Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Duritate/Rezilien/Defectoscopie
Ce este duritatea?
Este proprietatea materialelor de a se opune patrunderii in suprafata lor a unor corpuri
straine.
De ce msurm duritatea?
Masuram duritatea pentru a stabili capacitatea materialelor de a se opune la
patrunderea in suprafata lor a unor corpuri straine. De duritate depinde si rezistenta la
uzura prin abraziune si uzura la aderenta.
Ce metode de msurare a duritii au fost puse n practic n laborator?
In laborator s-au pus in practica urmatoarele metode de masurare: metoda Brinell,
Poldi, Rockwell, Vickers.
Care este trstura comun a metodelor de msurare a duritii realizate n laborator?
Trasatura comuna a metodelor de masurare a duritatii o reprezinta folosirea unui
penetrator care este apasat pe suprafata corpului de incercat pe o durata de timp. Se
obtine astfel o urma a penetratorului care are o arie a suprafetei si o adancime. In
functie de metoda de masurare, aria sau adancimea sunt luate in calcul.
Cum se definete unitatea de duritate Brinell? Schi explicativ.
Unitatea de duritate Brinell se defineste ca fiind raportul dintre forta aplicata si aria
suprafetei.
gradul de incercare k:
10
11
12
13
14
15
16
17
F = 3000 daN
t = 15 s
Care este condiia de calcul a forei de apsare necesar msurrii duritii dac
diametrul bilei-penetrator difer de condiiile standard?
Se calculeaza gradul de penetrare k, care este constant si standardizat in functie de
diametrul bilei penetrator, de forta de apasare si de timpul de apasare.
Cum s-a realizat practic msurarea duritii Brinell n laborator?
In laborator s-a pozitionat si fixat piesa de incercat pe masa aparatul de masurare a
duritatii. S-a rotit discul care permite ridicarea sau coborarea piesei pana un punct in
care penetratorul atinge suprafata piesei. S-a apasat manete pentru a elibera forta de
apasare si s-a cronometrat timpul de apasare. S-a ridicat apoi maneta prin care a incetat
aplicarea fortei.
Ce dimensiune se msoar n scopul determinrii duritii Brinell?
Se masoara diametrul urmei penetratorului pe suprafata corpului de incercat.
Cu ce instrument a fost msurat aceasta?
A fost masurata cu lupa Brinell.
Care sunt etapele procesului de msurare a duritii prin metoda Rockwell?
Duritatea Rockwell se masoara in trei etape:
- in prima etapa se pune in contact penetratorul cu suprafata corpului de incercat
printr-o sarcina F0 , prin care penetratorul patrunde putin in suprafata
- in a doua etapa se apasa cu o suprasarcina F1 prin care penetratorul patrunde
mai idanc in material, producand deformatii elastice si plastice
- in a treia etapa se indeparteaza suprasarcina si penetratorul se ridica pana la o
anumita pozitie corespunzand deformatiilor plastice produse in material
Ce mrime determin direct valoarea duritii Rockwell?
Diferenta dintre pozitiile penetratorului in faza intai si faza a treia determina duritatea
materialului, fiind notata cu e.
Ce form are penetratorul utilizat la msurarea duritii exprimat n uniti HRB? Dar
HRC? Dar HB?
Penetratorul are, in cazul duritatii Brinell si Rockwell B, o forma sferica, iar in cazul
duritatii Rockwell C, forma de con.
Cum s-a aplicat fora de apsare n cazul metodei Poldi? Static sau dinamic?
Forta de apasare in cazul metodei Poldi s-a aplicat dinamic.
De ce factori depinde valoarea duritii Brinell determinat prin metoda Poldi?
Valoarea duritatii Brinell depinde de diametrul urmei lsate pe piesa de ncercat si de
diametrul urmei lsate de bil pe piesa etalon
De ce nu are importan mrimea forei de apsare aplicat la determinarea duritii
Brinell prin metoda Poldi? Facei schia aparatului Poldi!
Marimea fortei de apasare nu are importanta deoarece, in calcul, valoarea acesteia se
simplifica, relatia de calcul fiind:
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
Fibrozitatea reprezinta raportul dintre aria rupturii fibroase si aria sectiunii transversale.
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
II
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
Pe cte direcii a fost limitat deformarea materialului n cazul extrudrii? Dar n cel al
refulrii?
89
90
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
III
104
Ce s-a ntmplat cu aria seciunii transversale a probei n cazul refulrii? Dar n cel al
extrudrii?
In cazul refularii aria sectiunii a crescut iar in cazul extrudarii a scazut.
Ce s-a ntmplat cu nlimea probei n cazul refulrii? Dar n cel al extrudrii?
In cazul refularii inaltimea a scazut iar in cazul extrudarii a crescut.
Cum a fost pus n eviden legea coexistenei deformaiilor elastice i plastice?
Legea coexistenei deformaiilor elastice i plastice a fost pusa in evidenta prin
deformarea tablelor.
Ce fenomen s-a produs la ndoirea la rece a tablelor subiri?
S-a produs fenomenul revenirii elastice.
Cum se numesc utilajele folosite la tierea prin forfecare la rece a tablelor?
Se numesc ghilotine.
De ce se prefer utilejele cu tiuri nclinate?
Se folosesc utilaje cu taisuri inclinate datorita fortei mai mici necesare forfecarii.
Care este parametru principal ce influeneaz procesul de tiere prin forfecare la rece a
tablelor?
Principalul parametru este unghiul de revenire elastica.
De ce apare momentul de rsturnare al semifabricatului la forfecare?
Momentul de rsturnare apare datorita efectului elastic al deformarii.
De ce fora necesar forfecrii este mai mic n cazul tiului nclinat dect n cazul celui
drept?
Ce este decuparea i perforarea?
Sunt doua procedee de stantare.
Cum se numesc sculele folosite la decupare i perforare?
Se numesc stante.
Ce cade din semifabricat la decupare? Dar la perforare?
La decupare cade piesa iar la perforare cade deseul.
Cum se numesc elementele active ale sculelor cu care se realizeaz decuparea i
perforarea?
Elementele active se numesc poansoane.
Cum se calculeaz fora necesar decuprii sau perforrii?
Se calculeaza dupa relatia:
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
IV
125
126
127
128
128
130
131
132
133
134
135
136
137
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
unde :
- Ati = aria sectiunii cordonului de sudura
Cum s-a determinat timpul de sudare?
Se calculeaza ca raportul:
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
presiune pentru butelia de acetilena este asemanator celui de oxigen, doar ca in locul
racordului filetat 2, are jug de strangere sau brida.
Prin furtun (rosu pentru gazul combustibil, albastru pentru oxigen) gazele ajung la
arzatorul de sudare.
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
185
186
187
188
189
190
V
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
VI
201
202
Cum se prezint becul folosit la tierea oxi-gaz n comparaie cu cel folosit la sudare?
Cum trebuie s fie temperatura de topire a materialelor pentru a putea fi tiate oxi-gaz?
Temperatura de topire trebuie sa fie mai mare decat temperatura de ardere.
Cum trebuie s fie temperatura de topire a oxizilor formai pe suprafaa materialelor
pentru a putea fi tiate oxi-gaz?
Temperatura de topire a oxizilor rezultati sa fie mai mica decat cea a materialului de
taiat pentru a putea fi indepartat cu usurinta.
Cum trebuie s fie conductibilitatea termic a materialelor pentru a putea fi tiate oxigaz?
Conductibilitatea termica a materialelor de taiat trbuie sa fie cat mai mica.
De ce oelurile inoxidabile nu pot fi tiate oxi-gaz?
De ce aliajele de aluminiu nu pot fi tiate oxi-gaz?
Ce norm special de securitate n munc trebuie respectat la sudarea i tierea cu
flacr oxi-gaz?
- nu trebuie sa vina in contact surse de flacara cu acetilena
- nu trebuie sa fie supuse la socuri buteliile in care este imbuteliata acetilena
Care sunt parametrii regimului de tiere cu flacr oxi-gaz?
Piese i semifabricate. Instrumente de msurare a dimensiunilor.
Dup ce criterii au fost comparate piesa finit i semifabricatul acesteia?
Piesa finita si semifabricatul au fost comparate din punct de vedere al preciziei
dimensionale, al masei si al rugozitatii.
Ce precizie de msurare pot avea ublerele cu gradaii?
Sublerele pot avea urmatoarele precizii de masurare: 0,1mm; 0,02mm; 0,05mm.
Ce precizie de msurare au micrometrele?
Micrometrele au precizia de masurare de 0,01mm.
Care sunt cele dou caracteristici ale instrumentelor de msurare a dimensiunilor?
Cele doua caracteristici sunt: dimensiunea exprimata in mm si fractiunile ale
dimensiunii.
Care dintre acestea este indicat de rigla mobil a ublerului?
Rigla mobila arata fractiunile de mm dintr-o dimensiune masurata.
Care dintre acestea este indicat de rigla fix a ublerului?
Rigla fixa arata dimensiunea in mm a unei dimensiuni.
Prin ce metod s-a stabilit rugozitatea piesei finite i cea a semifabricatului?
Rugozitatea piesei finite si a semifabricatului au fost stabilite prin observarea la
microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si compararea cu etaloane ale
caror valori ale rugozitatii erau cunoscute.
Ce reprezint coeficientul de utilizare a materialului semifabricatului?
Coeficientul de utilizare al materialului,
reprezinta raportul dintre masa piesei finite si masa semifrabricatului
fiind o caracteristica economica a proceselor de formare. Cu cat valoarea este mai mare
cu atat procedeul este mai eficient.
Cum s-a determinat masa semifabricatului i cea a piesei finite?
Masa semifabricatului cat si a piesei finite s-a determinat prin cantarire, utilizand un
cantar electronic.
Ce indicatori s-au calculat n scopul comparrii piesei finite cu semifabricatul?
S-au calculat adaosurile de prelucrare.
Prelucrri prin achiere
Ce este prelucrarea prin achiere?
Ce condiii trebuie ndeplinite pentru a se putea realiza prelucrarea prin achiere?
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255