1.

Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP,

TQM, Learn, manifactoring si Six Sigma
Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la
momentul evaluarii
performantelor clientului care este centrul
structurii
organizationale.
Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare penru
clienti.
Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri
arbitraree
Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv
Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei
Obiectivele fundamentale sunt cresterea profitului,
diminuarea costurilor si imbunatatirea calitatii;
2. Care sunt modalitatile de folosire a metodei coeficientilor
organizometrici ?
E utilizata pe scara larga, in sist de prod deoarece se bazeaza
pe masurarea prognozata si cea efectiva a unor marimi de tipul:
Coeficienti organizometrici sunt :
- Coef indeplinirii productiei fizice
- Coef indeplinirii cifrei de afaceri
- Coef indepliniri pragului pe sortimente
- Coef ritmicitatii procesarii
- Coef folosirii fondului de timp disponibil al lucratorilor
- Coef folosirii fondului de timp disponibil al utilajelor
- Coef folosirii potentialului productiv
(capacitatea de
procesare) - Coef vitezei de rotatie a activelor circulante
- Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raport intre marimea
acestora si total Costuri - Ponderea cheltuieilor neeconomice( care
nu creaza valoare in total costuri)
Marim enumerate pot fi fol in mod individual sau se pot agrega
prin intermediul unei medii aritmetice simple, ponderate sau chiar a
mediei geom.

3. Care sunt deosebirile dintre

metoda entropiei
informationale si metoda energiei informationale
Entropia inf = o masura a incertitudinii, a dezorganizarii sist
Energie inf=metoda prin care se poate aprecia starea de
organizare a sistemului.
Metoda energiei inf e o metoda considerata mai apropiata de
cerintele practicii.
Spre deosebire de metoda entropiei informationale care se
bazeaza pe conceptia factorilor care asigura stabilitate si unitate in
cadrul organizatiilor , dar si a factorilor aleatori care destabilizeaza
sistemul organizational, energia informationala creste odata cu
starea de organizare a sistemului
4. Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP se
stabileste compehtorii de clasa medie sau de clienti ?
Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP
asigura satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si
minimizeaza intervalul aflat in procesare.
5. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si
MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie )
a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.),
listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe
programul master si kanban.
b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare
si control , iar ale JIT imbunatatirea continua.
c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi
pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea
sistemului, inventar redus.
d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare
acuratete, iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate.
e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e
simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban.

6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de

programare : Graficul Gannt, ciclograma si PERT-CPM.
Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de
serie mica si individuala cu scopul determinarii devansarilor
calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de
termenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt :
- gradul de detaliere redus
- posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor
perturbatori
- stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a
aborescentei produselor
Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor,
componenta cu previziunile.
PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze
timpul total de realizare a proiectului si sa se puna in evidenta
rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita
mai eficient la lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentru care
s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de
unicat unde factorii pertubatori ce actioneaza in procesele pde
productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru
a controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT.
17. In ce consta controlul cantitativ pe verticla, dar cel pe
orizontala?
Urmarirea pe orizontala are ca obiect un produs
indiferent de unitatea structurala de productie (sectie,atelier) in
care se afla .Urmarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate
structurala de productie (sectie,atelier) si o multitudine de
produse.Alegerea uneia sau alteia din cele 2 forme se face pe
baza conditiei de fabricatie (tipul de productie ,procesul
tehnologic,nomenclatura de fabricatie).

7. In ce consta unitatea metodelor MOP ?

Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator

la nivelul fiecarei functii manageriale. Astfel la nivelul fct de
programare, procesarea unor produse complexe cu cicluri
mari presupune pogramarea pe baza
metodelor
devansarilor calendaristice.
In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de
la o unitate la alta in functie de tipul de productie, procesul
de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au
caracter unitar. Astfel, functia de organizarea presupune
constituirea grupelor omogene de masini cellule flexibile
de fabricatie sau linile de productie polivalene. Coordonarea
determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor
si se calculeaza parametrii de management operational.
Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la
nivelul subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind
desemnate executatntilor cu inalta calificare.
Momentele de lansare in fabricatie se determina pe
baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar
controlul presupune verificarea datelor inscrie in programele
de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri:
programat si executat.

8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP ?In ce

consta aceasta ?
Antrenarea in procesele operationale consta in transmiterea
de catre subiectul conducator obiectului condus a sarcinilor ce
urmeaza a fi executate. Acest proces se realizeaza prin lansarea in
executie care desemneaza eleborarea, multiplicarea si difuzarea
documentelor economice care asigura declansarea executiei pe
baza datelor calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul
functiei de programare.

Obiectivele lansarii sunt:

-elaboreaza in mod esalonat in functie de programe
documentele de lansare
-contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile
prime si manopera
-minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru
procesarea documentelor economice si tehnice folosind
metoda activa
-rationalizeaza documentele economice de lansare prin
includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de
executie in continutul acestora
-promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate
pe produse informatice

9.Comparati prioritatea cu datele calendaristice in procesele

MOP. In ce conditii cele 2 marimi sunt egale
In conditii eficiente, prioritatea care desemneaza sucesiunea in
executie si nu termenele calendaristice, poate fi egala cu data
calendaristica de procesare.
Conditiile sunt urmatoarele :
- cuprinderea in durata ciclului de productie a tuturor elementelor
componente ( durata de procesare , activitati auxiliare, timp de
asteptare)
- asigurarea corelatiei dintre necesar si disponibil pe intregul
itinerariu de procesare.
Metoda prioritilor este o metod de lansare n fabricaie bazat
pe stabilirea prioritilor, cu un caracter simplu, continuu i operativ,
cu aplicabilitate larg n industria prelucrtoare, care folosete ca
element de baz prioritatea, din coninutul creia decurg toate
tehnicile i avantajele sale. Noiunea de prioritate desemneaz o
valoare ce se obine n urma parcurgerii unui algoritm sau regul e
prioritate ce se atribuie unei operaii tehnologice care se
efectueaz la un obiect. Valoarea numeric de prioritate rezult
dintr-un calcul n care sunt inclui diferii parametri care
caracterizeaz o comand, un produs sau o parte component a
acestuia, cum ar fi: valoarea comenzii, ciclurile de fabricaie,
termenul final de fabricaie, mrimea imobilizrilor de mijloace
circulante etc. Mrimile numerice sunt concretizate aplicrii
multiplicative a regulilor de prioritate.

10. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si

MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie )
a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.),
listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe
programul master si kanban.
b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare si
control , iar ale JIT imbunatatirea continua.
c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi
pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea
sistemului, inventar redus.
d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare
acuratete,iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate.
e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e
simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban.
11. Ce modalitati de corelare calendaristica si cantitativa
folositi pentru productie cu un caracter continuu. Dar pentru
cele cu un caracter discontinuu.
Pentru productie cu caracter continuu la nivelul liniilor tehnologice
pentr organziarea in timp se foloseste metoda de stabilire a
programului in lant potrivit careia variabila independenta in
raport de care se stabileste programul este linia finilizatoare care
obtine produsul finit. La nivelul fluxurilor reglementate contact
impus organizarea in timp presupune folosirea graficului circulant
al produselor in functie de operatie, masina, tact. Fluxurile cu
caracter discontinuu cu tact liber utilizeaza pentru organizarea in
timp graficul alternant pentru fiecare perioada de repetare in
executie. Corelarea cantitativa si calendaristica dintre operatii se
realizeaza prin intermediul inventarului.

12. Care sunt cerintele unei productii ritmice .

Cerinele produciei ritmice sunt:
a) producia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea
superioar a mrimii capacitii de producie (Cp), ceea ce se
poate exprima astfel: Pp tinde Cp
b) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea
programat: R > Pp
c) meninerea aceleai variaii a indicelui de ndeplinire a
programului: dR /dt=C
unde:
t = reprezint variabila timp, iar
C = 0 sau C = ax + b
n care mrimea ax + b definete dreapta de variaie a ndeplinirii
programului de producie, Ip(t).
Aceste cerine definesc o producie ritmic n condiiile
ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n situaia
depirii acestuia.
13. Perioada de repetare in executie egala cu durata ciclului
de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea
inventarului/stocului ?
DCF=R
Is=L*nL
nL= DCF/R
nL=1
Is=L
nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie
neterminata. L este marimea unui lot. Is marimea stocului.
Deci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.

14. Fie o linie de procesare cu n=20 (numar operatii). La

fiecare operatie exista un loc de munca Mj. Ce marime are
inventarul tehnologic ? Dar cel de transport ?
Stocul tehnologic al liniei este reprezentat de obiectele (piesele,
subansamble) aflate n lucru n orice moment la diferitele locuri de
munc ale liniei, inclusiv la locurile CTC. n expresie fizic,
mrimea acestora se determin dup relaia:
Stocul tehnologic (Steh)= (de la j=1 pana la n)Mj=20
Stocul de transport (Str) este reprezentat de obiectele care se afl
permanent n transport de la o operaie la alta, rolul su fiind acela
de a preveni ntreruperile de la operaiile urmtoare, n ateptarea
obiectelor de la operaia anterioar. Dac trasportul se face bucat
cu bucat, mrimea acestui stoc se determin cu relaia:
Str=Nop-1=20-1=19
unde: Nop reprezint numrul operaiilor ce se execut pe linie.
15. Perioada de repetare < decat durata ciclului de procesare a
unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului (stocul).
R<DCF
In aceasta situatie se identifica cea mai mare imobilizare a
activelor
Is=L*nL
L= Is/nL
L=Is*R/DCF
nL= DCF/R
DCF este durata ciclului de procesare
R est eperioada de repetare
Is este marimea stocului
L este marimea unui lot
nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie
neterminata

16. Subunitatea I livreaza produsele subunitatii I+1. I sufera o

cadere. Cum se poate calcula inventarul de siguranta dintre
cele 2 subunitati.
(epsilon)=ti/ Ftdi (Subunintatea i)
Si/i+1= ((L-1)(i-i+1))/i+1
i+1=ti+1/Ftdi+1
i produsul
ti timp pentru un produs
Ftdi fond de timp disponibil
Ssis = Tit/Tb
Tit reprezinta timpul mediu de intreruperi la linia furnizoare
Tb tactul liniei beneficiare
18. Enumerati cerintele unui program calendaristic MASTER
(eficient)
Cerintele programului calendaristic MASTER sunt :
- determinarea produselor programate
- cantitatile programate din fiecare produs
- prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse
programate
- termenele de livrare
- valorea productiei marfa programate
Programul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricatie
constituie o sursa de informare pentru compartimentul de
aprovizionare, cu privire la calculul necesarului de materii prime.

17. Cum se dimensioaneza marimea specifica unui lot (care

este categoria determinata in aprecierea acesteia ? care este
raportul dintre aceste si marimea lotului).
Esential in dimensionarea lotului este timpul de pregatire
incheiere care genereaza un cost de pregatire incheiere. In
cadrul acestuia se includ :
- timpul pentru eleborarea, multplicarea si difuzarea
documenelor comune de lansare in excutie
- timpul pentru asigurarea locurilor de munca cu cele necesare
fabricatiei
- timpul pentru instruierea lucrarilor sau insusirea documentelor
de executie de catre acestea
- timpul pentru relgarea utilajelor
- timpul pentru executia uneia sau mai multor piese de proba
- timpul pentru reducerea locului de munca la stadiul initial
relansarii exercitiului de munca.
In practica marimea lotului se coreleaza cu durata ciclului de
productie (DCF)
L=Is*R/DCF
R perioada de repetare
Is marimea stocului
Marimea specifica unui lot se dimensioneaza prin :
a) factorii externi intreprinderii ( realizarea unui volum de productie
intr-o perioada determinta potrivit cerintelor pietei ; nivelul si
formele de specializare si cooperare ale intreprindrii ; situatia
aprovizionarii tehnico materiale)
b) factorii interni intreprinderii( factori de natura tehnica,
organizatorica si financiara)

19. Care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de

productie ? Da-ti exemple pentru fiecare resursa.
Armonizarea resurselor cu obiectivele de productie trebuie sa
asiguare desfasurarea ritmica a fabricatiei. Pentru a realiza insa o
defalcare, care sa creeze premisele unei desfasurari ritmice a
productiei, este necesar sa se reexamineze acesta defalcare in
functie de valoarea productiei repartizata pe perioadele de
programare. Acesta presupune evaluarea productiei cu ajutorul
pretului pe unitatea de produs, astfel :
Xi=xi*Qi, in care :
Xi - reprezinta valoarea productiei in planul anual al intreprinderii
din tipul de produs
xi pretul pe unitatea de produs i
Qi cantitatea anuala planificata din tipul de produs i
21. Analizati comparativ cererea dependent cu cea
independent in procesele MOP.
In procesul MOP ,nivelul inventarului de produse aflate in
procesare si in mod deosebit al celor dintre subunitatile structurale
de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau
dependent al cererii finale sau intermediare.
Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor
pentru alte produse din care acestea fac parte.
Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta
cantitate dorita sau determinate separate.

22.Care sunt restrictiile unui probleme de ordonantare

(marimile folosite de aceasta)? Ce deficient sunt in
determinarea acestor marimi?
Marimile care sunt folosite in acest process sunt: timpul de
procesare al fiecarui produs I la nivelul fiecarui edm j (tij), termenul
final de fabricatie (tfi) sau termenul de lansare (tliv i), timpul de
asteptare a fiecarui produs inaintea procesarilor la o operatie k
(tak), timpul pt eliberarea unui produs pt a fi procesat (tei).
Ordonantarea are si anumite limite: se considera ca fiecare produs
formeaza o entitate cu un timp de procesare independent de
marimea lotului, operatiile sunt cunoscute in avans si itinerariul nu
se poate modifica, masinile sunt disponibile la momentul sosirii
produselor.
7. Comparati marimea numerica de prioritate cu regula de
prioritate
Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in
fabricatie dar nu si a momentului pe cand marimea numerica de
prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care
putem determina ordinea de lansare in fabricatie.

20. In procesul de programare calendaristica folosind

conceptul pull sau push. Explicati optiunea. Care sunt
efectele ?
In sistemul Push, produsul este impins pe parcursul
procesului de fabricatie, in loturi suficient de mari pentru a:
Satisface cererile prezente si viitoare
Compensa problemele aparute pe parcursul procesului.
Lansarea in productie se planifica pe baza comenzilor existente si
estimate.
In sistemul Pull produsul este tras pe parcursul procesului
de productie, in ritmul impus de cererea clientului; produsele finite
se realizeaza printr-o serie de stocuri tampon tactice (kanban),
care ofera control asupra stocului de productie neterminata.
Lansarea in productie se face la achizitia produselor de catre
client.
In procesul de programare calendaristica alegem sistemul pull
deoarece este un program de productie generat de cerere, iar
strategiile programarii se refera la urmarirea cererii.
Efectele acestui sistem sunt urmatoarele :
-reducerea duratei ciclului de productie
-reducerea nivelului cheltuielilor operationale( nu se mai comanda
la fel de multe materiale ca inainte, nu se mai stocheaza atat de
multe produse finite)
- imbunatatiri ale calitatii produselor (defectele nu mai sunt
multiplicate la nivel de lot de productie si sunt mai usor de
observat)
-imbunatatiri in ergonomie (cosurile cu piese sunt mai mici si mai
putin numeroase, devenind mai usor de transportat)
-imbunatatiri in ceea ce priveste siguranta proceselor

23. In practica se utilizeaza algoritmi optimali sau procedurali

(euristici) in ordonantarea executarii produselor? Motivati
optiunea.

Algoritmii de ordonantare a lansarilor in fabricatie pp

stabilirea de lansare a n produse pe unul, doua sau 3
utilaje. In cazul unui utilaj complex care necesita o durata
mai mare pentru reglaj in conditiile trecerii de executarea
unui reper pentru reglaj in conditiile trecerii de la executarea
unui reper la altul (strung automat, semiautomat, presa de
ambutisare, etc) utilizarea eficienta a acestuia impune
stabilirea unei succesiuni optime care sa duca la
minimizarea timpului total afectat activitatii de reglare a
acestuia.
Problemele generate de ordonantare este de tip n/m: n= nr
de produse care sunt procesate; m= nr de executanti
directi, lucratori, utilaje. Asupra marimii n informatiile
suplimentare sunt: termenele de eliberare pt procesare;
itinerariul tehnologic, inclusiv durata fiecarei activitati,
operatii. Asupra m, informatiile suplimentare sunt:
termenele de primire pt noi comenzi, despre vizibilitatea
acestora, nr posturilor care pot asigura prelucrarea, etc.
Algoritmii recomandati si folositi in procese sunt: A) Regula
Next-Best, aplicata in urmatoarele variante: 1) N.B. cu
origine fixa; 2) N.B. cu reducere de coloane; 3) N.B. cu
origine variabila. Se aplica in cazul unui singur utilaj (m=1)
care controleaza procesarea la nivelul unei subunitati, iar
produsele care se executa necesita timp de trecere
(pregatire- incheiere, setare de mari dimensiuni).
Modelele de ordonantare opereaza in cele mai multe
cazuri cu marimi statice care in realitate au un caract.
dinamic, datorita variabilei timp.

24. Comparati regulile de prioritate in procesul MOP (folositi

doua reguli recomandate de literature de specialitate). Care
sunt modalitatile de folosire a acestora?
Regulile de prioritate comparate sunt: primul sosit primul servit,
primul lansat in executie produsul cu cea mai mica durata de
executie. Prima regula ordoneaza produsele in functie de aparitia
acestora iar cea de-a doua in functie de durata de executie. Ele se
folosesc pt det timpului mediu petrecut de un produs in atelier si a
timpului mediu de intarziere a unui produs. Indiferent de regula
folosita timpul mediu de asteptare este acelasi. Dintre cele doua
metode se recomanda metoda a doua deoarece timpul de
intarziere este mai mic.
25. Enumerati functiile obiectiv intr-un process de odonantare.
Alegeti pe cea eficace si eficienta si motivate optiunea.
Functiile obiectiv intr un proces de ordonantare sunt:
minimizarea termenului final de executie
minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier
minimizarea avansului sau a intarzierii in executie
minimizarea timpului de alocare
26. Care sunt principiile comune ale met de control cantitativ?
Urmarirea si controlul cantitativ al productiei se poate face pe
baza de: program-grafic, documente si stocuri.
Principii comune:
a) Consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc
de munca sau alta subunitate structurala de fabricatie;
b) In raport de nivelul programat;
c) Pe acelasi raport informational (document, grafic etc.);
d) In raport de variabila de timp.

27. In ce consta fluxul informational piramidal in controlul

cantitativ?
FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii
necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati
ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor
intermediare de trecere. El este caracterizat prin continut, volum,
frecventa, calitate, directie, forma, etc. .
Circuitul informational strict al datelor cu privire la programarea
productiei cuprinde: fluxul informational descendent, care
informeaza organele operative si executantii directi asupra
sarcinilor de executat si fluxul informational ascendant care
informeaza factorii de management asupra modului cum s-au
executat sarcinile de productie. In timp ce fluxul informational
ascendent formeaza obiectul urmaririi si controlului indeplinirii
sarcinilor de productie, cel descendent, pe al programarii.
O directie importanta in organizarea urmaririi si controlului
productiei este inlocuirea sistemului orizontal de informare si
raportare cu cel pyramidal sau selective.
Ac lucru pp o selectionare atenta a info care sa permita eliminarea
celor inutile nesemnificative sau paralele care maresc inutil
volumul de date, rapesc mult timp pt culegerea, prelucrarea si
transmiterea lor si in, final, diminueaza gradul de operativitate
facand ca datele furnizate sa nu mai aiba capacitatea de a inlesni
interventia prompta a managementului operativ.

28. Ce considerati esential in manag prin exceptie in procesul

MOP. Dar in folosirea met manag. prin obiective?
Managementul prin excepie s-a impus ca urmare a sporirii
volumului informaiilor i a complexitii proceselor manageriale.
Prin aplicarea sa sunt afectate mai multe funcii ale
managementului, regsindu-se printre metodele generale ale
acestuia. Metoda pornete de la ideea c procesul de
management trebuie simplificat n aa fel nct un manager s aib
posibilitatea de a-i concentra atenia, cu precdere, asupra acelor
probleme care reclam intervenia sa determinat de nivelul
ierarhic la care se afl i s fie eliberat de problemele de rutin
care ar putea fi rezolvate de ctre subordonaii si. Esena metodei
const n modul de a defini excepiile i a reglementa funcionarea
sistemului de management pe baza lor.
Fazele metodei de management prin exceptii: masurarea,
selectia, observarea, comparatia si actiunea, pot fi considerate in
totalitate pasi ai functiei de control din orice unitate.
Managementul prin obiective se bazeaz pe determinarea
riguroas a acestora pn la nivelul executanilor, care particip
nemijlocit la stabilirea lor i pe corelarea strns a recompenselor
i a sanciunilor cu nivelul realizrii obiectivelor prestabilite.
Aceast metod a fost generat de nevoia ordonrii aciunilor
pornind de la ideea c succesul n aplicarea unei strategii de
dezvoltare a unitii depinde de corelarea obiectivelor generale ale
acesteia cu cele ale subdiviziunilor organizatorice i a intereselor
ntregului personal din unitatea economic. Prin obiective se
neleg elurile, scopurile cuantificabile pe care un manager i le
propune s le realizeze ntr-un termen stabilit, cu mijloace
precizate. Esena acestei metode const n stabilirea precis i
corect a unor obiective pentru fiecare nivel ierarhic i subdiviziune
organizatoric din unitate corelate cu obiectivele generale ale
acesteia. Fiecare manager trebuies cunoasc att obiectivele
generale ale unitii ct i cele ce revin domeniului su de
activitate (obiectivele pariale).

29.Care e var de programare agregat pura ce conduce la

cel mai mic cost?Care sunt efectele ac?Dar costul cel mai
mare?Care sunt efectele ac?
Var pura cu cel mai redus extracost este bazata pe angajari si
demiteri, este specifica ec de piata dar nu poate fi practicata decat
o per limitata de 12 saptamani, aceasta de asemenea elimina
protectia sociala si intelegerea dintre patron si lucrator.
Var bazata pe sistem de procesare mediu, fara urmarirea
cererii conduce la cel mai ridicat extracost ceea ce conduce la
actiuni nedorite in econ de piata.
Modelul general al programarii agregat se fundamenteaza pe baza
a 3 variabile principale:
Cantitatea produsa in perioada t;
Nivelul cererii de produse in perioada t;
Nivelul stocului de produse finite(inventarul) la sfarsitul
perioadei t.
Variabilele modelului implica mai multe categorii de costuri,
care au un continut tipic (le putem define extracosturi):
a) Costul de intretinere a stocului de produse finite;
b) Costul de supramunca;
c) Costul de inactivitate;
d) Costul deficitului de produse;
e) Costul angajarii si demiterii.
Raspunsul la intrebarile a si b sunt:
- a) Strategia de tip A
- b) Strategia de tip B
Intre multiplele strategii de planificare agregat, care pot fi
modelate, se evidentiaza doua strategii de baza denumite si
strategii pure, acestea fiind:

A. strategii de urmarirea cererii, unde productia trimestriala

programata este identica cu cererea estimata pt aceeasi perioada.
Aceasta se poate realiza prin:
Ore suplimentare, cand se depaseste posibilitatea de
productie, sau nefolosirea integrala a fortei de munca (timp
de inactivitate)
Anagajari sau concedieri de personal in functie de
cresteeasi respectiv, de scaderea cererii
Avantejele constau in lipsa inventarului de produse finite, cu
exceptia celor de siguranta si in acoperirea integrata a cererii in
functie de fiecare trimestru (inexistenta pierderilor din cauza
deficitului de produse)
B. Strategia de progarmare a unei productii trimestriale
constante, egala cu cererea trimestriala medie. Acesta se
realizeaza prin acoperirea cererii din stocurile de produse finite
normate in trimestrele in care productia constanta programata a
fost mai mare decat cererea , sau prin amanarea satisfacerii cererii
pt o parte sau toate produsele. In cazul in care se amana
satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele, productia
constanta programata este mai mica decat cererea iar stocurile de
produse finite formate anterior sunt insuficiente sau inexistente.
Dezavantajul consta in in faptul ca acesta strategie este
influentata de si de momentul (trimestru) in care intreprinderea
patrunde pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de
produse finite.

30. Prezentati 3 var de programare agregat care se pot aplica

in practica.Aratati contextul de aplicare a uneia dintre ele.
Cele 3 variante sunt:
a) Costul de supramunca;
b) Costul deficitului de produse;
c) Costul angajarii si demiterii.
Costul angajarii si demiterii apare atunci cand managerii
hotarasc corelarea stricta intre cerere, productia programata si
numarul de muncitori. El cuprinde cheltuielile pe care le
presupune organizare activitatii de recrutare si cheltuielile care
privesc organizarea activitatii de formare a noilor angajati, taxele
de somaj suportate de intreprindere etc.
Costul de angajare si de concediere, pe care il presupune
realizarea unei strategii, se calculeaza conform urmatoarei
formule, dupa ce s-a estimat costul trimestrial unitar (pe muncitor)
de angajare si de concediere.
Ct = ct x Nmt
Nmt = (QtS + QtD) / Qm
33. Flexibilitatea sau JIT permite prelucrarea loturilor
discrete? Argumentati raspunsul.
Loturile de marime redusa pp dezordine minima la locurile de
munca, iar aparitia unor probl de calitate se elimina prin costuri
mici de verificare, remaniere, etc., aceste loturi care asigura si
flexibilitate in procesul de programare necesita reducerea timpului
de pregatire-incheiere. Deci JIT permite prelucrarea loturilor
discrete.

31. In procesul de programare agregat, extracostul intretinerii

este o variabila constanta; ce se cuprinde in acest extracost?
Dar costul de subcontractare (al deficitului de produse) cu ce
se poate aprecia?
Extracostul total de intretinere a stocului in trimestrul t (sau
extracostul intretinerea de inventar) se calculeaza dupa cum
urmeaza:
C1 = c1t ( QSt QDt + St 1 ) , unde QSt QDt = St
C1 se determina doar daca
rezulta C1 = 0

St + St 1 > 0, altfel daca c + St 1 = 0

Elementele constitutive a acestui extracost sunt dupa cum

urmeaza:
c1t = cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs
echivalent;
QSt = productia programata in trimestrul t comform strategiei
alese;
QDt = cererea etimata in trimestrul t;
St 1 = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior;
St

= stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;

32. Ordonarea comenzilor intr-un program MASTER se poate

realize pe baza unui calcul matriceal; aceasta modalitate poate
fi inlocuita de met ELECTRE?
Stabilirea prioritilor comenzilor, n scopul ordonrii cerinelor
pieei, se face prin calcule care au la baz teoria deciziilor
multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria utilitilor, utilitatea fiind o
funcie ce ia valori n intervalul [0,1]. Plecndu-se de la considerentul
c deciziile de fabricaie se iau ntr-un mediu care implic riscul i
incertitudinea, se impune ca numrul criteriilor decizionale utilizate de
manageri s fie ct mai mare. Din mulimea acestor criterii se pot
enumera: profitul, clienii, costul, valoarea comenzilor, ncrcarea
centrelor de producie, adaptabilitatea, pieele poteniale etc.
Se stabilesc coeficienii de importan pentru fiecare criteriu (suma
acestora trebuie s fie egal cu unitatea), apoi se elaboreaz matricea
utilitilor i se determin vectorul de prioritate a comenzilor
(produselor), ale crui componente se ordoneaz n ir descresctor.
Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni
a produselor-activitati, care este de ordinul n!, la nivelul celor m
executanti , in conditiie restrictiilor tehnologice si ale respectarii
criteriilor de performanta.
Practic se pune problema unei decizii multicriteriale.
ELECTRE reprezinta o familie de metode de Analiza
Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de probleme legate
de sortare ordonantare precum si de alegere.
Metodologia ELECTRE poate fi utilizata pentru problematica
ordonantarii comenzii intrucat presupune corelarea unor seturi de
criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. Importanta unui
criteriu precum si influenta lui asupra altuia se realizeaza prin
intermediul unei functii de influenta (numita weight function de tipul
w:A R+ )
Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a
componentelor sale, cum este practic o problema de ordonantare,
metoda ELECTRE prin intermediul aparatului sau matematic poate
furniza decizia optima de adoptat.

34. In mediul / domeniul MOP exista reprogramare si nu

programare, afirma un manager de unitate structural; are
dreptate? De ce?
In sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia
produselor. Arborele motor al fabricatiei, care asigura si managementul
operational al principalelor activitati productive de baza, este programarea,
pregatirea si urmarirea productiei.
Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3
subsisteme, programare propriu-zisa, lansare si control. Ultimul subsistem
asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor ( ) fata de
standardele initiale. In aceste conditii termenul practic este de
reprogramare si nu programare.
Aceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si
proceselor de productie. Abordarea managementului operational pe baza
turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele
propuse sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma.
Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune
managementului operational este flexibilitatea.
Managerul de subunitate structurala nu are dreptate.
Afirmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului
de productie, nu se poate respecta in timp datorita multitudinilor de
schimbari ce pot surveni.
Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic
coordonator este constituit de asemenea natura incat permite actualizari
ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu
resursele de productie. Actualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori
externi unitatii. Masurile ce pot fi luate sunt de natura urgentarii,
reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma
demiterii anagajarii reevaluarii de personal.
Totodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna
desfasurare activitatii, de programe de productie proprii acestea din urma
fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui tehnologic.
O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori
externi unitatii precum va prevede si mijloacele de armonizarea a acestora
cu agrenajul proceselor efectate de intreprindere.

35. Un manager de subunit. cu productie polivalenta

(multiobiect) a det in mod riguros marimea lotului de fabricatie
si apoi frecventa de lansare in executie. A gandit corect?
Argumentati.
Liniile polivalente sau multiobiect fol in procesul organiz in timp
stabilirea urmatorilor parametrii: frecventa de lansare in executie
sau numarul de locuri lansate, marimea lotului si succesiunea de
procesare a produselor diferite ca nomenclatura dar asemanatoare
constructive si tehnologic. Pentru a putea stabili marimea lotului
trebuie cunoscuta frecventa de lansare dupa relatia: Li=Pi/nL.
(nL=frecv de lans, Pi=progr annual pt prod i).
36. Enumerati 4 domenii in care se formuleaza misiunea, ob. si
politicile MOP
Se
fol
in:
domeniul
economic,
industrial,agricol,productive,tehnologic.
Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:
strategiile de marketing.
38. Fie afirmatia Cea mai eficienta marime a lotului=1. Este
corecta?In ce cond se poate practica?
Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a
elementelor componenete (costul de pregatire-incheiere, programul
de productie generat de cerere, imobilizarea activelor circulante in
productie).
Productia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de
livrare cerute de client, determina stocuri prea mari si nu permite
detectarea defectelor intr-o faza initiala a procesului de productie.
Daca lotul de produse este egal cu unu vom putea comesura,
optimiza, evalua urmatorii factori: costul materiilor prime pe produs,
costul salarial pe produs, costul fix pe produs, costul de pregatireincheiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante.
Din aceste considerente se recomanda productia in flux continuu
(productia in loturi de un produs).

39. Prez variante ale obiectivului fundamental al MOP cand

folosim o var sau alta
Obiectivul fundamental il constituie indeplinirea prog productiei
fizice dpdv al termenelor de livrare cantitatilor si structurilor
sortimentale contractate.Realizarea obiectivului fundamental pp
indeplinirea celui principal si anume asigurarea ritmicitatii
fabricatiei, Obiectivul esential intr-un proces MO este indeplinirea
obiecti operationale dpdv calitativ, cantitativ si al termenelor de
procesare si livrare. Obiectivul care rezulta din cel esential e
asigurarea ritmicitatii sist de procesare care pp obtinerea unei
proportii dintre necesar si disponibil la niv fiecarui resurse si
perioada programata care in conditii eficiente tinde catre cifra
1.asigurarea ritmicitatii pp un alt obiectiv si anume folosirea
eficienta a sistemului productiv utilizarea maxima a bazei
informationale, folosirea superioara a fortei de munca
40. Mediul
turbulent al organizatiei reprez o variabila
dependent sau independent a procesului Mop?
Mediul turbulent al organizatiei reprezinta o variabila dependent de
procesul de productie intr-u cat in aceste conditii intreg sistemul de
programare , strategiile, prognozare si planificare agregat se
modeleaza intr-o maniera diferita luand in calcul alte conditii si
riscuri

24. Strategii de programare agregata

Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata
este identica cu cererea estimata pentru aceeasi perioada.
Poate fi realizata prin :
1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand
a. cererea depaseste posibilitatile de productie
b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa
(timp de inactivitate)
2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau
scaderea cererii
Avantaje :
- lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta
- inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse
Strategia de programare a unei productii trimestriale
constante, egala cu cererea trimestriala medie este
influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile
asupra evolutiei stocurilor de produse finite.
Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat
- se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea
stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii in cazul
abaterii fabricatiei de la marimea acesteia
- se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu
cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza greselile
de previziune in domeniul cererii
- se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli
obisnuite de productie si cheltuieli minime de :
o angajare sau demitere a lucratorilor
o de plata a timpului suplimentar lucrat
o de reorientare a personalului

25. Caracteristicile unui program calendaristic centralizator

master.
- Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu
subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor
de productie situate in amonte
- Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare
an, luna si zi lucratoare
- Urmareste stabilirea uniforma a programelor
- Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura
asamblarea finala
- Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai
apropiate de zero.
- Se transmite centrelor de productie si furnizorilor
- In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate
fi modificata ( dc cota zilnica este d 7 ore , productia este
oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore
suplimentare)
- Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip Pull ( atragere ,
preluare) - obiectele muncii s misca in sis d prod ca rasp la
cererea de la centrul op urmator
- Intocmit pe baza cererilor constante, asigura golirea munctii
centrelor de prod si furnizorilor ( exista un niv min de inventar, pt
ca prod nu e instantanee)
Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si
nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si nu economice,iar nivelul
programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect
este mai eficienta decat cea monoobiect deoarece asigura
satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de
perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea
ideala este 1.productia nivelata urmareste folosirea rationala in

cadrul unei organizatii.

26. Criterii de repartizare a sarcinilor de productie pe

executanti directi:
Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul
sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare il are modul de
repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe
executanti directi .Aceasta trebuie sa se realizeze dupa
urmatoarele criterii:
1.Crit tehnologic
2.Crit organizatoric
3.Crit economic
1.Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat
ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie cat mai mic
2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii
3.Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de
asteptare a produsului si a utilajelor pe fluxul de fabricatie sa fie cat
mai mic
27.
28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de
fabricatie se desfasoara pe baza mai multor metode care se
stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC.
Testul ABC
Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici :
Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in
care 75% dintre elementele din nomenclator corespund la 15% din
volumul productiei.
Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in
care 20% dintre elementele
din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei.
Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in
care 5% dintre elementele din nomenclator corespund la 50% din
volumul productiei.

-zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode

fundamentale pe date calendaristice (aplicam marimile numerice
de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri
si costuri mari.
-zona B componentele produselor se programeaza pe baza
de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea de lansare in
fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin
costuri si cicluri de fabricatie medii.
-zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri
scurte, se programeaza pe baza de stocuri la punctul comenzii.
29.
Metode
de
determinare
a
tipologiei
de
productie. ????????
Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand,
a celei de fabricatie, este puternic influentata de tipul de productie
existent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. Aceasta
impune determinarea tipului de productie pentru fiecare loc de
munca, atelier, sectie, pentru a allege metoda de management cea
mai eficienta.
Literatura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot
grupa in metode cantitative si metode calitativ-cantitative.
Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea
tipului de productie se refera la indicatorul numarul de obiectiveoperatie (No) ce de executa la un loc de munca. In raport cu
marimea acestui indicator, determinat in mod experimental,
sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza:
No=1 tip de productie de masa
2<No<6 tip de productie de serie mare
6<No<10- tip de productie de serie mijlocie
10<No<20 tip de productie de serie mica
No>20 tip de productie individuala.
O astfel de metodologie masoara exact tipul de productie numai in
doua cazuri:

a) Cand la un loc de munca se executa continuu unu singur

obiectiv-operatie;
b)

Cand la un loc de munca se executa mai multe obiectiveoperatii ale caror volume de munca sunt repartizate uniform
pe timpl maxim diponibil.

n afara acestor dou cazuri, n practic poate fi ntlnit i

cazul referitor la executarea pe un loc de munc a mai multor
obiecte-operaii, ale cror volume de munc sunt repartizate
neuniform n fondul su de timp maxim disponibil. n aceste situaii,
cu o mai mare frecven n practic, indicatorul numr de obiecteoperaie nu mai permite o apreciere exact a tipului de producie.
nlturarea acestor deficiene impune utilizarea unui indicator
sintetic, care, incluznd toate cazurile particulare, s permit o
caracterizare unitar a tipului de producie.
Determinarea tipului de producie se face n funcie de
limitele coeficientului tipului de producie determinat cu relaiile de
mai sus, astfel:
0,0000 Ktp < 0,2864
0,2864 Ktp < 2,5872
2,5872 Ktp < 3,3220
3,3220 Ktp < 4,3220
Ktp > 4,3220

- tip de producie de mas;

- tip de producie de serie mare;
- tip de producie de serie mijlocie;
- tip de producie de serie mic;
- tip de producie individual.

n timp, tipul de producie se poate schimba, datorit creterii

volumului de produse care deplaseaz tipul de producie spre cel de
mas,ct i datorit scderii timpilor de operaie, ca urmare a
specializrii utilajelor, introducerii tehnicilor noi, etc., care acioneaz n
sensul deplasrii tipului de producie ctre producia de serie mic.
Din acest motiv, periodic, este necesar recalcularea tipului de
producie, pentru a alege formele i metodele adecvate de organizare
a produciei i pentru a modifica utilajele, echipamentele tehnologice,
regimurile de lucru, etc.

30. Definiti lotul de fabricatie

Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de produse identice
lansate simultan in fabricatie, care se prelucreaza pe aceleasi
locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire
incheiere.
31. Factorii care influenteaza marimea lotului de fabricatie
1. factori externi intreprinderii
- realizarea unui volum de productie intr-o perioada
determinata, potrivit cerintelor pietei
- nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii
- situatia aprovizionarii tehnico-materiala
2. factori interni intreprinderii
a. actori de natura tehnica
b. factori de natura organizatorica
factori de natura financiara
32. Criterii de dimensionare a marimii optime a loturilor de
fabricatie.
Criteriu economic
Dimensionare loturilor de fabricatie dupa criteriul economic
consta in stabilirea unei astfel de marimi a lotului, denumita
marime optima, care conduce la costul unitar minim.

Criteriul tehnico-economic
Acest criteriu se utilizeaza in fabricatie acelor produse pentru
care timpul de pregatire-incheiere (unde o pondere mai mare
o are timpul de reglare a utilajelor) inregistreaza valori ridicate.
Este cazul prelucrarii produselor la masini automate si
semiautomate, cazul matritarii la prese prevazute cu matrite
complicate etc. Esenta acestui criteriu este stabilirea unor

raporturi intre timpul de pregatire-incheiere si timpul de lucru al

utilajui.
Criteriul disponibil
Determinarea marimii loturilor de fabricatie dupa acest criteriu
se aplica in cazul proceselor care necesita un timp de
pregatire-incheiere si de lansare in fabricatie rellativ redus.
Criteriul tehnologic
Marimea lotului indicate de acest criteriu este egala cu
numarul de produse prelucrate intre doua reascutiri
successive ale sculelor. Acest criteriu este folosit pentru
productia de serie mare si de masa.
Criteriul financiar
Marimea lotului este data in acest caz de un nivel acceptabil
al
mijloacelor
circulante
imobilizate
in
productia
nedeterminata. Criteriul se aplica oricarui tip de productie ,
intrepinderea stabilind prin planul sau financiar, cota de
mijloace care poate fi imobilizata, iar apoi se va determina
pentru loturile de fabricatie periodicitatea care va mentine o
cota sub cea stabilita.
Criteriul findului de timp
Utilizand acest criteriu, intreprinderea studiaza timpii de
pregatire-incheiere a fabricatiei si apoi detremina o perioada
de repetare in fabricatie suficient de mare, asigurandu-se
astfel fondul de timp necesar indeplinirii programelor de
productie. Pe baza periodicitatii se determina marimea lotului.

Se aplica produse care se fabric ape utilaje si masini cu unu

numar strict de ore de functionare.
Criteriul seriilor standard
Marimea loturilor este, in cazul acestui criteriu, este egala cu o
fractiune fixa (1/1; ; ; 1/8 etc.) din planul de productie
annual. Acest criteriu se aplica productiei repetitiva de serie
mica pentru a nu impiedica continuitatra procesului de
fabricatie.
Criteriul perioadei contabile
Marimea lotului determinata in aces caz este egala cu
cantitatea de produse ce se poate fabrica intr-o perioada
contabila ( luna, trimestru, semestru)
Criteiul periodictatii
Dimensiunea lotului data de acest criteriu este egala cu
cantitatea de produse ce se executa in intervalul de timp dat
de perioada se repetare in fabricatie. Se recomanda acest
criteriu in caul acelei productii care se livreaza si se consuma
cu o ritmicitate prestabilita.
Criteriul transferului
Loturile de fabricatie determinate pe baza creteriului
transferului se mai numesc si loturi cilcice. Un astfel de lot
poate fi prelucrat in mod succesiv la un numar de operatii
tehnologice.
Urmarind reducerea ciclului de fabricatie si, implicit,
a
produtiei nedeterminate imobilizate, este indicat ca trecerea
produselor de la o operatie la alta sa se faca inainte de

terminarea lucrarii intergale a lotului cyclic care poate trece

imediat la operatiunea urmatoare din procesul tehnilogic.

33. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie

Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie reprezinta un parametru
al managementului operational al productiei de serie care
desemneaza intervalul de timp dintre doua lansari consecutive in
fabricatie.
Avand continutul prezentat, acest parametru poate caracteriza, in
buna masura, ritmicitatea fabricatiei in cadrul productie respective.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se determina ca un
raport intre fondul de timp aferent producerii loturilor (T) si nr de
loturi (nL) : R=T/nL . Numarul de loturi se determina astfel :
nL=N/Lo, unde N-reprezinta programul anual pentru produsul
caruia ii calculam periodicitatea; si Lo- marimea optima a lotului de
fabricatie.
Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se poate afla, in raport
de marimea ciclului de fabricatie Tc, in urmatoarele situatii: a) R=Tc
, b) R>Tc, c) R<Tc.
In cazulin care programul de fabricatie este diferit de la o
perioada la alta, este necesar a se lua in calcul acel interval de
timp (T) pentru care este valabila expresia : dN/dT=0, in care N
reprezinta programul de fabricatie in cadrul perioadei T de timp;
pentru respectarea conditie , N trebuie sa fie constant in intervalul
T.
Pentru a urmari si respecta ritmicitatea fabricatiei cu ajutorul
perioadei de repetare in fabricatie, este necesar sa se stabileasca
in mod riguros momentul lansarii loturilor.

34. Documentele utilizate in lansarea in fabricatie

Modulele subsistemului de lansare in fabricatie suunt in principal
urmatoarele:
Bonuri de materiale sau fisele limita . Au ca scop stabilirea
cantitatilor de materii prime si materiale necesare executarii
articolelor cuprinse in programele de productie operative.
Informatiile de intrare necesare provin in principal din :
o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si ,
in special, din modul programul operativ, referitoare la
cantitatile programate, termenele de incepere si terminare
etc;
o Activitatea de pregatire tehnica, referitoare la
caracteristicile materiilor prime, consumuri specific pe
articole.
In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de
informatii: bonuri de materiale sau fise limita, ce curpind
informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare
exectarii programelor de productie.
Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu
scopul informarii executantilor asupra operatiilor ce urmeaza a
se executa, ale operatiilor SDV-urilor necesare formatiei de
lucru, categoria de incadrare etc.
Informatiile cu intrare porvin din :
o Modulul program operativ, referitoare la cantitatile
programate, termenele de incepere si terminare etc;

o Activitatea de pregatire tehnica referitoare la:

caracteristicile tehnice ale produselor, tehnologiei de
fabricatie etc.
In urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii fisa de
insotire si dispozitiile de lucru, cu informatii de iesire
necesare executantilor directi.
35. Obiectivele lansarii in fabricatie
Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire
la elaborarea, multiplicarea si difuzarea documntelor, in vederea
declansarii executiei sarcinilor de productie, la nivelul centrelor
efectorii (locuri de munca).
Se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective:
Stabilirea cheltuielilor normate cu material prima si manopera pe
unitatea de produs si total produse cuprinse in programele de
fabricatie;
Asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de
programare, a tuturor informatiilor necesare locurilor
de
muncapentru exectia produselor;
Rationalozarea documentatiei
executantii directi;

economice

care

circula

la

Reducerea deplasarii executantilor directi pentru procurarea si

restituirea documentatiei;
Utilizarea unor sisteme modern de lansare a produselor in
fabricatie care sa asigure reducerea costului de productie si
cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare
executiei si dimensionarii cheltuielilor de productie.

36. Algoritmi de ordonantare

Algoritm de ordonantare NEXT BEST
- NB cu origine fixa dat fiind primul reper care se executa, se
va alege urmatorul reper acela care corespunde celui mai mic
timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior
- NB cu origine variabila conform careia se va considera ca
primul reper se prelucreaza oricare dintre cele ce urmeaza a fi
fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se
procedura de la NB cu origine fixa
- NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea in cadrul
matricei a timpului minim de pe fiecare coloana si scaderea
acestuia din toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON
- se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de
prelucrare pentru un lot sau pentru intreg consumul de
productie minim pe primul utilaj
- se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie
a tuturor reperelor care se prelucreaza pe cele doua utilaje
37. Controlul calitativ
- al indeplinirii programelor de productie - consta in culegerea,
prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la
functionarea utilajelor si desfasurarea procesului de productie,
in scopul de a evidentia stadiul in care sarcinile de productie
lansate in fabricatie au fost executate
- al sarcinilor de productie reflecta concret modul in care se
executa si programeaza productia programata si lansata in
fabricatie

Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara

continuu sarcinile programate cu cele realizate.

38. Evolutia sistemului MRP

MRP are posibilitatea de a :
- planifica necesarul de materiale
- programa si controla capacitatea de productie
- planifica toate resursele utilizate de o firma
Niveluri de aplicare :
- ca un sistem de control al stocurilor
- ca un sistem de control al productiei si stocurilor
- ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru
activitati de productie si a capacitatii de productie
Detalierea MRP se fundamenteaza pe :
- programarea agregat
- programarea cererii
- comenzile firmei de la clienti
Functiile MRP:
- planul indistrial si comercial
- programul director de productie
- calculul incarcarilor globale
- calculul nevoilor dependente
- calculul incarcarilor detaliate
- urmarirea si controlul fluxului incarcarii
- controlul executiei
- buclele de reglaj