Sunteți pe pagina 1din 2

Rezolvare Varianta 79 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)


(Costache Negruzzi, “Scrisoarea II - Reţetă”)

1. Arhaisme: “pre postilion”, “mazurcă”, “valţ”, ”surtuce”, “încungiură”


2. Sens conotativ: *S-a ales praful şi pulberea de lucrarea ta. *Cine trece acest examen este
boier!
3. Câmpul semantic al “vestimentaţiei”: «peptar de flanelă», «galoşi blăniţi», «frace»,
«surtuce»
4. Structuri lexicale specifice exprimării orale:
- substantive în vocativ, ca marcă a adresării directe: «Boieri, cucoane şi cuconiţe»; «Mă-
nchin cu plecăciune»
- expresii populare specifice vorbirii: “vreo nevoie îl sileşte a ieşi în ţinut”; “abia apucă a se
coborî”; “gloata curioşilor”
5. Convenienţe specifice scrisorii care lipsesc din text: localitatea, formula de adresare,
semnătura
6. Monologul adresat este modul de expunere dominant (pentru că întreaga scrisoare relatează
discursul personajului B.B.)
7. Perspectiva narativă este subiectivă, specifică stilului epistolar
8. Personajul B.B. a descoperit “o reţetă” de a tempera curiozitatea locuitorilor din târgul de
provincie şi, ca să nu fie pus în situaţia de a auzi despre sine tot felul de scorneli, comunică
personal auditoriului principalele date personale. Astfel, el îşi face o succintă autobiografie:
este din Iaşi, stă cu chirie şi trăieşte din venitul unei moşii. Este necăsătorit, nu îl pasionează
politica şi nici dansul sau jocul de cărţi. Nu este religios, nu îi place nici să facă, nici să
primească vizite. B.B. se bărbiereşte de trei ori pe săptămână şi nu are o garderobă vastă.
9. B.B. satisface curiozitatea ieşenilor prin organizarea unei petreceri la prânz, la care a invitat
pe toţi “magnaţii” târgului: “bărbaţi, femei, babe, fete ş.a.”. Deşi s-au mirat de această poftire,
nu a lipsit nimeni şi, după ce s-a mânca şi s-a băut, înainte de plecare, B.B. le-a dezvăluit
amănunte din viaţa sa personală, cum ar fi, domiciliul, starea civilă, detalii despre rude,
pasiunile şi lipsa de interes faţă de politică, dans şi jocurile de cărţi. El menţionează până şi
programul său de somn şi vestimentaţia sa de iarnă şi nu numai.
10. Comicul de situaţie şi comicul de limbaj. Comicul de limbaj este prezent în text prin
folosirea unor expresii şi atitudini ironice, persiflante: «sunt holtei şi n-am de gând să mă-
nsor/ Nu-mi bat capul de politică şi n-am nicio opinie», «Mă bărbieresc de trei ori pe
săptămână». Comicul de situaţie este ospăţul organizat de B.B. la care invită toată suflarea
târgului pentru a le spune nişte banalităţi despre sine.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre învăţătură: “Învăţătura îţi dă lumină, dar nu te înalţi decât prin
caracter” (Ovid Densuşianu, “Opere I”)

Sunt de acord cu afirmaţia lui Ovid Densuşianu, aceea că «Învăţătura îţi dă lumină, dar nu te
înalţi decât prin caracter.»
În primul rând, toţi membrii unei comunităţi au şansa de a studia, dar nu toţi ştiu să profit de
cele învăţate, cauzele fiind multiple. Puţini sunt cei care reuşesc să îşi folosească atât
cunoştinţele acumulate în şcoală, cât şi cele desprinse din experienţele vieţii concrete. Ideal ar
fi ca baza comportamentului uman să fie învăţătura, iar personalitatea să se formeze pornind
de la principii solide, întrucât numai astfel omul ar putea străluci cu adevărat prin forţa
caracterului său.
Un alt argument ar fi un exemplu din viaţa reală. Am cunoscut de curând un agricultor care,
deşi în copilărie a excelat la şcoală, caracterul slab, lipsa voinţei şi a ambiţiei l-au determinat
să nu urmeze un liceu, ci să rămână în satul natal, unde să continue munca pământului. Acesta
este un exemplu de lipsă de caracter sau, popular, «brânză bună în burduf de câine».
În concluzie, învăţătura fără caracter este ca pâinea fără cuţit. Una fără cealaltă este inutilă.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Apartenenţa la direcţia neomodernistă a unui text poetic studiat:


* “Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu
* “Către Galateea” de Nichita Stănescu
(Alina Neacşu)