Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
obstetrica.Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata
in facultati alaturi de latina , graeaca , teologie.
Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au
apartinut.
Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,
iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Provenind
dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o
aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita,
intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.
Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si
inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se
astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa,
dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand,
frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat ca
simte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un
mesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba
Lui". Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie,
nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut
halucinatii.
Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in
caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma
surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor
de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florence
ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parut
ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat
intr-o excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in
Italia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sasi urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul
asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care
nu l-a mai parasit pana in 1854.
In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat
dovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele
pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in
acea situatie; lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta.
Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza
instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa
trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe
Florence Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere
formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.
Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital,
sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum
si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor
masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a
redus simtitor.
7
10
13
14
3. Preventia secundara
4. Preventia tertiara
Preventia primordiala scopul acesteia este de a impiedica aparitia si
stabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar
contribui la cresterea riscului de boala .Acest tip de preventie s-a dezvoltat
ca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardiovasculare ( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi
animale , fumatul ,etc).Preventia primordiala este de asemenea necesara in
legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera ,
startul de ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urban
asupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace). Importanta prevenirii
primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari
urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe de
sntate
Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin
controlul cauzelor si factorilor de risc.Interventiile asistentei / nursei
constau in educatie pentru sntate ( regim de viata , regim alimentar,
metode contraceptive,etc), preventie specifica ( imunizari),prin vaccinari
prevenirea sau chiar eradicarea unor boli ( expl. Variola), elaborarea de
programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea
mediului ambiant.
Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea
consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce .
Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru
populatie , care permit o interventie prompta si eficientaAceasta prevenire
este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al
diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii
( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totala
considerata). Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a
caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si
tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi
oprita.Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster
si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normala
a copilului.
Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala
la timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica a
evenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre
de evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii ,
adminsitreza tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dietetic
necesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efectele
tratamentului.
15
16
19