Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antonimele „omenie şi neomenie” sunt derivate din cuvântul „om” şi de aceea sunt definitorii
pentru fiinţa umană. Omenia reprezintă un complex de calităţi, proprii unei persoane, purtare
blândă, înţelegătoare, atitudine cuviincioasă şi respectuoasă. Pe de altă parte, neomenia
înseamnă cruzime, sălbăticie, răutate şi lipsă de onestitate, care reprezintă exact contrariul
omeniei.
În opinia mea, în realitatea vieţii sociale se întâlnesc destul de des aceste forme. Depinde de
personalitatea şi conştiinţa fiecăruia. Neomenia îmbracă diferite forme, de la minciună la furt
şi mai grav la crimă. Este uşor să faci rău, mai greu este să faci bine. Şi în România sunt
destule persoane care au aceste porniri rele, neomenoase. Reversul este omenia, care se
manifestă prin respectul faţă de semenii de lângă tine şi prin ajutorul pe care-l acorzi în toate
situaţiile.
În concluzie, sunt de acord cu afirmaţia „Nu sunt decât doua căi pe lume: omenia şi
neomenia”, deoarece teoria lui George Călinescu se reflectă şi astăzi, în viaţa reală. Depinde
de fiecare persoană, care este alegerea vieţii: om sau neom.