Moromeii TEM SI VIZIUNE

NCEPUT
Marin Preda este un reprezentant de seama al prozei romneti de dup al doilea
Rzboi Mondial, personalitate care a rezistat presiunii comuniste publicnd
Risipitorii, Delirul, Moromeii, si Cel mai iubit dintre pmnteni.
Romanul Moromeii, alctuit din doua volume aprute in 1955, respectiv
1967, se incadreaz romanului postbelic i prezint drept punct de plecare
realitile contemporane autorului, cum ar fi evenimentele din preajma rzboiului
intr-un sat din Cmpia Dunrii, dar i naraiunile din volumul
ntlnirea din
pmnturi ( Dimineaa de iarn, O adunare linitit, n ceat si schia
Salcmul ),din care preia motive , ntmplri , personaje care s evidenieze
prezentarea fundamental : destinul ranului.
Romanul reprezint o specie a genului epic, n proz, cu o aciune ampl,
desfurat pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si numeroase, care
antreneaz un numr mare de personaje. Moromeii este roman realist postbelic
prin : reprezentarea veridic a societii contemporane autorului, observarea social
i psihologic, tema familia, timpul tehnica detaliului semnificativ, personaje cu
o dominan de caracter, subordonarea individului in relaia cu istoria.

CUPRINS
Titlul reprezint o structura nominal si desemneaz o familie de rani din
Cmpia Dunrii, supus prefacerilor sociale de dinaintea celui de-al Doilea Rzboi
Mondial, dar i a evenimentelor de dup acest eveniment istoric.
Tema este ilustrat de ctre mai multe elemente printre care destrmarea
familiei, lipsa grav de comunicare, timpul, dar i colectivizarea pmnturilor care
influeneaza negativ condiia social a ranului.
Naratorul relateaz la persoana a III-a si este de tip obiectiv, dar nu este in
totalitate omniscient, limitarea omniscienei realizandu-se prin prin intermediul
personajelor reflectoare Ilie Moromete ( vol I ) relateaz intr-o sear evenimente
anterioare momentului ( cltoria la munte pentru a vinde porumb ) si Niculae
Moromete ( vol II )- limbajul naratorului este contaminat de limbajul personajului - ,
dar si personajul martor - Parizianu ii povesteste Catrinei despre plecarea lui
Moromete la Bucuresti , eveniment care marcheaza ruperea cuplului Ilie Catrina.
Perspectiva narativa este obiectiva, auctoriala, viziunea din spate, iar focalizarea
este zero .
Ca si moduri de expunere, intalnim naratiunea care are rol in relatarea
intamplarilor din prisma relatiei temporal/cauzal, descrierea cu rolul de detaliere a

spatiului si a personajelor, si dialogul cu rol in individualizarea personajelor,

evidentiind psihologia acestora, caracterizarea lor si dinamizarea actiunii.
Discursul narativ este construit pe baza tehnicii planurilor paralele, prin
destramarea familiei Moromete , conditia taranului, cuplul Polina-Birica si
dimensiunea sociala care subordoneaza individul, alternantei Ilie Moromete
personaj comun planurilor, ajuta la schimbarea centrului de interes, dar si prin
inlantuirea secventelor narative in cadrul aceluiasi plan.
STRUCTURA DE COMPOZITIE
Romanul Morometii este alcatuit din doua volume volumul I care contine trei
secvente ( cea dintai secventa de sambata seara pana duminica noaptea sunt
prezentate relatiile din cadrul familial, iubirea Polina-Birica si lumea satului cea dea doua secerisul, cea din urma conflictul dintre Moromete si fii ) si volumul II ,
continand cinci secvente cu accent pe destramarea satului traditional in fata noii
organizari sociale , Reforma agrara, si destinul lui Niculae, om al vremurilor noi.
Subiectul este alcatuit prin tehnica planurilor paralele, mai exact tehnica
secventiala sau a decupajului si tehnica rezumativa ( vol II ) si prezinta o constructie
riguroasa prin destramarea familiei, figura centrala a lui Ilie Moromete conditia
taranului care nu renunta la principiile sale si prin scene reprezentative in care
este utilizata tehnica detaliului semnificativ.
Scena cinei cuprinde expozitiunea si intriga ce contin o adevarata valoare
simbolica prin pozitia membrilor la masa. Aceasta reprezinta un pretext narativ
pentru prezentarea personajelor importante si a raportului dintre ele pozitionate in
jurul mesei. Ilie Moromete , capul familiei, statea parca deasupra tuturor, fapt ce
sugereaza autoritatea paterna, iar locul Catrinei, sotia lui Moromete, era in
apropierea sobei, pregatind masa, prin pozitie alaturi de copiii ei. Achim, Nil si
Paraschiv, cei trei fii din prima casatorie, stau spre partea dinafara tindei, ca si
cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara si au o
atitudine dispretuitoare fata de masa, realizandu-se functia de anticipare a
descrierii. Tita si Ilinca, fetele din casnicia cu Catrina, stau de partea cu soba, alaturi
de mama lor , iar Niculae, langa masa, fiind marcat locul neglijabil a celui mai mic
membru. Aceasta scena pune in evidenta atat discutiile dintre membri ce contin
replici batjocoritoare si taioase, subiecte sensibile si diverse tensiuni precum
plecarea lui Achim la Bucuresti cu oile, cat si prefigurarea celor patru mari conflicte
dintre: Moromete Catrina ( Catrina afla de intentia sotului de a trece casa pe
numele baietilor, dupa ce acesta ii promisese ca locuinta va fi pe numele ei, datorita
vanzarii unui lot din zestrea femeii); Moromete-fiii cei mari care nu mai recunosc
autoritatea paterna si care se considera nedreptatiti social prin faptul ca sunt privati
de avere ce le-ar fi revenit, deoarece Ilie s-a recasatorit; Moromete Niculae, prin
locul neglijabil la masa ce sugereaza apartenenta ( Moromete taran, Niculae
intelectual ) , de asemenea , prin relatia acestora se constituie o sugestie a

conflictului intre generatii prin vechea structura , taranul fiind cel care poseda
pamantul si noua oranduire , prin care se cere posesia colectiva a pamantului;
ultimul conflict major fiind cel dintre Catrina si fiii vitregi.
Scena taierii salcamului desemneaza drept caracteristici disimularea Moromete
doreste sa taie salcamul acesta din ratiuni obiective, cum ar fi lipsa banilor, dar
realitatea interioara este puternic marcata sarcasmul, raspunzandu-i lui Nila
batjocoritor la nedumeririle acestuia, si ironia, vizibil tulburat, ii cere lui Nila sa
aduca caii si sa ii puna in directia de cadere a salcamului. Cu ajutorul acestor
elemente, Ilie Moromete trece peste momente critice ale vietii sale. Aceasta scena
marcheaza momentul inceputului declinului familiei si a destramarii ei prin bocete,
mirosul de tamaie, ricosarea primei lovituri, latratul cainilor si cantecul cocosului
care prezinta semnificatii biblice- tradarea ca element ce contribuie la destramarea
familiei.
Scena fierariei lui Iocan este marcata de disimulare, in sensul ca drumul lui
Moromete spre fierarie se inscrie in cadrul unui ritual, acesta luand parte
intamplator la diverse discutii, scopul sau fiind cu totul altul ascutirea secerilor,
inteligenta Ilie incearca sa clarifice ideile din articolele citite si sa inteleaga
sensurile politicii vremii- si bucuria contemplatiei oamenilor si a lumii redata
sugestiv prin chipul de lut facut pentru Moromete.
Disimularea din scena foncierii consta in scena jucata in fata agentului fiscal,
Jupuitu, in care are banii in buzunar, dar refuza sa plateasca : N-am , Ce
crezi, ca noi fatam bani ? . Prin aceasta , el este de parere ca modul de existenta
al taranului traditional este cel mai bun cu putinta si nu intelege pericolul amanarii
datoriilor. Ilie Moromete traieste o drama ilustrata prin iluzia sa asupra spiritului
epocii care il va invinge.
Scenele din prima parte a volumului II recompun imaginea lui Moromete,
distrugand-o usor pe cea construita ulterior, prin interzicerea lui Niculae de a mai
merge la scoala, prin conflictul cu Catrina care conduce la diminuarea autoritatii in
familie si in sat, vechii prieteni fiind inlocuiti cu figuri noi si mediocre precum Nae
Cismaru, Bila, Isosica, Manta-Rosie si Matei Dimir, cu care Ilie discuta probleme noi.
Se impune o noua politica si Ilie Moromete dispare ca personaj activ si este
inlocuit de Nicolae Moromete, prin care este ilustrata confruntarea conceptiilor
dintre tata ca utlimul taran de pe lume si fiu apostolul dogmatic al ideilor
sociale si ultimul prost de pe lume in viziunea parintelui sau.
Scena mortii lui Moromete readuce in discutie drama paternitatii ranite , fuga
fiilor din vol I, confruntarea cu un personaj imaginar din vol II, Bznae, care
reprezinta proiectia lui Niculae in timp ce sapa un sant de scurgere, udat de ploaie,
fapt din care reiese absurdul noii ideologii.

Scenele prezentate capata valente realiste pentru ca surprind relatia individistorie cu accent pe individ si monografia satului, alaturi de scenele care prezinta
cluul, secerisul si treieratul, formele vechi de ritual spalatul picioarelor de Rusalii
- , inmormantarea si parastasul.
Din punct de vedere al limbajului , se afirma anticalofilismul, prin oralitate si
imbinarea stilului direct cu cel indirect liber.

INCHEIERE
Finalmente, sunt de parere ca Ilie Moromete reprezinta un tip nou de taran,
complex prin spiritualitate, prin gustul contemplatiei si stiinta de a asculta, dar si
prin drama interioara chiar daca nu este un intelectual, fiind macinat de conflictele
din sanul familiei care dezvaluie cea mai mare iluzie: unitatea familiei, prin urmare ,
M.P. aduce in prim plan imaginea unui nou tip de taran, diferit de Ion al lui Liviu
Rebreanu nestapanit de ideea de a avea pamant, ci de a si-l pastra.
In concluzie, tema si viziunea despre lume in cadrul romanului Morometii, se
poate evidentia cu succes prin intermediul caracterului de fresca a lumii rurale,
verosimilitate, perspectiva narativa, imaginea unui nou tip de taran si prin
problematica