ION CREANGA POVESTEA LUI HARAP-ALB

Introducere

Ion Creanga: unul din marii clasici ai literaturii romane

Povestea lui Harap Alb: basm cult, publicat in 1877 in Convorbiri literare
Basmul cult: specie narativa ampla, numeroase personaje cu valori simbolice (confruntarea dintre
bine si rau victoria binelui), actiunea implica fabulosul, prezinta drumul maturizarii eroului,
personajele au multiple functii (antagonist, raufacator, adjuvant, furnizor) si sunt individualizate prin
atribute si limbaj, cronotop vag (illo tempore).

Cuprins

Titlul: specia literara (Povestea), numele protagonistului constructie oximoronica: harap (sclav
de culoare neagra) si alb (puritate, originea nobila)
Tema: lupta dintre bine si rau. Motive specifice: calatoria initiatica, imparatul fara urmasi,
superioritatea mezinului, cifra magica, casatoria, probele, supunerea prin viclesug.
Relatarea la persoana a III-a, narator omniscient care intervine prin comentarii sau reflectii. Modul
de expunere: Naratiunea imbinata cu dialogul si descrierea.
Coordonatele spatio-temporale: vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei.
Formula initiala: Amu cica era odata inovatia scriitorului pune povestea pe seama altcuiva fara
sa o nege, iar reperele spatiale dificultatea aventurii protagonistului: de la un capat al lumii la
celalalt (simbolic: de la imaturitate la maturitate)
Formule mediane: Si merg ei o zi, si merg 2, si merg 49 trecerea de la o secventa narativa la
alta, intretin suspansul si curiozitatea cititorului.
Formula finala: Si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca, cine se duce acolo bea si
mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda iesirea din
fabulos, reflectie asupra realitatii sociale, alta decat in lumea basmului.
Momentele subiectului: Expozitiunea (prezentarea fiilor de crai), Intriga (motivul imparatului fara
urmasi unul din cei 3 fii va fi urmasul imparatului Verde), Desfasurarea actiunii (probele la care
este supus Harap-Alb in drumul spre maturizare), Punctul culminant (demascarea Spanului si
moartea si invierea protagonistului) si Deznodamantul (casatoria cu fata de imparat)
Elemente de originalitate: caracterul atipic al eroului, fantasticul umanizat (personajele vorbesc si
se comporta asemenea taranilor din Humulesti), oralitatea limbajului (vorba ceea, locutiuni,
proverbe, regionalisme, dativul etic), umorul (portrete caricaturale, diminutive cu valoare
augmentativa) si inovarea formulei initiale.
Personajul principal: Harap-Alb
- Atipic: nu are puteri sau insusiri exceptionale dar dobandeste insusiri morale prin trecerea
probelor.
- Ipostaze (drumul initiatic):
1) Neinitiat, nu are indentitate, numit fiul craiului sau mezinul, apare in scena dupa esecul
fratilor sai, supararea tatalui provoaca autoanaliza sa: incepe a plange in inima sa. Direct
este prezentat de autor ca boboc in felul sau in trebi de-aieste sugerand naivitatea, iar
indirect este milostiv la intalnirea cu cersetoarea si nu distinge aparenta de esenta cand
respinge cu violenta calul rapciugos.
2) Sluga a Spanului, cand incalca sfatul tatalui si il accepta ca tovaras de drum ca apoi sa
primeasca o noua identitate in fantana, cea de Harap-Alb. Este curajos si priceput in probele
impuse de Span, stapan pe sine in ciuda ispitei de a se imbogati, da dovada de bunatate cand
ajuta insectele si arata ca a invatat sa distinga aparenta de esenta cand isi alege ca prieteni
personaje cu aspecte grotesti.
3) Initiat, dupa probele date de imparat si fata sa, este ucis de Span si reinviat de fata, astfel se
anuleaza juramantul in fata Spanului, primeste dreptul de a se insura cu fata si devine
imparat.

Adjuvantii: ajutoare ale tanarului, personaje fabuloase - Calul: se metamorfozeaza, vorbeste,

zboara, se regenereaza (dintr-un cal rapciugos intr-un cal frumos), este intelept, are experienta
de a-l ajuta pe protagonist, cunoaste tainele acestei lumi, intelege rolul Spanului (rau necesar nu
intervine decat in final cand il ucide), il incurajeaza pe tanar cand il invinge pe urs, este viclean si
trece de ultima proba impusa de fata de imparat, ajutandu-si stapanul sa capete statutul final.

Concluzie

G. Calinescu: Basmul reprezinta o oglindire a vietii in moduri fabuloase

Afirmatie adevarata deoarece probele prin care trece tanarul sunt echivalente incercarilor din viata
reala pentru a reusi intr-o lume in care limita dintre bine si rau este neclara.