lea, sunt

ininfluentati si in aceasta materie de conceptia initiatorului lor 8).

Discutiile din acel timp in jurul suveranitatii si puterii regale, a ega1 itatii teoretice a Statelor, a conceptului de libertate religioasa, le
furniseaza bogat material pentru confirmarea tezei lor. bar spre
1) Asupra monarhomachilor, interesante atnInunte, In ceea ce priveste
opera si conceptia lor, in Eugeniu Sperantia : Curs de Filosofia Dreptului
(Istoricul Doctrinelor). Oradea 1932, pag. 32 si urm.
2) Loc. cit., pag. 497.

3) Puffendorf vorbind de cesiunea de teritorii in urma unui razboi nenorocit gIseste c3 suveranul cedant t... ne saurait legitimement forcer les habitants a reconnaitre pour leur souverain cette autre Puissance. ...Ainsi, quoiqu'en vertu dune telle Convention be roi et le peuple qui lui reste perdent
tout leur droit sur ce pays-la, le vainqueur n'en devient legitime souverain que
-par be consentement des habitants mimes ou par be serment gulls lui pretent *.
(Droit de la nature et des Gens, Eyre VIII, ch. V, pag. 9).
Iar Vattel sustine ca o provincie sau un oras cedat i... n'est point obligee

de recevoir le nouveau maitre qu'on voudrait lui dormer t. ( Droit des Gens,
livre I, ch. XXI, pag. 163-164).

TEORI.A SI PRACTICA PLEBISCITULUI INTERNATIONAL

x 4z

finele secolului al XVII-lea, polemistul Jurieu in a sa lettre pastorale din 15 Aprilie 1689 (De la puissance souveraine, de son origine
et de ses bornes), sintetizand controversele juridice contemporane,
putea scrie : 4Poporul face pe suveran
da suveranitatea ; deci
poporul pose& suveranitatea, i o pose& in gradul cel mai eminent. Exercitiul suveranitatil, care depinde de unul singur, nu impiedica ca suveranitatea sa he in popor, acesta fiind izvorul sau i

chiar primul sau subiect...0 Astfel principiul de drept constitutional' modern di suveranitatea 4 rezida in natiune, dela care pleats
toate puterile in Stat 0, iii gaseste o precisa formulare, anterior lui
Rousseau, in scrisorile pastorale ale protestantului Jurieu. Si din
acest principiu, apare ca un postulat national, conceptul de autodeterminare, putinta ca natiunea sa-i dea forma de guvernAmfint

cea mai potrivita, sau sci se poatcl Integra sistemului politic, pe

care-1 prefers.

AceastA ultima idee, care duce la realizarea plebiscitului, trebue

remarcat a nu formeaza o specials preocupare a gfinditorilor secolului
al XVIII-lea, secolul prin excelenta al filozofilor politici. Ceea ce ii
preocupa pe ei, in primul rand, este problema constitutionalci ; adicA,
definitia si critica formelor de guvernamfint, raporturile suvera-

nului cu supuii,ynncipiul separatiunii puterilor, primatul puterii

civile asupra celei religioase, apararea i clasificarea libertAtilor religioase, toleranta ; toate aceste probleme, de ordin intern, derivfind
si fiind subordonate principiului teoretic al contractului social, principiu axiomatic pentru cercetAtorii din acest secol. Dar literature
stimtifica a secolului al XVIII-lea accentufind, in variatele probleme

de ordin constitutional pe care le .tratateaza, asupra primatului

vointei generale, asupra suveraniatii 1 a caracteristicelor ei, de inalienabilitate 1i indivizibilitate, in fine asupra secularizarii acestui

concept de suveranitate, a furnizat toate elementele din care se

poate desprinde ideea de auto-determinare a popoarelor si teoria
generala a plebiscitului 1).
Totusi, in practica vietii Internationale, epoca anterioara Revolutiei franceze nu cunoateaplicatiunea conceptiilor aminfite, pentru
a se legitima cesiunile teritoriale, prim consultarea vointii generale,
Ratline valabilA regula lui Pothier : cad o provincie este detalatci
de Coroanci, locuitorii schimbil stdpanirea*, ca principiu general
valabil de drept comun ; ceea ce inseamna conservarea vechii teorii,
in virtutea cgreia suveranitatea anexantului se intinde din oficiu la
toti locuitorii teritoriului anexat, fAra a se tine seama de doleantele
sau sentimentele tor. C.& era Inca de inrAclacinatA aceasta conceptie,

o dovedeste faptul ca 4...cuceririle efectuate de suverani spre

I) 4 Le principe de la souverainete nationale a pour consequence inevitable logiquement et juridiquement le plebiscite 7) (Gonssolin).

142

REVISTA 1 UNDATIIEOR REGALE

a-si mad regatul, spre a asi procura debusee economice, sau

spre a cuceri puncte strategice, se indeplineau aproape faro protestciri, afara de cazurile cand ele constituiau o incalcare directs a
tratatelor existente...
chiar in epoca succesivelor impartiri ale
Poloniei, patine protestari s'au ridicat, ca urmare a faptului ca nu
se finuse nici o socotealci de vointa popularci >>. (S. Wambaugh)1).
Ceea ce cel mult s'a concedat in aceastA epocA, a fost acordarea

unui anumit termen locuitorilor din teritoriul cedat, spre a alege

intre nationalitatea noului suveran gi aceea a celui vechi, si de a
se transporta cu familia si bunurile lor, in cazul and ei preferau
a /*amine supusii Statului cesionar. Este inovatia clauzei optiunii
de nationalitate care apare in prima sa faza de evolutie 2) ca un beneficium emigrandi, inovatie fericita ce se constata mai intfii in tratatul de capitulatie a orasului Arras, din 1640 3).

Numai prin Revolutia franceia din 1789 se ajunge reluandu-se

anterioarele discutii doctrinare a la precizarea ci promovarea dreptului popoarelor de a dispune de ele insele, si la traducerea in practica a acestui drept, pe calea plebiscitului. S'a zis ca in aceasta operA,

era precedentul transformarii raporturilor dintre Stat

gi cetatean,
pe care be realizase Revolutia americans. De fapt, Revolutia din 1789,

izvorita din necesitatea unei reactiuni contra abuzurilor monarhiei

de drept divin, a ajuns in mod natural la fixarea dreptului de autodeterminare i la inscnerea sa ca o cutumci internationals, prin bargirea conceptului de suveranitate, transpus adica in domeniul internotional, prin clasificarea teoriei drepturilor fundamentale ale Statzlpr, ci ca urmare prin personificarea natiunii 4). De aci consecinta
jurilica im3diata, ca drepturile omului : libertate, proprietate, sigu1) Loc. cit., pag. 157.

2) Care dureaza dela 1640- 2839, dupa care data se desvolta faza a doua.
Faze cunoscute si sub denumirea s a) optiunea de forma veche i b) optiunea
de form! moderns. (Vezi Joseph L. Kunz : L'option de nationalite (Rec. des
Cours de l'Academie de la Haye a. 1930, t. I, pag. 112 si urm.).
3) Dupa Chretien : Principes de droit international public, Paris 1893, pag.
241. Spre a vedea frecven;a clauzei de optiune, si amintim ca K. Strupp In
Dictionarul sau semnaleaza 52 de astfel de clauze dela Tratatul din Arras (1640)

pans la Tratatul din Francfort (2872).

4) s La doctrine du Droit des Gens, etablie par la Revolution francaise,
est indissolublement hie a la doctrine du Droit de l'homme, si profondement
ancree dans les esprits du temps. La Revolution francaise transporte cette conception dans la sphere du droit international*. (R. Redslob : La doctrine idealiste du Droit des Gens, Rev. Gen. de Dr, Intern. Publ., z-eme serie t. XXVIII
a. 1921, Pag 443)

TEOEIA $1 PRACTICA PLEBISCITITLITI INTERNATIONAL

143

rants, rezistentcl la opresiune (art. 2 al Declaratiei din 1789), se generalizeazci, sintetizdndu-se, in drepturile similare ale popoarelor.
Daca la aceste argumente, de ordin teoretic, mai adaogam necesitatea politica, ca State le Europei sa he linitite in ce privete po-

litica externs a Frantei revolutionare, ca adica ea nu va proceda la

cuceriri i anexiuni, intelegem marele interes pe care Guvernul
revolutionar it avea, de a proclama, cu solemnitate, dreptul de autodeterminare i de a actualiza practica plebiscitului.
Intr'adevar, trecand peste generosul program de politica externs,

expus de Volney in edinta Constituantei din 18 Mai 1790 1), sa

amintim decretul din 22 Mai 1790, votat la propunerea ducelui
de Levis : e Natiunea francezd renuntei sd intreprindci vre-un rcizboi
in scop de cucerire si ea nu va intrebuinta niciodatd fortele sale, contra
libertatii vre-unui popor '). In completarea acestui principiu, Ro-

bespierre va propune mai tarziu, in Conventie (la 24 Aprilie 1793),

sa se proclame ca a cel ce prima o natiune este inamicul tuturor 0.
Iar ca urmlre a declaratiilor si dezideratelor numeroase, in aceasta
materie (de amintit proectul de Declaratie a drepturilor natiunilor,
prezentat de abatele Gregoire, la 18 lunie 1793), Constitutia a. 1793,
va incadra principii ca acestea : <e Poporul francez este amicul si aliatul
natural al popoarelor libere. El nu se amestecd in Guverncimantul altor

natiuni; el nu admite ca celelalte natiuni sd se amestece in treburile

sale. El dd azil streinilor exilati din patria for pentru cauza libertagi.
El o refuzd tiranilor. El nu face pace cu un inamic, care ocupci teritoriul sclu 3).

Sa amintim in fine, a acelai Abate Gregoire propunea la 4

Floreal an. III sa se adopte urmatorul principiu : Natiunile an
dreptul de a se organiza, de a se lega, de a se incorpora, tratand
dala egal la egal intre dansele, ca i indivizii. Daca trebue sa existe

o ierarhie, virtutea sa o dea 0.

Discutiile urmate i principiile adoptate dovedesc astfel, ca
doctrina Revolutiei a dat expresie definitive teoriei plebiscitului ci
dreptului de auto-determinare, extinzdnd ci aplicdnd, in raporturile
dintre natiuni, regula consacrata pentru indivizi prin Actul de inde1) Intre altele, Volney afirma n...qu'aucun peuple n'a le droit de porter
les armes contre son voisin, de le depouiller de ses biens naturels ou de violer
sa liberte n. (Citat de R. Redslob : Histoire des Grands Principes du Droit des
Gens, Paris 1923, pag. 282).

2) Acest decret fu inscris In Constitutia din 1791 (tit. VI). a Ce decret

ne reconnait qu'une guerre unique celle qui pare une attaque imminente ou qui
defend un droit n. (R. Redslob : loc. cit., pag. 282). Pentru cunoasterea Imprejurarilor in care acest decret s'a produs, vezi si : B. Mirkine-Guetzevitch,
Le Droit Constitutionnel Internationale, Paris 1933, pag. 228 i urm.

3) Art. 18-21.

REVIRTA FUNDATIELLOR REGALE

144

pendent' americana din 4 lulie 1776 i prin declarajia drepturilor

omului Si a cetilyanului.
Nu este mai putin adevSrat, ca amenintSrile de invaziune si grelele imprejutirAii ale rSzboiului inceput contra Europe', au indepartat in practica, dui:A scurt timp, Europa revolutionara dela respectarea integrala a principiilor, adoptate ca idei calauzitoare in politica

externs. Decretul Cambon din 15 Decembrie 1792 ar reprezenta

inceputul politicei de ignorare sau falsificare a dreptului de autodispozitie a popoarelor, de atingere a suveranitatii populare. Dar si
in aceasta epoca, trecerile dincolo de frontier's' sunt justificate, prin
necesitatea unei opuneri ferme contra invaziunii si prin lupte de eliberare a natiunilor subjugate 1). Totusi dela finele anului 1793, ultimele scrupule vor fi invinse ; se va apela la vechiul argument al
frontierelor naturale i, in anexiunile efectuate, se va invoca udreptut
de cucerire, fail a se lua in considerare opinia locuitorilor D. (Basdevant) 2).

Totusi, pinA atunci, cateva cazuri practice de invocare a vointei

colective pentru legitimarea.unor anexiuni, nu lipsirS a se produce ;
si ele ne arat5 ca, in impreiurAn normale, aceasta ar fi fost politica

constants a Frantei revolutionare. Astfel Avignon si Comitatul

Venaissin, veche enclave pontifical's' in teritoriul francez furs anexate la Franta, dupS ce votul formal al locuitorilor se produsese.

La 13 Septembrie 1791, Adunarea Constituanta declara cs a in

virtutea drepturilor Frantei si conform cu dorinta liber exprimatd
de cdtre majoritatea comunelor fi a cetdfenilor, Statele reunite Avignon

Comitatul Venaissin fac din acest moment parte integrant' din

Imperiul Francez 3). Dupg aceeasi metoda, se procedg sub Conventie, la reunirea Savoiei la Franta (decretul din 27 Noembrie 1792),
a Comitatiihti Nice (decretul din 31 Ianuarie 1793), a tinutului Posi

1)

...quand, plus tard, les &tenements eurent entraine l'armee fran

gaise bien au dela des frontieres, a Paris la Convention s'efforgait encore, mais
en vain de rester fidele a ses principes, en declarant qu'il ne s'agissait pas de
conquete, mais d'assurer a tous les peuples le droit de disposer d'eux memes i.
(S. Wambaugh, loc. cit., pag. 159).

Interpretand aceasta noun politics, si prof. R. Recislob spune : ...La

France, a son tour, prend les armes dans un esprit de conquete. Mais elle est

entrafnee dans cette vole, par son &sir de repandre les idles de la Revolution an
dela de ses frontieres . (Loc. cit., pag. 313).

2) Merlin de Douai nu ezita a declara in Conventie in 1795, a t...La

Republique frangaise peut et doit, soit retenir a titre de conquete, soit aquerir
par les Traites, des pays qui seraient a sa convenence, sans en consulter les
habitants D. TezA diametral opus' aceleia pe care, la inceputul Revolutiei, a
afirmase Mirabeau : e...toute cession d'un pays sans la consultation de ses
habitants est un acte de violence et de tyrannie *. (Citati de A. Sorel : L'Europe et la Revolution frangaise, 1885, vol. I, pag. 318).
3) In A. sore!: L'Europe et la Revolution franeaise, t. II, pag. 293.

Thula& a *lima-Ica rixatacrrin,tri INTBIDEATIONAL

345

rentruy (decretul din 23 Martie 1793), a Belgiei (decretele din 1,

2, 3, 4, 6, 8, 11, 19 i 23 Martie 1793), a Mayentei (decretul din
30 Martie 1793). Tehnica acestor consultatiuni populace era insii
destul de rudimentarg. Scrutinul secret nu era cunoscut, iar prezenta agentilor Revolutiei si a trupelor armate, ca ti starea incordata provocata de razboiul intern si extern, constituiau elemente
ausceptibile de a da loc la vii critice. De fapt, din multe pgrti, s'au
formulat indoieli asupra sinceritAtii votului. Totui, asupra plebiscitului din Savoie i Nice, - din care trupele franceze de ocupatie s'au
tetras, iar comisarii s'au marginit a organiza numai consultarea poporului, - ca i a acelui efectuat la Liege, aproape unanimitatea cercetatorilor recunosc impartialitatea i libertatea votgrii 1).
*

Astfel, din consideratiunile de mai sus, am putut fixa desvoltarile

teoretice si practice pe care dreptul de auto-determinare tc plebiscitul
le-au inregistrat pans la finele sec. al XVI I I -lea, clesvoltari precizate
ri actualizate prin Revolutia franceza, caracterizata in aceasta materie
prin o bogata literature politics, istorica ti filozofica, ca si prin repetate declaratiuni in Adunarile reprezentative ale timpului. De asemenea, am putut desprinde principiul, ca impdmdntenirea teoriei ri
practicei plebiscitului este in Angie de infirmarea dreptului de cu-

cerire, legitimarea unei anexiuni teritoriale raminind intotdeauna

o inexorabila necesitate. Anexiunile Frantei Revolutionare ilustreazg
acest adevAr. and dreptul de cucerire este declarat decazut - prin
primele decrete ale Revolutiei - recurgerea la plebiscit apace ca o
norms de conduits obligatone ; cind acest drept reinvie, plebiscitul
va deveni o simple formalitate, sau va disparea complet. Dar, trebue

sa accentuam, plebiscitul nu este ridicat la rangul de institutie de

drept international, ceea ce ar fi necesitat .acordul Comunitatii
internationale din acel timp ; nici nu este inscris sub forma de norme
de drept pozitiv, fie si regional 2).

Prin cele cateva aplicatiuni practice, mai sus semnalate, pie-

1) Gonsollin crede c3 dintre plebiscitele epocei revolutionare, in cea mai

mare parte viciate, acel ce prezinta o garantie de sinceritate este plebiscitul din
Nice, teritoriu ocupat de trupele Generaluui Anselme. ( Le Plebiscite dans le
Droit International actuel, Paris, 192x, pag. 43).
2) Ni se pare acceptabili, in special pentru acea epoca, caracterizarea pe
care Rouard de Card o face asupra plebiscitului. Le plebiscite a la valeur dune
moyenne pour limiter l'arbitraire du vainqueur... Il dolt coordoner les droi s

du vainqueur avec les legitimes exigences de la morale et de l'humanite..t.

11 est le moyen d'empecher les nouvelles spoliation, en faisant nitre dans el
monde politique de grandes esperances #. (Les annexions et les plebiscites dart s
rhistoire contcmporaine, Paris, 188o, pag. io i urm).
10

146

NYVL-;TA YUNDATILL011 RECALL

biscitul spare la finele sec. al XVIII-lea, ca o cutumd internationcild

susceptibila insa de a realiza o interesantA desvoltare si perfectionare in sec. al XIX-lea gi de a modifica, adeseori radical, harta

politica a lumii.

Dar teoria plebiscitara reprezintS si o reactiune naturals si justa

contra abuzurilor politicei de echilibru, care ca Si dreptul de cucerire, considers popoarele ca un accesoriu al teritoriului, aproape
ca o turma ce se poate ceda, schimba, vinde, fara ca vointa sa sa
conteze. De aceea in sec. al XIX-lea, vom constata acest fenomen nou,
nu al contestarii - ca in trecut - a legitinumtii vointei colective,

impamfintemta odata cu principiile caractenstice ale Revolutiei

franceze, ci al luptei intre oportunitatea principiului echilibrului
puterilor 51 valabilitatea principiului plebiscitar. Astfel, and
diplomatia europeanii este inspirata din principiile vechi, al echilibrului, at legitimitdtii dinastice, at erarhiei internationale, etc. - astfel
cum se manifests Congresul dela Viena, din 1819-1815, - asistam

la ignorarea completa a .dreptului de autoclispozitie a popoarelor

si la repartizarea de teritorii, conform vechii conceptii : teritoriul

este proprietatea suveranului').

Dar, and aceeasi diplomatic europeanA redevine respectuoasA

lath' de principiul suveranitatii popoarelor si constienta de abuzurile si inechitatile politicei de echilibru, pe care viata internationala din prima parte a sec. al XIX-lea le evidentiaza mai mult ca
oricand, - asistam la reinvierea prestigiului principiului plebiscitar.
AceastA fazA - interesanta cu deosebire pentru materia noastrA este desigur provocata de irezistibila degteptare a nationalitgtilor
supuse, de invierea suflului democratic, ca gi de migcarea ideilor,
1) Inteadevk in Congresul dela Viena triumfa aceasta teza, sustinuta in
special de Hardenberg. El nu recunoaste deck un drept : a...Le droit de con-

quete, le droit de la force... je pourrais titer en notre faveur tous les publicistes anciens et modernes les plus celebres qui s'accordent unanimement a
venir a l'appui de ma these . Acestei teze se opune Talleyrand, cand invoci :
# le droit public europeen * - al carui principiu fundamental este 0...que is
souverainete ne peut etre acquise par in seul fait de la conquete, ni passer au
conquerant si le souverain ne la lui cede.... (V. Angeberg : Le Congres de
Vienne, t. I, pag. 215 si urm.).
Ca urmare, spune Prof. R. Redslob : u...on pourrait ecrire des chapitres
sur les iniquites de cett poque_ Mais it est inutile de parcourir toute cette
chronique d'attentats contre la liberte des peoples... Un seul rayon de lumiere,
bien faible, penetre dans cette nuit. Les traites reconnaissent du moins le droit
d'option, aux peoples dont l'allegeance politique est modifiee...*. (Art. 7 de
la Paix de Paris de 1815 ; art. 17 de la Paix de Paris de 1814 ; art.-2o de l'acte
final du Congres de Vienne), (loc. cit., pag. 345).

TEORIA QI PRACTICA PLEBISCITULUI INTERNATIONAL

147

curthscuta sub denumirea de # meditacia originilor a. in domeniul

vietii Internationale, aceastA faze poarta denumirea de epoca politicei

principiului nationaliteitilor si cel mai convins sustinnor al ei "-Amine desigur Napoleon al III-lea 1).
Si, este important de retinut, ca aceasta faze se maugureazA cu
inscrierea principiului consultarii populare, in Tratatul dela Paris
din 30 Martie 1856, in ceea ce priveste viitoarea organizare a TArilor Romane. Daca principiul a fost sustinut cu caldura de Impsratul Napoleon al III-lea, al carui tron fusese stabilit tot prin mijlocirea plebiscitului, vom remarca, cu acea 'stoma ocazie, unanimitatea acordului, asupra procedurii plebiscitare, a Puterilor Mari,
deli uncle dintre ele nu aveau Inca Inscris in dreptul for intern, principiul suveranitatii populare. Desi un plebiscit independent de orice
.cesiune teritoriala, consultarea populara din Tarile Romane, prin

felul cum a fost organizata, - alegerea Divanurilor Ad-hoc sub

supravegherea unei Comisiuni Europene, - reprezinta un progres in
desvoltarea acestei proceduri. Ea a fost de natura adica - dupa eliminarea tuturor dificultatilor - sa exprime reala vointa obsteasc.a,
care s'a concretizat in cunoscutele patru puncte, in fruntea carora
figura mult dorita Unire a Principatelor Romane.
Metoda consulrarii populare este apoi larg folosita in actiunea
pentru unitatea italiand. Ea reprezinta instrumentul de degajare a
constiintei nationale la Italieni, ce trcbuia sa duca la realizarea acelei
idei predominante (Mancini), care este natiunea units, organizatii
in Stat national. Astfel, pe aceasta tale a plebiscitelor succesive, isi
declara reunirea for la Regatul Sardinia si Piemontului, micile
State din peninsula Italica : Modena, Bologna, Parma, Placentia,
Toscana, Sicilia, Regatul Neapolului, Statele pontificale, Umbria
(plebiscitele din 1 si 15 Martie, 15 si 21 Octombrie 1860) si Venetia
(1866 la 21 si 22 Octombrie). De asemeni, dupa ocuparea Romei
de catre trupele italiene, Ia 20 Septembrie 1870, un plebiscit vine
sa confirme integrarea sa in noul Regat al Italiei 3).
1) ...L'Empereur a embrasse la doctrine avec passion 11 a fait d'elle tin
article de foi de sa politique etrangere. On dirait que, ne pouvant conquerir
l'Europe par les acmes, comme son illustre parent, it ait voulu Ia dominer par
la force d'une idee morale, et se donner ainsi le prestige d'un sauveur, la dignite

d'un arbitre dans la diplomatic t. (Seignobos : Histoire politique de l'Europe

Contemporaine, Paris 1897, pag. 749).
2) Prof. Lieber distinge plebiscitul national, de plebiscitul anexionist sau
international.
3) SA remarcam ca inteadevar, in opera de unificare italian8. epoca distincta in istoricul plebiscitului, dupa parerea lui Freudenthal 4( le plebiscite
n'est que le moyen de mettre a jour la volonte de la nationalite ou de ses frag-

ments. Ici, le plebiscite sert la conscience nationale. II permet a une nation

qui tend a devenir Etat, d'atteindre son but t. (Alex. Bordur, loc. cit., pag. 287 )

1STA 51124PATULOR itlIGALE

48

Dar plebiscitele care au fost considerate, in discutiile ulterioare,

ca e piatra de fncercare a valorii metodei plebiscitare * (S. Wambaugh),
au fost acele din Nice si Savoie, teritorii retrocedate Frantei, de care

Italia, prin tratatul dela Turin din 24 Martie 1860. Acest tratat de
cesiune - primul care institue o consultare populara, - prescrie
Majestatea Sa Regele Sardiniei consimte la reunirea Savoiei si a
arondismentului Nice-i cAtre Franta, ai renuntA pentru el i top,
descendentii si succesorii sai, in favoarea Majestatii Sale Irrparatul Francezilor, la drepturile i titlurile sale asupra ziselor teritorii. Este convenit intre MajestAtile Lor ca aceastA reunire va fi
efectuatd ford vre-o constrangere a voin ;ei populatiilor i ca Guvernele

Imparatului Francezilor si a Regelui Sardiniei se vor intelege cat

mai curand posibil, asupra celor mai bune mijloace de a aprecia

gi

constata manifestdrile acestei voinfe 5. Consultarea populara, de

aceasta data cu scrutin secret, care a avut loc la 15 si 16 Aprilie in

Savoie, la 22 si 23 Aprilie in Nice a dat o considerabila majoritate
de voturi Frantei. In Savoie, 130.533 .voturi pentru anexare, 235
contra, si 71 nule ; in Nice 25.743 voturi pentru anexare, 160 contra
si 30 nule. Critice numeroase nu au lipsit insA de a se produce. Adversarii metodei plebiscitare pretindeau ca yopulatia stia ca cesiunea
fusese anterior hotAritA, si cA functionarti au dat dovada de partialitate. Sustinatoni acestei metode arAtau din contra libertatea
exprimArii populare, lipsa oncarei presiuni sau falsificari de votun, sisemnalau cA criticele vin mai ales dela scriitorii germani,
n pnncipiu ostili oncarei consultAri populare. Dar discutiile controversate, in jurul acestor doua plebiscite, demonstreazA interesul
special pe care it prezenta institutia, in opinia publics a timrului
Ptiva ani mai CArziu, in 1863, cu ocazia plebiscitului prescris pentru
insulele loniene 2), si in 1866, cu ocazia incheerii tratatului dela
Praga (23 August), care termina razboiul pniso-austriac - in care
tratat se inscrisese, la insistenta lui Napoleon III, clauza din art.
5 3) referitoare la consultarea populatiilor din Schleswig-ul septentrional discutiile in jurul metodei plebiFcitare devenira deasemeni
1) Vezi de ex.: Fr. Grivaz : Le plebiscite d'annexion de 1860 en Savoie eC

dans le Comte de Nice (Rev. Gin. de Dr. Intern. Publ., t. III, pag. 570 si
urm.) ; Bourgeois : L'Annexion de la Savoie d la France (R. D. I. P., t. III,pag. 673).

2) Prin tratatul din 13 Iulie 1863, incheiat intre Marea Britanie, Franca,.
Rusia si Grecia.
3) Astfel redactata :

Sa Majesti l'Empereur d'Autriche transfire a S. M.le Roi de Prusse tous les droits acquis dans la paix de Vienne sur les duchis
de Holstein et du Schleswig, avec la reserve que les populations des districts
s2ptentrionaux du Schleswig, si elles expriment, par un suffrage fibre, le &sir
d'appartenir au Danemark, devront etre cid& A cet Etat o. (Martens, N.R.G.,.

4 XVII, dn. 344)

TFAR1A 51 PEACTICA PLEBISCITITLIII INTERNATIONAL

149

de vie actualitate. Ele ajunsesra la apogeu, dupe ce Prusia anexa

contrar zisei clauze, care ramase peaplicata, totalitatea ducatelor,
la 12 lanuarie 18671).
Dupa aceasta data, se constata de altfel o renuntare la practica
plebiscitara. Nu numai pentnica rdzboaele nationalitare dela mijlocul
sec. al XIX -lea fusesera lichidate, ci pentnica data cu consolidarea politicei bismarkiene si incetarea Imperiului al II -lea in Fran la,
o noun conceptie incepe a domina in politica internationals. Intr a:

devar, se mai pot aminti !Jana la finele sec. al XIX-lea consular'

populace in insula Saint-Barthelemy, cedate Frantei de Suedia
sub rezerva express a consimtamintului populatici (trat. din 10
August 1877) ; sau in Antilele daneze, cedate St. Unite de care
Danemarca (Ianuarie 1868) sau in teritoriile Tacna si Arica, de
.vechiu litigiu, intre Peru si Chili (trat. dela Ancon din 20 Octombrie 1883)2). Dar se ignora complet principiul ti. metoda plebiscitului, in opera tentoriala si politica consacrata prin tratatul
.dela Berlin (13 lulie 1878), in care partiale aplicatiuni ale principiului

mationalitatilor sunt efectuate. Dace in acel tratat se admite, ca o

lanctiune de ordin international, separapunea unor teritorii de Statul
vinovat de o rea administrare sau persecutare a popula/iilor respective (in spetA de Turcia), ceea ce inseamna legitimarea dreptului de
'secesiune, in imprejurAri exceptionale, nu se prescrie in nici un caz
reglementarea chestiunilor de suveranitate si de frontiere, in litigiu,
prin recurgerea Ia calea plebiscitare. Procedand astfel, Cancelarul
Bismark, presedintele Congresului, impune conceplia germanicci
n
ostila doctrine' plebiscitare,
traditionala asupra statului, in principiu
ca avSndu-si fundamentul in suprematia voinfei individuale, pe care
acea conceptie o respinge. De aceea Prusia a refuzat sa cearA - cum
am vAzut - opinia locuitorilor din Schleswig asupra regimului politic instituit prin tratatul dela Praga ; de aceea Germania a -anexat
Alsacia-Lorena in 1871, neconsultind popula/iile ti ignorand
voin/a for exprimata in Adunarea dela Bordeaux de aceea ea a
procedat Ia anexarea insulei Helgoland, in 1890, iara vre-un
biscit.
In fine, sA mai amintim ultimele dotia plebiscite anterioare rAzboiului mondial, acestea din sec. al XX-lea : primul in Norvegia, cu
ocazia dizolvarii in 1905 a Uniunii dintre cele doua State scandinavice,
in care un numAr de 368. 208 voturi s'au pronuntat pentru separatie
1) Pria Conventia Incheiati cu Germania la xi Octombrie 1878, Austria
irenuntl s cearA plebiscitul stipulat prin tratatul dela Praga. Vezi Von Holtzendorff : L'abrogation de l'artide V du Traite de Prague. (R. D. I., t. X, pag. 580.

2) Litigiul a durat Inca timp Indelungat. Protocolul din ao Julie zgaa 11

.supune arbitrajului Presedintelui St. Unite. (V. Montarroyos : La Question
4u Pacifique devant le Droit International, 1922).

HI:VISTA k(UN. DATILLOR ItEGALV

150

si 184 cohtra ') ; si al doilea, plebiscitul din Greta, pentru consaciarea

Unirii cu Grecia.
*

Am constatat astfel, - cu toate obstacolele ivite in sec. al XIX-lea

in calea desvoltgrii dreptului de auto-determinare a popoarelor, ca in repetate randuri s'a fgcut apel la calea plebiscitarg, pentru solutionarea litigiilor de suveranitate si pentru legitimarea cesiunilor
teritoriale. Fara a merge pant; la a sustine, ea sec. al XIX-lea na ri-

dicat plebiscitul la rangul de principiu de drept international )(Th. Ruyssen), farg a admite ca dreptul de auto-determinare este
deja o regula juridica in acest secol, vom recunoaste ca, prin freeyenta cazurilor in care s'a recurs la plebiscit, sl prin interesul pe care
I-a provocat in lumea doctrinarilor, a publicistilor si in opinia publics,
plebiscitul a fost in onoare in sec. al XIX-lea u (Louis Le Fur).
Astfel fiind, este cu deosebire important pentru intelegerea operei

plebiscitare de dupg razboiul mondial si pentru aprecierea valorii

intrinseci a consultgrilor populare, sa desprindem caracterele comune
si diferentele plebiscitelor amintite si felul cum ele au fost apreciate

in doctrina dreptului international.

a) Putem constata, mai intai, ca primele plebiscite, adicg acele
ale Revolutiei franceze si cele ce au servit drept baza juridica unitatii
italiene 2), au avut un caracter unilateral. Dar un mare nurnar de
consultgri populare sunt efectuate in virtutea unor stipulatii exprese
din tratate. Aceste stipulatii pot interveni fie intre Partile interesate
si Marile Puteri, - care I i aroga dreptul de a prezida sau a transa diferendele de suveranitate si de frontiere, - fie numai intre PSrtile
interesate, cu eliminarea oricarei Puteri terte 3).
In fine, plebiscitul norvegian din 1905 are un caracter special.
El a fost organizat de catre guvernul norvegian, in baza unei rezolutii adoptate de cgtre Riksdagul suedez.
b) Este interesant de a se semnala a din seria plebiscitelor cunoscute, nici unul dintre acele ce au avut loc in virtutea until acord,
nu a servit ca sanctiune a unui rgzboi de cucerire ; dupg cum nici
unul, cu exceptia acelor din Moldova si Muntenia, nu a avut loc in
urma unui rgzboi.
c) Vom remarca de asemeni, ca in ceea ce priveste controlul
I) Vezi Z. Jordan : La Separation de la Suede et de la Norvege, Paris,
ci urm.
2) Trebue exceptat plebiscitul din Venetia, inscris intr'un tratat. Clauza
respectiva prevede ca Imp5ratul Austriei consimte la unirea Regatului Lombardo-Venetian cu Italia, sub rezerva consimtilmatului poporului.

1906, pag. 88too

3) SA amintim in aceasta ultima categorie plebiscitele din : Savoie, Nice,

Antilele daneze ii Insula Saint-Barthelemy.

'XEORIA 151 PEACTICA ELEIILSCXXIIEITI INTERNATIONAL

151

efectuarii plebiscitului, - element primordial pentru aprecierea

sinceritatii vointei populare, - formula adoptata in plebiscitele Revolutiei Franceze si ale sec. al XIX-lea, nu a fost prea fericita, i ea a
ocazionat numeroase critice in jurul acestui proceduri. Astfel intfilnim
in plebiscitele Revolutici franceze controlul efectuat de care guvernele provizorii, sau de catre guvernele provinciilor, favorabile unirii,

sau de catre comisarii sarzi. La Roma 'Irma, plebiscitul din 1870

este organizat de care o Comisie speciala, numita de catre generalul Cadorna, care ocupase orasul.
0 alts formula este aceea a controlului din partea Statului ce..
sionar (aplicate in plebiscitele din Nice si Savcia, in 1860), sau din
partea unui Stat neutru, prin delegatul sau (ex. in plebiscitul din
insulele Ioniene, in 1863, se intfilneste prezidentia delegatului Marei
Britanii). In fine formula controlului printr'o Comisiune Europeand,
deasemeni este utilizata in sec. al XIX-lea (de ex. in cazurile plebisci-

telor din Moldova si Muntenia, din 1857, cu oarecare menaja-e

mente insa pentru Turcia, care de fapt a avut supravegherea operatiilor). Cele mai multe dintre metodele utilizate in aceasta materi,
au fost ins cu drept cuvant criticate, ca nefiind susceptibile de a
asigura deplina impartialitate si obiectivitate, elemente esentiale pentru

valabilitatea principiului plebiscitar ; pentru atingerea acestui stop,

fiind necesar sau controlul unui neutru, sau acela al ambelor parti, in
mod concomitent, sau in fine al unei Comisiuni Internationale, preocupatd mind de gdsirea celui mai eficace mijloc spre a se interpreta just,
libera vointd a populatiilor.
d) 0 alts caracteristica ce se degajeaza din plebiscitele trecutului
este aceea privitoare la calificatiile electorate. Vom observa, in aceasta
ordine de idei, ca primele plebiscite au avut loc prin sufrajul tuturor

cetatenilor, barbati adulti, care platesc un impozit minim. Mai

Varziu,
se limiteaza sufrajul, cerandu-se votantilor anumite bu.
nun sau o anumita instructie. 0 ultima faza o reprezintA sufrajul
universal.
Restrictii ale dreptului de vot, se pot semnala, in ceea ce priveste

pe analfabeti (plebiscitele italiene si acel din insulele loniene),.

sau conditia exercitarii unei profesiuni, sau a unei proprietati, cornpletatA cu eliminarea dela vot a analfabetilor (de ex. in plebiscitele
din Tgrile Romfine).
Sistemul de exprimare a votului a urmat evolutia sistemului
adoptat in alegerile ordinare. Astfel constat5m, in plebiscitele Revolutiei franceze, votarea viva voce, spre a trece la sistemul votArii
secrete, cu buletin, data cu efectuarea plebiscitelor italiene.

e) Sa remarcarn apoi, ca din punct de vedere juridic, unele

dintre plebiscitele semnalate consacrA ruperea unei legaturi juridice

izvorita din dreptul constitutional, iar altele a unei leggiuri juridice

de ordin international.

REV

153

FUNDATIILOR RECILLE

f) In fine, ca o ultima caracterizare, de special interes, vom

remarca ci in timpul Revo lutiei franceze, votul locuitonlor precede
cesiunea ; pe and in perioada urmAtoare, el o urmeazd, in general,
spre a o consacra fi legitima 1).
Practica plebiscitarA a secolului trecut, cu caracteristicele-i fixate, a fAcut ca in constiinta jundica obsteascA sA se impArnanteneascl
aceastA concep %ie inovatorie, ca cesiunile teritoriale nu sunt valabile,

dealt cu conditia ca populatia interesatd sa consimtd. Astfel schimbArile teritoriale ar fi conditionate #de consimtdmantul populatillor,
fi de acordul Statelor interesate. Consimtamintul populatillor apare
ca un element at5t de pretios in conceptia multor gAnditori, incfit
in cunoscuta sa disertatie asupra natiunii, dela 11 Martie 1882 5),
Ernest Renan nu ezita a proclama a dreptul populatiilor de a decide de soarta for este singura solutie a dificultatilor timpului prea vointa indivizilor constitue cnn
teul principal al nip:
tionalitatii, de aceea insusi principiul nationalitatilor ar putea fi

zent 5, si..c5

denumit dreptul popoarelor de a dispune de ele insele . $i acest drept

de liberd dispunere, - care in stadiul angajamentelor internationale

din secolul trecut apare ca un drept ideal

inca,

- care adeseori se

revolts contra dreptului pozitiv, - se prezintA sub douA aspecte, dupl

domeniile in care el se exercita : intern 1 extern. A dispune in domeniul extern inseamnA : a) a se putea pronunta populatia respectivA
cArui Stat doreste sa apartina (dreptul de secesiune) 1 b) a nu putea

fi separatA de Statul careia apartine, fare a fi consultatA (dreptul

de plebiscit).
* * *

Si atunci este locul de a ne intreba, cum se rasfeing aceste aspecte

ale dreptului de auto-determinare, in doctrina dreptului international, ale cArei sufraje sunt determinante, in genere, pentru pozitivizarea la un moment dat, a unui principiu teoretic?
Cum ne intereseazA in special dreptul de plebiscit, vom remarca

cA parte dintre autori, semnaland avantajele pe care practica plebiscitarA le-ar putea educe promovArii armoniei Internationale, au
devenit apologeti ai acestui drept, de speciald semnificatie morald
(Pradier-Fodere).
Astfel Bluntschli cere pentru valabilitatea unei cesiuni teritoriale
recunoasterea acestei cesiuni de cAtre persoanele care locuesc pe
teritoriul cedat si care, bucurindu-se de drepturile for politice, tree
1) Interptetand aceasta evolucie, P. Fauchille constata
C'est cette derniere conception qui en realite constitue vraiment ce qu'on appelle le plebiscite; un plebiscite ne peut etre que la ratification d'un fait dj realise et
accompli * (ioc. cit., pag 790 -791).
2) Qu'est-ce qu'une nation?

TROR1A $1 PRACTICA PLEBISCITITLIII INTERNATIONAL

IT;

la noul stat s 1), Ca lvo de asemeni crede ca, 4( spre a detinitiva si vatide cesiunea, transfertul sau vinderea unui teritoriu, trebue ca lo-

cuitorii teritoriului chemat sa -ii schimbe nationalitatea, sa-i dea

consimtamtmtul expres sau tacit... pentruca astazi natiunile nu mai
constituesc o turma, a caror atribuire unui sau altui Stat se decide la masa verde a unui Congres...*2). Pentru Esmein *este
neuman, contrar inviolabilitatii persoanei umane, de a desparti
de patria tor, contrar vointei tor, un.grup de cetatem care-1 apartin
in virtutea istoriei nationale, 1 prin puterea afectiunilor for g).
In fine, Pasquale Fiore proclama ca a este un principm absolut ca
cesiunile tentoriale sa nu fie valabile fara consimtamintul special
al locuitorilor s 4). Iar in lumina nouilor precizari recente ale dreptului de auto-determinare si a ultimelor consultari plebiscitare,
Georges Scelle afirma categoric ca a dreptul popoarelor exclude once
anexiune violentd, sau pacified', neconsimtitd
; pentruca natiunea,

a aceasta forma morals a umanitatii* (N. Iorga), este un element

atit de prepos, inc.& ei e trebue sa i se recunoasca dreptul de libera dispozitie * (J. Barthelemy) 6).
Dar alaturi si paralel cu aceasta opera de omagiere a dreptului
de plebiscit, un puternic curent de opozitie se poate remarca in doc-

trina dreptului international, curent tzvorit din viciile practicei

plebiscitare, din exagerarile la care acest drept, invocat fara Iimita, poate duce, ca si din indoiala insAsi, daca plebiscitul fixat
is o anumita data, este cel mai apropiat mijloc de sezisare a voinfei
colective. Autori reputati, ca Chretien, Diena, Von Holtzendorff,
Freudenthal, Von Liszt, Nys, Oppenheim, Rivier, Stoerk, Fr.
von Martens, PiedeliZrvre, P. Fauchille, etc., demonstreaza cu bogate
argumente si judicioase observatiuni, gravele inconveruente ale sistemului plebiscitar, fara a contesta totusi valoarea morals a conceptului de auto - determinare si a instrumentului practic de concretizare a acestui concept, plebis)itul.
S'a aratat astfel, printre altele, ca recunoaterea formals a until
drept de plebiscit, in dreptul international pozitiv, ar duce incontestabil la faramitarea Statelor, si prin aceasta la anarhizarea Comunitatii Internationale. Pentruca proclarrand primatul vointei indi1)

Bluatsclili : Le droit international cadifie (trad. par G. Lardy), Paris

1881, pag. 286.
2) Ch. Calvo : lac. cit., pag. 333.
3) Esmein : Cours de droit constitutionnel, Paris 1899, pag. 535
4) P. Fiore : Nouveau droit international publique (trad. par Ch. Antoine),

Paris 1885-1886, t. V, pag. 6.

6) Georges Scelle : Essai de systdmatique du draft international (R. G. D.
I. P., a. 1923, t. XXX, pag. 129).
'3) Joseph Barthelemy : Democratie et politique etrangere, Paris 1918, pag. 428.

154

oxvzore FUNDATULtIlt 1

AL

viduale, un astfel de drept ar putea legitima orice miscare secesio

nista, cum au invocat de ex. State le sudiste in razboiul de secesiune

american (1861-1865). Si data State le ar consimti la aceasta, ar

insemna a subscrie la mina lor, acreditind o conceptie pe cat de
primejdioasa, pe at5t de nejuchca. Pentruca w tentonul este unul
dintre elementele esentiale ale Statului..., once colectivitate este
inseparabila de solul pe care traeste data individul nu este legatde .ten tor m si poate trece dela un Stat la altul, fara a lua nimic din
teritoriul national, nu poate fi permis aceasta unei colectivitati publice, care pretinde sa treaca la un Stat strain, pentruca aceasta
ar insemna sa is cu cl5nsa teritoriul pe care-I locueste...*1).
S'a obiectat de asemeni, ca plebiscitul. implica supunerea, subordonarea unei minoritati, fate de majoritate, ceea ce nu este nici
just, nici rational. #Pentru ce majoritatea trebue sa faca

lege - intr'o chestiune at& de importanta - unei minoritati, care.

poate fi foartenumeroasa? Un milion de cetateni vor dispune de
opt sute de mil, fara a socoti pe femez si copy, vcr leza intercede
lor, vor contraveni dorintelor lor. Nu ar trcbui Ea se proclarne ne
cesar5 unanimitatea votunlor locuitoriler din tentonul cedat? *i
este posibila de .realizat aceasta unanImitate ? Apo' nu ar trcbui
sa se cearA consunt5mantul locuitorilor din intrcaga tars de care
depinde regiunea cedata? Pentruca este i nteresata la desmernbrarea
Statului, intreaga-z populatiune. Este apoz just ca generatia prezenta

sa poata angaja pentru totdeauna generatiile viiteare *2).

S'a remarcat, in fine, ca data vointa populafiilor este un element
aril de pretios pentru legitimarea unei cesiuni si a unei anexiuni
tentonale, aceasta vointa colectiva se poate aprecia .51 se poate manifesta prin diferite miiloace, dintre care plebiscitul nu este Intotdeauna
cel mai perfect. Analiz.ind aceasta obiectiune, venficata de practica

plebiscitara, autori ca Funk-Brentano si Sorel, ca Pasquale Fiore,

etc. au putut conchide ca a plebiscitul poate intr adevar sa he una
dintre manifestarzle opiniei populare, dar nu este nici singura, nici
cea mai decisivci 3), iar adeseori sistemul plebiscitar nu este decit

o vorba sub pana autorilor, iar pentru guverne, o inchipuire de legalitate, de care ez uzeaza spre a ascunde scopunle for egoiste *
(Piedelivre) 4).
Dar dintre paginile numeroase ce s'au scris contra teoriei piebiscitare. putine izbutesc sa impresioneze, ca aceea pe care ne-o
1) Louis Le Fur : Races, Nationalitds, Etats, Paris, 1922, pag. 73.
2) P. Fauchille : lot. cit., pag. 792.
3) Funk-Brentano et A. Sorel : Prcis de droit des gems, Paris 1877, pag.
335 si urm. ; P. Fiore : loc. cit., t. II, pag. 571.
4) Piedelievre : Prcis de droit international publique ort de droit des Bens,

Paris 1894-1895, t. I, pag. 375.

TWILL! 51 PEACTICA PLEBL.C11:(.7LUI INTERSATIUNAL

15$

prezintA Prof. H. Hauser, in substantialul seu studiu x Le Principe

des Nationalites, ses origines historiques s 1). In ea gSsirn un adevgrat rechizitoriu contra neajunsurilor pe care plebiscitul le prezintS.
Inteadevat - spune acest autor - plebiscitul nu ar putea fi valabil
decit data el este practicat cu intreaga bung credintg. Un plebiscit
organizat sub controlul unui Stat Invins, frematSnd Inca de invingerea sa, nu poate inspira nici o incredere. Un plebiscit intro tars
din care o importanta'.parte a populatiei de origine a Post expulzata
sau constrfinsa la emigrare ar fi un plebiscit mincinos. Mincincs
Inca, plebiscitul practicat intro tars, asupra .cAreia cuceritorul ar fi
aruncat o fractiune considerabilg din proprit sai nationali.
C5ci data s'ar admite consultgri practicate in aceste conditiuni,
ar fi foarte usor Statului anexant de a modifica dupg placul sau corn-

pozitia populatiei din teritoriile anexate, invocind apoi, pentru a

acoperi uzurparea sa si a-si legitima violenta, o asa zisa aprobare
popularg. Europa ar cunoaste atunci forma cea mai odioasa a violentei, violenta ipocrita care se impodobeste in hainele dreptului.
Ceea ce trebue degajat este deci adevgrata vointa, nefalsificata.
a populatiilor. Aceastg vointa nu se exprima decit foarte imperfect
inteun vot emis la o zi fixa, si in care ineamplarea sau abilitStile
administrative vor juca intotdeauna un mare rol. Ea se exprimg
mult mai bine in plebiscitul de toate zilele pe care-1 constituesc manifestarile multiple, reactiunile quasi-instinctive ale sujletului popular,
rezistentele sale, simpatiile sale, atafamentul de simbolurile sale, cdteodatd de limba sa, adeseori de religia sa, totdeauna de amintirile sale u.

Inteadevar, meditind asupra obiectiunilor sintetic prezentate

de cgtre Prof. Hauser, se poate conchide cd este in interesul unei
reale .si objective sezisdri a vointei colective, a nu abuza de practica
plebiscitului. Gravele inconveniente pe care aceasta practica le prezinta, de nature a altera ping la falsificare vointa populatiunilor consultate, recomandg o rationale recurgere la clansa, and exists adica
o indoialci asupra sentimentului national, cind nu exists un mijloc
mai perfect de a-1 desprinde, and lipsesc, cu un cuvfint, elementcle
constitutive ale plebiscitului de toate zilele, mult superior ca valoare
juridicci i ca semnificatie morald. Ori de cite on irsS, indoiala nu
exists asupra sentimentelor populatiei dintr'un teritoriu supus.unut
transfert de suveranitate, plebiscitul apare ca inutil si chiar prangdios. Pentru ca trebue intotdeauna accentual a plebiscitul nu pre-

mita nici un alt interes decit de a fi afirmatiunea sentimentului

national ; el fiind deci inutil intotdeauna cdnd acest sentiment nu este

indoelnic s (Louis Le Fur). A nu tine seams de aceastg intemeiata

observatie, inseamna # a recurge la o arms inselatoare, care pretirde eX re7nlve cu usurintg totul, dar cu care se poate juca in toate
1) Paris, 1916, pag. 29.

1/56

REVISTA FIINDATTILOR REGALE

sensurile, si care adeseori se intoarce contra aceluia, pe care ea pretinde cA it apAra *1).

Astfel, fate de marele nurser de autori de drept international,

adversari ai practicei plebiscitare, - in domeniul teoriei ei fiind, in
principiu, de acord cu apologetii acestei practice, - s'a putut sustine
a e plebiscitul este condamnat de ceitre majoritatea doctrinei. El nu
este f i nici nu se pare cd ar putea vreodat ei sd fie consacrat de ciitre

dreptul international* 2), Si dace, dupA noi, este totusi prematur a

afirma cA plebiscitul nu ar putea sd fie consacrat de cdtre dreptul inter-

national, - dat fiind ca inconvenientele practice ar putea, cu timpul

se fie eliminate, cind organizarea ComunitAtii Internationale ar

progresa, iar valabilitatea principiului din care el derive, este astAzi
unanim recunoscuta in doctrine, - vom recunoaste ins6 a plebiscitul
nu poate fi incei considerat ca o institufie normald de drept international, ci mai malt un principiu de politica' internafionald, a cdrui
practicd apare conditionatd, in genere, de necesiteifile acestei politice.
GEORGE SOFRONIE
Prof. la Pacultatea de Drept din Oradea

1) Rene johannet : Le principe des nationalites, Paris s423, pag. 3r.

3) Dr. M. Gonsiorowski : Societe des Nations et probldnie de la pair, t. II
Paris 1927, Pal?. 96.

POEZIA ROMANEASCA IN 1933

Cercetatorul literar, in tendinta unei eventuale sinteze a poeziei
noastre contemporane, este oarecum silit de natura obiectului sau
sa fats o demarcatie categorica intre epoca dinainte de razboi si
aceea post-belica. Nu doar ca ar fi contaminat de frenezia unei parti
din tfinara generatie, care e incredintata ca totul e de refacut, de
oarece tot ce s'a facut inainte e caduc sau chiar iinexistent. Din
parte-ne, nu nesocotim nimic din ceea ce, generatie cu generatie,
se aditioneaza valabil, ca un spor in patrimoniul civilizatiei. Pe
de alts parte, nu credem ca un nou spirit, sau -cum se mai spune o noun spiritualitate, ar fi ratiunea acestei demarcatii. Motivuf
real este mult mai simplu. Suntem constrinsi de un proces launtric
de evolutie literara, sa delimitam in acest sens. Intr'adevar, ceea
ca un punct terminus data de 1914 si ca un punct
n
ce
initial data de 1919, e un fenomen indoit, care atesta ca razboiul
a fost un punct crucial in desvoltarea literaturii noastre : si, Inca
data, nu razboiul ca factor moral si subsecvent artistic, ci numai
cronologic, prin simply coincidenta. In ce consta dublul fenomen?
Jogai, incetarea influentei de forma si de substanta, a poeziei ern,nesciene, care nu e de nimeni contestata ca intindere si adfincime,
cu oarecare nuante insa : astfel, bunaoara, spre deosebirc de critica universitara, care vedea in P. Cerna pe primul mare poet original, dupe Eminescu, noi II consideram un poet secundar si mai
ales ultimul in data dintre poetii eminescieni, incheind asadar o
epoca. In fireasca legatura cu acest sfirsit, care pune capat unei
perioade de trei decenii, este inceputul unei lirice noi in afara de
cadrul socotit normal al literaturii noastre. De buns seams, nimic
nu incepe, in arta, din momentul exact tend ceea ce preceda inceteaza. Ceea ce pare un inceput este de fapt o consolidare a unor

tendinte subterane, ajunse la maturitate. Inlocuirea unei forme

de arta, a unui ideal de frumos prin altul nou e un fenomen de durata, de inceata devenire. Se vorbeste adesea in literature cu un vocabular imprumutat politicei, de revolutii. La drept vorbind o re
volutie literara r11.1 e dee& o enuntare improprie, care ignore sau

158

RE1 INTA kUNDATI1LOR PECALS

simuleaza ignorarea unui proces treptat de devenire. Asa s'a rostit

prin .1920 cuvantul de poezie noun. De fapt, ceea ce unii publicisti
tineri numeau poezie noua, cu iluzia specifics a tineretului prin care
ii asuma mesianic o misiune, era o poezie cam de cincisprezece

ani organizata de o intreaga generatie de poeti. Numai ca abia

dupa razboi s'a dresat inventarul i bilantul productiei poetice noi.
Cel care in buns parte a contribuit metodic la aceasta, din insusi grupul

artizanilor prefacerii, a fost poetul N. Davidescu, inteo serie de

articole literare aparute in Flacara n prin 1921: Perspectiva timpului a lipsit ca de obicei cnticei profesioniste, si numai asa se explies faptul ca din insasi rfindurile militantilor unei alte poezii a
esit formularea cliferentierii. De altfel, crilica profesionista, reprezentata de relativ cel mai adaptabil mutatiunilor de sensibilitate
artistica si anume de d. E. Lovinescu, a cautat sa castige din timpul
pierdut si sa contribue la clarificarea procesului, intai prin lansarea
unei serii de recruti lirici in periodicul sau a Sburatorul u apoi, dupa

un scurt interval, prin lucrarea intitulata a Poezia noua (1922).

Am indicat aceste doua prime incercari de luminare a transformarii
poeziei romanesti, ca doua remarcabile documente, de care istoria
literara va trebui sa tins seams. Ca un fenomen cu deosebire semnificativ este in aceeasi vreme (1919 - 1922) trecerea pe un plan secundar a poeziei d-lui Ion Minulescu, care acaparase prin carac-

terul ei retoric si facil simbolismul - primul nume generic al

poeziei

noi i

- oarecum cu exclusivitate.

Dimpotriva, aproape necunoscut (publicat in volum prin sta.ruinta d-lui Ion Pillat, in 1915, u Plumb 0 ), d. G. V. Bacovia, poet
elementar, insa de o mare putere de sugestie, exprimand descompunerea sufleteasca sl peisaje organic corespunzatoare, dezolate,
monotone, e socotit ca exponent al tinerei generatii si S. S. R.-ul
premiaza editia doua a volumului sau. De asemenea, deli needitat
in volum, d. Tudor Arghezi incepe a fi presimtit ca un succesor
original al lui Eminescu (de d. B. Fundoianu, in a Contimporanul s, 1923), dupa ce d. N. Davidescu subliniase cu multa patrundere rolul sau, de a fi facut sa treaca sporul de sensibilitate contemporana dela samanatorism la poezia moderns.
In timp ce la intervale mai mid' sau mai mari, prin pietatea unui
N. Davidescu, V. Demetrius sau Perpessicius, se editeaza in volume
opera poetics a unor pionieri ai poeziei noi, necunoscuti de public,
disparuti prea de curand, ca Stefan Petica, luliu Savescu si D. Iaco-

bescu, incepe a se lamuri rolul de tranzitie pe care I-au jucat un

Macedonschi sau un D. Anghel. Prin alte cuvinte, fie prin actualizarea unui sir de poeti cari au scris inainte de razboi, dar nu au exer-

citat o influents precisa in ceas, fie prin determinarea istorica a

rolului pe care 1-au avut in promovarea unei sensibilitati si a unei
tehnice noi, se ajunge la o constiinta de sine, care serveste ca un fel

YOIVIA ROMANli..taCA IN /11:13

159

de educatie randurilor not de poeti. Doua straturi de poezie se disting

din ce in ce mai 'impede, in cele doua generatii care produc paralel :
aceea ajunsa la maturitate (T. Arghezi, Ion Vinea, G. V. Bacovia,
N. Davidescu, Adrian Maniu, Ion Pillat) si aceea care debuteaza
imediat dupg razboi si se consacrg normal, in timpul unui deceniu
{Ion Barbu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Camil Baltazar, Ilarie
Voronca). Un filon de poezie individualists si artistica, neincadrabill dupa definitiva ei limpezire, in traditia culturala romaneasca

(T. Arghezi, Ion Vinea, G. V. Bacovi, N. Davidescu, Ion Barbu,

Camil Petrescu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca) si un filon de
poezie artistica desigur, dar prin caractcrul ci chtonic, national,
incadrabil in traditia pomenita (Lucian Blaga, dar mai ales Ion
Pillat, Adrian Maniu, si apoi Nichifor Crainic, V. Voiculescu). Am
spus incadrabil, i nu deadreptul incadrat, de oarece numai elementul formal se mai opune pentru catva trap incadrani fireti a
acestei poezn intr o traditie data. Cu aceasta suntem Indatorati cu
putine lamunn referitoare la evolutia conceptului formal al poeziei.
K
poetica,
Dacg s'a putut abuza de termenul *revolutie* in miarea
aceasta s'a datorit in mare masura unor confuzii determinate de
revendican trecAtoare si neesentiale. 0 asemenea revendicare a
fost versul liber. Introdus Inca din 1904 de promotorn actiunn de
la *Lima clreapta si in special de d. Tudor Arghezi, in *Agate
negre *, apoi de d. G. V. Bacovia side mares majoritate a poetilor
care au avut ca puncte de reper occidentale, succesiv, simbolismul,
apoi dadaismul, versul fiber a fost experimentat ca un instrument
de mladiere. Dupg treizeci de ani de necontenita folosinta, versul
liber a Minas aproape in pdrasire, nu atat din pricini exterioare,
raportate la public, ci mai ales pentruca s'a vdditexpus arbitrarului
si facilitatil. In mdsura in care atributul principal al nazumtelor
artistice,in diversitatea tor, s'a precizat a fi rigoarea, disciplina,
s'a revenit la alexandrin si la catren ca la o shinsoare necesara perfectiunii.
0 alts u revolutie luata in deriziune la inceput numai de cetitor
si curand apoi si de 4 revolutionarn* insii, a fost grafismul tipografic luat de futurist' din faimosul *Un coup de des *al lui Mal larme, si lipsa de punctuatie. Prea putini poeti au persistat din incapatanare in asemenea absurclitati, cultivate insd sistematic ca un

fel de internationals poetics de 4 bon ton *, chiar and directorul

revistei, cum e cazul cu * Contimporanul* d-lui Vinea, nu e un
adept al acestor * cuceriri s. Dacg oadar socotim cu bung dreptate

versul liber, nepunctuatia, fantezia tipografica si, in sfarsit, discontinuitatea sintacticg din * stenografia directs a dicteului subconstient
supra-realist * ca pe niste elemente neasimilate, importate din sno-

bism, arborate ca o mods 4 ce se poartd*, ramine sA inceram a

T60

11XVItlf.11 YLINDATILLOIL IIDGALE

fixa carricterele comune ale poeziei contemporane, ce se opun unei

incadrAri firesti in traditia poeticA.
.
are poems
Economia verbalA este una din principalele trAsAturi ale
de astazi. Cel care a exprimat-o teoretic ca un fel de conditie sine
qua non a expresiei poetice, a Post d. Tudor Arghezi, in Cugetul rorn8nesc (revista condusA de d-sa si de d. Ion Pillat, intre 1921 si
1923). Istoriceste, aceastA conditie e un iimperativ artistic, de origine imemorialA formulat in nenumArate rinduri, dar numai de recentA data inscaunat am spune cu tiranie data, n'ar fi admis autonom si intrat in auto - discipline. Considerate nu in excesele sale
inadmisibile, ci dintr'un punct de vedere oarecum e centru )>, economic verbalA corespunde unei nevoi organice si permanente ale
artistului, de a realiza frumosul cu luciditate, fArA concesii nici fats
de sine, nici fats de public. Ea presupune o stare de constiinta permanentA, o trezie neincetati, un control al procesului de creatie,
care poate fi in parte subconstient in punctul lui de plecare si in prima
redactare cfind intuitiile emerg din .strAfundul subiectivitatii sau
al materialului de experientA (care pnveste mai ales creatiile objective in roman si in teatru) - dar nici de cum in succesivele redactAri care au ca scop selectarea calitativA, eliminarea inutilului.
Ca o derivatie contemporanii a scrisului artistic, care a coexistat
totdeauna cu scrisul cursiv, - de pilda in secolul clasicismului francez
maniera <4.pretiosilor )), - este poezia asa zisa ermetica sau elipticA.
Prin supnmarea articulatiilor sintactice, a conjunctiilor, prin rarefiarea verbelor, prin limbajul aluziv, care a inlocuit oarecum figurile * din poetica clasicismului greco-latin, poezia se sustrage
progresiv intelegerii publice. Ea devine treptat un alfabet esoteric,
sensibil unui numAr foarte restrins de initiati, de mandarini. Cita
vreme alte moduri ale expresiei literare, ca romanul sau comedia,

oricit de pretentioase in executie, presupun un public, poezia se

indepArteazA de cetitor. Rezultata dintr'o o i nterionzare spontanii
sau derivatA din considerente adiacente esteticei, ca filozofia idealists, care neagA realitatea universului si postuleaza realitatea exclusive a spiritului, poezia tinde cAtre o expresie eat mai sublimate,
cal mai nefireascA, cat mai instrAinatA
de legile vorbirii. Diversele
,
.
rezistente care s'au produs in uitimii sapte ani contra poeziei arghe-

ziene, care a violentat sintaxa si a revolutionat lexicul, dar nu a

satisfAcut exclusivismul adversarilor retoricei, studiile cu caracter
de manifest ale d-lor Ion Barbu, Vladimir Streinu si Eugen Ionescu
an desigur o semnificatie care depAseste obiectul. Se incearcA a se
substitui limbajului articulat sintactic $r cu un minimum de retoricA, un limhaj de echivalente, de simboluri, de aluzii, sensibil qe
inteligibil prin simpatie sau comuniune.

Nici unul din modurile expresiei literare nu a manifestat in

acelasi grad ca poezia, vointa constientA de a se izola de societate.

POLZIA ROMANEASCA. IN

1933

161

La originea ei, poezia a fost un instrument de desfatare publica,

insotita de joc si de cantec. Succesiv, pe masura ce s'a individualizat,
cercul ei de comunicare s'a restrans : Curte, cetitori (in loc de audi-

tori in massa), cenaclu (auditie limitata), pentru a se adresa astazi

unui public redus de confrati, de anumiti confrati, de confrerie.
Anumite excentricitati grafice si caracterul adesea agresiv al exceselor de scoala explica repulsiunea reciproca a publicului, dirijat
de pazitorii traditiei, atenti mai ales de a combate decat de a explica fenomenul (un asemenea act de conservare este brosurica d-lui
Gh. Adamescu : Curente a moderniste * in literatura, Bucuresti,
1933, care semnaleaza primejdiile >> in numele bunului simt,
bunului gust, al cuviintci, al ordinei ))). Noi ne marginim a formula
evolutia conceptului de poezie, individualists, anti - socials sau numai

asociala, care, dublata si de o filosofie corespunzatoare, idealists,

sustrage poezia limbajului dicursiv si armoniei exterioare (prin
ritm interior sau ritm frant, precum si prin armonii savante, aliteratii, onomatopee, cu un timbru inabusit, invecinat tacerii). 0
asemenea poezie cere, pentru a fi intelieibila, o colaborare intre cetitor si text, si, ca intr'o problems cu mai multe solutii, lass mai multa
libertate interpretarii, deschide un camp mai larg sugestiei. Desi,

in teoretizarile lor, unii din poetii moderni acuza un anti-intelectualism categoric, cu inclinare catre sub-constient sau animism, nu
se poate contesta ca procedeele plastice ale for sunt de esenta cerebrala. Insisi promotorii poeziei care se intoarce la religie ca la o
atitudine de viata si izvor de inspiratie e, sau la realitatile chtonice
cu o coloratura religioasa, prin nernarturisita preponderenta pe care
o acorcla tehnicei, se situeaza pe un plan intelectualist. Cine spune
tehnica, subintelege inteligenta. Cu exceptia miscarii dela << Con<(

timporanul s si dela Integral )), care acumuleaza un material poetic

nediferentiat, pentru a reproduce tumultul vietii moderne, si care

nu organizeaza pentru a lasa impresia sacadata contradictorie, a
existentei, poezia contemporana manifests primatul tehnicei. Toate
inovatiile din ultimii treizeci de ani se mai disting prin aceea ca
teoria precede creatiei, ceea ce echivaleaza cu un spor de intelieenta
artistica si o deficienta de sensibilitate, de einctie. S'a putut imputa
cu oarecare dreptate lipsei de emotivitate a unei poezii, de alts parte
imputinata Ca suflu, ecoul ei restrans in public. Cum insa, din examinarea obiectiva de mai sus a cauzelor acestui fenomen, reiese ca
de buns voie poezia moderns si-a taiat puntile de comunicare cu

publicul, se adevereste Inca data intelectualizarea progresiva a

creatiei. Am fost deprinsi cuo imagine a poetului trubadur si am
asociat in trecut lira ca un iinstrument natural al lirismului.
Bunul simt, in numele caruia cite un profesor ca d. Adamescu
vorbeste cu mai multa indreptatire deck in numele bunului gust,
acest bun simt, care era si criteriul observatlei satirice a lui Molits2re
11

RE VISTA FUND ATITLOR REGALE

162

poate desigur ridiculiza poezia care spune nous avons change

tout cela * sI indica locul inimii la, dreapta. Adevarul este insa ca,
spre a ne exprima vulgar, inima s'a mutat la cap. Sau, in limbaj
propriu, poezia s'a transformat, din modalitate sentimentala a expresiei, in mod intelectual de emotie plastica.si numai subsidiar de
emotie psihologica. Dupa cum se vorbeste azi de economic dinjata,
se poate vorlsi
o poezie dinjata de inteligenta.
Asa fund, interesul pentru artist s'a deplasat dela obiect la in.
-strument. Cel mai bine expnma fenomenul Paul Valery, care, solicitat de Societatea franceza de filosofie, sa conferentieze despre
creatia artistica * (vezi buletinul din 28 Januarie 1928), s a rostit
fats inconjur : fabricatia este mult mai interesanta deck opera,
v o spun cu franchete >. D-sa marturiseste cu acelasi prilej ca sta
facut, dela o vfirsta foarte frageda, ca un program personal, din
ivorbide

cresterea de constiinta a operatidor spiritului, cu aplicare la poezie n.

In masura in care se poate afirma ca ruci un poet nu mai este

nestiutor de mijloacele personale ale creatiel sale, se.verifica tenchnta
generals, intelectualista, a poeziei contemporane. $1 se mai verifica
Inca ceva. Ca poezia asuma astazi o constiinta de sine supeoara
n
celorlalte manifestatiuni ale literaturii
n : roman, nuvela, descriere de ca:
latorie, drama, comedic, etc. Poezia este modul suprem al expresiel

literate, prin aceea ca tinde la eliminarea substantelor straine de

esenta ei. Purificata de reziduri, ea se intoarce la natura el de totdeauna si la mennea ei permanents, care este cintecul, cu deosebirea

ca structural acest eintec isi ajunge sie insusi, nu se mai cere intovarasit de instrumente straine si isi afla rezonanta in individul interiorizat, lax nu ca m ai inainte, in insul desindividualizat, celula so-

cials, components a unui public. Prin eliminarea anecdote', a ocazionalului, sau - in termeni filosofici - a contingentului, poezia este
o stare de suflet ajunsa la expresie printr'o stare de constiinta artistica. Istonceste, au suferit o justa sublimare sonoritatea extenoara
si plasticitatea de placaj, care se subordoneaza ritmului de interiorizare, pentru a se simfoniza dupa leg' de organizare stricta, cu discretie. Intre cloua excese, excesul discursului poetic (romantismul)
si excesul invers, al supmarn
n
totale a limbajului concret (modernismul extrem), tendinta necancatunzata a poeziei contemporane este
de a potentagraiul in masura stn cta a viziuninteoare.
n
n
Di ficultatile externe stau in racordarea publicului la o revolutie
care, dupa cum s'a aratat, a fost efectuata in realitate printr'o evolutie inceata, organics. Dar nu e mai exact de a spune ca in realitate, aceasta echivaleaza cu o educatie artistica a publicului; care
ramfine un deziderat, ata in ceea ce priveste celelalte ramun ale activitatii literare, cat si ale artelor plastice in general? $i ce este edu-

catia artistica, cleat stabdirea unui ritm nou, de reciproca apro

piece si intelegere, intre artist' si public?

POEZIA ROMANEACA. LN 1933

163

Final inainte de razboi, poezia intra in patrimoniul public prin

intermediul scoalei, care detasa din corpul unui volum bucatile cu
un continut cultural. Cum poezia noastra de la obarsie, inceputul
sec. al XIX-lea pina in 1914, deshatea teme a mari A, interferente
culturii, ca : unitatea nationals, solidaritatea, moartea, iubirea, Dumnezeu, natura, viata la tali, etc., consacrarea definitive a unui poet
era conditionata de comentariul didactic. Ins Asi poezia lui Emi-

nescu nu a putut sa se substitue ierarhic si in constiinta publica

poeziei lui V. Alecsandri, deat dupe ridicarea interdictiei H pe care

i-a opus-o multa vreme scoala. E dela sine intcles ca rolul oficial
al coalei descreste, in raport direct cu epurarca lirismului.
* * *
Cu volumul seu nou < La Cumpana Apelor (Sibiu, 1933), d.
Lucian Blaga isi desavarseste personalitatea. D. Lucian Blaga este
un adevarat poet, un mare poet. Formatiei sale, influentate de li-

nca germane, i se datoreaza frumoasa lui conformatie pentru ((liedP-ul

de sugestie, strict discursiv.

Ce aratare ! Ah ce lumina!
Stea alb, a cazut in grAdin5,

necAutata, neasteptata : noroc,

Sageata, floare si foc.

In iarba inalta, in mare rnatasa

cazu din a veacului casa.

S'a 'ntors ah in lume o stea.

Mi-s manile arse de ea.
(Cereasui atingere)

Filosof, eseist si dramaturg remarcabil, d. Lucian Blaga are

i in poezie o < Weltanschaung s, o conceptie de viata. Universul
sau e populat de mistere, de sensuri ascunse, supra-sensibile, care

se divulge prin revelatie.

In chip de rune, de veacun uitate,

poart'o semnatura fapturile toate.
Slavitele pasari subt aripi o poarta
'n liturgice sboruri prelungi ca viata.
In slujba luminii, urns fare de toarta,
luna aiyo tine ascunsi pe fata

vrajita s5 nu se intoarca.

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

1(.4

Stane de piatrA, jivine, cucuta

poart'o semnaturA cu cheie pierduta

Pecete tainuita de doua on fata de foc, aratare, care pe tarm

ridici acum bratele peste mare,
o porti subsuori.

Rune, pretutindeni rune,

tine vA 'nseamna, cine va pune?

Fapturile toate, stiute si nestiute,

poart'o semnatura - cine s'o 'nfrunte?

Crinii muntelui - subtlunari

si-o duc neajunsa pe crestet.

Subt ceruri mumele-o poarta pe frunte.

(Rune)

Arta d-lui Blaga realizeaza inteo masura considerabila idealul

baudelairian, care concureaza magia si farmecul. Poetul substitue
la tot pasul realitatii concrete, un univers de semne, un cosmos de
semnificatii,si in atmosfera pe care reuseste s'o impinzeasca, sensurile
ideale ni se par o realitate stringenta, din care nu ne mai putem des-

face. Pentru a izbuti in intreprinderea sa delicate, d. Lucian Blaga

recurge la legenda, la basin, imbina fantasticul folkloric cu transcen-

dentul care pune nimburi pe capetele arhanghelilor. Exemplul

d-sale este primejdios, intrebuintat ca procedeu si tratismis unei
scoli literare. Intr'adevar, toga poezia gandirista e contaminate
de mestesugul pe care d. Blaga I-a dus la perfectiune, dar nimeni
nu-I egaleaza in antenticitate a experientei mistice si nici macar
in abilitate tehnica. De aceea poezia dela <4 Gandirea reuseste in
mod superior a fi monotone ti manierista, si, cu toata diversitatea
pe care o incearca, nu parvine sa fie altcum dee& monotone.
D. Lucian Blaga aliaza prestigios misterul fantasticului chtonic,
rom'anesc, cu marea tainA a necunoscutului cosmic si a divinitatii.
D-sa impleteste din trei fire de matase un fuior subtire, dar trainic,
pe care atelierul nu-1 poate confectiona dupa reteta. Structura
sa cerebrala e frarnAntata de intrcban si de neliniste, si acest caracter conflictual al problematicei sale, care se rezolva in drama',
esseu, dialectics a cunoasterii si poezie, ii confers rolul de spiritus

rector al unei parti din tineretul nostru. Inainte de a nc desparti

de poezia d-sale asa de originals si de autentica in acelasi timp, vom
mai reproduce o poezie care il situeaza pe autor in neoromantism si
intro corespunzatoare boala a veacului
.

Purtam fare lacrimi

o boala in strune -

POEZIA

nontiNnescA

IN 1933

165

si mergem deapururi
spre soare apune.
Ni-e sufletul spada

de foc stins5 'n teaca.

Ah mils' si iarasi
Cuvintele seac5.
Vint vesnic r5sun5
prin cetini de zada.
Purces-am in lume

pe punti de balada.
Strabatem amurguri
cu crini albi in gura.
Inchidem in noi. un
Sfarsit subt armur5.

Purt5m fail lacrimi

o boala in strune -:

si mergem deapururi
spre soare apune.

Rani ducem - izvoare Deschise subt hainal.

Sporim nesfarsirea

c un cantec, c'o taina.

1

(Ctinteireti bolnavi).

Indicand in treacat procedeul de sugestie al leit-motiv-ului,

tinem sa subliniem, cu exemplul d -Iui Lucian Blaga, c5 economia
verbal se impaca perfect cu un minimum de retorica, cu un minimum de discursivitate, care este necesar poeziei, si f5ra de care
ajungem la negatia logos-ului. Poezia poate tinde calre inefabil, ea
nu il poate ins5 realiza : este o contradictio in adjecto. Cat timp se
va folosi de cuvinte si nu de sunete autonom organizate, poezia va
trebui s se organizeze dup5 o topic5 proprie cuvintelor, adica sintactic. La u Cump5na apelor* este o sinteza armonioasa in care se
contopesc intr'un filon de autentica emotie poetics intuitia misterelor naturale, supra-sensibilul transcendent si folklorul superstitiilor autohtone.
D. Simion Stolnicu, care a debutat in 1926, la 4 Sburatorul *,
isi publics primul volum u Punct vernal >. E mai mult decat un debut :
o afirmare. Ultra-romantic prin somptuozitatea si splendoarea

imaginilor, prin goticul 0 flamboyant* al stilului, prin narcisismul

sau superb, aminteste de Gerard de Nerval din u Desdichado * :

166

R EVISTA. FUNDATIII.OR RI:GALE

Sunt copilul negrelor claviaturi

Melodios precum e cinteza din paduri...
Dar voi, veniti, va ameteasca dansul meu,
In salonul intetit de parfum greu!

Bateti-mi matanii cand ma riche soldat

Al pianului, surazand fin, uscat.

Framanta-mi inima, fats, crud si lent :
Va fi izvodul unui monument!

Vai, zadarnic strangi in ierbar, in album,

Ciripirea mea, ea va tasni fum

Prin veac - gandeste-te ce umbra pe un veac :

SA mergem sa privim minunea din iatac!:

Inabusiti pendula, voi broda un refren :

Atat m am deprins in oglinzi de eben

Sa-mi vad pletele subtiri de yang aur,
Adeseori arrant, pururea faur,

Ca la moarte, foarte ma va umili

Inhumarea mea care alba va fi,

Alternand prohodul cu rnarsul nuptial !

Atunci, milosi, la sanul ireal

Sa-mi furisati o piatra de-un negru auster,

Cum idolatrizau, zvarlita din eter,

Marii strabuni ; sa-mi tina de urit Talisman din cerul meu posomorit.

(Auto-portret)

Dela prima sa poezie publicata in revista si care a camas intipa/1U cetitorului ca si toamna si moartea, asociate neuitat, cu o
generoasa articulatie :

trasura mortii
Oare cine e
Cana faceti pe fagasuri ude
Mic cortegiu care stalpul sort',
Tu si Toamna, singurele rude?

Fost-a mai ciudata 'nmormantare?

Din brocarturi moi si colorate,
Bratul tau tasneste si bratare
Ii vadesc spumoasa voluptate!

Care dintre voi mai mult, iubeste

Pe cel mort ? Ca Toamna - vad it scoate
Aur din Brumar sisi randueste

Peste dric, de pica si pe roate !

lLUZZIA 1:011INEASCA. IN 1933

167

Grunji de our pus-a 'n crang si 'n cale Aur care mult mai trist arata
Decat aurul din criptele regale
Si decat bratara to bogata!

Iar deasupra mortului sustine,

Semn firesc al zilei funerare,
Impotriva clipelor senme,

Jerba Brea de plumb din zare 'n zare.

(Funeralii de toamnd)

d. Simion Stolnicu

i -a rafinat uneltele si e socotit de tanara

poezie al carei exponent este, ca unul din cei mai pretiosi poeti ai
prezentului, prin virtutile sale de sugestie.
Dintre cultivatorii ogorului national al e Gandirii*, d. V. Voiculescu isi pecetlueste o cariera veche de doua decenii, cu cel mai
rotunjit accent de maturitate, in s Destin *. Nu vom cita pasaje
din manifestele sale poetice, care acuza cu gelozie o intarziata predilectie pentru cuvantul aspru, gloduros, barbar, pe care de altfel

1-a cam Orbit in productia sa ultima, dace it mai arboreaza pe

stindard, - ci vom reproduce o poezie care it reprezintd prin lexic

neaos si robusta musculature :

Incepe sa culeaga vazduhul cu piciorul.

Lumina intre pulpe, deschide ochii .vii :

In alba colivie a coapselor mladn

0 neagra porumbita se sbate sa-si

ia

sborul.

Dar fluturele mainii un valnic a desprins

Ce-s1 desfasoara norul pe sann dimpotriva
$1 'n lummisul tainic, sub pantece aprins,
Unde tanjeste-ascunsa mult galesa captive.
Nu-i dans apoi, ci spume de val nauc: $i cum
0 nvolbureaza panza de horbota- argintie,

Bacanta ratacita e-o dulce vijelie

De linii fulgerate printr'un vartej de fum.

(Bacant d dansdnd)

E un exemplu interesant de ceea ce poate da poetul cand isi

paraseste inspiratia oarecum programatica, pandits de arcanele didacticului.
Un alt s gandirist *, mai putin de substanta, decat prin asimilatie

168

REV1STA FLINDATLLLOR REGALE

si mimetism, d. N. Crevedia, epigramist si .autor de schite umoristice pAna in ajun, a reusit cu BUIggri 1 stele s5 loveasa in
crestet si sa sidereze pe rutinatii sai premergatori i o bung parte
dintre criticii literari. Nu-i vom face placerea sa-i lugm in serios
pocnitorile sale sonore si adesea triviale, dar vom exemplifica printr'o

poezie facultatea sa remarcabila de pastise (in speta a d-lui Tudor

Arghezi) :

Nu, nu-mi intinde cana intaiei noastre seri!

E prea salbatic vinul si ziva prea e bruna.
Am gramadit in paru-ti atata jaf de lung
Si ti-am strivit in brate atitea primaveri.
De-ti infloreau cerceii pe ramurile mele,
$i toamnelor din mine, le cheltuiam toti banii,
Din bolovani de bezn5, eu rasculam taranii.
51-as fi searnit din neguri un crivat greu de stele.

Cind crucea-mi azi isi pierde piroanele pe coasts,

Vioara mea bolnava, un nou suspin sa nceapa?
Nu-mi bate vantu'n strune - i cine sa-lpriceapa?
0 pacoste, o cobe, o lenesa ti -o proasta ?

Ma plictisesti, ochi negri cum e catranul. Du-te!

Luceafarul privindu-mi - orgolios, din usa,

Asvirl si suvenirul de paine si de dude
Si 'n urma to - si pumnul, din vatra, de cenusa!
(Sfdrsit de toammi)

Numeroase infiltralii argheziene am notat si in volumul de

debut al unui alt incepator, d. Constantin Nissipeanu : o Cartea
cu grimase >>. Nu le acordam o prea mare importanta, daca avem
in vedere ca fiecare poet atesta o filiatie, data nu si mai multe, in
ajun de a deveni el insusi. Cea de a doua influents mai notabila la
d-sa este aceea a d-lui Ilarie Voronca, indiciu poate al unei not
orientAri.

Poezia socials e reprezentata prin d. Aron Cotrus, care cu noul

sau volum a Printre oameni in mers (Sosnowiec, Polonia, 1933)
continua vana din o Maine (1928) >>. Ca si d. V. Voiculescu, d-sa
numara doua decenii de activitate poetica, cu o evolutie normala
dela un pant-ism oarecum withmanian la o poetics aideri generoasa,

care imbratiAazA, ca in trecut, cu o frenetica simpatie universul

vegetal si animal, incheinclu-se in apostolat. D-sa e anume profetul
starilor sociale din Ardeal, vestitorul unei umanitati mai energice,
al emanciparii plugarului si a minerului.

POEZL& ROMANEASCA. IN 1933

09

Cant omul ce paseste aspru, apasat, puternic

de-i ramane 'n piatra urma pasului
si peste vreme, unda glasului.

Cant omul ce cu vrere navalnica, larga

veacului ii porunceste
imparateste
.

si ca un proroc,
cu deget de foc

i-arata calea pe care sa mearga...

Cant omul cu pas de fulger si piatra...

Cant omul oceanic, solar si manos
pe car'femei cu solduri taxi, cu carnea treaza
it pandesc, it viseaza

ca pe-un despot, ca pe-un rege,

din imbra'tisarea-i zdrobitoare sa lege

si s nasca

in zbateri pagane,

o noun semintie, iute, vitejeasca,

cu pasi flamanzi
de izbanzi,
cu pasi trufasi,
uriasi -

pentru prapastiile dintre vis si 'ntre paine,

pentru furtunateca pace de maine,
pentru bataliile crunte, de maine!
(Cant omul)

D-sa continua si largeste traditia poeziei sociale inaugurata de

d. Oct. Goga, in Ardeal, cu o not personals de dinamism, proslavind munca libera si pe muncitorul vows.

Sprinten, voiniceste
coseste, coseste.
si 'n urma-i sesul slobod ramane

pentru iarba de mane.

Singur in pustietate,
subt soarele arzand,

din cand in and

s'opreste
i coasa si-o bate.

)70

ILLWLSTA FUNDAVILOR 11EGALE

Si-al coasei ecou pan' departe

se rupe, se 'mparte.

par 'ca pretutindeni lanes el

si-ar bate aspru coasele de-otel
mil de strilbuni

ce-odata, voinici,

cosira prin vent si zadufuri, pe - aici.

(Coscuul)

Lotul elegiei impamantenite dupa Lamartine, de Gr. Alexandrescu, si dupa Lenau, de M. Eminescu si astazi cazuta in desuetudine - e cultivat cu perseverenta de d. George Dumitrescu, care
Inc/tide in *Elegii un doliu neistovit de vreme, cu tristetea indoita

de a nu putea prinde intr'o

4 oglinda
4

oarba, fare feerie

decat o rag paha, pustie...

D. Gherghinescu-Vania, pornit dela *Datina din TurnulSeverin, evolueaza dela o inspiratie elegiacs la un mod mai senin de
poezie, in 4 Amvonul de azur 0, impacat cu natura olteneasca, de
# velinte si chilimuri 0.
4 Dulcea Bucovina a lui Eminescu ne trimite in plachete mici
sau mai mici o veritabila ofensiva lirica, declansata la * Junimea
literara * a d-lui Ion I. Nistor ; din duzina de poeti, in care - speram nici unul nu va fi de duzina, retinem un filon autohton si decantan

nu lipsite de puritate, uneori.

Brasovul literar condus de d. Cincinat Pavelescu ne da in d.
loan Al Bran-Lemeny un poet ocazional si un tairnacitor, a carui
orientare personalg ne scapa. Ca o (lova& ca trubadurii nu s'au
stins cu totul, ca specia mai exists, sunt dd. Const. Alex. Mironescu (4 Poezii ) si George Georgian (*Reinviere ), in ale aror
volume intalnim sunete perimate, eminesciene, citabile numai
documentar :

0! vino 'n tacerea gradinei

Frumoaso in taina ei yin,
Deseara la stinsul luminei,
and noaptea e dor si senin.
(Poezii, p.
sau :

48)

Vei fi a mea, on nu vei fi,

De-apururea to voi iubi !
Eu sunt alcsul tau d'intaiu,
Tu cea din urrn5 s5-nu rAmai.
(Reinviere, p. 59)

POLZIA ROMANEASCA LN 1933

171

Amatorii de flasnete sg-si noteze adresa (o Cartea Romfineasca

si Cugetarea t).

Antologia epigramei romfinesti * de dd. A. C. Calotescu-Neicu

si N. Crevedia si cu portrete de Neagu Radulescu, pe langl numeroase bilete de placintg, oferg cateva reunite ale dinastici Pavelescu
(Cincinat, Ion si Mircea), ale d-lui A. C. Cuza si mai ales ale d-lui

Tudor Mainescu, cu absenta celei mai bune, pe care o citam in

contumace :
D. C. Argetoianu candideazA cu semnul patratului

Argetoianu cfind e dat

Ca latura intr'un pare,

Poti restului sa nu-1 $tii fata :

Caci el cu el multiplicat
Da suprafata.
(din volumul o Surds *)

La extrema stanga a poeziei, care confineaza dadaismul (si in

proza suprarealismul), reggsim pe d. Sasa Pang (Cuvantal talisman,
ed. 4 Unu 9, printre ultimii combatanti pe terenul abandonat de d.

Ilarie Voronca, promotor al unei formule tranzactionale si de d.

Geo Bogza, raliat unei formule sociale de poezie, de azi incolo - spe-

ram - curatata de trivialitgti condamnabile. Militant vehement

al atitudinii polemic moderniste, d. Sasa Pang and se osteneste
dupe violente, revine la voluptgtile sugestiei :
Citeste spatiile albe dintre versuri
Spatiile albe in care vamesii nu vor sti silabisi

frumusetea clandestine a tacern.

Acelasi editeazg postum poemele in versuri si in proza ale foarte
t3narului Aurel Zaremba (Deschidere, ed. o Unu 9, caruia :

printre. gene - gratiile ochilor

privirile ca porumbei
au evadat pentru totdeauna.
Mai curioasa este pozitta d -lui Ilarie Voronca, cel mai constant
si mai productiv dintre stegar n asa zisului 4 Integralism *, -un fel
de constructivism n - care oscileaza intre extremismul din ajun
si o intoarcere prudenta la poezia organizata in tiparele stricte ale
alexandrinului. D. Ilarie Voronca se singularizeaza printr un deinverbal impenitent, care ne-a amintit, cu prilejul ultimului sau volum
(Patmos i alte case poeme, ed. <4 Vremea *), de cuvintul tare al lui
Veuillot la adresa lui Victor Hugo : Jocrisse a Pathmos *.

172

RI:VISTA FUNDATTILOR REGALE

Ca o exemplificare a ritmului propriu acestei poezii de asociatii

neprevazute si cu acelasi caracter oarecum antologic al citatelor ante -

rioare, vom reproduce un pasaj din Uneltele calatonei e.

Sunt ca o coarda
Pe violoncelul generos al calatoriei.
Dar cum o p9tcoava de jar trece sfaraind prin apa
Asa vor trece pe obrazul tau flacarile calatonel,
Asa rasul tau ca un plan e plin declape
$1 pe buz.le tale e oceanul Atlantic
Oceanul Atlantic ca o orchestra a sangelui asteptand
Semnalul unui pumnal, ca sa.tasneasca,
Sangele care alearga in no', se Mica' in picioare, ovationeaza
$1-acum taraste fabuloase oaze,

Padun tonde,
Sau obraji cunoscuti,
Cand ca o planets sangele e satelitul altui sange
Si 'n fundul unei lacrimi e un oras ca un cristal de sare

Va trebui din tacere ca dintr'o cariera de piatra

SA tai profilul vocn, sa tai ovalul- sunet,
Caci mci un glas nu stie cate corabil s'au scufundat in .el,
Nimeni nu stie ce zar se va rostogoli din cornetul calatonei.

Dar trecerea in revista a productiei anuale ramane incomplete,

data ne cantonam numai la volumele aparute. Framantarea tinerei
generatii de poeti, care va cristaliza opere viitoare, se inregistreaza
mai ales in periodice. Nume ca Dan Botta, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Al. Robot, Horia Stamatu, Emil Gulian, Zaharia Stancu (care va face sa apar6 in curand o antologie a poetilor

tineri, in colaborare cu d. Ion Pillat si in prelungirea antologiei

alcatuite de precedentul si d. Perpessicius) si altii, sunt o garantie
de gel minatie imbelsugata. Impotriva vitregiei timpului, propice
hipertrofiei monstruoase a romanului, care isi gaseste in platitudine
o matca confortabila, suntem incredintati ca, produs suprem al unci
literaturi, poezia nu poate si nu trebue sa moara. Daca-ar fi altminten, societatea care azista neturburata la trivializarea sa, s'ar situa
in afara de civilizatie.
SERBAN CIOCULESCU

PETRE MAVROGHENI
'

Organizarea statului roman, in forma lui moderns, a fost o opera

din cele mai anevoioase. Ea incepe in prima jumatate a veacului

trecut si continua, cu stannnta, pans aproape de zilele noastre, spre
deosebire de alte popoare care si-au infiripat din timpuri stravech,
marile for asezaminte. Aceasta .admirabila activitate constructive
imbratiseaza domenii foarte variate, dar grija de capetenie a fost
consolidarea finantelor publice si a situatiunii economice in genere,
fail de care nu s'ar fi putut intreprinde nimic durabil pentru desvoltarea societatn romanesti. Astfel, Regulamentul organic va edicta,
in anul 1831, pe langamasuri de ordin administrativ, si un sistem

nou .de impozite, stabilind norme de percepere mai echitabile si

supnmand arbitrariul fiscal. De asemenea, in epoca framantata a
Unirii vom avea reformele economice fundamentale Intre care sunt
secularizarea averilor manastiresti la 1863 si Improprietarirea taranilor prin faimoasa lovitura de Stat dela 2 Mai 1864. In sfarsit,
odata cu urcarca pe Tron a neuitatului Rege Carol I, apar legminle

financiare care vor pune ordine definitive in .cheltuelile publice,

instituind, totodata, izvoare sigure de venituri cu ajutorul carora
sa se poata satisface multiplele nevoi ale statului roman, alma Inchegat.

In aceasta perioada de adanci prefacen nationale vom gasi, in

Patura noastre conducatoare, o seama de individualitati care au
jucat un rol precumpanitor. Unele din ele ne sunt cunoscute bine,
altele insa au ramas in umbra, clin.cauza imprejurarilor sau a modestiei caracterului lor. In domeniul financiar, ca si in cel politic
de altfel, aceasta ingratitudine a soartei este Inca si mai izbitoare,
dace ;mem seama ca am avut, in clipele grele ale gospodanei noastre,

elemente de o reala pregatire ocridentala, care s'au pus cu cea mai

desavarsita abnegatiune in slujba intereselor obstesti. Ca sa nu
mergem prea departe, o asemenea personalitate nedreptatita este
insusi primul nostru tehnician in materie bugetara si fiscala, marele
patriot si om de Stat Petre Mavrogheni.
Descinzand dintr'o venerabila familie, care a dat si domnitori
in Principate, Petre Mavrogheni vede lumina zilei in anul 1818,

I74

REVISTA F( NDATIILOR REGALE

la Iasi 1). Inca din frageda copilarie el este incredintat unui institutor adus din Paris, care ii va forma spiritul la lumina disciplinelor
stiintifice si a generoaselor principii democraticedela 1789. Faptul
ca parintii i-au ales cultura franceza ca sursa principala de educa-

catiune nu este o simply intamplare, cum s'ar crede. In adevar,

Mavroghenii, de'i de origine levanting, intretineau de multa vreme
stranse legaturi de prietenie cu cercurile din Franta, astfcl ca erau
in masura sa cunoasca si sa pretuiasca valoarea pedagogica a dascalilor on a scoalelor de acolo. Vom intelege si mai 'impede cat de
a

frantuzita >> era aceasta familie, cand vom spune ca Elena Sturdza,

o matusa a copilului, fuscse chiar logodita, la varsta de 18 ani, cu

ducele de Crussol si ca, deci, putin a lipsit ca sa se celebreze, prin
casatorie, unirea intre cele doua mari aristocratii de confesiune
si nationalitate deosebite.
Dupa cativa ani de pregatire in sanul familiei, in care interval
azista la ocupatiunea ruseasca in Principate, Petre Mavrogheni pleaca

la Paris, ca sa-si desavarseasca studiile incepute. In acest vechi

centru al intelectualitatii europene, el frecventeaza cursurile diferitelor institute, straduindu-se, in orele libere, sa stranga in jurul
sau si pe ceilalti romani spre a crea o cat de modesty atmosfera na-

tionalista, care sa evoce patria departata. In intrunirile colegiale

de atunci trebue sa vedem germenul primei noastre societati studentesti, care va lua fiinta la Paris, in anul 1844, cu participarea
entuziasta a unui insemnat numar de munteni si moldoveni. Aceasta
societate avea ca scop precis indrumarea si mai ales ajutorarea materiala a tinerilor meritosi si saraci, veniti din toate tinuturile rom'anesti 2). Din cauza intamplarilor din tail, ea se va transforma insa,
in curand, inteun adevarat focar de propaganda nationala, sustinand
aceleasi man revendicari pentru care va lupta, ca om politic, si stralucitul ei promotor.
Intors in Iasi sub domnia lui Mihail Sturzda, unchiul sau, Petre
Mavrogheni ocupa o serie de functiuni, care it vor desemna pentru
posturile cele mai inalte ale Statului. In toate aceste situatiuni el da

dovada de aptitudini extraordinare de organizator, relevandu-se

si prin puterea sa de munca deopotriva de neobisnuita. In anul 1837
obtine numirea sa ca prefect al Galatilor, unde lass amintirea unei
administratiuni civilizate, care ar putea sluji ca exemplu si pentru
timonrile noastre 3). De aci el trece ca ministru de finante, cu misiu-

1) V. G. Vapereau, Dictionnaire universe! des contemporains, ed. 5893,

pag. 5078. Dupa o alts versiune, Petre Mavrogheni s'ar fi nascut In anul 5819.
Cf. D. Rosetti, Dictionarul contimporanilor in Romdnia, ed. 1898, pag. 126-127
si C. Diaconovici, Enciclopedia romdnd, ed. 59o4, vol. III, pag. 227.

2) V. A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor din Dacia Traianti, ed. 1893,

vol. VI, pag. 525 si urm.
3) V. articolul din ziarul Epora, so Aprilie 1887.

PETIIE MAITROGHEN I

175

nea de a echilibra, pi in masuri severe, bugetele zdruncinate ale

Moldovei. Dupe c5derea Iui Mihail Sturdza, in anul 1849, Petre
Mavrogheni se pune la dispozitiunea Iui Grigore Ghica Vod5, care
ii incredinteaz5 ministerul de externe, intr'o perioad5 foarte dificil5
pentru lard 1). Tot astfel, el va fi ai titularul ministerului de lucrari
publice, cu care ocaziune va intreprinde reconstructia soselelor moldovene, aflate in starea cea mai deplorabila, cat ai multe alte opere

de utilitate obsteasca.
In urma conventiunii dela Paris, incheiata in anul 1856, Grigore
Ghica Voda abdica ti Mavrogheni capita prin aceasta o noun orientare. Era epoca de pregatire a alegerilor pentru divanurile ad-hoc sau
mai exact a unirii Principatelor, epoca in care nici un adevarat patriot nu putea sa ramfina inactiv. In consecinta, cand se constitue la
10 Iunie 1856 comitetul unionist, Mavrogheni va face parte din
grupul celor 180 de aderenti intre care se g5seau ti alti multi repre-

zentanti ai boierimii din Moldova. Acest comitet isi propunea s5

raspandeasca, in straturile adanci ale populatiunii, ideea alipirii
tarilor surori, sub un singur domnitor ereditar. Sarcina nu se arata
insa prea wall, din cauza atitudinii caimacamului Vogoride, care
nutrea, din ambitiuni personale, cea mai mare ostilitatc foil de
unionisti si politica for nationals. 0 pilda vie despre ingerintele la
care a condus aceasta ostilitatae vom avea in faptul ca pfina si bandele de lautari erau impiedicate sa ante Hora Unirii t, iar dialogul
Tindal/1 si Pacala *, in care Vasile Alecsandri f5cea o nevinovata
propaganda in favoarea actiunii comitetului, a Post pur Si simplu

interzis de autoritati 2). Fats de obstacolele pe care le intampinau unionistii in campania electorala, Petre Mavrogheni, insotit
de Costache Rolla, Dimitrie Rallet ti Stefan Catargi, se prezinta

la caimacamie cu urmatoarele doleante : 1. s5 se garanteze libertatea

presei de care se bucura Muntenia ; 2. indep5rtarea ministrilor care

impiedica pe cet5teni a se pronunta in mod liber asupra soartei

Principatelor ; 3. si, in slarsit, libertatea intrunirilor pentru partidul
unionist 3). Cu toate demersurile Iui Mavrogheni pi prietenilor sai,
caimacamul respinge cererile, astfel ca ek ajung in mina consulilor
straini care, recunoscand temeinicia tor, vor protesta cu vehementa
impotnva prigoanelor stapfinirii.
In mijlocul unor framfintari de nedescris se procedeaz5 la alegeri,
care dau o impresionant5 majoritate de voturi candidatilor unionist'.
1) In timpul domniei lui Grigore Ghica, Principatele Roman.: au suportat
trei ocupatiuni strAine : ruseasca, otomana si austriacA intr'un interval numai
de un an de zile (1853-1854). V. Th. C. Asian, Finantele Romdniei dela Regulamentul organic pad astdzi, ed. 1905, pag. 77 nota.
2) V. A. D. Xenopol, op. rit., pag. 562.
3) Ibid., pag. 591 si urm.

1-6
i

RE VISTA FUNDATIILUR RE GALE

Algturi de ceilalti fruntai politici, Mavrogheni este ales i el deputat al marilor proprietan. In aceastg calitate, eminentul patriot
la cuvantul printre cei dintai, in divanul Moldovei, spre a sustine
importanta unirii Principatelor in opera de consolidare nationals.
Cu o alts ocaziune, examinand principiile de organizare a Statului,
el va trece fail ezitare peste prejudeatile clasei sale, cerand, in domeniul financiar, o aezare dreaptg i generalg a contributiumlor in

proportie cu averea fiecgruia. data cu chestiunea mare a ale gerii domnitorului, Petre Mavrogheni apace in ipostaza de candidat
la domnie i numai popularitatea lui Alexandru Cuza it vaimpiedica
sg izbuteascg 1). Acest insucces, care a fost o mare mahnire pentru
el, it face de altfel s pgraseasca arena publics pentru un lung
ir de am, lipsind regimul lui Cuza-Vodg de capacitatea i serviciile

sale nepretuite. Retras dela conducerea trebilor, Mavrogheni nu ra-

mine totui un izolat. Astfel, el se intereseaza cu tot dinadinsul

de problema drumurilor de fier, ba ceva mai mult, propune guvernului roman sg-i acorde constructiunea retelei din tars. Din cauza
unor resentimente ale domnitorului, oferta ii este insa refuzatg 1,
in felul acesta, pierde aproape intreaga lui avere, plasatg in socieUtile pe care le constituise i care acum trebuiau sg he lichidate 2).
* * *

Dupg abdicarea domnitorului Cuza, la 11 Februarie 1866, Mavrogheni reintrg in vista politicg, participand la guvernul Locotenentei domneti, sub preedintia lui Ion Chica. Ca ministru de finante in acest guvern face, in primul rand, un inventar
nventar amgnuntit
al finantelor Statului, care se ggseau intr'o stare din-cele mai triste.
Ian', in adevgr, cum descrie el, in mesajul adresat Camerei constituante, la 28 Aprilie 1866, situatiunea financiarg lasata motenire
de fostul regim :
Starea finantelor terii este cunoscuta de toti : departe de a fi
multumitoare, ea ne infatieaza un tablou din cele mai intristaoare.
In ziva and guvernul actual a luat in mana carma Statului, s'a
ridicat vglul ce accperea prapastia in care eram amenintati a cadea.
Gramadirea deficitelor peste deficite i acoperirea for prin contractgri de imprumuturi, cari la randul for prin plata de procente impovgrau bugetul cheltuelilor in nici o proportiune cu veniturile adevgrate ale Statului, trecerea in bugetul veniturilor a unor cifre iluzorii i nejustificate, n'au putut avea alt rezultat cleat a ingreuia
din an in an situatiunea finantiarg i a ne conduce in fine la punctul
de a nu mai putea merge inainte. Creditul Statului secat cu totul,
1) V. D. Rosetti, op. cit., pag. 126 i articolul cit. din Epoca.
2) Ibid.

PETRE

EIVROGRENI

I7]

toate cassele publice goale i tezaurul impovarat, afara de datoria

fixa, regulate prin plata de anuitati, de o datorie exigibila de
20.652.535 lei. Iata situatiunea noastra finantiara in ziva de 11 Februarie *1).
Spre a sustine mai cu tarie afirmatiunile sale, Petre Mavrogheni

prezinta, in aceloi timp, Adunarii o serie de cifre din care rezulta

ca pasivul Statului, pe exercitiul 1866, era alcatuit din urmatoarele
elemente :

Bonuri de tezaur
Bonuri de tutun 3)

8.895.625 Imprumutul Stern') 2.045.733

5.820.185 Drumul de fier Giurgiu
1.650.600
Cautiunea (< Bancii Romaniei a .)
1.000.000 Podurile de fier
1.443.272
Datorii care dife rite
492.280 Imprumutul de 34 mil. 3.444.445
casse
4.444.445
Mandate in suferinta
20.652.535 Datorie consolidate
8.584.050
Datorie flotanta

La aceste datorii mai trebuiau aclaogate cheltuielile neordonantate, restul angajamentelor din anul 1859 cat i cheltuielile bugetului

in curs, calculate dupe prevederile anului precedent. In rezumat,

era vorba de un pasiv global care se ridica la extraordinara sums de
peste 82 milioane lei, fats de acoperiri de maximum 63 milioane lei,
ceea ce Insemna un deficit net de. aproximativ 19 milioane, intro
epoca turbure i insuficient orgarnzata din punct de vedere fiscal.

Hotarit sA inlature deficitul de mai sus prin toate mijloacele,

Mavrogheni lanseaza in graba Imprumutul national al cArui randamerit it fixeaza la circa 11 milioane lei. Cursul de emisiune era destul
de avantajos (80%), iar amortizarea trebuia a se efectueze in trei
am al pari, fail vreo aka bonificatiune in favoarea creditorilor. Paralel cu aceastA mAsura, vistiernicul nostru hi mai propune sA anuleze anuitatile imprumutului de 34 milioane i cele afectate drumului de fier Bucureti-Giurgiu. Conjunctura financiara era insA

atit de defavorabila pentru statul roman, ca abia s'a putut obtine

suspendarea anuitAtilor la datoria de 34 milioane, iar cat privete
Imprumutul national, el n'a produs decat o treime din totalitatea
1) V. Th. C. Asian, op. cit., pag. 1o6.
2) Cu aceste bonuri Statul cumpArase stocuri de tutun ale particularilor
in momentul instituirii monopolului, la 1864.
0) Banca Romaniei* a fost prima noastra banca de scont qi circulatiune.
Ea capitase autorizatiunea de functionare la 19 Octombrie 1865.
4) Imprumutul acesta fusese contractat pentru despagubirea Locurilor
Sfinte in urma secularizarii averilor manistiresti. In realitate frisk el a servit
la acoperirea golurilor bugetare curente. V. Th. Asian, op. cit., pag. 97.
12

178

REWLSTA FUNDATIITAnt 1:k.G.A.LE

lui, deli s'au fAcut sfortari enorme ca sa reuseasca 1). Tinfind seama

de aceste mediocre rezultate, Mavrogheni se vede silit sA is not

mAsun pentru echilibrarea bugetului pe exercitiul 1866. Astfel,
procedeazA la comprnnarea energicA a cheltuielilor Statului, reducfind

intre altele si salariiie publice cu 20%. De asemenea, proecteazg

infiintarea unei Casse de lichidare pentru stingerea treptata a

datorailor flotante, contractate ping la finele anului 1865. In conceptiunea sa, aceasta cassA de lichidare trebuia sa fie alimentata cu
resursele provenind din restante, dar mai ales cu sumele stranse din
desfacerea tutunurilor, sume care erau evaluate la peste 7 milioane
lei. In sfarsit, prin legea din 15 lulie 1866, Mavrogheni prevede
chiar instramarea unor naici bunuri publice pentruca din produsul
vSnz5rii for sA se poata acoperi mai usor mandatele in suferinta si
bonurile de tezaur aflate in circulatiune 2).
AceastA ultima serie de interventiuni a avut, desigur, o eficacitate
mai mare, dar rezultatele nu erau Inca indestulatoare in comparatie
cu seriozitatea dezechilibrului bugetar. De aceea, Mavrogheni incearca sA obtinA si sprijinul financiar al strainAtAtii prin intermediul
fie al relatiunilor sale personale, fie al agentilor nostri diplomatici

din diferitele capitale europene. Dupa mai multe negocieri pe

plata franceza si germang, el izbuteste sA inchee un iimportant imprumut cu banea Oppenheim din Paris, in luna Octombrie 1866.
Capitalul nominal al acestui imprumut era de 31.610.500 lei sau
efectiv 18.500.000 lei si rambursarea lui avea sA fie efectuatA, prin

tabele de amortizAri, inteun interval de 23 ani. DoVanda fusese

fixata, cu destule dificultati, la 8% si pe langa ea mai trebuia platit
un comision de 1 1/2% pentru cheltuielile de transport si schimb.
AdAogind la obligatiunile acestea provizionul de 1/2% cat si un curtaj

de 3/4% ne putem face o idee clara despre conditrunile extrem de

grele ale imprumutului, care in fond, nu apArea dectit ca o oglinda
fidela a situatmnii creditului.nostru in strainatate2). Totusi,.oncat de
oneroasa ar fi Post, conventiunea cu Oppenheim a avut su o parte
buns, in sensul ca ea a contribuit realmente la dotarea cassei de lichidare $i deci la reducerea sensibilA a datoriei noastre publice 4).
0 dovadA despre utilitatea imprumutului in aceasta directiune ne
cla insusi Mavrogheni in anul 1867, cfind publics primul bilant
al cassei sale de lichidare, bilant care se prezintA in felul urmAtor :
1) V. Th. Asian, op. cit., pag. 122.
2) Bunurile publice despre care vorbeste legea din 15 Iulie r866 nu puteau

fi vandute deck In cazul and venitul for era mai mic de Soo galbeni.
3) V. Th. C. Asian, op. cit., pag. 123.
4) Ibid., pag. 125.

PETE bilVROGICKN' I

Anul 1866
Cheltuieli
Mandate in suferintg din anul 1865 4.444.445
Drepturi dobandite si neordo3.703.703
nantate
8.895.662
Bonuri de tezaur
5.449.815
Bonuri de tutun . . .
. .
Cautiunea u Bancii Romaniei* . 1.000.000

Total

279

Anul 1877 Diferenfe

1.072.172 3.372273
740.740 2.962.963
4.755.677 4.139.985
3.419.373 2.030.442
1.000.000

23.493.625 9.987.962 13.505.6631

Aceste rezultate financiare, mai ales pentru o perioadg atat de

dificilg ca cea din 1866 1867, sunt fats indoiala remarcabile. Ele

nu constituesc insa unicul merit al lui Mavrogheni, ci trebuesc

completate cu celelalte realizari ale sale, in domeniul organizarii
noastre monetare.
La acea epocg lipsa unei monete nationale era, in adevgr, tot mai
simtitg. Semnele monetare, care circulau in mod obisnuitin interiorul tarii, nu aveau nici o legatura cu statul roman si prin variatiunile de curs on prin valoarea lor incerta ele devemsera o cauza
constants de perturbatiuni in tranzactiunile comerciale. Mai mult
Inca. Operatiunile de schimb, inerente acestei situatiuni, au favorizat aparitia nenumaratilor zarafi si calpuzani de tristA memorie,
care speculau populatiunea sub toate formele, realizand beneficii

pe cat de insemnate pe atat de ilicite. In sfarsit, chiar leul vechi

pierduse din importanta lui de altadata spre a se transforms inteo
simply cantitate imaginary, incompatibila cu noile imprejurgri
economice si financiare din a doua jumatate a veacului trecut 2)
Fatal de toate aceste greutati, profund pagubitoare pentru economia nationals, Mavrogheni elaboreazg, catre finele anului 1866,
mult asteptatul sgu proect de lege prin care pune bazele structurii
noastre monetare moderne. Fiindcg' este vorba de o reforms fundamentals, redgm aci cateva din dispozitiunile mai importante ale
proectului 3) :

Art. 1. Se adopts sistemul monetar decimal metric astfel cum

exists in Franta, Italia, Belgia si Elvetia. Cinci grame argint, din
care 835 argint fin si 165 din 1000 aliagiu, compun unitatea monetarg a Romaniei, sub denumirea de Ieu.
Art. 2. Leul se imparte in una suta parti, denumite bani.
Art. 3. Monetele romane sunt : a) in aur, piesele de 20, 10 si
5 lei ; b) in argint, piesele de 2, 1 si 0,50 lei ; c) in aramd, piesele
de 10, 5, 2 si 1 bani.
1) Ibid.
2) V. Victor Slivescu, Istoriad Bancii Nationale a Romdniei, ed. 1928,
pag. 2.

3) Acest proect este cunoscut sub numele de legea din 22 Aprilie 1867.

HEVISTA FUNDATIILOR REGALE

18o

Art. 4. Monetele de aur cuprind titlul de noun parti din zece

aur fin si o parte din zece aliagiu, avand urmatoarea greutate si
dimensiune :

6452/1000 gr. si 21 mm. diametru

Piesa de 20 lei
*

3126/1000
1613/1000

10
5 a

19
17

a
a

a
*

a
*

Toleranta titlului si a greutatii este de 3 milimetri (3/1000) in

mai mult si mai putin a titlului si a greutatii exacte. Intampialearele
diferente in mai putin trebuesc a fi compensate prin diferente in
mai mult.
Art. 5. Monetele de argint cuprind titlul de 835 pArti din mia
de argint fin si 165 parti din mia de aliagiu. Greutatea si dimensiunea
for este urrnatoarea :
10
gr. si 27 mm. diametru
lei
Piesa de 2
a
a

23

2 1/2 * * 18 a
*
Toleranta este de 3/1000 in mai mult sau mai putin a greutatii
0,50

exacte.

Art. 6. Monetele de aram5 se compun din 95/100 anima, 4/100

cositor si 1/100 zinc, cu o toleranta de 7/1000 in plus sau in minus,
avand greutatea si dimensiunea urrnatoare :
10 gr. si 30 mm. diametru
Piesa de 10 bani
a

*
o

25

20

15

Din analizarea acestui text se desprinde, in primul rand, constatarea a Mavrogheni era partizanul hotarit al bimetalismului pe care
1-a introdus si in Romania sub forma circulatiunii paralele a monetelor de aur si argint 1). Pe de alts parte, mai trebue &A remarcarn

faptul ca autorul proectului adopts pentru monetele de argint

regimul fixat de 0 Uniunea monetary latina * in anul 1865. Potrivit
acestui regim, care modificase si vechiul titlu dela 9001a 835, monetele de argint nu mai aveau in statul roman o putere liberatorie ilimitata, ci serveau in tranzactiuni doar ca * monnaie d'appointn2).
Era, dupa cum se vede, inceputul decadentei argintului in circulatiunea noastra monetara3). Tot in proectul amintit mai sus, observam
1) Pentru explicatiuni mai ample asupra monometalismului si bimetalismului, v. Ch. Gide, Cours d'economie politique, ed. 1926, vol. I, pag. 455
si urm..
9 Monetele de argint de cinci lei, singurele care faceau exceptie dela
acest regim, au fost puse in circulatiune abia in anul 1880.
3) Devalorizarea monetary a argintului avea, la acea epoca, un caracter
international si era in stransi legatura cu aparitia econorniei capitaliste. V.

A. Arnaune, La monnaie, le credit et le change, ed. 1926, pag. 41 si urm.

PETRE HAVRO CUE N I

181

si o serie de preciziuni tehnice relative la compozitiunea noilor monete, dimensiuni, tolerante de fabricatiune, etc. Ele urmareau, prin
minuttontatea lor, sA descurajeze manoperile falsificatorilor sau calpuzanilor si, in acelasi timp, sa mareascA increderea pietii in seriozitatea reformei care se pregatea.
Desi legea lui Mavrogheni insemna o adevarata binefacere pentru
intreaga gospodArie a tarii, totust ea a fost primitA cu oarecare rezerve in massa populatiunii. Aceasta ostilitate se explica prin aceea
ca retragerea vechilor monete urma sA se face pe baza unel corelatiuni prea stricte cu noua unitate monetarA, ceea ce pAgubea in spe-

cial pAtura oraseneasca, detingoarea de numerar 1). Nu se putea

proceda insa altfel, ca sA se puns ordine in haosul monetar de pinA
atunci si de aceea a trebuit sA se recurgA, pentru aplicarea legii, chiar
la unele mAsuri de autoritate.
* * *

Reforma monetarA din 22 Aprilie 1867 este ultima realizare

lui Mavrogheni in ministerul conservator dela 1866 - 1867. Dupe
o intrerupere de 4 ani, eminentul om de Stat revine la departamentul
finantelor, in anul 1871, tot intr'un cabinet conservator, si in aceasw
perioada, care se termin5 la 1875, ne va da masura reaia a capacitatii sale financiare.
La instalarea sa, situatiunea tezaurului public se arAta foarte asea

manatoare cu cea din 1866. Ca sa ne dam seama cal de grea eraceastA situatiune, vom preciza 6 gestiunea financiare pe anul prea
cedent incarcase exercitiul 1871 cu un deficit de peste 10 milioanlei sau circa 16% din totalul cifrei bugetare. Pe de alts parte, bonue
rile de tezaur aflate in circulatiune reprezentau exigibilitAti in valoare de 32 milioane, iar contul curent deschis pe seama Statulula Cassa de depuneri se urca la un sold debitor de vreo 11 milioanei
lei 2). Aceasta datorie flotanta, care provenea in parte i din marile
lucrari de investitiune : cai ferate, inzestrarea armatei etc., trebuia
imediat acopenta, ca sa se evite executiuni silite on alte complicatiuni claunatoare creditului nostru. Ca si in anul 1866, Mavrogheni
se opreste la solutiunea unui imprumut pe care il si lanseazA, in luna
fume 1871, pe piata interne. Obligatiunile acestut imprumut, cunoscut sub denumirea de imprumutul domenial, au fost emise la
cursul de 75%, cu o dob5nda de 8% si erau amortizabile intr'un Interval de 20 ani. In ce pnveste garantarea operatiumi, subscriitorii
primeau o hipoteca asupra until lot de 381 mosii ale Statului, spect1) V. Victor Slavescu, op. cit., pag. 4.

2) V. Th. C. Asian, Studii asuprl monop olurilor in Romdnia, ed. 3906,

pag. 166.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

182

ficate arnanuntit in legea din

22

Iunie

1871,

prin care se autoriza

emisiunea.

Cu produsul acestui imprumut, adicg cu cele 58 milioane obtinute efectiv, Mavrogheni stinge datoria flotantg in cursul anului
1871, restabilind un echilibru bugetar care /Area iremediabil cornpromis. Dar atat nu era suficient. Mai rarnanea sa se gaseasca anuitatea insasi a imprumutului, anuitate care depgsea suma de 8 milioane lei

si,

in acelasi timp,

sa

se susting mai departe constructiunea

tailor ferate cat si celelalte cheltuieli reclamate de marile nevoi ale

organizatiunii noastre de Stat. In aceste conditiuni si tinand seama
de faptul ca imprumuturile nu pot constitui resurse normale pentru
echilibrarea bugetului public, Mavrogheni isi indreaptg atentiunea
spre o serie de impozite indirecte care, data cu rezultatele for fiscale,
aveau sa indeplineascg si un act de echitate fate de massa contributive a tariff. In adevar, sarcinile financiare fuseserg suportate pina
atunci mai mult de proprietatea funciara on de clasa negustoreasca,

eliminandu-se dela o taxatiune regulatg atat fenomenul de consumatiune, cat si eel de circulatiune a bunurilor. Aceasta defectuoasg
opera a Regulamentului organic facuse ca impozitele directe sa formeze aproape 53% din totalitatea incasgrilor Statului si ei i se datoreaza, inteo masura apreciabila, marile restante pe care le-am
intalnit and am analizat veniturile cassei de lichidare, infiintata
in anul 18661).
Orientandu-se deci in directiunea impozitelor indirecte, Mavrogheni reintroduce monopolul de Stat al tutunului, prin legea din 6
Februarie 1872.
Aceastg lege, deli bine intocmita, s'a izbit de multe greutati
si putin a lipsit ca sa nu fie luata in consideratiune de Adunarea
deputatilor. Ostilitatea de care era inconjurat monopolul la 1872
avea, desigur, o explicatiune in tendintele scoalei economice liberale,
dar nu este mai putin adevgrat ca si abuzurile din 1864 au contribuit

la impopularitatea lui 2). De altfel, Mavrogheni insusi se aratase,

in diverse ocaziuni, adversarul reformei si, data totusi a trebuit sa
sustina legea, a fgcut-o numai pentrucg situatiunea financiara a tariff
ii dicta aceastg atitudine.
In virtutea proectului de mai sus, votat dupe vii si indelungate
discutiuni, se acorda Statului dreptul de monopol nu numai in materie de vanzare, dar si asupra fabricgrii tutunului pe toata intinderea teritoriului roman. Ca urmare, nimeni nu mai putea sa cultive
1) V. Th. Asian, Finantele Romdniei dela Regulamentul organic pad astazi,

ed. 1905, pag 94.

2) Abuzurile s'au produs cu prilejul instituirii monopolului in 1864 5i ele
consistau mai ales in supraevaluarea stocurilor de tutun care urmau si tread
pe seama Statului. Acest monopol a fost desfiintat prin legea dins Februarie 1867.

PETRE MANBAJGHENI

183

thtun deck pentru Regie, stabilindu-se sanctiuni foarte severe impotriva contravenientilor. Alaturi de aceasta dispozitiune, legea din
6 Februarie 1872 mai prevedea posibilitatea concesionarii monopolului in cazul and Statul nu ar fi avut mijloace sa-1 exploateze
singur. Totusi concesiunea nu putea fi acordat5 pentru un interval
mai mare de 15 ani. Pe de alts parte, se cerea licitatiune publics, la
pretul urma sa fie achitat in trei rate progresive si in numerar.
La licitatiunea tinut5 indat5 dup5 promulgarea legii, pretul cel
mai avantajos a fost oferit de *Banca franco-ungara * din Budapesta si < Banca Romaniei * din Bucuresti, cu care s'a si incheiat
contractul de concesiune a monopolului la 17 Mai 1872. Potrivit
acestui contract, care a fost pus in executare in luna August 1872,
Statul trebuia sa incaseze urmaoarele redevente : 8.010.000 lei
pentru periods 1872 - 1877 ; 9.612.000 lei in intervalul dela 1877-1882

i 11.534.000 lei pe perioada 1882 - 1887. Cu alte cuvinte, pretul

initial se majora cu 20% dup5 fiecare 5 ani, pentruca Tezaurul public
sa poata participa si el, in decursul perioadei de exploatare, la sporul
de rentabilitate al monopolului concesionat 1).

Contractul cu cele dour intreprinderi bancare a suferit multe

prejudicii din cauza comertului ilicit de tutunuri, iar prin retrocedarea Basarabiei, la 1878, ii pierduse chiar obiectul juridic. In
consecint5, aceasta conventiune a fost reziliat5 in anul 1879, la care
data monopolul tutunului trece definitiv in administrarea Statului
roman.
Continuand infaptuirile sale in domeniul impozitelor indirecte,
Petre Mavrogheni elaboreaz5, cam in acelasi timp cu monopolul tutunului, si legea taxelor de timbru si inregistrare 2).
Prin aceasta lege, votata la 1 Martie 1872, Mavrogheni nu se
mai multumeste cu asieta fiscala a vechilor taxe asupra vSnzarilor
i judecatilor, ci exkinde considerabil suprafata materiel impozabile.
Astfel, prin art. 1 se arata cg, pe tango actele judeatoresti on cele
privitoare la vanzgri si cumpargri, vor putea fi impuse, dup5 anumite
norme tehnice, si celelalte conventiuni intre WO. Intrau deci
in aceasta dispozitiune a legii aproape toate manifestgrile interesand
circulatiunea bunurilor si in special actele comerciale care nu erau
suficient taxate sub regimul anterior.
Taxele de timbru se percepeau prin mijlocirea mArcilor mobile
on incrustate, si erau de douii feluri : taxe fixe i proportionale.In
ce pnvete taxele fixe, acestea se imp5rteau in 8 clase care cuprindeau intreaga retea de acte judecatoreti si administrative. Daca ar
I) V. Th. C. Asian, op. cit., pag. 167.
-

2) In ce priveste clasificarea acestor taxe printre impozitele indirecte v. C.

Rosier, Traite thiorique et pratique de legislation fiscale, ed. 1926, vol. II,
Pag. 61 si 148.

184

ELS 1ST 4 FUNDATILLOR REGALE

fi sa le gasim o asemanare, ele se apropiau mai mult de asa zisa

taxa specials de timbru, care se aplica si azi in Franta i a carei Caracteristica consists in faptul ca e legata numai de natura actelor
impozabile, fara sa fins seama de valoarea for 1).
In afard de taxele fixe de timbru, Mavrogheni prevazuse i taxe
de timbru proportionale. Acestea se grupau in doua diviziuni mari,
si anume clasa intii, care avea o cotitate moderata (0,05 centime la
100 lei), si clasa a doua, cu o taxatiune ceva mai grea (0,10 centime
la 100 lei). Fie ca era vorba de o grupare sau de alta, taxele proportionale nu loveau cleat actele de convert, din ce in ce mai numeroase,
printre care biletele la ordin, zapisele, actiunile societatilor anonime
etc., etc. Din insai modul for de asezare, rezulta ca impunerea se

efectua aci pe baza valoarei, natura actelor ramanand pentru fist

cu totul indiferenta.
In sfarsit, legea din 1 Martie 1872 se ocupa in cateva articole de
taxele de inregistrare. Spre deosebire de taxele de timbru, acestea
din urrna erau percepute pe baza unei vize puse de autoritati, vizi
care trebuia a indite sunlit si textul de lege indreptatind taxarea
(art. 8). Ele se imparteau in 5 mari clase si se refereau cu deosebire
la actele de mutatiune sau translatiune a bunurilor .ca : donatiuni,
succesiuni etc. pentru care se simtea nevoia transcrierilor in registrele de notariat. In ce pnveste contatile acestor taxe, ele variau
intre 0,50 centime i 3 lei, i erau calculate asupra valoarei actelor
respective intocmai ca timbrul proportional.
Odata cu laturea pur fiscala, Mavrogheni organizeaza i contenciosul taxelor de timbru i inregistrare. In primul rand, el introduce
pun art. 53 in materie de contestatiuni procedura gratuita, care era
un element nou in legislatiunea noastra financiara. De asemenea, in
art. 67 inscrie principiul aplicArii unei singure amenzi spre a se
evita abuzurile care s'au produs in trecut cu cumulul de sanctiuni.
In sfarsit, prin art. 56 al legii,_el precizeaza ca taxele odata achitate
nu vor mai putea fi restituite dupa trecerea unui termen de un an.
Aceasta scurta prescriptiune, dei necesara, era tottii discutabila,
caci infatisa Statul intro lumina urita in raporturile lui cu particularii. In Franta, o dispozitiune similara Meuse chiar sa se spuna in
public, cu ironie, dar si cu mult adevar, a L'Enregistrement ne rend
pas I'argent 2).

Taxele de timbru i inregistrare pe care le-am analizat mai sus

au contribuit, in multe ocaziuni, la echilibrarea noastra financiara.
In special, in epoca de criza dela 1872, ele au fost o sursti sigura de
venitun, cu atat mai apreciata, cu cat nu cladea be la cheltuieli man
1) V. E. Allix, Troia elementaire de Science des finances et de legislation
financiere francaise, ed. 1927, pag. 69r.
2) V. E. Allix, op. cit., pag. 697 note.

185

PETRE ALI 1-110 C.HENI

de percepere ca celelalte impozite ale Statului. Crearea acestor taxe

este unul din cele mai frumoase titluri de glorie ale lui Mavrogheni,
caci prin intermediul for s'au putut moderniza, intr'omasura largA,
vechile noastre realizAri fiscale in materie de acte si tranzactiuni.

WA in putine cuvinte, care a fost activitatea financiarA a lui

Petre Mavrogheni in epoca de organizare a Statului roman. Aceasta
activitate a permis echilibrarea multor bugete zdruncinate, cat si o
mai dreapta asezare fiscala, oclata cu crearea monetei nationale
la 1867.
Mavrogheni moare, in anul 1887, la Viena.
IOAN BUDU

CRONICI

CULTURA
De un sfert de veac incoace s'a invederat o intensificare considerabila in intrebuintarea cuvfintului culturd cu derivatele sale :
cultural, cultivat, culturalitate. In zilele noastre frecventa acestor
cuvinte in vorbirea zilnica, mai mult Inca desigur in cea Iiterara
sau solemna, se afla in crestere uniform accelerate. Acest fenomen
de vocabular se arata a fi fapt continental, de nu chiar mondial.

Ce ne spune faptul acesta?

Aitadata cultivarea parea lucru dela sine inteles. Stia oricine

ca familia, scoala, saloanele si chiar cafeneaua, teatrele, salile de

muzica, conferintele, sunt aparate depastrare, transformare si transmi-

tere de cultura. Era lucru shut, ce nu avea nevoie de subliniere ;

astazi, dimpotriva, se subliniaza cu o energie progrestva.
Cum sa intelegem asemenea impresionanta prefacere?
Credem a constata ca faptul central este preocuparea intense,
aproape ingrijorata, a claselor din vechime cultivate, de a face sa se
coboare cat mai efectiv cultura in clasele ce au fost obijduite in
aceasta privinta.

Cuvintele culturii, cultural, le intrebuintam deci din ce in ce

mai eliptic ; intelegem prin ek cultivarea muncitorilor rurali sau
urbani, a micilor slujbasi, st a copiilor din aceste categorii sociale.
In vorbire stricta trebue sa spunem ca once om are o cultura, fie
el analfabet chiar sau locuitor al until sat de gusati. De cfind se pomeneste, ce alta face omul, si Europeanul in deosebi, decal sa se
cultive?
S'a intfimplat insa o concentrare, sau chiar o restrfingere a culturii de lux in sinul unor anumite clase ; si aceasta cu oarecare exclusivitate. Acum lumea se gindeste a corecta aceasta inegalitate, ce
eventual constitue un dezechilibru. Si asistam acum la o astfel de
corectare.

Dar si in o aka directie intrebuintam eliptic cuvfintul cultura,

cu anexele sale. Propriu, se numeste cultura totalul silintelor umane
de a preface conscient, si mai mult sau mai putin metodic, datele
nature, potrivit unor nevot.ce se rafineaza ideologic in lungul vremilor,
potrivit, cum se nee, unor idealuri. Cfind astazi insa vor-

. C CTLTUILIC

x87

bim de culture, se pare ca not convenim a intelege dela sine, sub acest

cuvant, un sistem de cunostinte ci dextentati, care sta dincolo de

practica elementary a vietii, dincolo de sfera mgrginitg a meseriei
cgreia ne-am consacrat, cu care ne castigam painea. Culture inseamng

dar cultivarea generals a persoanei,

o educare aclicg prin care
devine posibilg comunicarea intre membrii unui grup national si
social, pe deasupra diversitgtii for profesionale sau altfel locale, o
comunicare ce conditioneazg colaborarea constienta a celor ce akatuesc .grupul, pe alte taramuri decat acel al strictelor necesitsti
materiale.
Mersul istoric al lumii a hotgrit ca paturi din ce in ce mai groase
din omenire sa he chemate a lua parte la viata constienta a societatilor
si a statelor. Insgsi infiintarea unor idealuri nationale si sociale a fgcut

necesarg aceastg chemare a unor pgrti din ce in ce mai largi din

omenire. Trebuia dar sa se ridice o problems a culturii, - problemg
de metodg a unei cat mai bune propaggri a cunostintelor si a uzurilor
care sunt presupuse a interesa indivizii umani din toate clasele ci
de tot felul. Zicem : cunostinte ci uzuri. Este in adevgr evident,
ca tehnica imbrgcgmintei, a felului cum mananci, cum iti vezi de
curAterna trupului si de sangtate, cum vorbesti ci scrii, formeazg
un capitol serios, sau chiar gray al culturii. Este si un capitol delicat,
ce se aseazg numai decat langg acel al metoclei de a propaga cultura
in general.
Numim cultivat pe omul caruia achizitiile de cultura i-au devenit

atribute naturale. Din aceasta putem intelege toatg greutatea

problemei.
Propagarea culturii implicg o diagnozg delicate, intelectuala
morals, a materialului uman cgruia ne adresgm.

ci

Natiunile sunt grupe diferentiate regional si social. Regional

si social ne ggsim in fata unor lumi ce se deosebesc intre ele prin
deprinderi ai idei seculare, de nu milenare. Aceste deosebiri sunt
infinit respectabile. Nesocotindu-le, nu facem culture, ci numai o
jalnicg operatic de cancaturizare asupra unor tipuri umane cu frumusete morale ri intelectualg proprie.
cultura e asimilare din partea unui organism viu ; este altoire
pe o traditie.
Problema culturii s'a ridicat acut si aproape brusc in Principatele
roman e, acum un veac. Odatg cu aceastg problemg, s'a ridicat asupra
societatii rornanesti ti primejdia grimasei culturale. S'a intamplat
atunci ca sg se grupeze in capitala Moldovei cativa oameni, care prin
excelentii simteau greutgtile problemei pi primejdia inaintea caror

seaflasocietatea romaneasca. Junimea a fgcut front energic contra

oricgrei grimase a culturii. Prin actiunea ei, acea grupare ne-a lgsat
o mostenire si pretioasg si grea : acea a unei obligatii supreme de a
sau cum s'a zis mai tarziu : moftul.
combate cultura neautentica,

188

REVLSTA FUNDAIIILOR REGALE

Imitarea cu orice pret a trebuit, negreit, sa fie o boala a copilariei societatii romaneh moderne. Boa la se prefacu in viciu. Fare
indurate, fare osteneala. Junimea a pus cutitul oriunde a va'zut petele uricioase ale acelei boli ce s'a prefacut in pa'cat. Cu o staruinta

pasionata pang in gradul de a fi involuntar metodica, a prigomt

Junimea ridicolul strainismultu, nascator de monstruozitati culturale,
i eminent a ajutat grupul vechilor Convorbiri literare la curatirea

spiritului i a fetei societatii romaneti. Sa nu uitilm ca tot ce a

meritat numele de 4 mahalagism * i de 4 moft in vocabularul critic

inspirat dt Junimea era, in esenta, caricature a unor elemente de

culture straine.
Totusi nu a fost acuzare adusa Junimii cu o atat de perfida staruinta ca acea de nepatriotism, de spirit cosmopolit.
Caragiale a scris data' aa :

and ar fi sa dau vre-o povata unui tanar roman, iata pe care

i-a da-o Tinere, sa-ti fie patria scumpa i sfanta ca i mama! S'o
iubeti i s'o respecti din adancul sufletului tau! De dragostea i de

respectul tau pentru ea sa nu faci vreodata reclarna i parada. Ba,

ai dreptul i datona sa urati, sa loveti, ,sa sfarami pe acei frati
ai tai ticaioi, care, in loc s'o iubeasca i s'o respecte ca pe o mama
cuminte, onesta i severe, o curteaza, o magulesc i exalteaza ca pe
o baring cocheta nebuna, buns de tocat!
Atat despre patrie - i spec a in tot ce am scris nu se va gasi
despre frumoasa i generoasa mama vre-o alts tirade *.

In aceste cuvinte vorbete spiritul autentic al Junimii ; si Scrisoarea a treia a lui Eminescu nu spune altceva.
data' la necaz, regretatul Philippide a invinovatit pe Maiorescu
ca a indemnat la cultivarea excesiva a formei. Invatatul filolog a
fost, ni se pare, nedrept in aceasta judecata a sa. Nici Junimea in
deobte, nici Maiorescu in deosebi, nu s'au inchinat idolilor frivolitalii, cum presupune judecata pomenita a lui Philippide. Junimea
a urma'rit sa organizeze o disciplina a culturii, prin care sa se inabue falsitatea de spirit, imitatia nepnceputa sau uurateca, i gustul
prost, care e rodul for inevitabil. Junimea a contribuit in chip su-

perior la o metodologie a culturii romaneh.

Drept este : acounea ei s'a marginit .1a lumea orawlor. Dar se
putea altfel? In orae se natea si inflorea moftul ; aici era vadul
imitatiilor neroade ; aici fierbeau vanitatile pseudoculturii. Generaratiilor care au venit de atunci incolo, i celor de astazi indeosebi,
le revive sarcina sa ingnjeasca de cultivarea tara'nimii, - sarcina de
o mare abnegatie. Aceasta nu insemneaza ca in societatea oraselor
noastre problema s'ar fi istovit. Sa luam seama ca in vorbirea de astazi

pare a se consacra expresia mitocan cultural. Asemenea reactiuni

ale vocabularului nu sunt fenomene de trecut cu vederea.
PAUL ZARIFOPOL

ROILAIST CEREBRALE

18g

ROMANE CEREBRALE
E. Lovinescu : o Firu 'n patru u ; N. Davidescu : a FintSna cu
chipuri a ; Mircea Eliade : # Intoarcerea din rat D.

Sunt anumite romane care corespund in aparenta structurii

proprii a genultn, prin preponderepta exclusive a actiunn : dela un
cal:At la altul numai evenimente, ce se succed rapid, ca inteun film.
Autorii acestei specii de roman pleaca dela constatarea dupg care
romanul a inlocuit in literatura moderns epopeea ; prin alte cuvinte, romanul trebue sg fie o povestire cu o progresiune senzationalg,

spre a intretme desteptatg atentia cetitorului prin elementul nepre:

vgzutului. Formula hi atinge puritatea in romanul de aventurg si
cu deosebire in romanul politist, cel mai capabil sal deduce logic

situatii complicate, care un inclepartat desnodAmant, pe cat de

neasteptat, peatat de reusit. Setea de senzational este insg o calitatc
inferioarg a cunoasterii, o modalitate vulgarg a apetentei literare,
publice. Se poate verifica .faptul cg numai o categoric specialg de
cetitori, periferici literaturii, sealimenteazg cu acest fel de roman,
care le satisface un ideal de viatg intense, periculoasg, nevoia de
aventurg neintimplatA aevea. 0 aka categoric de cetitori isi com-

plineste prin literatura de asemenea neartisticg, sentimentalg, o

carenta proprie de evenimente afective, o dorintg de a tesi din cadrul

normal al societgtii, de a trgi absolutul pasiunilor algturi de eroii

romanesti. Dace facem abstractie de massa neevoluatg a publicului, unde am distins doug tendinte, paralele, de a susbstitui existentei regulate, planuri imaginare de trgire enturoasg, fie din
domeniul actiunit extraordinare, fie din domeniul erctismului neconstrfins, suntem abia in pragul considerentelor propriu zis literare, cu aplicatie la roman. Din capul locului trebue recunoscut ca
functia morals a literaturii
n este de a oferi cetitorului planuri not
de existents ; dar acolo unde se deosebeste literatura de surogatul
literar, este in aceea cg falsa literaturg propune dezorientarit publicului, imagini seducgtoare de viatg, pentru a opera printr un
act de magie tnvialg, iluzia perfectiumi etice, cats vreme literatura e o discipline esteticg riguroasg care tinde se se ridice dela adevgrun particulare la semnificatit generale. Cine si-a pus fag rgspuns

multumitor intrebarea, pentru ce literatura cea bung nu are prize

asupra unlit public intins, desigur nu a dat suficientg atentie elemen-

tului facil de miraj, autonom de imaginile proectate de lanterns

magical a povestitorului, cgrora le verified' autenticitatea sau caducitatea, cu adevgrul ; nu se lass sugestionat de aparente turburgtoare,

190

RI :VISTA FLISDAVILOR REC:A.LE

pang ce nu le coroboreaza cu experienta personals si cu datele ambiantei sociale. Cum insa sfera socials este mult mai intinsa decat
continutul personal, romanul, care le imbratiseaza pe amandouS,
se realizeaza mai adesea sub unghiul social decat din perspectiva
intenoara. Este oarecum o alternanta naturals, cu un ritm mai pronuntat social decal individual. Literatura moderns acuza dela Balzac
incoace o tendint5 pronuntata dire ceea ce s a numit, cu un termer,
imprumutat din plastics, fresca. Dupe cum pictura in fresca urinareste fizioniomii individuale incadrate unui grup, romanul de mo-

ravuri sau romanul social subordoneaza insul gruparii. Am evidentiat de curand evolutia surprinzatoare a epicei romanesti catre
roman si apoi evolutia interns a romanului nostru catre fresca socials cu exemplificari : dd. Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil
Petrescu, G. M. Zamfirescu, C. Stere, I. Peltz si d-na H. PapadatBengescu, pentru a nu cita decat pe cei mai reprezentativi romancieri, au fiecare o viziune de ansamblu a societatii si ambitia de arhi-

tectura spatioasa, corespunzatoare vastitatii planului in care circull o societate

intreaga. Existenta unei categorii impunatoare de
.
romancien atasati asupra fenomenului social implica neaparat un
moment cultural caracteristic in ,care societatea se dovedeste mature

sa-si interpreteze evolutia. S'a rostit candva, pe vremea convergentei prozei noastre literare care nuvela, spre a explica intfirzierea
romanului, o justificare de ordin social : sterile sociale romanesti
nu erau suficient diferentiate, procesele sociale nu se precizasera
indeajuns. Razboiul a precipitat, prin solutiile sociale noi, diferentierea. In abundenta productiei romanului, se reflects stari sociale
limpezi, si o mentalitate fara prejudecati traditionale interpreteaza
Intr un spirit de independents investigatie, transformarile efectuate.
Aceiasi formatie intelectuala autonomy se resfrfinge interior, in romanele de analiza personals. Aci ca si in romanul de moravuri se
poate vorbi de o adevarata emancipare fats de un tipar preexistent.
Acest tipar, l-am denuntat in mai multe randuri. Este cliseul desradacinarii si al inadaptarii, care a prezidat catva timp, ca o tema ne-

istovita, destinele romanului romanesc. El punea in vedeta un

anume tip de intelectual de extractie rurala, pus in prima generatie
inteun mediu hibrid orasenesc si in realitati sociale demoralizatoare.
Acest personaj tipic, reeditat in situatii echivilente, a impiedicat o

buns bucata de tulip evolutia normala a romanului nostru. Fie a

se acorda o importanta majors procesului interior, he ca se da o mai
mare atentie mediului social, romanul de analiza sau de moravuri

era inchis inteun cerc vitios, condamnat sterilitatii. In ceasul de

fats tiparul e zdrobit si problemele multiple, sociale sau individuale,
isi.af solutii personale in roman. Numai faptul ca literatura noastra
a iesit din faza Erica, pe care o socotim ca o etapa de adolescents,

BO/SLANE CEREBRALE

191

si ca a razbit apoi peste prejudecatile culturale care se opuneau desvoltani romanului, este un semn de neindowasa vitalitate.

Romanul cerebral poate aparea la prima vedere ca o denumire

arbitrary a romanului analitic. Nu e insa asa. Prin roman cerebral
intelegem o diferentiere structurala, o structure specials, o conformatie anumita a spiritului de creatie, indiferent Baca se aplica in
interior sau asupra societatii. Intai de toate, o incapacitate intuitive,
care e oarecum o calitate ntgativa : romancierul e lipsit de intuitii,
de contact direct cu realitatile vietii sufletesti sau exterioare. Realitatea nude, faptul moral sau evenimentul se rasfrange in constiinta interpretat dinainte, se sustrage in esenta sa. Pentru un asemenea romancier, o imagine personals se interpune permanent
intre obiect si subject, o imagine primordiala care forteaza conturele
imaginii adevarate sa se adapteze aceleia preexistente. Se distinge
asa dar un ram specific in viziunea epics a romancierilor cerebrali :

un conflict cu rezultat prevazut intre o realitate spirituals imperioasa, care nu se poate mladia pe obiect si intre obiect, care se integreaza zilnic in aceasta realitate anterioara. Cata vreme la roman-

clerit necerebrali, conflictul normal dintre subject si obiect se rezolva printr'o intrepatrundere rectproca, printr'o fecundate reciproca, in care nu se denatureaza obiectul, asistam in procesul de
creatie cerebrala la o conceptiune extrem Cle interesanta, de esenta
unei gestatii pur spirituale.
Iata-1 de pilda pe d. Mircea Eliade, de asta data in cadrul epic,
ba chiar al frescei, exponentul crizei de crestere a generatiei tinere,
cu formatia problematica net urmatoare razboiului. Nici una din
valorile spirituale dinainte de razboi nu i s'a impus ca directive si
regulator de viata. Drama sa si a semenilor sai consta in aceea ca isi
cauta un echilibru moral prin valori proaspete, care implica o solutie
de continuitate in civilizatie. Printr 'un act de vomta auto-determinatoare, generatia sa isj faureste elemente de traditii, mituri, superstitii, canoane. personale. In limbajul pe care it afecteaza reprezen-

tantii finer' at acestui curent, este o expenenta, o aventura, o existents autentica, cu pretentia de a reface pe cont propriu, intro
singura generatie, ceea ce in trecut se depersonaliza, se obiectiva

intr un sir de generatii.

S'ar putea crede ca d. Mircea Eliade, in care o parte din tineretul

cu o problematica post-belica se recunoaste, isi cunoaste la randul
salt camarazii, ce este, prin urmare, mai pregatit ca oricare altul sa
ii infatiseze in individualizari precise. Adevarul e insa altul. D: Mir cea Eliade este prca absorbit de sine, de eel sau ye plan de viata si
pe plan de gandire, ca sa cunoasca obiectiv pe mai tinerii sat tovarasi.

192

El:N.18'1A FUNDATI1L011 REGALE

Deci, dace spre a ridica o harts morals a aspiratiiior generatiei sale.

cu personifican epice, nu e necesar cleat sa scindeze personalitatea
sa, de buns seams proteica, si sa proecteze, prin .succesive gestatii
de sciziparitate, circa o semi-duzina de tinen reprezentativi.
Tuturor le comunica tensiunea sa, fervoarea sa, monologul interior
hartuit de intrebari, inteun cuvant ceva din propriul sau dramatism
netagaduit. Dar fiecare in parte e personificarea uneia din laturile
sale morale, azi depasite sau inactuale, pe care le-a vrut cristalizate
inteun ins viu. Aci se vadeste incapacitalea sa de a transpune din

viata indivizii pe care ii concepe la drept vorbind cerebral, prin

cristalizarea unor tendinte spirituale, subiective.
D. E. Lovinescu este un alt exemplu doveditor al inconformatiei

epice, la romancierii de structure cerebra15. D-sa a scris in 1932

romanul tBizu4, o auto-biografie romantata elementar, fara actiune,

cu un comentar permanent daunator portretului. Definindu-se ca

un persona] care a trait din renuntari succesive, oarecum fara evenimente, pans la o definitive atitudine de resemnare demna, parea
a-si fi oprit asa rotunjita imaginea. Ulterior, ca sa nu se lase mai
prejos de d. M. Dragomirescu, ernulul sau critic si romancier, care
scrie, cu o superba tenacitate si lipsa de ridicol, o e epopee * autobiografica in cincisprezece volume, d. Lovinescu revine asupra
imaginii sale initiale din t Bizu si face o cariera de romancier
pare-se periodica din vacantele falticenene. Asa a scris in vara anului
1933 t Firu 'n patru *, spre a exploata de acum incolo anual psihologia statics a eroului sau Bizu. Nimeni nu ilustreaza mai bine decat
eminentul critic viliul cerebral in epic's'. Dace d. Mircea Eliade mai

comunica personajelor sale o temperature inalta, spre a da viata

plasmuiriior sale interioare, d. E. Lovinescu e lipsit elementar
de vehiculul dramatic al unui conflict moral proaspat. Bizu redivivus din a Firu 'n patru * acuza caracteristic
n
incapacitatea de a
simti personal si de a comunica sentimentul sau unei fiinte disponibile, care este Diana Serea, colega sa de laborator. Asistam de
asta data la un proces moral curios, pare-se mai irealizabil in traducerea sa subiectiva, in desfasurarea iubirii lui Bizu, decal in afar5,
in persoana Diane' sau a eroilor secundari si episodici.
Intro masura insernnata, romanul cerebral are tangente cu romanul personal, de analiza. Cand substanta romancierului cerebral este autobiografica, ca in <4 Firu 'n patru e, caracterul alt-

minteri abstract al creatiei poate fi invigorat de o unda de emotie

subiectiva. Nici o impresie verbala nu poate reda intocmai uscaciunea totals a analizelor din t Firu'n patru *. Nu numai ca romanul
este lipsit de once emotie personals, dar nici macar nu i se comunica,

artistic, prin fictiune, o vibratie sentimentala. Dace este ceva realizat, desi negativ realizat, in acest roman, este capacitates imperso-

ROMANS CEREBRALE

193

nala de a simti a eroului si de a se analiza cu un automatism livresc,

strain, de mSna a doua.

S'ar spune ca Bizu nu simte direct, nu iubeste el insusi, ci, ca

un substitut de om, ca un t( robot A. simte dupa experiente straine,
iubeste printre rindurile cartilor pe care le-a cetit, spre a constata
asupra-si dezumanizarea sa prin placajul livresc, pe care 1-a interpus
intre el si realitate. Dad'. are vre -un mei it # Firu 'n patru 5, ca o cxpen rienta extrema a diformatiei cerebrale (caci exists o conformatie ccrebrala armonios realizabila), este poate adaosul pe care it permite
la definirea structurii cerebrale personale cu ruanta lovinescianA
a structurii impersonate, livresti. In cazul ,s Firului in patru s,
nu mai constatam o imagine personals interpusa intre subiect si
obiect, ci o imagine strains, un corp opac, care anuleaza subiectul
si se impune in locul obiectului.
In amandoua cazurile, dd. E. Lovinescu si Mircea Eliade, au
meditat asupra conditiunilor romanului, ca lectori si autori, prin

disciplina intelectuala si prin mestesug, - d. Mircea Eliade este

la al treilea roman, dupa 4Isabel si apele diavolului a si 4 Maitreyi 5,

iar d. E. Lovinescu la al cincilea, data nu ne inselam. Arrigndoi

adopteaza cu acest din urma roman o tehnica noua, d. Mircea
Eliade dupa modelul a Contrapunctului u de Aldous Huxley, alternand scene mai largi cu filmarea unor scene mai scurte, spre a mentine prezenti in simultan cat mai multi eroi, d. E. Lovinescu prin

insusirea unei perfecte gradatii si a unei arhitecturi ireprosabiie.

Pentru a sugera antenticitatea desavarsita, d. Mircea Eliade alter neaza de asemenea dialogul cu monologul interior, substituind pro-

cesuhii moral necesar motivarii, solilocviul permanent al eroilor

sai, cu totii conflictuali prin definitie.
D. N. Davidescu, in s FantAna cu chipuri s, isi propune finalitati
de esenta pur cerebrale. Romanul d-sale este un roman la puterea
a doua, romanul gestatiei unui roman si pentru aceasta trezeste
asociatia cu a Journal des Faux-Monnay curs a al lui Andre Gide.
Fara a fi tin jurnal propriu-zis, o analiza la zi, subiectul s5u este
izolarea romancierului Pan Ionit5 Dracea, recules intr'un colt penferic al Capitalei, propice meditatiei, pentru a cristaliza intr'un roman

o figura fugitiva de femeie, care se cere plasmuita prin conjunctia

dintre o imagine mintala si receptorul ei, imaginatia creatoare.
La chipul Unei Laris se adaug5 insa altele doua suscitate din mediul cel nou, si apoi, subiectiv, imaginea personals a autorului si
cealalta, a prietenului sail care 1-a insotit in alegerea locuintei noi.
Titlul in aparenta de sugestie poetics e nu se poate mai bine ales
pentru a traduce reflectarea in structura cerebrale a romancierului,
a propnei sale fiinte, act narcisian completat cu rasfrangerea in
constiinta sa a.unor insi care se modifies dupa legile interioare ale
subiectului. Prm aceasta sincere modalitate subiectivA, care nu se
13

194

REVIITA FUNDATIILOR REGALE

tradeaza, ca la d. Mircea Eliade, un impas, o nereusita de evadare

din eul sau in colectivitatea plurals si diverse, sau ca la d. E. Lovinescu, o formula minors fats de ambitia de a face altceva, d. N.
Davidescu se realizeaza perfect. Fantana sa cu chipuri, in momentul
conceptiei romanului, este fireste fecundate de o aura panteista,
care starve Inca tumultuos dupe elaborarea ciclului poetic # Hellada*. Pentru a continua intr'o stare morals adecvata, istoria lirica
a umanitgii, inceputa cu ciclul biblic Cantecul omului a, d. N. Davidescu s'a supus unei bai sufletesti de anticitate clasica. Neevacuat
de viziunile sale politeiste, romancierul a comunicat eroului sau
consangean o betie de imagini clasice, o involburata halucinatie
mitologica. Pan lonita Dracea transpune universul sau mintal de
nimfe si driade, de divinitati gratioase, smulse din meridianul mediteranean, in parcul care ascunde casa gazdei sale si transfigureaza
micul teatru al refugiului sau laborios intr'un microcosm de miracol
elfin. Ca la un semn de bagheta, personajele sale se supun unui ritm
magic si se integreaza in vis si in mister.
Prin tentativa sa foarte indrazneata, d. N. Davidescu se sustrage
atat mediului contemporan, cat si analizei propriu-zise, intrucat
ceea ce face este de domeniul absolut al subiectivitatii, dar al subiec-

tivitatii n6supuse psihologiei starilor suiletesti normale (afecte si

judecati discursive, ca la dd. Lovinescu si Eliade), al visului in stare

de trezie. Totodata nu se poate sustine realitatea starilor descrise

cu o luciditate ulterioara, ceea ce ar exclude # Fantana cu chipuri
din grupul romanelor cerebrale pe care le prezentAm. Este dimpotriva mai plauzibila explicatia unei elaborari strict reconstructive a
mitului ; o disciplina meticulos exacta, rigoarea arheologica a unui
poet voluntar, simuleaza savant ceea ce altminteri ar fi notatia clinics a unui caz patologic. Dar tocmai faptul ca Pan Ionita Dracea
nu este victima unei halucinatii cu radacini in patologia subconshentului, atesta prezenta luciditatii erudite care proecteaza intr'un
mediu indiferent, nesemnificativ, semnificatii de cosmologie pagana.
*Fantana cu chipuri * este, asa cum spun francezii, a une gageure *,

sau un joc foarte abil de tehnica, ce inlatura dificultatile extraordinare prin vointa si luciditate.

Particularitatea acestui roman, contestabil ca roman, este rezistenta sa lirica, frumusetea autonoma a poemului in proza, care
formeaza structura interns a cartii. Din aestatia cerebrala a romanului, tesatura epics de fapte e numai un fir de matase, de care nu
trebue sa ne atingem, pentru a nu frange tenuitatea constructiei ;
ceea ce ramane, ca o experienta unica, de pret, este cealalta operatie,
magica, a intelectului, care substitue starilor civile contemporane,

actualitatea mitului. Si prin aceasta am trecut de pe taramul solid

al realitatilor epee, pe tarmul fictiunii poetice, si anume nu al acelez

ROMANE CEREBILALE

195

fictiuniinspirate, care face pe poetii naturali, ci al fictiunii mintale

al poeziei care este tehnica si constiint5 de sine.
Cele trei romane examinate laolaltA nu corespund, desigur,
cadrului firesc al epicei, in care, dupa cum am spus, realitatea se
intrepAtrunde cu viziunea personals a autorilor, pentru a se cornpieta si imbogAti reciproc. Nu se poate tagadui insA unor asemenea
opere, dupace le-am considerat in functiune de epics purA, discutabile, o anumit5 noblete spirituals. Fie c se infAtiseazA, ca a Intoarcerea din rai A, o frescA sui-generis de imagini proectate din subiectivitate in societate, sau, ca u Fantana cu chipuri s, o serie de imagini
inactuale, rasarite din interior si conjugate panteistic, sau, ca a Firu'n

patru n, o dureroasA tentative de evadare din livresc in experienta

personals, aceste trei romane de structure divers cerebrala diversific5 peisajul romanului romAnesc in mod nebAnuit. Numai
faptul posibilitAtilor divergente pe care le acuzA in uniformitatea
realistLdepAsita de altfel prestigios de d. Camil Petrescu si de d-na
Hortensia Papadat-Bangescu, este intr'adevAr imbucurAtor.
URBAN CIOCULESCU

TREI LUPTATORI
PENTRU DESROBIREA ARDEALULUI
TEODOR MIHALY, VASILE GOLDIS, STEFAN CICIO POP

Se duc, unul dupg altul, vechii purtatori de lumina ai idealului

politic romanesc. Sunt inaintasii nostri, la groapa carora ne plecAm

genunchii, infiorati de neintelesul mister al morph Cand au fost

odatA tineri, sub tamplele for infierbantate a zvacrut indrAzneala
visului azi intrupat. Viforul luptei i-a cuprins in pima varsta a bar batiei, si acorn cad, dup5 ce marea operA de dreptate pe seama

celor multi s a realizat.

Pornind pe calea tivita cu fasii de cer albastru a vesniciei, ei
au putut sA spun, ca bAtranul Simion din Biblie : ((Aug?: slobozeste, Doamne, pe robul tau, al-mi veizurd ochii mantuirea Neamului *...

Toate s'ausAvarsitcum au fost randuite in Cartea Vremii, dup5 do:

rinta fierbinte a inimii lor, prin cinstita desfAsurare a faptei for si
sub privirile for strafulgerate de bucurie si de uimire. Despartin:
du-se de not cu sfasietoare jale, tree spre alte limanuri albe fericitii
calatori ai vietii pAmantesti, cArora le-a fost dat s5 cuprinda indesf5surarea large a aceleiasi privelisti, de pe culmea unei clipe unice, de
o parte umbrele tot mai adanci ale trecutului, de partea cealalt5
geana limpede de soare, care straluceste in zArile viitorului.

196

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Sunt cAlauze, pe care destinul le aseazA astfel la nispantiile hotaratoare ale veacurilor, s5 larnureasc5, in invalmAsala unor zile tragice, drumul pe care vor trebui SA se indrepte generatille de maine.
Prin glasul lor, care r5sun5pana departe, se rostesc poruncile 'stone/. Despre elanul cugetului for s'ar putea spune, a a fost asemenea
arcului inuns, din a Cann incordarc porneste la momentul potrivit,
spre tinta clara, sageata pAtrunzAtorului gand, atata timp instrunat.

Noi, care am venit in urma lor, ca sa trecem mai.departe flacara

credintei biruitoare, dc.scifrAm.din eroismul lor de ien intelesul darzei
astept5n, 5i simnm pe umerii nostn, dup5 intristaloarea lor ple-

care, cum apasa din ce in ce mai greu raspunderea mostenini care

ne- a fost lasata. Morn! vorbesc ; dar cuvintele lor au nevoie sa fie
t5Imacite. In trecerea grabita a tortei, abia avem ragazul sa be cetim
dicta, funded c o care rasar dup5 noi, copiii cu neastampar in brate
si cu buze infrigurate, ne cer nerabdatori socoteala de ceea ce am
izbutit sa adAugAm.lAsAmantultu din parinti...

Trei fruntasi al Ardealului s au desf5cut, sapt5manile acestea,

din haina de hit a existentei lor trecAtoare, ducandu-se, impAcati
cu ei insisi, in lumea de unde nu mai este intoarcere. S'au pr5pAdit,
pe rand, Teodor Mihaly, Vasile Goldin i .Ftejan Cicio Pep, dupa
ce, acolo peste Carpatz, si-au impletit numele lor laolalta cu cele mai

de seams intamplAri ale ultimilor natruzeci de ani.

Firile lor se decsebeau. Indeletnicirile lor de asemenea. Nu erau
pl5m5ditidin acelaci aluat. Preocuparile lor spirituals se risipeau pe
planuri diferite. Teodor Mihaly, om cumpatat la vorba, chibzuit in
toate, gospodar asezat, prins.cu trainice legAturi de pAmantul stramosesc, purtand cu el in once loc indemnul pacii dintre oameni,
aducea in framantarea treburilor publice o limste neturburatA, care
nu sem5na cu renuntarea, si un curaj fara toane, care nu mergca nisi
and pawl la nesocotint5. Vasile Goldin, minte cutezatoare si temperament aprins, intelectual de rasa, cercetat de intrebAn, stapanit de
probleme si pasionat cetitor de cArti, a fost un ganditor adanc si o
viforoasa energie inkintuit5 care, in alte imprejuran mai .pnelnice,
ar fi fost sortit.unei man opere creatoare .si unor rodnice incursiuni
pe tAramul ideilor. .Stefan Cicio Pop, imam inn
infAtisarea sa rustics,
simplu i prietenos in purt5ri, vorbind multimii in accents pate tice i conving5toare, se lasa purtat de i
unei minor! cu
impresionante rezonante, plangand adesea lacrimi adevarate si dand
o ampl5 sonontate judeatilor pe care be smulgea din mnlocul bunului
popor de unde rasarise. Nu semanau unul cu altul, cei trei fruntasi
ardeleni, pe care i-am pierdut. Dac5 s'ar fi nAscut sub alai zodie
si ar fi avut parte sa traiasca, dela inceput, intr'o tars liber5, cararile
lor s'ar fi despArtit, urmand fiecare chemarea nAzum telor sale. Vitregia stapanirii
n straine, care aseza.oprelisti in calea
romanest' si Rim avantunle celor ales', 1-a strans ins5 intr un singur m5-

TREI LUPTA.TORI PENTRU DESROBEREA ARDEALGLIII

ag7

nunchi, in posturA de aparare, impunandu-le aceiai atitudine de protestare i imprimand pornirilor for acelai sens, spre acela9 tel final.
. Cand cerul e senin 1 vremea pn elnica lucrului, oamen n se

impart dupa nevoile lor, pe intinsul campnlor arate cu dragoste

i cu truda. Fiecare ramane langa ogorul lui, incercand sa-1 sporeasca belugul, dupa cum it povatuete mintea i-.I aiuta bratele.
Dar in clipacand se pornete furtuna, repezindu-1 grindina peste
sernanatun i aruncandu-1 din inaltime fulgerile, plugani raspanditi pe intinsul brazdelor se aduna toti gramada, sub acelai adapost.
Pia ce se limpezete vazduhul i se linistesc putenle deslantuite
ale naturii, povestea for ramane una i aceta1.
TEODOR MIHALY, care i-a dat obtescul sfarit la 16 lanuane
1934, in varsta de 78 ani, s'a nascut dintr'o familie zdravana de ta-

rani romani, in satul Prislop, langa Nasaudul graniceresc. Baiat

sarac, a fost primit sa invete carte Is liceul romano-catolic din
Cluj, unde calugarii piariti, indemanatici pescuitori de suflete
instrainate, s'au straduit ani de-arandul sa-1 face slit p5rAseascA
legea in care se inchina i neamul din care se desprinsese. Aa a
inceput lunga razboire cu viata a lui Teodor Mihaly : printeun
act de contiinta nationals, la varsta frageda a j ocurilor i a nevinovatiei copilareti. Tot astfel, a trecut prin proba de foc a Universitatii maghiare din capitala magnatilor Ardealului, la Cluj, de unde
s'a intors cu o diploma in latinete 51 cu sufletul lui romanesc neatins.
Advocat cu mare vaza la Dej, in judetul care se numea, pana mai anii
trecuti, Solnoc-Dobaca, membru in comitetul central al partidului
national din fosta Ungarie, gata oricand s5 treacA, fats gesturi tea-

trale, in primele irun ale jertfei, Teodor Mihaly a fost, la 1892,

- avea pe atunci treizeci i doi de am - unul din purtatorii la Viena
ai faimosului Memorand, prin care poporul roman din Ardeal
incerca sa infatieze Imparatului respectuoasele lui revendicari.
E cunoscuta soarta pe care a avut-o aceasta nefericita suplica. Singuraticul locatar ai Burgului intunecat, in inima caruia n'a gAsit
niciodata rasunet glasul desnadajduit al popoarelor sale a, a refuzat atunci sa primeascA pe fruntaii ardeleni ; plicul cu peceti
a ramas nedesfacut pana astazi intr'un dosar al vechilor arhive imperiale, iar indraznetii, care incercasera sa turbure linitea neintele-

gatorului Monarh, au fost dati pe mina procurorilor unguri, sa-i

judece, sa-i pedepseasca i sa-i arunce in temnita. Teodor Mihaly
i-a luat, ca i Ion Ratiu, ca 1 panntele Vasile Lucaciu, partea lui
de osanda : doi ani la inchisoarea din Vacz...
Intre zidurile pucariei se celeste indarjirea militants a celor care

s'au legat sa slujeascA unei credinte. Dupa eliberarea dela Vacz,

Teodor Mihaly se arunce i mai decis in vaitoarea cruciadei rationale. Taranii lui de pe Some it trimit deputat in Camera dela Buda-

r98

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

pesta, unde, ca o recunoastere a insusiiilor lui de cumpat si de hotarire, i se incredinteazA prezidentia clubului parlamentar al tuturor nationalitAtilor din Monarhie. Sunt am cenusii, neimpAcati,
lipsiti de bucurie si vaduviti de glorie, dealungul cArora o singurit
formula de mfinturre starueste asupra capetelor barite de furtuna :
rezistenta, cu orice mijioace, impotriva valului cutropitor al maghiarizarii cu sila, pentru a fi prezentr, cu toate puterile sufletestr neatinse

in ziva cea de sarbdtoare a intfilnirii Romfinilor de pretutindeni

sub stapanirea binecuvfintata a Coroanei de Otel.
Cfind a sosit ceasul izbAvirii, Teodor Mihaly, care fusese necontenit in rfindurile dintai ale luptatorilor, nu s'a imbulzit la impArteala onorurilor. In vreme ce altii, mai de curasnd veniti, isi distri-

buiau inaltele dregatorii, mosneagul cuminte dela Dej s'a multumit sa fie prefect in Solnoc-Dobaca, senator zgarcit la vorba 8i,
mai tfirziu, primar pe deasupra partidelor politice, la Cluj. Inima
lui, in care n a inaput niciodata lira s,i zavistia, ar fi dorit o frateasca

intelegere a tuturora. Neintilnind-o, a stat mai mult retras, ferindu-se s5 umple cu numele lui rubrica atit de gAlagioasa a intrecerilor

publice. Totusi, and s'a facut apel la srmtamintele lui de incercat

combatant al cauzei romfinesti, a raspuns. Cu putine zile inainte
de a inchide ochii pentru. totdeaura, a adresat d-lui Stelian Popescu, directorul ziarulur n Universul urmatoarele rfinduri pentru
a adera la s Liga impotriva rcvizuii tratatelor : o Fiind de mat

multe lunt bolnav, nu am putut sa vd trimit adeziunea mea la patriotica dumneavoastrd initiatives' contra revizuirii tratatelor. Ca unul
care am luptat, suferind intemnitare pentru Memorandul dus la Viena,
doresc din tot sufletul sd reu5eascci aceasta migare pentru intdrirea
tdrii intregite, fcicutd cu atdtea sacrificii de generatiile trecute si actuale.
Simt cd nu mai am mult de trait, doresc Insd ca la aceasta luptd, Atot-

puternicul sd vd intdreascd.
Cu aceasta ultima invocare a trecutului s'a coborit Teodor Mihaly in mormint, trimitind din pragul eternitatii binecuvantarea
lui pentru cei ramasi in urrna... Dumnezeu ii va darui, de acum,
pacea deplina pe care atit de mult a ravnit-o!
VASILE GOLDIS, care s'a stins in ziva de 10 Februarie 1934,
duns o chinuitoare suferint5 suportata cu stoicism, a vazut lumina

zilei la Seleus, in judetul Aradului, la 25 Noembrie 1862. Teal

sau era preot dintr o veche familie de slujitori ai Altaruhri. Ca si
Teodor Mihaly, ca si altii din acerasr generatre, a trecut prin liceul
maghiar, si a exit din Universitate, fare ca repetatele chemari de
sirens ale culturir straine sa-1 ispiteascA. Un an a stat profesor la
Budapesta, apoi s'a acivat pe IfingA Scoala Normala din Caransebes,

unde intampIarea I-a fAcut secretarul marelui luptator national

Traian Doda. Astfel a primit botezul intru credinta ideii nationale,

TREI LITPTATORI PENTRU DESROB1REA ARDEALULUI

199

inspirandu-se din inflacaratele cuvantari ale impetuosului conducator bana'tean 5i din atmosfera de curat romanism, pe care a gasit-o
acolo. Dela Caransebes a trecut repede la Brasov, la liceul # Andrei

$aguna ,), unde a ramas zece am, ca indrumator al generatiei mai

tinere si propovaduitor al energiei romanesti. Octavian Goga si Ion
Lupas 1-au fost elevi. Dar tipicul monoton al programului scolar,
cu toate incercarile pe care le facea de a da un continut mai plin
lectiilor de istorie si de a Inviora cursul de limba latina cu subtile
comentarii asupra odelor lui Horatiu, nu putea sa astampere setea
de activitate a razvratitului carturar. Ii trebuia o catedra mai inalta,
de unde sail multiplice invatatura, 5i un teren de munca mai putin
ingradit de paragrafe 5i regulamente.
Locul de secretar al consistorului eparhial dela Arad nu-i dadea
un titlu prea pompos in ierarhia societatii noastre din Ardeal, cu
rosturi atat de patriarhale. II desfacea insa din obezile ascultarii,
it scutea de orice contact cu oficialitatea maghiara si-i dadea putinta
sa indice, nevazut, directivele unei fructuoase aparari nationale
la adapostul bisericii. Loviturile fatise le da Vasile Goldin la gazeta :
la 4( Tribuna 0 mai intai, apoi la (< Romanul * unde scrisul lui sobru,
de o argumentatie stransa, incarcat de cugetare 5i rascolitor de re-

volta, trezea ecouri surde pans departe sub strasina caselor dela
tara. Aradul, in epoca aceea, devenise un focar de lumina 5i un
centru de mobilizare, raspandind in toata lumea romaneasca lozincele luptei nationale si trimitand imbarbatarea de fiecare zi a cuvantuluitiparit. Rolul lui Vasile Goldin in aceasta opera de galvanizare
a spiritului romanesc prigonit de urgia guvernelor dela Budapesta, nu va fi pe de a intregul pretuit decat atunci, cand se va afla
un cercetator atent 5i zelos al acestor timpuri apuse, care sa rascoleasca printre pagini ingalbenite, sa stranga ..marturii vii 5i amintiri
pitstrate cu Si interne, pentru a infiripa povestea eroica a impotri-

virilor de atunci. Numai astfel s'ar vedea, ce a insemnat mintea

limpede si indrazneata a lui Vasile Goldin in cei treizeci de ani de
pedagogie politica si campanie gazeta'reasca,pe care 1-a trait pe malul

Muresului, in umbra Episcopiei ortodoxe, la masa de redactie si

pe la sedintele solemnelor comitete.
N'a fost numai o intamplare, ca declaratia cetita in Camera maghiara, in Octombrie 1918, de d. Alexandru Vaida-Voevod (prin
al carui glas poporui roman din Ungaria rgpusa isi proclama
dreptul de a decide singur despre soarta lui) a icsit din condeiul
iscusit 5i din afirmarea categorica de vointa a secretarului de con-

sistor dela Arad. Tot asa, nu se putea ca rezolutia marii Adunari

dela Alba-Iulia, unde s'a pecetluit Unirea, sa nu aiba drept crainic
al ei pe Vasile Goldin. Fostul (lased de istorie dela liceul de sub
Tampa 5i-a intemeiat cuvintarea dela 1 Decembrie 1918 cu aceasta
invocare a inceputului : - u Zdmislit din necesitatea imperiului roman

200

IIEVISTA FUNDATILLOR REGALE

de ct.li aleza o sentinelci puternicci in Carpati impotriva semintiilor

barbare dela Miazd-Noapte si Rdsdrit, care amenintau cultura umand
creatd prin geniul latin, neamul romanesc dela inceput .si pond astdzi
a indurat soarta asprd rezervatd oricdrei sentinele credincioase : loviturile daymane in statornica aparare...e
Astfel, activitatea publics pe care a desfAsurat-o Vasile Goldis,

mai intai in Ardealul prigonirilor de ieri, apoi in Romania liberA

de astazi, a fost despartita in dou5, - ca si existenta fiecAruia dintre
contemporanii lui, - printr'o albs si strAlucitoare piatra de hotar :
Unirea. data cu frearnatul celor o sutA de mii de tarani care au
strigat pe campia de langa.cetatea lui Mihai clorinta for de a trAi
intre hotarele aceleiasi tArt cu ton Romanii, secretarul consistorului dela Arad si directorul ziarului 4 Romanul * a intrat el insusi

in istorie, rostind cu glas de profet inspirat, ale anti visuri s'au

intrupat, sentinta de mult asteptat5 : - e Adunarea nationald a Romanilor din Transilvania si Banat adunati prin reprezentantii for indreptcititi la Alba-lulia, decreteazd unirea for cu Romania a. Omul,
care a trait asemenea clipe ale supremei biruinte, urcat pa piseul
de ideal dela care se zaresc pans departe, anevote mat ajunge sl
fie cercetat de ispite lumesti si de meschine ambitii personale. La
mat multi cinste decat i-a dat destinul insusi al neamului sAu,. nu
mai
putea ravni. De aceea, linia de orientare politica a lui Vasile Goldis,
dela 1918 incoace, cincisprezece ani incheiati, a urmarit fAra nisi
o sovaire consectrole firesti ale actului dela I Decembrie, despre
care, ca eroul lui Virgiliu.avea dreptul sa spuna : magna pars fui a.
Chiar despArtirea de fostn sai tovarAsi de lupta, pnvita prin prizma
nealteratA a ideilor, nu indica vre-o abatere dela credintele de temelie ale rostului sAu de codificator al Unirii, ci dimpotriva dovedeste covarsitoarea tArie de caracter a barbatului care a volt sA-si
serveasca mai departe tara, leaf, fAtis, oferindu-se intreg openi de
consolidare a unitAtii nationale.

Imprejurarile nu i-au fost prielnice. Boala I-a tintuit la pat,

cativa ani de-arandul, silindu-I sA se retraga dela prezidentia 4 Asociatiunii * din Sibiu, in fruntea careia fusese asezat la 1925, reusind
in scurta vreme sA-i dea un nou avant de tinerete si o sAnatoasa organizare activa. Caci Vasile Goldis credea, cu aceeasi fierbinte con vingere de odinioar5, in forma de viatA supermarA.pe care Romania
intregitA e chemata s'o concretizeze, prin civilizatie si cultura pro-

prie. Un plan vast de luminare a paturilor populare se inchegase

in judecata lui clay-vAzAtoare, capabilA de proaspete avanturi. De-

getul mortii i-a aratat insa alts tale!

Intr'o epocA, in care multe averi nu-si pot lamuri la lumina zilei
obarsia for incerta, Vasile Goldis moare in cea mai categories si mai

cinstita saracie. Dumnezeu s5-1 aseze, linistit si purificat de cele

pArnantesti, in lumea feet de sfarsit a cclor dreptt...

TREI LIIPTATORI PENTRIT DESROBIREA ABDEALDLITI

201

STEFAN CICIO POP s'a ngscut la 1 Aprilie 1865, in comuna

romaneascg Sicgu, asezatg aproape de Dej, capitala judetului care
se cheamg astAzi al Somesului. De copil s'a desprins din rosturile
pgmantului natal, invatand carte la liceul din Sibiu, apoi la Budapesta si la Viena. Si-a deschis cancelarie de advocat la Siria, aproape
de Arad, in mijlocul unui popor de tgrani luminati si bine instgriti,
care 1 -au trimis fare intrerupere in Parlamentul dela Budapesta,
iar acum in urmg in Camera dela Bucuresti. In coltul sgu de lime
provincialg, acordandu-i-se toate atributele fruntasului investit cu
prestigiusi autoritate, solicitat sA-si spunA cuvantul in toate imprelurarile importante,
mportante, preferat in once insArcinare reprezentativA,
ascultat cu sfintenie in adungrile populare, Stefan Cicio Pop s'a
impus de timpuriu pe primul plan al conducgtorilor politici din Ar-

deal, punand Is contributie, pentru binele neamului, in impresionant .dar oratoric, o impetuoasg revArsare sufleteascg Si o reala
popuiaritate, care nu 1-a parasit 'Dana in ceasul sau din urmg. Stia
sa se apropie de inima celor multi, sa le grAiascA raspicat, familiar,
cu voce rgsungtoare, amestecand parca in elocventa lui nemestesugird rostogoliri de stance si sunet tremurgtor de clopot, si intnichipancl

infatisarea lui bung si greoaie virtutile in devenire ale inceptoarei noastre clase mijlocii. Un tribun al instinctului de aparare
nationals, care gAsea totdeauna formula convinggtoare, pentru a
ridica multimea, pentru a induiosa indarjirile si pentru a ocoli
in

primeidia.

In .mijlocul deputatilor maghiari din capitila de pe malurile

Dangni, au vibrat de atatea on discursurile lui zgomotoase. La conferinta inter-parlamentarg dela Haga s'a luat la harts, pe vremuri,

cu faimosul conte Appony, rivalul de mai tarziu al d-lui N. Titulescu, izbutind sa rupa cu un singur gest panza de paianien a interpretgrilor intorchiate, luptand impotriva iscusitelor rAstillmAciri
cu arma
simpla 5i onesta a masivei sale sinceritati. Can' d ziva izbg.

vim s'a apropiat, Stefan Cicio Pop s'a wit iar in fruntea actiunii

nationale. Luand pe umerii sgi rgspunderea unor momente decisive,

Stefan Cicio Pop, in calitate de prezident al Marelui Sfat al Natiunii
Rornane din Ungaria si Transilvania, a lansat dela Arad chemarea
la Adunarea Nationalg din Alba-Iulia, subscriind cu mans indrgzneatg aceste cuvinte : - Istoria ne chiarra la fapte. Mersul irezistibil
al civilizatiei omenesti a scos 31 neamul nostru romanesc din intunericul robiei la lumina cunostintei de sine. Ne-am trezit din somnul

de moarte si vrem sg traim algturi de celelalte natiuni ale lumii,

liberi si independenti. Natiunea romans din Ungana si Transilvania vrea se -si botarasc5 insasi soarta sa, de-acum inainto. Convocarea a fost datatg din 7/20 Noembrie 1918, Mai departe, a vorbit
poporul ;mush
Venerabilul om politic si-a 'Astral, in viata publicg a Romaniei

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

202

intregite, rolul sAu de vestitor al marilor solemnitati, stiind sa sintetizeze in marturisiri comunicative si miscatoare sirntAmgntul colectiv.

In privinta aceasta, va rAmine ca o pagina de antologie in elocyenta rombeascal salutul pe care I-a adresat M. S. Regelui Carol
al II-lea, in calitate de presedinte al Camerei, la 8 lunie 1930, In
clipa fericita si de toti dorita a Restaurarii. Inima care a zmuls din
aancul ei at'itea ecouri prelungite, a incetat de-a mai bate. Dumnezeu sg-i dea cuvenita odihna, dupa nepotolita framintare a vietii
trecatoare

In fata mormintelor deschise, toate patimele amutesc. De .aceea,

judecata nepArtmitoare a urmasilor, cautind sa prirda intr'o icoana
unica rostul unor vieti incheiate, dezgroapa amintiri, fixeaza adevarun si rosteste sentinte, care se ridica thrift odata de-asupra maruntelor frAm'antari cotidiane. Am, and Teodor Mihaly, Vasile Goldis
si
.,Stefan Cicio Pop, trei luptatori pentru unire ai Ardealului de
. .
Teri, au plecat in lumea pAcii eterne, unde toate se contopesc intr'o
nemuritoare armonie, se cuvenea sa deslusim cararile trecerii for
printre not si sa cuprindem cu privirea roadele cinstitului for zbucium.

Cu umbrele si luminzle ior, acestia sunt chtorn Orli de astazi,

de al care' viitor nu s au indoit. Umbrele se vor sterge cu timpul,
funded' in Cartea Vremii nu se incresteaza spre amintire micile
scaderi in mod fatal legate de o mina de parnint, ci faptele marl
ale celor ales', lumina pe care recunostinta urmasilor o aseala pe
fruntile for adormite.
ALEX. HODOS

DUNARE, DUNARE!
La sfArsitul secolului XIV, Domnul dela Curtea de Arge (apoi

dela Tirgovite, unde mutase, Mircea cel Mein capitala Tarii)

ocrotea schimbul produselor rurale rominesti cu cele orasenesti
bizantine, venetiene si genoveze sosite pe Dunare din Marea Neagra

si Marea Mediterana. Sapaturile din 1921 dela Curtea de Arges

au dat intre altele 1a iveala, in mormAntul lui Radu Negru, mort
la 1385, pasmantarie venetiana, vestminte de cavaler, giuvaeruri si
orfevrarie de provementa apuseana 1). Mile de monete rom'inesti,
bulgaresti si unguresti din acel timp, ducati de argint de ai lui Petru

Musat, Vlaicu, Radu, Dan si Mircea, amestecati cu ducati de ai

1) Virgil Drighiceanu

Curtea de Argef, p. 57, $ Cultura Nationale $, T923

DUil.iRE. DUNARE

203

tarilor bulgari, Sisman, Sracimir si Ludovic cel Mare, regele Ungariei ; aceste monete gasite de curand in doua comori, una langa
Silistra 5i alta rano Tulcea, au adus noui marturii despre viata negustoreasca romaneasca la Dunare 1). Cu acele monete circulau si
produsele naturale ale phstorilor pogoriti din munti in luncile Dunarii, iar cantecele for dadeau suflet romanismului dealungul Dunarii, cu mult mai vechi decal primele marturii romanesti de hrisoave sau monete. Dar din acel sfarsit de trecento romanesc, voevodul

muntean nu mai era doar un logofat mai mare peste stilnele din
Carpati, nu mai era doar a pastorul oilor mele v cum it apostrofa
in batae de joc regele Ungariei, Carol Robert, pe vasalul sau Basarab cel Mare (mort la 1352) inainte de a porni cu oaste impotriva-i 2).

Si intr'adevar, Mircea cel Baran, apare prin titulatura sa ca domn

al transhumantei romhnesti integrale, adia ocrotitor al pastorilor
ce coborau anual din Carpati la Dunare si Marea Neagra, dar si al
negustorilor din porturile dunarene, cu care se facea schimbul de
produse, fie in nature, fie cu ajutorul monetelor batute de Voevozi.
In vestitul act dela 1387, 3) Mircea se intituleaza : a Mare Voevod

si Domn a toga Tara Romaneasca, Ban al Severinului si Herteg

de Amlas si Fagaras a si mai departe a stApin peste Odle tathresti,
peste arnandoua malurile Dunarii Ala la Marea cea Mare si al cetatii Darstorului a. Marginea acestor sthpanin parch e decalcath
pe revhrsarea anualh a Nilului de transhumanta pastorale din Car-

pati, dealungul luncilor Dunarii 5i pina la Marea Neagra. Stapanirea peste cetatea Darstorului (Silistra), cheia comerciala si cel mai
insemnat port al Dunarii de jos, completeaza ocrotirea unei renasteri
a negotulm rominesc si balcanic in orientul european. An de an maid
transhumantei dadea noui roade spirituale si asigura o continuitate

si o omogerntate etnia a Romanilor, ce se coborau din Carpatii

munteni si moldoveni si se intalneau. la Dunare.

De fapt Mircea cel Mare prelua, prin aceasta din urma infeoclarer

traditia bizantina a ducilor de Dristra sau Silistra, capitala ducatului bizantin de Paristrion sau Paradunavis, caci Dunarea romaneasa a lui Mircea era cea dela Portile de Fer 'Jana la Mare, era
cursul inferior al batranului fluviu, pe care Grecii si Bizantinii it
numiau Istros.
De antichitatea dacica si scita, apoi greach si romanh, de timpul

and Alexandru Machedonul trecea Istrul in dreptul Ialomitei 5i

mai tarziu Traian in dreptul Severinului, de acele vremuri vorbesc
1) Constantin Moisil : Dobrotici $i Mircea cel Btitrdn, a Dobrogea s, p. 314
Cultura NationalA , 1928.
2) Florianus : Chronica Hungarorum, p. 242.
3) Onciul : Tidal si posesiunile lui Mircea cel Bdtrcin, a Convorbiri Lite-

rare , 2902.

REVISTA FIINDATIILOR REGALE

204

vestigiile arheologice, tabula Traiana din stanca jugoslava de granit

dela Cazane, Columna dela Roma, tropaeum-ul dela Adam-Clissi,
Valul lui Traian din Basarabia ; vorbesc cronicele 0), dar vorbesc
si monetele ce se gasesc necontenit dealungul Dunarii de jos 2) :
monete dace si scite, staterii de aur si argint ai lui Filip, Alexandru
cel Mare, Lysimac, tetradrahmele din Thasos, drahmele din Dyr-

rachium, monetele pontice, dinarii romani de argint, sestertii de

bronz ai lui Traian. Pentru vremile mat noi, luncile Dunarii dau la
tveala. perperii
de aur
bizantini, florinii, .grosii
si dinarii regilor
.
.
.
.
. TT
T

grosii regilor
(tumor Galitiei,
zechinii venetieni alaturi de monetele bulga'resti st sarbesti. Dela
caderea Constannnopolului la 1453, asprii turcesti inlocuesc pe cele
mai multe din monetele contemporane in comertul dela gurile
angevint at

ai at

Dunarii. Cate nap" s'au perindat, cite limbi s'au vorbit, cite earltece s'au cantat in intalnirile negustorestt sau in ra'zboaele dela

Dunare! Din aceasta circulatie a monetelor i se da Cezarului roman

(domnului dela Curtea de Arges, Targoviste sau Bucuresti) ceea ce
i se cuvenea, dar negustorii treceau st prin alte vami intermediare.
Inteo.colinda din Rasova (langa Cernavoda) se pomeneste de negustori greci care sosesc pe mare cu o coragie 4 neagra st smolita,

de talaz bAtuta, de maluri trintita ; la mal de-ajungea, schele-mi

arunca, pe mal ca-mt tesea*. Nevasta unui ostas adormit sub *un
verde arbut * ii incieamna sa nu-i destepte barbatul, deabia intors
dela oaste, deoarece :

*De I-oti destepta

grea vaina va ia.
Varna far de seams
Fir st ibrisin

Tot postav d al bun

Sculuri de .matasa,

Marfa femelasca
Ca e mar banoasi.i.
Greet negutalort.
Din gura-mt gratau :
4 IOWA. de - ochii - st negri
Pass si-I desteapta :
SA'

ne vammasca

1) I. rats= : Dundrea de jos in viata poporului roman, a Graiul Rominesc

pag. 202. 1927.
2) C. Moisil : Cabinetul numismatic al Academiei Romdne, e Boabe de grail I,

pag. 722 - 724, Decembrie 1933

8) Emil Ftiegler : eCdntece dundrenes, culegere de folklor muzical inedit
(in manuscris), din care am utilizat citatele din acest articol.

205

DUNARE, DUNLRE

Sa ne slobozeasca,

In Tara Romaneasca

Marfa ca a noastra 1).

Alta colinda dunareana ne vorbeste de un vames, corespunzator

baronilor hrapareti medievali din apus.

In curtile lui tree si se petrec tot stable de cai ; din stabla, din
toata, buns vama'-si is ; cel armasar galben cu conuta creata, 'ntr'aurel

de vieata a. Si asa mai departe alege tot ce-i mai bun din ce trece
pe la el. Voevodul ii propune tovarasie, dar vamesul nostru refuza ritos :
Domn Constantin Voda
De veste prinsese
La el trimisese :

Icea cest domn bun

Fac' atat de bine
Vie-si panla mine!
Bun frate

1-ol

Frate pe fratie

prinde

Si pe vistierie
Si Doamna cumnata
Si feciori nepoti A.

Icea cest Domn Bun

Rupse de-si gra'

Mie nu-rni trebue

Frate pe fratie
Nici pe vistierie.
Bun frate am eu :

it

Cel buzdugan lat

Sta'n cui de-alinat,

Prin singe nedat.
Mie nu-mi trebue

Nici doamna cumnata I

Buns cumnat'am eu :
Cea spats turbata,
Sta'n cui de-allnata P.

Altadata insa Constantin Voda, in alt colind, e multumit de cum

11 slujeste voinicul venit dela munte ; suparat ca i-a turnat la mass
vino' pe poala de Domn, 11 invinueste in gluma ca-i vrea moartea.
Argatul se spars cu un emotionant accent de jale si dor pentru cei
lasati acasA in muntn departati :

REVIENA FUNDATHLOR REGALE

206

Domn Constantin Voda!

Ca eu n'am gandit

Rau la capul tau

Ca sa mon si .tu :
Si-mi ramae mie

Doamna si domnie!

Da eu m'am gandn,
Peste naltii munti,
La .arsn pannti :
Panntioni mei,
Prinzul ce-am pranzit,
N'or putea manca,
N'or putea labea
Tot din mila mea

Si de jalea mea.

Iar eu m'am gandit,

Peste naltii brazi,
La arsii de frati :
Fratior n .mel
Cat ce si -au hranit

N'or putea gom,

N'or putea alerga

Tot de mila mea

de jalea mea.
lar eu m'am gandit,.

$1

Peste lunci cu. flon

La .arse surori :
Surioarele mele
Cununi ce-a mpletit
N'or putea juca,

N'or putea purta

Tot de mila mea
$i de jalea mea. 0

In multe colinde se cants muntii departati sau vaile pe care

pornesc ciobanii cu ode. E intreaga poveste - si ce bogata in colon a tgranilor dela Dunare. Ajunsi din ciobani, pescan, evoca vie in
imagini, stana de odinioara plina de miscare si de poem pastorala.
Astfel inteo colinda ciobanul descrie turmele sale numeroase fetei
cu livezi intinse, pe care o mbeste :
4

Tu fats frumoasa
Naha sprancenata,
Cu spranceana trasa,

DUNARE. DIPSAILE

207

Cu geana sumeasa,
Cu cosita groasa :

Chip de j upaneasa!
Ai slup cu mine
S oi pruji cu tine,
CA to esti de mine

$i to potrivire.
Tu vezi, da nu vezi,
Acei munti carunti ?
Nu-s arunti de fel
Sint of d'ale .mele.
P in dalbe de of

Noua ciolponei?
Sant noua ciobani
Cu v5taful zece
Zece se petrece.
Pi-nide-or chiui
01 dalbe-or porn!,
Pe gura de vale,
Prin flonle tale!

Fruntea le-or frunta

Coada le-or dara,
Ce-or mai ramSnea,
Ciobanii le-o-aduna,
In vfistre le-or facea

'N chemer le-or punea

Dar pentru stapanirea portilor de intrare si de varnuire ale negotului apusean la Dunarea de jos, se lupta toff Voevozii vecini,
Tarul Vidinului, Sisman, lupta aliat cu Turcii contra lui Vlaicu
Voda i Ludovic ; Dobrotici e infrant de Mircea i genovezi pe
care Romani' if chearnal Franc': In multe colinde gasim reminiscente
din luptele de pe acele vremun. Asa in colinda in care calul credin-

,cios, afland ca va fi vfirdut, capata grai :

4,

Dar mai ti-adu-aminte

Gind no' ne bateam

Cu Turcii cu Francii.
Turcii ne bateau,
Frfincii ne fringeau,

'N mare ne-aruncau

Eu c'am innotat
Marea'n lung si n lat,
Crucis, curmezis,
Trei zile de vara,

208

REVISTA Fl7NDATTILOR REGALE

Trei de primavaril.
Dar m'am imelat,
M am impiedicat
De-o pans de mreariA,
Mreana galbioara,
Cu cerb surioara,
Poale ti-am udat,
Poale de caftan,
Varf de buzdugan.

Talpa cismn tale

Iara m'am silit
La vad c'am iesit,

La vad ca un brad.
Din mare-am surlat
Toate le-am svantat *.

Din acele lupte voinicii nu se aleg numai cu prada de razboi,

cu lucruri de pret, ci i cu convoiuri intregi de robi i roabe. Dar
se intampla ca Fat Frumos ducanduil convoiul de robi sa intalneasca o fats frumoasa 4 RUSCUllta A, rusoaica, de aceeap lege cu
dansul. Pe aceasta o is de nevasta, spre deosebire de celelalte fete
roabe :

. $i tu, mica Rusculito!

Nu te-aduc roabe sa-mi fii,
CI te-aduc doamna sa-mi fii
Doamna mie, curtilor,
Stapana i-argatilor

Noroc bun parintilor,

Cumnatica fratilor,
Lelita surorilor,
Chelarita banilor >>.

Dad din colinde ca acestea i din altele, culese de mine dela

Turtucaia i 'Ana la Braila, nu se pot desprinde date certe istorice,
ca de pe monetele de aur, argint, i bronz, din tezaurele amintite,
in schimb, in cantecele populace ale Dunarii dobrogene se oglindWe
viata milenara a pastorilor i pescarilor Romani, care se intalneau
I se awzau aci la marele drum :
Dunare, Dunare!
Drum fara pulbere
$i fara carare I

DUN ARE. uuN.I.RB

209

cum e cantat batranul fluviu in baladele Neagai si Chirei Chiralinei. Ei nu pierdeau legatura cu leaganul rominismului din Carpatii Munteniei, Transilvaniei si Moldovei.
Romanitatea la Istros, intemeiata de legiunile lui Traian a putut
dainui mai tfirziu prin pastorii care nu se treceau prea mult cu firca
de navalirile barbarilor si se iveau lar in voile murtilor catre pZ-

sunile dela Dunare, odata primejdia trecuta.

Pastorii din Dacia au rominizat Danubius-ul latin sau Dt:nave-a slava 1) cu forma a Dunar x si 4 Dunare *.
4 Pe din gios di Dunar Mare
Vine-un capitan calare 0 2).

Dunar o se gaseste in Bihor, dar si la Unguri ;

Dunarul fuj a szel 3).

Toponimia la Dunarea de jos (Oltina, Daieni, etc.), precum si

numele familiilor (Daia, Manea, etc.) arata originea de peste
munti 4), din Transilvania. Mult timp trebue s se fi pastrat o continuitate de viata casnica dela munte la mare. Astgzi acea continuitate nu mai dainue la localnici. Primul feromen al despartirii organice de obfirsie e disparitia portului national. Pe malurile Dunarii,
dela Turtucaia la Braila, nu se mai intalneste decat la batrfini, si
atunci la rare ocazii, traditionalul costum taranesc, pastrat altmirteri in lacre. Femeile poarta fuste negre si colorate de mahala de oras
si broboada. Ba'rbatii au haine de tfirgoveti, incinsi doar cu brfiul lat
rosu. Pe vreme friguroasa, la colindat de pilda, pun traditionalul cojoc.

Era si fatal ca in tinuturile Dunarii, unde comertul porturilor

furniseaza imbracamintea, produsele casniciei inchise a taranilor
dela munte sa dispara. In schimb, ins se mentine vie traditia populara in datine, cAntece si jocuri ; toate acestea, descrise si notate
cu multa constiinciozitate de cl. Pompiliu Parvescu, in culegerea sa
de folklor, publicata scum un sfert de veac de Academia Romans
sub numele de Hora din Cartal o 6), le-am regasit in satele dungI) Fr. S. Kuhac : Narodne popierke, 1879, pag. 17 :
Dunave, Dunave
tiha voda Cadna n.

2) B. Bartok : Cantece din Bihor, 9 Academia Roman.% a Socec x, 1913,

3) B. Bartok : Das ungarische Volkslied, Walther de Gruyter, 1925, Melodia 24.4.
4) Ovid Densusianu : Viala pdstoreascd In poezia popular& Vol. I si II.
5) Hora din Curial, de P. Parvescu si Cordoneanu 1908, Academia RonaSna : Din viap poporului roman, Socec.
14

210

REVISTA FUNDATIILOR. ILLGALI,

rene, bine-inteles cu tot adaosul modern al cantecelor orAsenesti,

de provernentA apuseanA, pe care gramofonul si radio- difuziunea le
imprastie si popularizeazA cu multA usunnta intre Tigani, maestrn
tarafunlor dobrogene.
Pentru pastrarea in discoteca a antecelor vechi, amenintate totusi

sa disparA sub avalansa undelor sonore moderne, am inregistrat o

parte din cele mat caracteristice cantece dunarene cu fonograful
Ministerului Cultelor si Artelor.
In 1928 am adus la Bucuresti pe doi din cei mai buni cantAreti,

intalniti in campania mea

un pescar din Turtucaia

si altul de langa Harsova, din Garlici, si am avut norocul ca .o parte

din baladele for sa fie inregistrate prin reprezentantul case' Path&
d. profesor H. Pernot, pentru u Musee de la Parole 0 (Muzeul

Vorbei) din Paris, pe discuri durabile. Sena for a fost trimisa $i

Institutului de foneticA din Bucuresti si alte dotia serif stau la
dispozitia Statului roman, conform contractului incheiat cu casa

Pathe in 1928.
Din ciclul de obiceiuri ale Craciunului, in deajuns de cunoscute,
cop, ci
remarcabil e colindatul ce se practica, nu numai de copii,
si de bArbatii mai in varsta. Colinda se cants la unison de
colindaton, impArtiti in douA grupe. Se cants alternativ cite o strofa,
repetandu-se melodia cu acelasi refren alleluiatic : tOi leroi Doamnele,
etc. etc. N. Nu se deosebeste de structura melodica a colindelor din
Ardeal sau Moldova. E principiul litaniei : aceea5i melodie pentru
zeci de versuri ; ritmate mai vioi, dese on parand in cadenta de dans.

Melodia e periheleticA, adica urcA si coboarA in jurul unui ton

central, fundamental (tonics).
Caractensticil pentru Dunare e colinda NAvodului verde, in care

se pomeneste de aruncatura in apa a navodului, numita a toana ,

si de varietAtile cele mai cautate de pest'. Dracul, u Iuda mare 0,
se maga de pescari sa dea drumul puiului sau, prins in nAvocl, si
fagAdueste sa arate ascunzAtonle pestilor :
Voi vozari, voi nAvodari,
Patruzeci de lopatari,
Doisprezece vatafi marl!
Nu-mi bitteti puiul, canuti-1,

CA e mic, nepriceput,
Nu stie marea dintr'adanc,
Nici cat peste'n mare este.

Iar eu stiu s'o sa va spun

Cat e marea dintr'adanc

Cat din cer panen parnant,

Si cat peste'n mare este.

Undei toana crapulux,

DUN

E. DUNkRE

21

Sforasul. cosacului,
Potmolul morunului,
Ghermanul

etc., etc...

Viata pescarilor se oglindeste desigur si in cantecelede jale si

de dragoste. Cine a fost in Turtucaiastie a acele case mici, infipte
in coasts, cu acoperisuri de olane rosii, atat de vesele in soare, sunt
adeseori triste, caci stapinul e plecat in balta si lipseste cateodata
saptamani. Cu .atat mai mare insa este bucuria intoarcern barbatului
sau.mbitului si atunci, crasmele ra'suna de cantecele lautarilor tigam, animators ai jocurilor romanesti, dar si interpretato n cu licente
ai cantecelor traditionale sau noi.
lea cum hi cants un pescar, cu naiva bucurie de a-si fi regasit
iubita, intoarcerea dela pescuit :

S'am zis verde, bob orez,

Ei, Manta, de ma vezi,

Cam plecat

Cu

aica veche

Si cu floare la ureche
S am venit cu-o alta noua
Da taia Dunarea n doua

Alt cantec evocA pe iubita'su toata sensualitatea in cadrul cuiZbului de dragoste a pescarului :

5i-am zis verde mar mustos

Sapte saptamini din. post
De cand la mandra n am fost.
Dar aseara and m am dus,
Osterut si

plin de al*

Cum yin seara de pe balta,

Am gasit lacatul pus.
Luai lacatul cu mina,
Veriguta cu caciula,

la puica cu si la (bis)
Dar puica cand ma vedea

(of) Infra'

$apte scoarte mi-asternea

(of) $'un cearceaf cu bagadele

Ma gadila la picere.
Pernisoare, fulgii moi ,
Si mandruta tinerea

Cum ma mai Jucam cu

ea.

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

212

Dragostea nu e insa vesnia. Iubita inselata isi blesternA - din..

vremuri vechi - iubitul necredincios. Se pare a nu era pe vremunmai mare blestemdeat sA cads rob in mainile Turcilor, care exploatau pe Romfini ca hamali in porturile MArn Negre, dupA cum.
spune

cfintecul :

Du-te, neia, sa to duci

PfinA-1 cade rob la Turci,
Rob la Turci pe Marea NeagrA,
Du-te, neicA, o varA ntreaga
SA trap neica la catarga!
La catargA, pc nisip,

SA stii ca to -am oropsit!

La catargA pe uscat
SA stiff ca to -am blestemat!

Genul epic e in deosebi de bogat reprezentat in antecele dunA

rene.Afara de colinda, in care intalnim legende despre vanatoarca,
leului si a clutalinei, a soimului si a calului, a cerbului, moartea
miontel (a ciutei), legende din viata lui Iisus Christos si a Sfintilor,.
baladele vechi iau o parte insemnata.
Un
vechi din ciclul de balade 1) .e 4 Sarpele *2) auzit
1a G5rlici, ntat de tAranul Cojan Necula, an in virstA de 43 ani :Un copil e rApit de carpe, ca sA se implineasa blestemul mamei
sale din timpul c5nd it legAna. Ion Borgovan voinicul aude din
ample strigAtul de ajutor al copilului si se is dupa carpe, care f u
gise in lunca Nistrului. Borgovan e un erou vlAscean, dar de vita.
moaneasa (ardelereasa), dupA cum spune balada :
acantec

Numai Ion mi-1 auzia

Numai Ion Borgovan,
CA e vita de mocan

Si nape de vlAscean.
Dar deli Borgovan omoarA sarpele si scalds copilul sf5siat debalaur, in lapte de of si capre, acesta tot moare. Tragicul sfirsit ar
baladei parcA ar fi un fragment din poemul Nibelungilor cu episodul luptei lui Siegfried cu 4 arpele-balaur >> german dela izvoarele
DunArii.
Balada durfareanA e cea care pAstreaz5 mai bine melon,' bizantin,
3) A Neagai, a Sandrulesei, a lui Gruia, Corbea, Marcu, Miu, Ghicn
Catania, Sabienciu, a Chirei Chiralinei, etc.
') Are variante foarte'deosebite intre dansele.

DI:WARE. DIINARE

213

rnoterat de Perso-Arabi si de Biserica ortodoxa rasariteang, cu modurile vechi greceti 1).

Intervale le de secund5 marita, recitativul pe cite un ton i intreaga intorsatura melodica sunt elemente cunoscute din hora lungs
maramureeana, din cintecele cobzarilor ucrainieni, sirbi i bulgari.
Totusi specificul rominesc dunarean implica o nota de duioie si
accente eroice, care-!:i gasesc ecoul numai in tinutul de balta dela
Severin pans la Mare, in luncile vechiului Istros, Dun5rea de azi.
EMIL RIEGLER

REVANSA DOAMNEI BUTTERFLY

Ani indelungati, singura noastra cunotinta despre Japonia a

Post povestea dramatics a nenorocitei doamne Crisantema, atat de

meomenos tratata de nestatornicul Pinkerton. Pentru aceasta poveste
induioetoare, Puccini a scris o mmunata partitura muzicala, care
ne-a ing5duit sa vedem cum o ferneiusca de o chioapa, poate s5-i
faca harakiri, cintand ca o pasAric5...Numai din trecut, ne amin-

team de un razboi in care Japonezii. mici i galbeni, au infrint

trufia moscovna.

Mai tarziu, cunotintele noastre despre Japonia au sporit. Am

inceput sa vedem laserbArile de vara, lampioane multicolore, de
foita, fAcind lummatie 4 a giorno *, iar doamnele din inalta societate ne vindeau evantaie si umbrele, tot multicolore i tot de foit5,
din Japonia. Cate un colectionar, minat de gust, ii impodobea
locumta cu vase de flori si estampe japoneze. Deabia, Claude FaTerre a irnpestritat peisajul cu cirei inflonti i gheiqe micute, cu va-

poare de rilzboi, tunuri, mitraliere si haine europene.

jupa pitoresc, a venit bravura. Si dup5 bravura, munca. Cine
sci se gindeasc5 ins5 la o surpriza? Micutii galbeni, t5cuti, pe care
Si intilneam in tarile occidentului european, au descifrat secretul
progresului tehrnc. Au inteles c5 acest progres aduce puterea si
civilizatia, ca numai prin el vor netezi caile deschise de bravura
ostaseasca. $i iat5 ca, dung scurti vreme de organizare, in loc de
lampioane de foitA, am primit becuri electrice, in loc de evantaie,
ventilatoare, in loc de umbrele, vase i estampe, matasuri, biciclete
si ceasornice. Invazia marfurilor japoneze a incetat sit mai bucure.
1) Emil Riegler, Folklor muzical dobrogean vechi, s Dobrogea t 1878-1928,
e Cllittlra NatiOriala $ 1928, pag. 787.

214

FU1DAUT1011 REGALE

Iar, and transporturile s'au inmultit peste masurg, industriasiw;

europeni si americani au inceput sa se framinte.
*

Industria japonezg in luptg cu industria lumii? SA nesocoteasa_.

ea, o distanta cat jumAtate din globul pgrnintesc, sa -si bats joc de
e standardizarea * americana, de a rationalizarea * europenilor?

Cum de reuseste Japonia sa vandi becuri electrice in Olanda,

biciclete in Germania, matasuri in Franta, whisky in Anglia si
macaroane in Italia? Cum de e in stare sa infringa trusturile internationale si organizatiabancar5 a vechiului continent! Deprecierea
monetarA, cum spun unii? E adevgrat ca japonezii au recurs la acest
mijloc empiric, dupg pilda Angliei si a Statelor-Unite. Dar a sca-zut
si lira englezg, a scgzut si dolarul. Si nici m5rfurile americane, nici'
cele engleze nu au inundat lumea.
Biroul International al Muncii, ne Igmure:,-;te taina. A publicat,.
deungzi, un studiu : s Munca industriald in Japonia a. L-a publicat
desigur, ca sa dovedeascg ce fericiti sunt europenii si americanii,_

cu politica for generoasa, cu orele fixe de munca, cu timpul sigur

de odihng, cu asigurgrile numeroase ci organizgrile for minunateLucrarea clovedeste insg mai mult, de untie vine puterea economic&

a japonezilor : din muncd. In Japonia, munca bgrbatilor nu e in-graditg la patru, la case, la opt ore pe zi. Munceste lucrgtorul dupS
nevoile fabricii. Numai la femei si copii munca e marginita la mi.
mutt... unsprezece ore.
Durata muncii ind.ustriale e urmgtoarea :
in filaturile de matase, 10 ore 54 minute ;
in tesgtoriile de matase, 10 ore 18 minute ;
in filaturile de bumbac, 9 ore 54 minute ;
in tesgtoriile de land, 10 ore ;
in industria metalurgicg, 9 ore ;
in industria produselor chimice, 9 ore, 12 minute ;
in industria imbracgmintei, 9 ore, 12 minute, etc., etc.
Media rtenerala a muncii efective in industrie e de nouci oresi cincizeci si patru de minute pe zi.
Zilele de repaus? 0 singiul obligatie, femeile 5i copiii .ping
la vfirsta de 16 ani, au cloud zile de odihna, pe lung. Japonia n a ratificat conventia dela Washington, prin care se prevede un repaus
neintrerupt de douazeci si patru de ore, in fiecare sAptarning. Nici o
lege nu prevede a repaus duminical n. Numai birourile publice,.
scoalele si o parte din bane' raman inchise o zi pe sAptamfina. Co-merciantu si industnasii lucreaza in toate zilele si lass liberi pesalariatii tor, doua zile pe lung. De obicei, se cautA ca aceste zile

de odihng sa cads in zile de sarbatoare. Se dau si concedii, ins(inumai salariatilor bolnavi.

RUVAI:5A DOAMNEI BUTT-EMT

215

Asa muncesc japonezu. Sam cum muncesc europenii : and nu

sunt a someri I, treizeci, patruzeci sau patruzeci opt de ore pe
s5ptarnin5, repaus duminical, repaos Simbata dupe amiaza, repaus
.asigurari obligatorii,
in zilele .de sarbatoare, concedii
contributu obligatorn, toate obligatorn. Numai munca e facultative.
Stim. Ar fi ,o nenorocire sa readucem pe lucrAtorul european,
la nivelul de viatii.al lucratorulur japonez: Ar fi ss naruim o organizatie socials obtmuta cu atitea sacrificu. Dar, mai e o nenorocire.
Aceea cA putin ii pass consumatorului dace becul care -1 lurnmeaz5,
ceasornicul care-1 arata ora, bicicleta pe care se plimb5, au fost fs-

cute de amen' care au lucrat emu sau cincisprezece ore pe zi, si

(lath' mainile for au fest albe sau galbene. Consumatorul caut5
marfa cea mai convenabila. Si marfa cea mai convenabila nu e aceea
ap5sata de sarcini sociale marl, ci aceea cu brate de lucru ieftine.
Oriciit am fi de <( europeni a, s5 recunoastem ca ofensiva economics
Japonez5 e un elogiu adus munch.
* * *

$i numai ofensiva economics?

In ciuda cutremurilor si a taifunurilor care ii bintue, japonezii
au reusit, prin munca for staruitoare, s5 injghebeze o tare puternica,

o tars, care infrunt5 orgoliul american si n5vala bolsevica. 0 tars

care cucereste provincii, creeaza imperil, unge impArati.
In aceast5 tars, un singur g5nd, o singura.stArumta binele patriei.

Un european reintors din Japonia, stria acum cateva vreme :

it Se stie c5 japonezul inching total ideii de patrie. Ar trebui s5
ad5ugam c5 acest sentiment a jucat un rol tot atat de insemnat in
domeniul economic, ca sr pe dimpul de Itipt5. De indata ce o intreprindere de interes national se formeaz5, de ar fi o companie de navigatie, o banc5 sau o societate industrials, tog, dela impdrat si panel
la cel din urmd lucnitor, lucreazd la izbanda ei. Guvernul si capitalistii `st5rue sa-i usureze sarcina. Asa s'a putut spune ca natia pponeza constitue un linens trust u.
In Japonia nu stApfineste etatismul servit de o arrnat5 de functionari, ci <coordonarea energiilor produc5toare, cu sprijinul statului u, pentru a cucerirea pietelor straine, gratie scAderii pretului
de cost la toate treptele productrei u. In Japonia stapineste szirguinta
sr munca tuturora.
Toat5 lumea munceste. Cei bogati si cei sAraci. Cei puternici
si cei slabi. B5rbatii si femeile, negustorii si industriasii, agricultorii
si mestesugarii.
*

4.

S5 vedem, de pilda, cum muncesc studentii, dintre care se recruteaz5 viitorii conclucatort al neamului.

215

REVISTA FUN. DATILLOR RE GALE

La noi, cursurile Universitatii incep in luna Noembrie. La 18

Decembrie incepe vacanta Craciunului care tine pfina la 9 Ianuarie.

Vacanta Potelui dureaza dela Florii i pang la Dumineca Toad'.

Vin iar cfiteva saptamani de cursuri 'Ana in luna Mai, and Universitatile se inchid i incep examenele.

Dar in timpul cursurilor? Rasfoiti un calendar. Cate foi sunt

tiparite as row. Avem sarbatori de tot felul : nationale, religioase,
aniversari, i intre ele, congrese, greve, punti. Adaugati Duminecile. Veti vedea a data studentul are norocul set nu fie impiedecat
de boala sau de necazuri, set villa la cursuri, invata cel mult o sutd
de zile pe an.
Cum muncesc studentii iaponezi? Sa dam doua marturii.
Profesorul francez Revon a publicat, nu de mult, un volum de
impresii din Japonia. Vorbind despre studenti, spune :
0 In cei sapte ani cat am fost profesor in Japonia, grija men de
cdpetenie a fost munca excesivd a unora din elevii mei. Incercam zadarnic cdd opresc. Unul din ei a innebunit si mai multi an murit. La
inmormantarea unuia din bravii acestia, un coleg de universitate se apropii
de groapd si spuse linistit : Tu ai murit din drago.,:tea sfanta pentru

stiintd. Vom incerca sci-fi urmcim pilda

Un altul, care traia in preajma mea, cad 1-am luat secretar,

oproape ca nu dormea. Cateodatii,noaptea, ma duceam set -i sting lampa
si fl sileam set se cake. Cdteva ore mai tarziu, lampa era din non
aprinsd, si cetind, ilapucau zorile. Intr'o yard 1 -am luat cu mine la munte.
I-am cerut sd-mi jure cd se va odihni. Mi-a rdspuns cd la nevoe si-ar
da viafa pentru mine, inset jurilmantul pe care incerc set i-1 smulg, e singnrul pe care nu-1 poate face .
u De curand, am primit o scrisoare dela el.

Imi stria din spital : C.and un copac se ridica cu semetie, vantul

it rastoarna.
D. Emile Jottrand, directorul onorific al Institutului superior
din Mons, publica intro revista belgiana, un studiu despre concurents japoneza. Vorbind despre student', spune : C Studentul japonez e un exaltat. In Universitatile Japoniei, profesorul strain e
hartuit de intrebari, e cople5it de cererile studentilor. N'au niciodath
destul. Vor totdeauna mai mult )):
Mai departe d. Jottrand amintete de caminurile studenteti
din Japonia. In salile de studiu ale caminurilor, lampile se sting la
o or6 anumita, jumatate ors mai tOrziu in dormitoare si dupa aka
jurnatate de ors in coridoare. Studentii inset, mistuiti de o curia for
de invatitura * , se string in jurul ultimelor lampi depe scars. li
reduc, astfel, cat mai mutt cu putinti, odihna. Unii din ei, intaresc
lamina lunii, cu pla'ci albe de porfelan. Altii fin colivii cu licurici.
S'ar crede ca suet basme cu zone. Dar nu. Sunt amintirile adevdrate

EEVANSA DOAMNEI BIrrITMFLY

217

ale unui pro fesor dela Sorbona, amintiri atilt de obifnuite incdt le povestesc $i alti autori,

Asa pornesc in via tinerii japonezi : .muncind. Muncesc din

greu pentru viitorul for si pentru binele tam
Rezistg cine poate. Unii se prgpaclesc din aceastA a furie de inv5:
tAturA9. Altii reusesc. Ajung cArturari de seams si conducatori destoi

nici. Cei mai multi insa se indreaptg spre alte munci, pentru carp
sunt bine inzestrati si caula sA fie folositori tArii pe alte cAi.

Cad o tars nu are nevoie de puzderie de diplomati cu titluri

pompoase, ci de oameni pregatiti pentru munca de fiecare zi. Plugarul care & rod pgmintuhn, mestesugarul care ne inlesne$te viata,
negustorul care pune in valoare produsele tariff, dna muncesc serios
si cu pricepere, folosesc tariff mai mult decat titratul semidoct si func-

tionarul parazitar.
In Japonia, cultul muncii e rgspandit in toate straturile sociale.
Toata lumea munceste, asa cum fac studentii. $i toatg lumea contribue la propgsirea statului.
Japonia nu face a dumping )). Nici nu nutre$te ggnduri imperialiste. Japonia munceste.
* * *

Am argtat mai sus, cum muncesc lucrgtorii ,si studentii. 0 Cei

mgnati de patroni sau de entuziasmul tineretii s, s ar putea rgspunde.
Nu e asa. In Japonia toata.lumea munceste.
Demnitarii si functionarii publici dau pilda. Statul, - divinitate
necontestata, - nu infrineaza munca $i imtiativa, ci veghiaza ca treburile sa m.eargg bine. Da subventii color buni si controleazg pe cei

rAi. Ceasornicul e verificat de stat, inainte de a fi pus in vgnzare,

mgtasa tot asa. Nu pentru stinjemrea producAtorului. Ci, pentru a
se da consumatoruhn depling incredere in marfa cumpgratg.
Functionarii Statului au un rol de seams io toatg mrscarea economics. Desi slab plgtiti, sunt staruitori, hotariti $i neobositi. Inaintgrile nu se fac dupg v3rsta sau vechime, ci dupg pricepere si putere de munca.
Acum citiva ani, parlamentul japonez a votat o lege pentru limitarea armamentului naval, - vot discutabil intro vreme in care
flota de rgzboi a Statelor-Unite sporea neincetat. Un locotenent
de marina si -a spintecat pgntecele a ca sa arate protestul energic :1
houirit al patriei indignate . Generalul Hogi si nevasta lui, s'au
muds, in tuna Septembrie 1912, numai pentru ca n'au putut supravietui impgratului Mitzu Hito, a stgpgnul lor. Dealtfel, nu ()data
un functionar isi fgcea harakiri, in semn de protest impotriva unei
politici pe care o socoate primejdioasa. Ginditi-vg bine la intelesul
acestui sacrificiu 1 Viata nu are importanta decal dace poate fi

pus5 in slujba patriei. Moartea asemenea.

REVISTA F UNDATIILOR REGALE

218

Printul Ito a fost asasinat acum della zeci si cinci de ani de un

Corean. Cine a fost printul Ito? Until din eel mai mari ministri pe
care i-a dat omenirea. Un Bismark, un Cavour, poate mai mult decat
ei. C.armuirea lui a schimbat din temelii Japonia. Multumita lui,.
inteo singura generatie, imperiul Soarelui Rasare a trecut dela arc
si scut, la torpiloare si cuirasate, dela barca cu panze la vaporuf
urias, dela micile ateliere la marile industrii. El a sfaramat
traditia nenorocita, care a inconjurat porturile Japoniei cu tin
zid legal, tot atit de greu de trecut ca zidul chinezesc. Japonezii
au capatat dreptul sa navigheze in toate partite si in toate mgrile.
El a infrant prejudecatiile isvorite din nestiinta, din religie si din
deosebirea de rasa.
Printul Ito, mai mare de cittoti ceilalti carmuitori de state, e
asasinat. Lumea nu-si pierde vremea in bocete. Prietenii si vriismasii
se string laolalta pentru ca, aplicand politica sa, sa faci din Japonia

mica si maturata de taifun, tin imperiu de frunte al lumii.

* * *

$i 1-au fa'cut. Japonia, pe un teritoriu de 380 mii kilometri

patrati, acliposteste o populatie de 64 milioane locuitori, chiar 83
milioane de locuitori daca socotim si pe cei din Formosa si Corea.
Densitatea e de 970 locuitori la kilometrul pgtrat, in timp ce Belgia,
tara cu populatia cea mai deas5 din Europa, n'are decat 397. Romania are, de abia, saizeci de locuitori la kilometrul pgtrat. Numarul

populatiei sporeste cu aproape un milion de oameni pe an. feta o

cifra care pune problems in adevarata ei lumina. Nu numai in domeniul'economic, ci si in eel politic.
Cand oferta bratelor de munca e atat de mare, pretul ler e mic.
Situatia specials a industriei japoneze si foloasele pe care le are de
pe urma organizatiet actuale, ii ingiduie sa se desvolte inteuna si sa
van& eftin 1). In felul acesta, poate sa lupte cu concurenta celorLite state si, cite data, s'o infranO.
D. Lewandowsky, publics in 4( Revue des deux Mondes *, date
pretioase despre preturile nipone.

Un aparat de radio, productie japoneza, cu patru iampi, se

vinde franco Kobe, cu o mie de lei. In Egipt, o bicicleta japoneza

se vinde cu 350 lei. Pantofii de ten is, cu talpa de cauctuc, 20 le
1) In z889, n'au fost in Japonia deck 767 fabrici care ocupau zece lu-i
lucrAtori sau mai milt ; in 1904 au fost 9.234, iar la sfarsitul anului 1930, 30.843-

Produc;ia totals a fabricilor japoneze s'a urcat dela 780 milioane yeni in
19o9 la 7,716 milioane, la sfarsitul anului 1929. lar numarul lucratorilor a sporit
dela 1909 la 1929, dela 800 mu la peste doua milioane. $i daca adaugam

muncitorii din mine si transporturi, numarul for se urea la aproape cinci

milioane.

REVAN$A DOAMNEI BUTTERFLY

219

perechea. Ciorapii de bumbac, 80 lei duzina. Camasi de poplins

de bumbac cu doua gulere, 450 lei duzina. Ceasornicele se vfind
cu 350 lei kilogramul.
Bicicletele japoneze se vind in Olanda cu 320 lei - mai putin
decal se imprumuta pe un asemenea gaj la Muntele de pietate, iar o camera pentru o roata de bicicleta se vinde cu 3,50 lei.
Se anunta ca Europa va fi inundata in curind de automobile
japoneze de foarte buns calitate, care nu vor costa mai mult de,
25 !Dana la 30 mii de lei.
In Anglia 5i in coloniile engleze marfurile japoneze de prima necesitate au inundat plata si se vfind cu jumatate de pret fats de produsele engleze5ti.
Astfel 4 Morning Post n, facind o ancheta relativa la pretul de vanzare al marfurilor japoneze in Anglia, a ajuns la concluzia ca se pot
cumpara : treisprezece perechi de ciorapi barbatesti, un pull-over,
doua flanele 5i douasprezece casneuri de Lana, toate de buns calitate, cu II shilingi, - adica ceva mai mult de trei sute de lei.
Ce sa ne mai mire faptul ca tarile concurente se plfing de a dumping H ?
D. Okado, presedintele delegatiei japoneze la congresul international al tesatorilor din Mulhouse, dupa ce a ascultat trei zile in sir

plingerile industria5ilor europeni impotriva concurentei galbene,

a spus :
Cu pretul de vdnzare de care vei pldngeti si care e cu patruzeci
la sutd mai mic decdt al vostru, not cditigdm bine $i impdrtim dividende

maxi. Preturile noastre sunt aceleasi in Japonia ,si in strdindtate. Ne

cereti sd le sporim pentru Europa? Asia ar fi necinstit fats de cumpciriitorii dintr'o lume sdrdcitd de o crizd penibild. Dealt/el, o noud sporire
a cdgigurilor noastre ar grdbi si mai mult desvoltarea industriei
iaponeze a.

/ea raspunsul la invinuirile ce se aduc Japoniei. $i iata, in pitine cuvinte, o dubla lectie de caritate socials si tactics economics.

Japonia triumfs prin munca. Acest triumf al ei e facut sg ne

deschida ochii. Nici supra-investitii imposibile de amortizat. Nici
salarii ridicate. Si nits o exagerare a politicei sociale. E vremea ca
productia europeana sa revina is preturi mici. Altfel problema concurentei japoneze va fi tot mai greu de deslegat.

Deocamdata, Doamna Butterfly e razbunata. Industriasi i

Europei si Americei sunt disperati. Asteapta cu groaza sa vada cum

220

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

marfurile for nu vor mai putea patrunde in tinuturile Extremului

Continent. Pinkertonii vor rAmine acasa.

Prinsi de nevoi, unii ateapta - 5i aceasta e perspectiva cea mai

trista - s fim infrinti la noi, de o concurenta care, in mod firesc,
nu poate exista.
Caci, dupA ce am insemnat atita virtuti pilduitoare ale poporului
japonez, nu se poate s nu amintim si de constatarile facute nu de
mult, de Andree Viollis, in calatoria sa de studii in Japonia :
Situatia muncitorilor japonezi e mult inferioard aceleia a muncitorilor din Europa si America. E drept ca patronii opun revendiceirilor

lor, unele argumente cu greutate : s e pare c a e n e v o e de c e l

putin trei lucriitori japonezi pentru munca

pe care o fac doi lucratori albi. Cei dintdi nu se
hreinesc dealt cu orez fi legume, sunt mai slabi, dar sunt si mai pa fin
dibaci n.
Deocamdata, oamenii e mai slabi 5i mai # putin dibaci a lupta
cu noi si ne Infrfing in domeniul economic. Poate numai deocamdata:

Qci in ziva and vom intelege ca nu mai o putem duce ca boieriz

scApatati, - invatati sa trAiasca bine, - atunci fara indoiala ca din
pericolul galben i> de azi, va ramine ce a ramas din- amintirile
iaponeze cu gheise si ciresi infloriti, adica povestile dramatice
cu Mitzu Ko si Doamna Butterfly.
GEORGE STROE

CONCERTE
Sunt multe feluri, in care poate fi apreciata o manifestare muzicala nublica ; unul din ele, care da aceluia care it practicA, bucuria simply a copilului urcat pe casa, este acel al perfectiunii totale
si absolute.

Ca si monoclul, acest punct de vedere impune fizionomiei

adeptului, masca severitatzi (cu impartialitate), sau a desgustului
(cu superioritate). Verdictele lui sunt intotdeauna aceleasi si cu mare
economie el intrebuinteaza numai doua calificative : infect si slab
sau echivalentele for ; suferinta lui cea mare sz pe care o.impartaseste fara provocare este ca a auzit aceleasi lucrari in straznatate in
conditiuni, bine Inteles, i ncomparabile.
Inzestrat cu facultatea rata dt-a simtz si pricepe total si repede once,acest privilegiat nepot al lui Traian, asemenea sentznelei
romane si jurnalelor sonore vede tot, spune tot.
Din nenorocire, judecatile acestea sintetizate intr'un epitet unic,
au, afara de cusurul de-a fi supgrAtor si monoton sumare, si pe acela

CONCERTE

22 r

mai gray de a fi previzibile. Este mandria stiintelor exacte de a prLvedea cu preciiiune mersul st inlantuirea fenomenelor in lumea fizict ; - atunci insa, cand previziunea este posibila cu exactitate in
judecatile si reactiile unui ins, satisfactia omului de stnnta se retrage,

pentru a face loc sentimentului care exprima solidaritatea in fata

unei infirmitati. Nu mai putin sintetice sunt judecatile asupra produselor straine in prima sau rara auditie : 1) admirabil ; sau 2) intcresant, dupe cum se intampla sau, mai exact, la intamplare.
Inarmat astfcl cu patru caliiicative, asemeni punctelor cardinale,
el imparte orizontul muzical in sectcare. Ar fi insa cu totul nedrept
si iincomplet dad nu s'ar recunoaste utilitatea si agrementul acestor

contributiuni involuntare la veselia generala, ale cunoscatorului

(din strainatate) de muzica. Este un fapt bine cunoscut : comicul
a fost mai totdeauna la not vehiculul cu care am importat forme
de viata si de civilizatie din alte parti ale lumii ; e poate bine ca
se intampla asa ; reactiunile stimulate de comic, sunt totdeauna s5natoase si uneori constructive. Sa lasa'm insa la o parte pe acest
exilat al civilizatiei, dificil si inexpugnabil refugiat in turnul mu/tumirii de sine si sa consideram putin << amatorul mijleciu, bland
cobai al laboratorului nostru muzical. Un prim semn de sanatate
si de rezistenta : pofta, lacomia chiar cu care (deocamdata) inghitc

muzica ; cu sau fara conferinte, care sa usureze digestia, se consume

intensiv ; schimbarea radicals a regimului de alimentatie muzicala
survenita ca o consecinta a interminabilei a crize nu I-a descurajat.
Ca once discipliaa, impusa, noul regim (muzical) aduce si beneficii :
in primul rand, iubirea oarecum dezinteresata a muzicei ; concertele
artitilor de reputatie mondiala cu care era obisnuit publicul pani
in anii din urma a facut loc unor numeroase auditii, care nu mai au
nimic comun cu acele exhibitii muzical sportive ale marilor ,,virtucsi ;

publicul incepe sa se intereseze si sa guste muzica in afara de

perfecta si excesiva abilitate. Obisnuit cu executiuni deseori ireprosabile din punct de vedere tehnic, se stabilesc astfel in judecata
lui o ierarhie s1 o clasare nu a literaturii muzicale, ci a interpretilor ;
uneori se intampla ca insasi perfectiunea,oaspete rar al concertelor,
sa-si faca pentru un fugar moment aparitia. In scurt, publicul incepuse sa se obisnmasca cu o existenta muzicala luxoasa, dar, potrivit

celor mai morale traditii de munca si sobrietate, luxul nu invatg

nimic si nu educa niciodata, din contra. Rezultatul era ca o amatcnul

nu mai frecventa decat concertele virtuosilor sa nu auzea astfcl

decal literature muzicala concertanta ; once alta feria nu era luaia
in consideratie.
Timpurile s'au schimbat, ele sunt protivnice inflatiei sub toate
aspectele ei ; R sa profitam repede si intensiv de ocazie, sa nu
uitam c5 in viata literary si artistica am trait cateva generatii sub
regimul inflationist ; sa ne grabim, mai ales !..

222

ILLVISTA FUNDATILLOR REGALE

Cam acestea par a fi unele din considerentele care anima multe

din forrnatiunile muzicale, active cu febrilitate in ultimul timp.

Ele si-au impus o dubla misiune : morals si educativa. Sub raportul moral, cele mai multe auditii au practicat un ferm si sustinut
protest impotriva luxului muzical, care, investmantat in haina perfectiunii in executare, ameninta pans la distrugere acea istorica
virtute a neamului : rabdarea. Dar cu un viguros antrenament al
rabdarii publicului si laolalta cu el, s'a purees la partea educativa
a programului de autarhie muzicala ; s au obtinut incontestabile
si utile rezultate ; astfel amatorul y s'a obisnuit a distinge muzica
de interpretare ; el spune astazi : ce frumoasa e sonata X, in loc de :
cc mare artist este Y ; rezultat pozitiv.
Asa stand lucrurile si apreciind cum merits aceasta activitate, nu
e poate prea mult a semnala ca protestul impotriva luxului perfec-tiunii era uneori excesiv...
SA nu se creada insa, ca perfectiunea s'a refugiat peste granite ;
intimidate si putin descurajata, este totusi prezenta, si energia ei potentials se descarca uneori total si stralucitor prin baghetele maestrilor
Georgescu si Perlea. Astfel unul din concertele simfonice dirijate de d.

George Gcorgescu, cu un program neuitat desigur de publicul credincios acestor concerte, a fost perfectiunea insasi ; cu deosebire
Illtimul numar al programului s'a bucurat de o interpretare, in care
viata exuberanta, tanara si vesela se raspandise in intreaga orchestra,
.ager si spiritual ; toate nazbatiile si intamplarile neastamparatului
duh, care insufleteste unul din cele mai reunite poeme simfonice de
Strauss, au fost povestite cu minunat humor si comunicativa caldura.

Familiile instrumentelor uttasera vechi animozitati, corzile si alamurile in frateasca unire, radeau si plangeau impreuna (se stabilise
un acord intre ele) ; bateria intinenta renuntase, de asta data, la rolul
de frana ritmica pe care inalta el situatie in orchestra i-1 confers,
in fine un spirit de echipa, care realiza din orchestra, un i nstrument
unic, raspundea entuziast la toate intentiile si indicatiile 6 sefului v.
Cetitorii au ghicit, poate mai de mult, di nu poate fi vorba decat
de Till Eulenspiegel.
Concertul fusese deschis de simfonia asa de patetica de Tschailcovsky ; de asta data nici natura n'a mai rezistat si s'a cutremurat
la primele a accente sfasietoare * din ultima parte a simfoniel ; soli:itat de doua situatii patetice, publicul s'a cutremurat si el ; natura insa n'a mai rezistat, arta a triumfat si agonia ultimelor masuri
a fost ascultata lute reculegere mormantala.
Intre aceste doug triumfuri s'a intercalat un altul, acel al pianistului compozitor Pantcho Wladigeroff ; cunoscut deja publicului
dela Radio ca un excelent pianist si foarte abil compozitor, d-sa a
confirmat cu stralucire aceste calitati, in concertul de compozitie
proprie pe care 1-a executat la Ateneul Roman. Lucrare de respec-

CONCERTE

223

tabile proportii, concertul al cicilea pentru piano i orchestra acrediteaza cu pline puteri pe Wladigeroff ca trimis al muzicei bulgare.
In special ultima parte construita pe o tema populara bulgareasca
este un extrem de reusit exemplu de ce se poate face cu acest material (1 cu talent) in muzica a Clara u. Orchestrat din belsug, con.struit solid, rezistent
ospitalier, concertul executat in exce-

lente conditii, a fost prima cu multa caldura de publicul nostru.

Creutatile tehruce man, atat la piano cat si in orchestra, au lost invinse si puse in stapanirea unei interpretan, care a prezentat in adevarata lumina, personalitatea robusta si dinamica a d-lui Wladigeroff,

pianist si compozitor. Inceput astfel, schimbul muzical intre Bulgaria si Romania fagadueste a fi din cele mai rodnice artisticeste,
esebit de alte foloase ale muzicii care, precum se stie, indulceste
moravun le.
*

Invins nu s'a dat insa concertul pentru vioara de Tschaikowsky ;

atacat in doua reprize, odata la Ateneui Roman si a doua oars la

Sala Dalles, el a dovedit a fi putintel mai # tare # dealt acei care
vroiau sa
insuseasca (fora dreptate).
Am aunt si lieduri... ; cu un continut emotiv, care nu depaseste
puterea de simtire a omului mijlociu si cuminte iubitor de muzica ;
liedul a fost mai totdeauna, in creatia compozitorilor, un moment
de destindere si nu de incordare.
Lipsit de suprastructuri sonore, de acele x adancuri # ale gindirii rnuzicale abstracte, in care dispar deseori fara urme, interpretari si interpreti, proportionat astfel incat sa nu oboseasca (fail
cotituri lunecusun), el invite o prietenie usoara si fara multe cornplicatii si cere in schimb, in primul rand : naturaleta, simtire, since-

ritate ; despre ultima se poate spune ca a devenit prin intrebuinUrea abuziva a notiunii mai mult decat suspects : odioasa ; simpla
ei pomenire in Romania desteapta automat notiunea contrail ; cat
despre naturaleta se stie cu cata strasnicie si perseverenta este alungata dela not ; desi are reputatia ca se intoarce la galop, ea nu a fost
Inca semnalata in ultimele auditiuni sau, Baca se poate spune, resti-

tuiri de lieduri.
Se intampla insa, uneori, ca liedul sa fie frumos si deplin inteles ;
emisiune juste si perfecta dictiune sA fie accesoriile nesilite ale unei
rare muzicalitati ; sobrietate si bun gust sa desavarseasca placerea
delicate, pe care o da un lied frumos cantat. Acesta este tratamentuL

pe care I-a aplicat d. dr. Gabriel Popescu-Naruja celor cinci cantece de Wagner, in prima conferinta a ciclului organizat de Fundatiile
Culturale Regale.

Apar uneori fenomene sociale, al caror caracter eruptiv e indiciu

al unei infectiuni, care a depasit stadiul incubatiei. Pacientul (sau

224

RES ISTA FUNDAVILOR REGALE

in romAIHLeasca libera : rabdatonil) asteapta at

suporta cu blandeta

cunoscuta a faunei dunarene evolutia maradiei, sr are dreptatc, pentnica;

nu exists, deocarndata pentru maladii sociale, nici medici nici medicamente ; pAnA la aparitia lor, timpul se insArcineaza cu 6 rezolvarea afacerilor curente at cand, fArd a prinde bine de veste, maladia a trecut, se observe cA ea a facut numai loc alteia.
Fenomenul pe care-1 semnaiam are o simptomatologie simply ;

apar intai pe zidurite cetatii piste pete colorate, urmate la scurt

interval de usoare congestii de globule (mai ales multicolore) in anumite puncte ; aceste aglomeratiuni se resorb in circulatia strazilor
in intervalul unei ore, fall a lasa de aide' urme ; suparatoare e numai

frecventa cu care revin.

Asttel bantue acum in Bucureti o violenta epidemic de conferinte. Nu exists nevoie artistica* sau intelectualli cat de modesty a
omului mijlociu care sa nu fie indata ademenita intru potolire, nu
de o conferinta, ci de tin intreg o ciclu > ; stint asa de numeroase
aceste o ciclun n, incat daca toti conferentiarii s'ar aduna intr'o asociatie de sprijin mutual, ei ar constitui propria for audienta, reatizand
astfel la un nivel ridicat tin perfect prin not in tine n cultural.
E drept cA o asemenea injghebare in perfectrunea ar lucra oarecum
in got si fArA rezistente ; pentru a fi social utilA ea trebue sa macine,
se piseze ; intr'adevar, obisnuit conferintele mama vorbe ai piscaz5
publicul, iar sub raportul utilitatii ele par a fi folositoare mai molt
vorbitorilor decat ascultatorilor.
ei er

0 conferinta nu trebue confundata cu o prelegere intr'o sals

de cursuri ; ea se adreseaza unei audience cu totul .neomogene ; stint

mai totdeauna prezenti : fanaticii, a sinceni n, currosii, indiferentii,
incrustati intr'o massy de nedumenti ; doua momente ii solidarizeaza sufleteste : anecdota ai sfarsitul conferintei. Credinta raspAnditA in popor, cum ca o conferinta o cultiva.A, este iluzie pure ; ceea
ce se depune prin sedimentare in urma unei conferinte este aproape
nedozabil sau, in cazuri fericite, se reduce la una sau douA notiunt
izolate, agitate de memorie nu se stie bine cum, nici pentru ce, si care
rAmfin acolo fixe ai indestructibile.

E neindoios ca sub raportul cultural si in comics opozitie cu

scopul n, beneficiarul conferintei e insusi conferentiarul. Publicul,
marturisit sau nu, cloreste sA fie amuzat ; desigur, amuzament de
lux, care presupune o prealabila familiaritate cu subiectul tratat ti
o predilectie pentru jocurile inteligentei ai fanteziei in expunere.

Ca si industnile de lux, utile intr'un sens, pentruca ajuta la circulatia bunurilor Si procura lucru, conferentiarii sporesc intro masurA
oarecare circulatia ideilor sr incidental stint ei luaus ocupati.
Cultura ins5, ca t musculatura, se capita prin sfortare personals
si directs. De aceea e poate grew sa se puns multi nadejcle in valoarea educative a conferintelor, chiar de care aceea care mai cred

CONCERTE

225

Inca in eficienta ei de instrument al culturii pe (cum se zice) ogorul

educatiei muzicale, literare, artistice i alte asemenea. Publicul
aduce i el partea lui de contributie la starea generalg de confuziune
in care se gasete conferinta ; in general, el dorete sa fie amuzat,.dar
cu observarea stricta a conventiunilor potrivit cgrora o conrenntA
cultiva, informeaza ; omul abil cauta sg echilibreze aceste doua deziderate ; cat despre acei care mai cred in o misiunea a conf eren arului, timpul singur mai poate aduce vindecare i viziune juste
a realitallior culturale de astgzi, la noi.

Ceea ce nu inseamng cg trebue renuntat la actiune... lupta

nu se dg intotdeauna pentru catigarea victories, ci uncori pentru
preggtirea ei. Astfel ciclul de conterinte consacrat view s. operei
lui Wagner organizat de Fundatiile Culturale Regale aiuta mult la
instruirea unui public doritor sal se informeze (Para ostenealg)
pentru o mai bung intelegere a universului sonor x dramatic, inch's
in creatiunea lui Wagner. Nu se putea face alegere mai nimentg
pentru aceasta luptg, cleat aceea a d-lor Em. Ciomac i M. Jora,
de mult cunoscuti publicului iubitor de muzica. Utilitatea acestor
n
va ramane definitive i permanents, cand tipgnte si
puse wor Ia dispozitia cumpargton lor, ele vor servi ca i
i concluzie la audierea operelor lui Wagner.
*

Muzica buns, veche, noua i foarte noua, continua a face 0 Cercul

Amicilor Muzicei #. Programe substantiale, frumos echilibrate i

de-o incantatoare diversitate, potolesc deopotriva setea i osteneala de muzica, sugerand astfel notiunea de o oaza s. Cu deosebirc
remarcabila a fost auditiunea al cgrei miez it constituia Sonata pentru
plan de George Enescu ; lucrare de pling matuntate creatoare,
grea de gandire muzicalg, in care se presimt, uneon, raclacini roma-

neti, unpungtoare in proportn cu nenumgrate dificultati. tehnice.

Sonata a fost interpretatg de d-na profesor Muza Ghermant Ciomac
cu inaltg i desgvarsitg arta.
In cursul lunii Februarie, am avut vizita ilustrului compozitor,
folklorist i pianist Bela Bartok ; e bine cunoscuti, dar nu stria s
fie reamintita, activitatea asa de rodnicg a d-lei Bartok pe taramul
muzicii populace ; noi ii datoram recunotintg pentru a fi salvat
din uitare i treptata disparitze multe din cantecele Ardealului.
Invitat de Societatea Compozitorilor Romani, d-sa a conferentiat
in fats unui public admirativ si entuziast despre muzica popularg,
iar in seara urmatoare a executat la 4 Amicii Muzicei # un program
in care figurau patru transcriptiuni pentru plan din maestri englezi
i italieni din sec. al XVI I I-lea urmate de compozitiuni de Z. Kodaly

i Bela Bartok.
Frecventarea indelungg i entuziasmui staruitor, cu care marele
15

226

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

compozitor a cultivat muzica strict populara, laolalta-desigur-cu o

inclinare naturala pentru un limbaj muzical sobru si direct, au produs
compozitii de-0 rare si racoritoare originalitate. 0 energie sanatoasa
si rezistenta insufleteste schema ritmica a rnultora din compozitiile maestrului ungur ; uneori ea devine imperative si coplesitoare.
ca in acel salbatic (( Allegro Barbaro *, asa de evocator al energiei
animale si tinere, care a purtat hoardele navalitorilor cam prin tinuturile, de unde domnul Bartok a cules 1500 de ani mai tarziu,
cantece ; alteori poezia simpla, directs si asa de incantator naturala
a muzicii populare, se regaseste intacta, ca in acele fermecatoare
3 Rondo. Intreg programul executat cu adancaintelegere si desavarsita arta, va ramane, ca unul din cele mar reunite momente muzicale
ale anului.
Sunt putine tarile uncle muzica populara s'a pastrat Inca nealterata ; deocamdata cea mai pretioasa contributie pe care o putem
aduce tezaurului de frumos muzical al omenirii este autenticitatea cantecului nostru popular ; e locul si cazul deci de a aprecia
asa cum bine merits, activitatea, atat de pretioasa si la timp venita,
a Societatii Compozitorilor Romani. Animatorul ci, d. profesor
C. Brailoi (caruia ii datoram, de altfel, vizita d-lui Bartok) a salvat
de la iremediabila pieire sau a1terare, din toate colturile tariff, multe
cantece.
Acele batranesti o se duc, se prapadesc ; consolarea trebue cau-

tata la tinerii nostri compozitori ; e desigur prematur a face astazi

judecati definitive ; cu totii isi iubesc tara sr au lost in strainatate ;
e o constatare, care inchide in ea blamul si lauda ; e de netagaduit
ca Romania muzicala, de astazi, se invecineala la rasarit cu Rusia
si la apus mai ales cu Franta, dar se vorbeste staruitor si din ce in
ce mai mult, romaneste ; concertul compozitorilor roman; a dovedit-o. Diferenta de nivel Intre productia noastra muzicala si aceea
dinainte de razboi e considerabila ; popor tanar cu mare vitalitate *, olegea progresului >>, etc., sunt amplu satistacute, serrozitatea
si terminicia formatiei muzicale, ca si buna stapanire a mijloacelor
tehnice, a'ai cum s'au aratat de ex. in aceea frumos gandita si echili-

brata Suite in stil clasic a d-lui Ionel Ghiga, indreptatesc toate nadejdile. Cad nu se poate spune, astazi, ca avem un compozitor specific roman asa cum, in timpul lor, au fost Rusii, Smetana, Dvorak,
Grieg, sau astazi Falla, Bartok pentru tarile lor.
Semne premergatoare sunt insa destule : muzica a nationala *
nu se mai face ; aceea romaneasca, in care culoarea locals si anecdota se gaseau uneori in exces, incepe sa faca loc alteia mai adevarate, mar apropiate de sensibilitatea noastra. Cantecele d-lui Jora,
o Salcia u d-lui Rogalsky sunt exemple.

227

CONCEETE

Astfel, vioaie, active foarte, putin cam grabita (tineretea!) st

inciircatg de fagaduieli, viata noastra muzicalg continua a fi unul
din cele mai autentice bunuri culturale pe care le avem, contestatg

doar de fanaticii Perfectiunii Absolute si de acei care, prin conatructiunea lor, detests viteza in operatille mintale.
RADU GEORGESCU

CRONICI IESENE
Criza de directiune dela Teatrul National a fost, insfarsit, solutionata. D. Emil Serghie, conducgtorul titular al scene' moldovenesti,
i -a luat postul in primire intr'o atmosferg de entuziasm si de incredere reciprocg, indispensabila unei colaborgri care se asigure celui
mai important wzamant de culture, din provincia de dincoace de

Milcov, un prestigiu artistic pe care nesiguranta de Ong acum,

fatale unui provizorat fara perspective in timp, incepuse sA-1 ameninte.

Am vorbit, in prima noastra cronicg, de calitgtile intelectuale

si de competenta indiscutabila in teatru a d-lui Emil Serghie. Literat cu un patnmoniu personal de sacrificiu i de creatie, la inceputurile activitatii literare dela grupul i GAndului Nostru )>, cronicar
dramatic intransigent si frunta al presei iesene deci fgand parte,

cum s'a exprimat d. Mihai Sadoveanu, din familia mare a scriitorilor moldoveni - noul director al Teatrului National va reusi,
suntem convinsi, sa duce la bun sfarsit o misiune asa de dificila.
Bun cunoscator al sufletului actoricesc, d. Emil Serghie a stint,
din prima sgptgmang a instalgrii sale, prin recompensele acordate
interpretilor din s Nunta lui Figaro >> si prin sentimentul colegial
cu care si-a primit si ascultat colaboratorii, dela fruntas pSna la cel
mai modest, sa distige simpatia intregului personal artistic si administrativ. Noul conducator al teatrului moldovenesc corespunde,

astfel, tuturor asteptgrilor, directorul fiind dublat de prietenul

o

menit sa le aducg, tuturor actorilor, cuv5ntul lui de impgcare, de

liniste indispensabila unei activitati creatoare si de revalorificare a

tuturor elementelor de mune& de discipling i devotament, dupg

un singur criteriu de apreciere si in numele aceluiasi talent - triumfgtor, azi si in decursul celor o sun de stagium...*
Suntem siguri, de asemeni, ca d. Emil Serghie nu va ignora
experienta dureroasg a unuia din predecesori, bine intentionat de
astfel, dar acoperit de ridicol, prin desinvoltura cu care a renuntat
la indepenclentg si deci la prestigiul sau directorial, fgandu-se pri-

zonierul tuturor presiunilor mai mult sau mai putin interesate.

REVISTA SUN. DATILLOR REGALE

228

Fara indoiala ca vom convinge data, problema avind si o lature

de interes general, cu cats condamnabila usurinta se lass informate
unele persoane influente si ce urmari nefaste pot sa aiba, la un moment dat, in activitatea unui teatru oficial, scnsorile for dragalase si
nevinovate.

Ar fi bine sa nu uitam ca Teatrul National din Iasi, mai mult

ca oricand, are imperioasa nevoie de liniste si independents, pentru

realizarea unei opere culturale efective, care sa.i pastreze prestigiul
artistic si sa justif ice, astf el, subventia pe care o pnmeste. Directorii
celorlalte teatre nationale din tars, a cAror subventie a fost reclusa
la minimum posibil in cursul ultimilor am, au facut interventn calm
forurile conducatoare, au mobilizat parlamentarii provinciei respective si nu ar fi exclus sa fim pusi in fata unei ofensive, cu scopul
unic de a mad fondurile de existents ale celorlalte scene oficiale, din
cele caleva milioane pe care le primeste, anual, teatrul moldovenesc.

Fireste, nu ne indoim ca parlamentarii ieseni vor reactiona,

dar nu e mai pupil adevarat ca pledoariile lor, in favoarea teatrului
nostru, vor trebui sa aiba un s5mbure de adevar, sa fie bazate pe
fapte, sa apere o activitate culturala care va vorbi , in ultima instants
si va convinge dela sine. Or, aceasta activitate - repetAm - nu va
putea fi dusa la bun sf5rsit, daca nu vom acorda teatrului si conducatorului sau liniste si independents, conditiuni absolut indispensabile unor eforturi asa de rar recunoscute si rasplatite.

Tgriar, voluntar, ocupind fotoliul directorial in virtutea unor

calitati unanim recunoscute si asigurat de sprijinul efectiv al unui

important factor guvernamental, avem convingerea ca d. Emil

Serghie va avea energia ss inlature numeroasele piedici ce stau in
calea Teatrului National din Iasi si inteligenta sa raspunda, elegant
dar categoric, tuturor interventiilor ce ar ameninta bunul mers a/

teatrului si, in egala masura, prestigiul directoratului sau. Va fi,

acesta, drumul care -I va duce la succes, deci la recunostinta tuturor
elementelor de munca si devotament din ansamblul artistic al scenei
moldovenesti si la gloria pe care teatrul romfinesc de astazi nu va

intarzia sa 1.0 recunoasca.

Ziarele au anuntat ca poetul G. Topirceanu, fostul director - delegat al Teatrului National din localitate a primit o adresa de felicitate semnatA de d. Al. Popescu.Necsesti, subsecretar de Stat la Mi-

nisterului Cultelor si Artelor, pentru devotamentul si priceperea

Cu care a condus edificiul artistic din a doua capitals a tarii. Fapt
cert e ca autorul a Migdalelor Amare A si al 4 Scrisorilor flea adresA
a venit la teatru animat de sentimente frumoase si cg, in scurtul rastimp pe care i 1-au acordat superiorii si imprejurarile,a reusit sa

cresteze un semn pe rabojul acestei stagiuni. Sub directiunea d-lui

G. Topirceanu s'a incercat clarificarea gestiunii financiare a teatrului
si tot d-sale ii revine si meritul de a fi impus, in repertoriu, doua

CRONICI IESENE

:29

succese ca 4 Taifun de Melchior Lengyel si indeosebi 4 Nunta

lui Figaro * de Augustin Caron de Beaumarchais - cu a carei premier5 a fost inaugurat directoratul d-lui Emil Serghie.
Intelectualii ieseni au avut un nou prilej de intristare: poetul
Demostene Botez a p5r5sit orasul copilariei, al studiilor si al primelor sale inceputuri literare, chemat la Bucuresti s5 conduca oficiosul partidului national-t5r5nesc.
Libr5riile nu si-au mai indoliat vitrinele, dar citeva articole de
ziar au tinut din nou s5-si manifesto revolta Impotriva orasului mare,
care atrage si instraineaza cele mai proeminente valori ale vietii
sociale si culturale moldovenesti. Evenimentul a fost sarbatorit
totusi, cu ceremonialul de rigoare : hanchete, discursuri, promisiuni
solemne si o fraza de efect, care - dup5 cum era si natural - a impresionat profund. A spus-o poetul, frumos si cu un gest nu mai

putin admirat. a lertati-mi o plecare pe care eu insunn nu mi-o

iert * sau 4 n'am sa mi-o iert *. Nu-i acelasi lucru, dar faptul in sine
nu are o prea mare nnportant5, din moment ce apreciatul scriitor e
la Bucuresti, acum si fericit - fericit, in primul rind, pentruca e

la Bucuresti...

Nici o alts 4 dezertare * nu se mai anunt5. 0 dovada ca cfertele

asteptate nu au sosit Inca.
Nerabd5tori, viitorii hulubi calatori Isi ciugulesc puricii nemul-

tumirilor sub arip5, and nu ridic5 proteste vehemente, atat cat

pot hulubii s5 he vehementi, in contra dezertorilor de acum, confrati mai inteligenti 5i mai valorosi - sau, cum ii numesc tinerii localnici cu nostalgia plecarii din monotonia neurastenizanta a orasului provincial - mai a norocosi...*
Sunt oameni pentru care nenorocul de a eamane mai departe in
Iasi (si not le dorim acest nevisat nenoroc pang la adanci batranete)
e o fericire pe care nu o inteleg.

Orasul mare are un ritm de viata pe care nu-I poate suporta

oricine, o atmosfera in care nu pot respira cleat indivizii de Caracter, cu pl5minii sanatosi si cu bratul voinic pe cfirma unei existente trepidante.
Provincia e o gar15 de sat uitat printre lanuri - g5r15 in care numai
and te culci pe spate iti ajunge apa pans la urechi. Te scalzi laolalta
cu brotaceii, facand gesturi amicale de salut viteilor, cu ochi maxi

si limpezi, de pe maluri.
Orasul mare e o valtoare cu care lupti din rasputeri, ca sa poti
ajunge la un liman. Nici nu apuci bine s infrangi mania valurilor
si intalnesti un bun navigator, dispus s5 te prinda de chits, in glum5
si s te dea cu capul la fund. Daca nu esti sprinten si ai respiratie
scurta, la fund ramai. Adormi yang 5i bosumflat, pe nisipul adancului, si te mananca mormolocii.

In orasul natal, gloria se castiga mult mai usor. Ai satisfactia

230

REVISTA FONDATILLOR REGALE

85 fii salutat pe strada, primesti scrisorele de amor dela admiratoare

cu cearcane vinete la ochi, esti inconjurat si adulat de amfitrioane
bAtrane, cu amorul ca un canar ascuns in osanza celor trei randuri
de gusi si nu arareon esti acostat pe strada de o midineta cu suras
gales, ca sg-i dai un autograf scris cu plaivazul pe un carnetel soios,
ascuns pang atunci in buzunarul sortului negru. Se mai intampla,
uneori, sa tii o conferintA. Indiferent de subiectul pecare-1 anunti,
poti vorbi fara fric5 de alivencile de oclinioar5, invoci trecutul glorios in cateva fraze stereotipe si esti sigur de succes, mai ales daca
intre o fraza si alta strecori si o mica obrAznicie, pe care concetatenii
gentili o considers glurna de copil teribil, caruia 1 se iarta once, cum
li se iiertau, altadat5, zeilor.
In orasul mare ins5, gloriile se nasc sub imperativul categoric

al unor legi deosebite si cresc in cu totul alte perspective. Acolo

n'ai timp sa faci pe copilul teribil mci in sanul familiei. Vecinii
de alaturi si de peste drum nu vor sa to cunoasca, oricat te-ai Incapatina sa umbli vara cu piciorul gol in sandals si sa porti iarna
bland de baci ungurean. Nebunilor nu li se acorda titlu de originalitate. Pe strada, Liviu Rebreanu e impins de trecAtori, Cezar Petrescu e oprit sa aprinda tigarea unui comisionar, iar Mihail Sorbul,

la o bodega din centru, e servit fara ploconeli, ca once muritor.

Nu exists tirania individului cu presupusa stca in frunte. Operele
for sunt discutate si pretuite in adevar, dar oamenilor care au scris
aceste opere nu li se acorda mai mult drept, sub soare, la un spectacol sau la o masa de restaurant. Nici ei nu reclama ceva mai mult.

Au inteles ca numai viata traits din plin, alaturi de tine si de el,

poate s5 opere posibilit5ti de intelegere in vreme si sa-i apropie de
snail adevarun ale sufletului contemporan si de cauzele actualelor
framantari sociale.

Ne aducem aminte de un articol aparut intr'o meta sApt5-

m5nal5 din localitate, cu prilejul autografelor pe care le-a acordat

un romancier, cumparatorilor ultimului sat' roman. Nu vom
transcrie nici o fraza din acest articol, Ca ,s5 va convingem de ridicolul in care a fost pus un scriitor care n ar mai fi avut nevoe de o
reclama asa de putin inteligenta. Vom spun numai ea titlul acestui
articol era : "Apollo printre bucurestence...*

Aparut intr'o publicatiune din Bucuresti - sa admitem, prin

absurd, c5 s'ar fi gasit o fituic5 dispusa sA-1 publice, ca umpiutura
- articolul acesta I-ar fi compromis iremediabil pe distinsul confrate, care ar fi ajuns tinta tuturor epigramelor si subiectul predilect al cancanurilor din ora de taifas a cafenelei si al ranratilor
transmise dela o mass la alta, in hazul unanim al onor publicului

consumator din marile si micile restaurante.

La Iasi, dimpotriv5, a satisfacut numeroase susceptibilitati
anite.

CRONICI IESENE

231

Orasul mare mai are si alte inconveniente, pentru provincialul

cu aureola de prestigiu localnic.
Conferintele, chiar atunci cand sunt pregatite din vreme, serios,
cu un respect egal pentru subiectul tratat, pentru viitorii ascultatori
si pentru modesta ta persoana, sunt criticate obiectiv, si nu data
ai surpriza sa fii intrerupt de o replica prin care qti riguros pus la
punct, indiferent dac5 anuntb un adevar necontrolat on iti permiti,
ca la mama acasa, o temeritate pe care, de ast5dat5, cci din fats ta
nu mai vor s'o considere o gluma de copil teribil. Matroanele cu gue,

de asemeni, sunt mutt mai pretentioase, bar chelnerii ceva mai

obraznio : is cea mai mica deviare a bunului simt, te prind de guler
si te poftesc afara, nu fail reglementarul picior in spate....
Bucurestenib sunt cam zurbagii, in adevar, dar au o scuz5 : le
place sa le aduca aminte domnisorilor cu sau fara gambeta si in caz
de recidiv5 sa-i oblige 85 nu uite ea orasul, mare sau mic, nu-i mosia
nimanui si ca singura carte de bun trai, unicul blazon de noblete,
al unui individ - mai ales al individulub dispus s5-si permitS toate
necuviintele, prin localuri, pe strada si in societate, pentru simplul

motiv ca e feciorul nu stm cui si a fost decretat, in urbea natala,

baiat destept - este buna cuviintA : in gest, in cuv5nt, in atitudine,
chiar in manifestarile spontane.
SA fim atenti, prin tsmare, mai inainte de a incerca sa pargsim,
pentru primul sb cel mai temerar dor, cuibui call in care ne-a leganat minciuna ca soarele numai pentru not rasare...
Numai in cateva luni, Iasul s'a imbogatit cu cateva publicatbuni
tineresti. Am vorbit, in cronica anterioar5, de revista sociala Gandul

Vremil* sb de activitatea nu mai putin valoroasa a grupului dela

t Cadran Intre timp, a aparut o noua publicatiune Bloc *, scrisa
de tinerb .care - din pacate - au prea putin de spus si foarte multe
ambitium sb interese personale de promovat.
>>.

Redactorii deia o Bloc *, ()data cu primul numar, au luat ofensiva

impotriva batranilor * si au atacat, fara indoiala ca sa intimideze,
mai inainte de a fi formulate fatalele cereri de subventionare, toate
institutiunile locale cu oarecare fonduri, mai mutt sau mai putin
culturale. Procedeul e arhicunoscut, bar politica intimidarii, prin
afisarea unui revolutionarism cu chivara de hartie si cal de lemn,
falimentar5. Pusi cu botul pe labe, de raspunsurile cu care colaboratorii dela o Caclran * si-au cmstit ucenicii de ieri, cei trel redactori
dela Bloc au anuntat CA se vor adresa instentelor judecnore5ti,
pentru calornme prin presa. Spectacolul, daca amenint5rile se vor
traduce in fapt, va fi in adevar amuzant. Deocamdata, tinem revolutionari care, in profesiunea de credint5 pe care au facut -o, in primul

numar al publicaounii lor, sb-au revendicat gloria de a fi feciorii

mamelor care, in timpul razboiului, faceau 6 coada pela brutarii,
ca sa aiba cu ce creste marl sb desteptb pe vibtom rasturnatori de

232

REVISTA FUNDATULOR REGALE

adoli culturali, se agita inutil si ataca furibunzi, esteti si apostoli,

inculti si mucosi. Oricum, spectacolul acesta hilar profund dureros,
nu va ramane fara urmari. Avem, pans una alta, o prima victorie :
au azut mastile. Lichelele nu si-au putut ascunde ghiarele in pernitele calde si moi ale labelor, prostii cu atitudini de mironosita
si-au spus pe name, jar negustorasii de proza servila s'au asigurat
de o recunostinta ce nu va veni niciodata.
Indubitahil, aceasta renuntare la masa pe care multi au si
inceput, cu drept cuvant, s'o regrete aceasta imprudenta parasire
in voia instinctelor comprimate in anii de ucenicie, era impenos
necesara.

Acum, cand se recunosc in adevarata for umina, scriitorii ieseni

autentici sunt datori sa faca un front comun, care sa reprezinte in
adevar idealurile for de arta.
Mai inainte de a fi fost rezolvata mult dezbatuta problems a
apei potabile, sartul de apa tulbure al Bahluiului ameninta cu revarsarea. Avem impresia a drama pe care populatia nevoiasa. a
Iasului o traeste in fiecare inceput de primavara, cu un stoicism rar,
va fi, anul acesta, mai impresionanta ca oricand. Aceasta e singura
non' marginala pe care o putem scrie, in cronica noastra far preocupari politice on politicianiste, la polemica prin care actualiisi fostii
edili ai urbei se invinuesc reciproc, de inactivitate sau, mai precis,
de rea credinta on nepricepere, in realizarea unui program (( democratic si edilitar n anuntat in pragul tuturor alegerilor comunale.
Polemica - in timp ce apele cresc si ameninta avutul putin si
vietile celor nevoiasi

continua.

Am vrut, in repetate randuri, sa vorbim despre,turneele teatrelor bucurestene si intotdeauna am renuntat, dintr un sentiment
nernarturisit de jena, logic la un profesionist ce nu voia s desminta
un moment laudele pe care le adusese activitatii artistice din Capitala. Adevarul insa nu mai poate fi ascuns : toatespectacolele trupelor bucurestene au fost inferioare, ca montane ; ca interpretare.

Retetele .sunt din ce in ce mai mici si dela entuziasmul cu care

era prima, odinioara, once ansamblu bucurestean, s'a ajuns la
atmosfera deplorabila de azi, cand actorii sunt aplaudati ironic
dela galerie on pur sr simplu indispusi de replicele pline de haz

tineresc ale studentilor. Stim ca un turneu reclama sacrificii

giateriale si ca reprezentarea unor piese, cu ansamblul dela premiera
si in decorurile respective, ar fi o imposibilitate, din moment ce
statul nu intelege sa sprijine propaganda culturala pe care o fac
trupele dela centru, in peregrinarile for prin orasele principale ale
tarii. Dar nu e mai putin adevarat ca, numai cu concursul elevilor
de conservator si in cadrul catorva panouri de provenienta dubioasa,
nu se poate face arta si cu atat mai putin nu poate fi pastrat un pres-

CRONICI IESENE

233

tigiu actoricesc pe care, din cand in cand, sS-1 putem oferi ca firms
1 s5-1 exploatam.
Spectator'', in aceste conditiuni, se pot pacali o data sat' de doug

on, dar adevarata mare pierdere o vor suferi protagonisn acestor

turnee, pnn discreditul pe care mai tarziu nu vor avea rim) un motiv
s se planga Ca nu-1 mentau.
Ar fi fost binevenit, anul acesta, un turneu oficial al Teatrului
National din Bucuresi, pentru risipirea atmosferei de neincredere
si pentru reabilitatea ideii de teatru romanesc. rick ar fi de oma-

giala, pentru profesionistul de aci, recunoaserea unanima ca pe

scena moldoveneasca se dau spectacole cu mult superioare celor
dela centru 1 ca montare i ca interpretare - faptul in sine ramane
totusi intristator pentru oricine cunoase adevaratul nivel artistic
la care au ajuns teatrele bucuresene, la ele acasa. Mai bine s5 ne
lase in pace, c5 gingavl -1 foanfe avem destule 1 noi, pe aim

Sunt ale noastre si nu ne ma' revolts...

Un evemment pe care e bine sa-1 anuntarn de acum : in cursul
lunii Aprilie, artistul Aurel Chitescu, societar de onoare al Teatrului National din Iasi, va sarbatori douazeci de ani de cariera. Se
va reprezenta, cu acest prilej, capod'opera liii Schiller <,Hotli
in care domnul Aurel Ghitescu are o creatie in adevar impresionanta.
Vom vorbi, in cronica viitoare, de aceasta sarbatorire a unui talent
autentic i de cariera exemplara a acestui apreciat artist moldovean.

fall, Martie 1934.

GEORGE MIHAIL-ZAMFIRESCU

Revista Revistelor

CONTRADICT' ILE CONVENT IE I DEZARMAR I I

Vizitele diplomatice pe care d. Eden le-a facut la Paris, Berlin

si Roma reprezintS tentativa suprema a guvernului britanic pentru
a gasi o bail de intelegere in vedereaincheierii unei prime conventii
pentru limitarea si reducerea armamentelor.
Tezele sustinute sunt departe de a fi concordante.

A. Credincioasa principiilor pe care n'a incetat sa le sustina,

Franta este de parere ca- o limitare sau o reducere a armamentelor

nu se poate concepe decat in legatura cu un sistem de garantii politice
care sal intareasca securitatea. Franta a propus un plan tehnic pentru
a aduce diferitele armate la un tip unic de ordin defensiv, lucru care

constitue adevarata conditie de egalitate intre natiuni. Acest plan

prevede si anumite reduceri de material, in legatura cu exercitiul
unui control general, automat si permanent. Totusi, pentru ca sa
he indeplinite conditiunile de egalitate, Franta este de parere ca este
nevoie s5 se ling seams, in situatia military a anumitor natiuni, de
elementele care sunt supuse in fapt unui regim sau unui antrenament
permanent si care constitue astfel efective reale aiatun de ar-

mata regulata. Astfel Franta se declara gate sa reduca aparatul ei

militar, cu intreita conditie ca securitatea politica s5 fie sporitA, con-

trolul s5-si fi dovedit eficacitatea si formatiunlle militare extraoficiale s5 fie calculate in raporturile de forth' intre parti.
B. Anglia este doritoare sa inchee o conventiune care sa ing5due

reducerea fortelor terestre a unor state - adica, in ultima analiz5,

a armatei franceze - 0 sporirea fortelor terestre a altora, adica a armatei germane, fara sa aduca un aport personal, decat aceasta judecatA de Solomon. Nu trebue pierdut din vedere faptul ca Anglia,
care se indigneaz5 de indaratnicia Frantei de a nu consimti cu inima
wara aceasta dubla operatie, nu se gandeste o clips sa aplice in domeniul naval principiile pe care le g5seste totusi sfinte cand este

vorba de armamentul terestru. Ca o contravaloare a dezarmarii

Frantei, guvernul britanic ofera o promisiune de # consultare 1, in
cazul cand pacea ar fi amenintata. E greu insa ca aceasta 0 consultare t sA pada figura ca element nou in activul unei conventii. Anglia
conditionea2.5 semnAtura conventiei de intoarcerea Germaniei in
Societatea Natiunilor, reintoarcere care ar intari, in ochii Angliei,
politica intemeiata pe principiul raspunderilor internatioanle.

CONTRADICTIILE CONVENTIEI DEZARMARII

235

C. Italia este de pArere c5, in starea actuala a Europei, puterile

ale c5ror armamente nu sunt supuse unor restrictiuni prin tratatele
de pace, trebue sa le conserve ca atare. Pe de alts parte, cere ca Germania sa fie automata sa primeasca un supliment de efective of idale si de material defensiv, ceea ce ar insemna sa fie recunoscuta
ca licit5, starea de fapt actuala a armamentului german, care din
punct de vedere juridic este astazi ilicita. Italia nu s'a pronuntat

Inca, nici asupra problemei functionarii controlului, nici asupra

aceea a formatiunilor militare hitleriste, care sunt totusi de o insemnAtate capitals.
D. In sfarsit, Germania, dupa ce a-pledat ani dearfinclul teza unei
dezarmari generale, la nivelul aceleia pe care pretinde a o fi realizat,
sl-a schimbat tactica. Violand angajamentele ei in proportii consi-

derabile si fiind hotarita sa urmareasca, cu once pret, o rearmare

masiv5, ea manevreaza s5 arunce asupra altora, adica asupra Frantei,

nereusita conferintei de dezarmare. In aceasta intentie, ea afirma

ca Franta este hotarita sa nu-si reduca armamentul. Ca urmare,
sustine ca singura solutie a problemei ar fi sa se recunoasca si Germaniei dreptul la o rearmare asa zisa relativa. E ceea ce se numeste
nivelarea de jos in sus >.
Din punct de vedere al starii actuale, este sigur :
1. ca o conventie nu poate sa satisfaca, in intregime, nici o natiune ; 2. ca nu poate sa aibA decal o intindere relativa ; 3. di va
face sa dainuiasca riscuri mari. In aceasta situatie, incheierea unei
conventii prezint5 oare un avantaj, si conventia poate reprezenta un
aport concret in opera pacii? Sau, dimpotriva, incheierea ei nu ar
aduce cu sine decal inconveniente si ca atare ar fi mai cuminte sa
se renunte la sacrificarea celei mai marunte realitati acestei fictiuni?

Acestea sunt temciurile discutiei, in fata carora se AA' toate

natiunile. Temeiuri grave, care cuprind raspunderi covarsitoare,
caci angajeaza tot viitorul.
Sa examin5m mai intai argumentele care pledeaza in favoarea
incheierii unei conventiuni, oricat de modesty si de relativa ar fi.
I. Daca negocierile care se tin de atati ani nu ar duce la un rezultat pozitiv, s'ar crea mai intai repercustuni psihologice considerabile. Se va spune a marturisirea acestei neputinti nu ar schimba

nimic, data fiind intorsatura negativa pe care au luat-o de mutt

evenimentele. Si totusi, daca aceasta infrangere ar schimba insa
ceva. Nu in fapte, ci in spirite. Caci am intra in epoca cursei armamentelor. Se poate obiecta ca aceasta cursa a inceput de mai acum
cativa ani. In oarecare masura, fapt aclevarat. In Germania, Anglia

si Statele-Unite, de pilda. Cursa insa nu este Inca constmtit5. Or,

renuntarea la conventie ar implica acest consimpimant uficial. Nu este

mai putin adevarat, c5 din punct de vedere psihologic am reveni

doar la starea normala de odinioara, cand fiecare era liber sa-si

:36

REVISTA FITNDATILTAM REGALE

reglementeze, dupa bunul sau plac, puterea militara, sau in care

aceasta libertate nu continea Inca, cu toate acestea, fatalitatea unui
conflict. Prin insusi faptulc5 aceste tentative Internationale nu au
izbutit, popoarele se vor simti lunecand pe o pants fatale i acest
sentiment dezastruos ar agrava nelinistea genera15.
2. Germania ar relua totala ei libertate de rearmare. Se va putea
spune ca a reluat-o ; cu toate acestea, un lucru este sigur : fara conventie, puterea de rearmare a Germaniei va fi nelimitatd, cata vreme
o conventie poate sa o limiteze relativ.
3. Renuntarea la conventie ar consacra ruptura, definitive poate,

intre lumea anglo-saxona si Franta. Se poate obiecta ca aceasta

ruptura este virtual indeplinita. In rnulte pnvinti, din pacate! In
aceasta privinta, Franta poarta o buns parte din r5spunderi, prin
neindemanarea pe care a dovedit-o in problema datoriilor interaliate.
Acestea sunt argumentele care pledeaz5 in favoarea unei solutil
pozitive a dezarmAni.

Pe de alts parte, trebue amintit ca o conventie nu ar fi decat o

fictiune, aducand cu sine piedici pentru cei cc ar executa-o cu lealitate si ingaduind o superioritate celorlalti. Pentru ca s functioneze util, toate partile contractante trebue sa fie scrupuloase. Cine
poate sa ofere aceasta certitudine? Controlul trebue sa se exercite
efectiv si cum trebue inchipuita functionarea sa cand este vorba
s5 fie privit in practica? In afara de acestea, tehnica si lealitatea se
pot oare impaca? C5ci tehnica e dinamica si se modified' dela zi
la zi, in timp ce lealitatea, care e static5,yegheaz5 cristalizarea unei
st5ri de fapt. Cum se poate respecta spiritul si litera unui contract,
dace lipseste increderea. Si dace, pe lang5 conventiune, mai bine
zis alaturi de ea, fiecare continua s5-si is in petto masurile sale de
precautiune, la ce ar mai servi conventia? Slaticiunea oamenilor
are oare nevoie de o asemenea iipocrizie?
(Wladimir d'Ormesson, in Le Temps din 3 Martie 1934).
GOB INEAU

Fascicula pe Februarie din La Nouvelle Revue francaise poart5

in subtitlu : Gobineau et le gobinisme. Sums de literati mai tare sau

mai slab cunoscuti sarbatoresc, cu voci diverse, dar in sentiment

unitar, pe ilustrul diplomat scriitor. Robert Dreyfus evoca anii,
cand oarneni instruiti intrebau : Gobineau? Cine .e Gobineau?
Apoi se mira, nu fard oarecare amaraciune, de nepriceperea acelor
care, astazi, it proclam5 apostol al pangermanismului, al antisemi.
tismului, si care injosesc pe acest <c fiu de regi* pang a face din el
un simplu precursor al lui Hitler (Gobineau imp5rtea oamenii
astfel : brutes, imbeciles, droles et fils de rois). Dreyfus dateaza gloria

solids a lui Gobineau de prin Septembrie 1905, cand un cronicar

GOBI EAU

237

H. Harduin, tipul parizianului de 4 bun simt y prezenta pe marele

om ca un peu comme un fumiste transcendant, quoique convaincu u.

Aprigul june critic Bernard Fay glorifica pe autorul Inegalitatii

raselor ca pe una din acele individualitgti man si aspre, care suns,
pe toga' linia, contra ce e, ce gandeste 6 ce face epoca in care traesc,
st-i sacrifice, cu un dispret enervat, ce incepe a deveni cam monoton,
pe Mr. Victor Hugo. Gobineau n'a fost, n'a voit sa fie nimic alto
decal Gobineau. Din neamul lui Stendhal oarecum. Gobineau n'a

fost Homer, n'a fost Virgil, n'a fost Voltaire. N'a fost Chateaubriand. Si mci nu a visat sa fie. A fost Gobineau *.
Abel Bonnard se incanta mai ales pentruca Gobineau a descoperit Asia - ayant moi-meme cette Asie pour patrie personnelle
et pour immense refuge, loin du vulgaire Occident.. 0). Gobineau,

em din < Constelatia Aristocratilor a.

Cocteau recomanda les Pleiades, un roman sublim care ne invite

ca destinul opereaza intro zone unde semnele noastre de intelegere
inceteaza de a semnifica *.
Neobositul filosof Alain atrage atentia asupra faptului ca Gobineau
este romanesque i nu romantique. Stilul sal' este stilul lui Voltaire.
E din neamul lui Stendhal, fang cinismul acestuia. In tratarea dra
gostei, Gobineau se poate m'asura cu cei mai maxi.
Albert Thibaudet apropie pe Gobineau de Tocqueville, celalalt
diplomat scriitor, aristocrat in cearta cu vremea sa, Tocqueville
rezignat, Gobineau indignat. $i amfindoi acesti intelectuali nobili
se intfilnesc in ideea ca democratismul cu toate dragostele sale isi
are originea in nivelarea socials prin absolutism. Pentru amindoi
dusmanul e, in ultima instants, Ludovic XIV.
Maestrul critic al romantismului, Ernest Sailliere, i autorul
primei carti franceze despre Gobineau, vorbeste de filosofia religmasg a acestuia ; Paul Masson-Oursel despre aprecierile lui Gobineau asupra logicei asiatice in raport cu cea europeana:

.Contele Keyserling prezice cg Gobineau va fi socotit candva

printre Francezii care au avut cea mai mare influents in lume.
0 rude, Clement Serpeille de Gobineau, semnaleazg cu admiratie
ploasg, gloria pe care, prin confirmare de fapt, o aduce marelui
literat fascismul si national socialismul. 0notita finals informeazg
asupra influentei ideilor gobiniene in America si in tarile scadinave.
Urmeaza cfiteva pagini inedite ale comemoratului.
(Nouvelle Revue francaise, 1 Februarie 1934).

HITLER $1 MULTIMEA.
4 Discursurile unui om de Stat catre Cara sa nu ma intereseaza
prin impresia pe care ele o fac unui profesor universitar, ci prin
efectul care-1 exercita in popor. Nu condeiul, ci vorba face manle

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

238

revolutii. Toate miscarile mari sunt miscari populare, eruptii de pasiuni deslantuite de cruda Necesitate, sau aprinse prin cuvintele

raspandite in multime... Dimineata si chiar dupa masa, puterile

de vointa ale oamenilor rezista mai energic incercarilor de convmgere ; .seara, din contra, ele se supun mai usor. Istoria lumii o fac
minontatile. Cu un partid de zece milioane de oameni, nu se pot
face revolutii. Cea mai buns organizare este acea care interpune intre
conducerea miscarii si aderentii sai aparatul cel mai mic n. Sunt cuvintele proprii ale lui Hitler despre metoda revolutiei. Gruparea national- socialists s'a constituit in Munchen, in 1919, cu sapte membri.
e Orice propaganda trebue sa fie de forma populara, la nivelul
de intelegere al celor mai marginiti: .. Cu cat mai mic va fi bagajul
stiintific al propagandei, cu cat mat exclusiv va fi ea adaptata sentimentelor massei, cu atat mai convingator ii va fi succesul >>. Nu trebue nuance nici, mai cu seams obiectivitate. Obiectivitatea este un
idol al intelectualilor. s Un mare conducator trebue sa face astfel
ca adversarii diversi si izolati unii de altii, sa apara ca formand o
singura categorie. Nu e bine ca multimea sa is seama ca sal lupta cu
dusn-raniprea multi si feluriti, pentruca atunci ea ajunge sal se intrebe
data toti acesti dusmani se inseala in convingerile lor, ceea ce constitue o poarta deschisa obiectivitatii >>. 0 Cele mai insemnate schimbari s'au produs nu prin o stiinta impusa massei, ci prin fanatismul
care o insufleteste, uneori chiar prin o hts terie care o goneste inainte n.

Sarbatorile, marsurile, defilarile nu inceteaza in Germania hitlensta. Multimea care merge sa-1 asculte pe Fiihrer aminteste peIeri-

najele dela Lourdes, pelerini grupati militar. Cand Fiihrerul s'a

urcat la tribune, multimea incepe un exercitiu colectiv, dupa sistemul

Coue, repetand in cor : Popor german, to nu ai fost vinovat de

razboi, n'ai fost vinovat, n'ai fost vinovat. Popor German, to esti
cel mai mare si cel mai maltratat din Europa, cel mai mare st cel
mai maltratat, cel mai mare si cel mai maltratat. 0 lume de dusmani
te inconjoara, o lume de dusmani te incunjoara, o lume de dusmani
te incunjoarg >>: Din toate partile, pe strazi, se aude din megafoane :
Popor, te voi mantui chiar fare voia to ))!
Fiihrerul poarta o uniforms simpla ; aghiotantii sai sunt mult mai
pompos imbracati. Ca s'a" fie vazut, se aseaza pe cosul autornobilului cu
picioarele pe bancheta. In stil si ton se adapta numaidecat auditorului.
Rareori face efecte glumete. Prefera pateticul, de care Germanii nu se

satura niciodata : mainile Fiihrerului se crispeaza, parul atarna in dezordine pe fruntea cu vinele umflate ; vocea se sugrurna, - e un fel de
transa care se comunica multimii. Locueste intr'o camera oarecare, la
etajul al patrulea al Casei Cancelarului. Lucreaza si primeste fare ceremonie. Nu bea niciodata alcool, nu fumeaza, carne abia mananca.
(Pierre Frederix, Hitler, manieur des joules. <4 Revue des Deux
Mondes 0.
Martie 1934).
1

TENDINTA NOUA DI DREPTCL CONSTITUTIONAL

:39

TENDINTA NOUA IN DREPTUL CONSTITUTIONAL

Framantarile vietii sociale s'au oglindit si in doctrina dreptului constitutional sub forma unor tendinte noun pe care d. avocat
Victor Hillard le grupeaza in urmatoarele opt directii ; !:accentuarea
factorului etic in viata de stat ; primatul si activismul puterii executive ; selectiunea calitativa in reprezentanta nationals ; Inca-

drarea individului in formatiuni de solidaritate ; rationalizarea productiunii economice ; religia muncii ; ,.continuitatea in eforturile
colective ; intarirea controlului juridic.
Asupra problemei primatului puterii executive, d. Hillard
formuleaza urmatorul rationament spre a conchide la intarirea puterii executive ca o necesitate tehnica a vietii sociale din epoca noastra.

4 Noi nu mai cunoastem conflictul intre o putere coercitiva reprezentSnd un trecut anti-progresist si o putere legislativa reprezentand o cucerire a democratiei ; nu cunoastem un conflict intre principiul monarhic si principiul parlamentar, pentruca, at5t puterea executiva avand ca sef capul Statului at si puterea legislativa, intemeiaza
ratiunea for de a fi pe aceeasi vointa nationals exprimata prin formele
prevazute in Constitutie. In statele inzestrate cu o constitutie, toate
puterile Statului emana dela natiune, neexistind o putere in slujba
until regim meta-juridic, ci puterile, executivul si legislativul, sunt
in acelasi serviciu comandat de intesesele permanente ale tarei.
Cum tehnica politica a Statului modern core o armonioasa cola-

borare a puterilor in Stat, si cum ratiuni de conflict organic intre

puterea legislativa si puterea executiva nu mai exists, ambele fiind
in slujba acelorasi interese si aceleiasi vointe nationale, este firesc
sa aiba int5ietate acea putere in Stat, care poate da un randament
mai mare si poate presta o activitate mai eficace.
Problemele economice si financiare cu grave repercusiuni asupra
intregei vieti de Stat, patrunderea tot mai accentuate a (c socialului *

in viata cotidiana, necesitatea frecventa a unor masun urgente in

interesul colectivitatii, o nevoe de coordonare si rationalizare, reclama prezenta active a unei puteri de Stat avand o mare mobilitate si rapiditate in deciziuni.
Aceste calitati nu le poate avea decal puterea executiva, care pentru

crescindele ei atributiuni trebue inzestrata cu un personal cu o reala

pregatire profesionala si care sa stie sa se situeze deasupra suspiciunilor

de abuz, notiune cu care opinia publics leaga inca ideea de putere

executiva efecitva. De altfel un sistem facil si ieftin decontencios
administrativ va putea asigura celor lezati pe nedrept beneficiul
regimului de legalitate, fail a se putea examina de justitie probleme
de oportunitate care ramin in atributul excluvis si aprecierea necontrolata a administratiei A.
(Victor Hillard, in Curierul Judiciar, 11 Martie 1934)

CARTI PRIMITE LA REDACTIE

HENRY V. GABUNEA : Epigrame, a Scrisul Romfinesc *, S. A.
IOAN AL. BRAN LENIENY : Talaz, Brasov, Tipografia a Soimii Carpatilor
OLTEA I. NISTOR : Spre Orient, Cernauti, 103, Colectia Icona.
Esopia Din Fabulele lui Esop, ingrijita de ION PILAT, Bucuresti, a Cartea.
Romaneasca o, colectia Pagini alese No. 5.
FLORIAN CONSTANTINESCU : Povestea neamului nostrtz, Cartea II-a,
editia II-a, Bucuresti, Cartea Romaneasca o.
ION CREANGA : Povestea porcului cu ilustratii de D. Stoica, Bucuresti, a Cartea Romaneasca n.

IANCU CONSTANTINESCU
Tipografia

Justitia Fundamentum Regnorum, Craiova,

Speranta o.

GEORGE GEORGIAN : Reinviere, Bucuresti, Cugetarea *.

MIRCEA HEROVANU : Tara visurilor impietrite (Egiptul ), Bucuresti, e Cartea Romaneasca n, colectia 4 Din lumea larga o, Seria C.
MIRCEA VASILIU : Nimicuri, Bucuresti, Cartea Romaneasca *, editia II-aNICU GANE : Novele, Bucuresti, 4 Cartea Romineasca n.
GR. TEODORIU : Ciripit de pdsdrele, Vol. I, Bucuresti, a Cartea Romaneasca a.
C. MANOLACHE : Destdinuirile colonelui Mihu, Bucuresti, editura eAdevarula,..
I. SIMIONESCU : Viata la Ecuator, Bucuresti, a Cartea Romaneasca o colectia a Stiinta pentru toti n, Seria A.
PETRU COMARNESCU : Sgdrie Norii New - Yorkului, Bucuresti, a Cartea
Romaneasca *, colectia a Din lumea larga o, Seria C.
G. SOFRONIE : Le probleme des limitations du droit de belligdrance, Bucuresti
1932, 4 E. Marvan *.

P. NEMOIANU : Prizonier la Ru,i, rob in Unguri, Bucuresti, Pavel Surto.

AL. DIMA : Aspecte fi atitudini ideologice, T. Severin,a Datina n.
V. M. SASSU : N. Bdlcescu, Bucuresti, a Cartea Romaneasca n, colectia 4 Din

lumea larga o, Seria C.

VASILE MILITARU : Fabule, Bucuresti, 4 Cartea Romaneasca o.
I. SIMIONESCU : Viata la Tropice, Bucuresti, 4 Cartea Romaneasca *, colectia
Stiinta pentru toti n Seria A.
Cartea Dorului, ingrijita de ION PILLAT, Bucuresti, e Cartea Romaneasca
colectia e Pagini alese o, No. 6.
M. SADOVEANU : Creanga de Aur, Bucuresti, a Cartea Romaneasca o.
PROFIRA SADOVEANU Mormolocul, Bucuresti, a Cartea Romaneasca o..
FLORIAN CRISTESCU Motodel, Bucuresti, a Cartea Romineasca n.
LIVIU REBREANU : Ciuleandra, editia III-a (a 17-a - 20-a mie), Bucuresti,
Cartea Romaneasca o.
BOCCACIO : Decameronul, trad. de Al. Marcu, Bucuresti, eCartea Romaneascao.
SEVER STOICA : Tehnica partidelor revolutionare, Cluj, 1933, Tip. Gh. Ghili.

SEVER STOICA : Artchlussul, Cluj, x933, Tipografia Gh. Ghili.

Dr. GEORGE FACAOARU : Somatul in Romania, Bucuresti, 1933, Tip. eLuptae.

ION CREANGA : Ivan Turbincd, cu ilustratii de D. Stoica, Bucuresti, e Cartea Romaneasca o.

NICULAIE CANTONIERU : Intdmpldri omenegi,Brasov, 1934, ed. eFrizenest in

I. OLTEANU Capitalul National din Ardeal si problema conversiunei, Sibiu,

1934, Tip. 4 Dacia Traiana e.
D. NAND : Poezii, Bucuresti, 1934, a Cartea Romaneasca n.
M. CARP: Problema salarizeirii corpultzi didactic secundar, Iasi, 1934, ePresa Buna*.

IOSIF GABREA : Scoala romdneascei- structura pd politica ei - 1921-1932, Bucuresti, 1933, Institutul pedagogic roman.
PETRU COIVIARNESCU : America vdzutd de un gar de azi, Bucnresti,
1934, editura a Adevarul o.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

va public' a in nnmerile viitoare :
G. Bog clan-Duica

Scoalele Blajului in veacul al XVIII-lea.

Literatura scolarb..
Monografia sociologica, o metoda de
cunoastere a natiunii.

D. Gusti
Dr. G. Marinescu $tiinta si Cultufa.
Institutia cabinetului in Anglia.
N. Pe trescu
Reflectii asupra inconsecventei.
Ion Petrovici
C. Rddulescu Motru Nasterea spiritua la a secolului nostru.
Impasul atomisticei moderne.
Dan Rddulescu
Bacalaureatul.
I. Simionescu
Evolutia universului.
V. Valcovici
Al. Bilciurescu
Versuri.
N. Davidescu
Versuri.
Artur Gorovei
Viata lui Matei Millo la Paris.
Strada.
Lucia Mantu
Inapoi la Bullet.
Claudia Millian
Tudor Musatescu Raul Doamnei.
Sandu Teleajen
Tiganii dela Piscul Urlii.
Barbu Brddescu
Problems Adriaticei.
Menelas Ghermani.
I. Budu
Em. Ciomac
Modest Mussorgsky.
Al. Ciorcinescu
Rugaciunea lui Petre Cercel.
Mircea Florian
Anti-intelectualism.
Melanie Hayeck
Metafizicii cu Balzac.
N. I. Herescu
Clasicismul lui Eminescu.
I. Igirosianu
Adevarul asupra Genevei.
N. Lupu-Blaj
Sasii din Ardeal.
R. Monta
Echitatea in dreptul englez.
Paul Sterian
Metodele de recensamant politic.
George Stroe
Omni care ar fi putut sa inlature Revolutia franceza.
Guvernele
maghiare si miscarea meZ. Peic/i$anu
morandista.
Abonatii Revistei Fundatiilor Regale vor priori ca supliment
gratuit, la fiecare trei numere ale revistei, cite un exemplar

din Biblioteca Teatrului National din Bucure*ti", a cirei

editare a fost preluata de Fundatiile Regale.

Abonamentele se fac la administratia revistei

BUCURESTI I. B-DUL LASCAR CATARGI, 39

-.

,7

"i

5.
I

I MPRIMERIA FUND.ATIILOR

CULTURALE REGALE
STRADA LATINA No. 8

ti

T E L F. F 0 N 4.03.02