1. Def si clasificare AH.

Se numeste amenajare hidrotehnica un ansamblu

deconstructii hidrotehnice, masini hidraulice, constr industriale,
elemente de automatizare necesare ptr utlizarea unei resurse de apa in
scopul deservirii unei folosinte. Dupa folosinta principala deservita AH
pot fi : pentru obtinere de hidroenergie, pentru transport de apa; pentru
combaterea efectelor distructive ale apei; ptr alimentary cu apa si
canalizare(AAC); ptr IF; ptr destinatii special (agreement, protective
sanitara,de piscicultura).
2. Def si clasif a constr hidro CH dupa rol si specific.
Se numeste
constr hidroteh orice structura ce face parte dintr-o amenajare a unei
resurse de apa. Dupa rol si specific CH se impart in : CH generale: de
retentie (baraj, dig); de derivatie( constr care preia apa dintr-o secriune
si o duce in alta sectiune); de descarcare/evacuare a apei; de captare a
apei; de aductiune (conducte, galerii). CH special: ptr obtinerea de
hidroenergie; transport de apa, combaterea efectelor distructive ale
apei; ptr AAC; ptr IF.
3. Def si clasif a constr hidro CH dupa clasa de importanta.
Se
numeste constr hidroteh orice structura ce face parte dintr-o amenajare
a unei resurse de apa. Dupa importanta CH special se impart in : clasa
I-importanta exceptional; clasaII- importanta mare; clasa III-imp medie;
clasa IV-imp redusa; clasa V- imp foarte redusa. Incadrarea unei CH intro clasa de imprtanta se face in baza urmatoarelor elemente: parametrul
ethnic al constructiei; functionalitatea in cadrul amenajarii(principal sau
secundara); durata de functionare pe perioada normata de viata a
amenajarii( definitive/ provizorii); categoria de importanta.
4. Caracteristicile CH. Sunt permanent in contact cu apa si se supun
actiunii fizice a apei( presiunea hidraulica), actiunii chimice a
apei(coroziunea), actiunii mecanice (erodarea) actiunii bacteriologice a
apei(aparitia de alge si ciuperci). Sunt unicat. Conditii special de
executie. Accepta posibilitatea de avarie prin p% de depasire. Modifica
esential factorii de mediu in toate componentele si in toate etapele de
viata.
5. AH. Surse de obtinere a energiei electrice. Combustibili fosili(64.7%);
hidroenergie (16,5%); nuclear (15,5%); neconventionala 3,3% din care
solara 0,18%; eoliana 1,74%; geotermala 0,28%; biomasa 1,1%.
Cererea de energie electica variaza orar, zilnic, sezonier, annual,
multiannual in functie de urmat elemente: conditiile natural si climatic;
1

standardul de viata; gradul de ocupare; pretul de vanzare; masurile de

rationalizare sau fde stimulare a economiei; gradul de utilizare al
energiei alternative; structura populatiei.
9. Elementele component ale unei AH pe un curs de apa: sursa de apa;
baraj; prize de apa; aductiune; castelul de echilibru; conducta/galerie
fortata; casa vanelor; CHE (turbine); canal de fuga; bazin de linistire.
8. utilizarea cursurilor de apa ptr obtinerea energiei electrice. E=w *Q*H;
P= w *V*H. acumulare= lucrare de gospodarire a apelor ce
regularizeaza in timp debitele. Indicatori de acumulare: - coef de
acumulare = Vutil/Wmm. Vutil- volum util; Wmm- stoc mediu
multianual. - coef de regularizare =Qreg/Qaflmm Qreg-debit
regularizat; Qalfmm- debit afluent mediu multiannual. A-coef de
utilizare apa din acumulare a= Vutilizat intr-un an/ Vutil. Vutilvolumul necesar folosintelor . Tg-> Q=Qinstalat Tu -> Q=Qmm
Tu-timpul de umplere; Tg timpul de golire.
23. AH. Potruri, clasificare.
Dpdv al asezarii geografice: maritime; fluvial. Dpdv al folosintei: civile;
militare; refugiu; urmare. Dpdv al perioadei de functionare: permanente;
sezoniere sau temporare. Dpdv al regiunii vamale: import; export; libere.
Portul este impartit in 2 zone: de apa; de uscat.
24. porturi acvatoriu: rada potrtului; bazinul potrului.
25. potruri teritoriu: Zona de operare (terminal off shore; cheu-in lungul
teritoriului; dana- perpendicular pe teritoriu); depozite; constructii
administrative; santier naval -> doc.
27. AH ptr alimentari cu apa. Elemente component ale sistemelor de
alimentare cu apa:
Captarea-constructie necesara pentru prelevarea apei din sursa.
Aductiunea- constructive de transport al apei de la sursa spre utilizator.
Statia de pompare- constructie ce gazduieste utilaje de ridicare a apei, in
functie de cotele terenului natural. Statia de tratare- constr ce gazduieste
echipamentele necesare corectarii calitatii apei natural ptr aducerea la
cerintele de calitate alre utilizatorului. Castelul de apa/ rezervorul de apaconstr de inmagazinare a apei ptrcrearea unei reserve de apa ptr
compensarea variatiilor consumului ptr un interval de timp prestabilit in
general 24h. Reteaua de distributie- system de conducte ce furnizeaza
apa consumatorilor. Bransamentele- echipamanete de conectare a
2

consumatorilor la reteaua de distributie. Apometrele- echipamente de

masurare a debitelor furnizate.

28. Tratarea apei. Tratarea apei in sistemele de alimentare cu apa

presupune urmat etape: desnisiparea- depunerea de particule cu
diametrul mai mare de 0.2mm. Coagulare suspensii- flocularea materiei
coloidale din apa bruta. Decantare- la viteze mai mici de 1-20mm/s
sendimentandu-se 80-95% din materiile in suspensie. Filtrare- limpezire,
deferizare. Dezinfectare- cu metode fizice (caldura, ultraviolet) metode
chimice (clor, ozon) metode biologice (bacterii),metode ologodinamice
(ioni de metale grele, ioni de Ag). Tratamente speciale- eliminarea
gustului , mirosului, decolorarea, eliminarea gazelor, deferizarea si
demanaganizarea, scaderea duritatii, desalinizarea, fluorizarea,
dezactivarea.
32. Armaturi de pe retea. Pe traseul retelelor de distributie se prevad
armature e tipul: vane de linie- acolo unde distant intre doua ramnificatii
depaseste 600m. vane de ramnificare- amplasate astfel incat sa se poata
izola la avarie tronsoane avand maxim 300m lungime. Vane de golire- in
punctele de cota minima ale conductelor principale. Hidranti de incendiupe conductele de serviciu, in mod special la intersectii ale strazilor
alimentate, la distante maxime de 100m, in apropierea conductelor
principale. Cismele publice- bransate la conductele de serviciu, la maxim
300m distant intre ele. Apometre de district- echipamente de masurare a
cantitatilor de apa consumatepentru suprafete de 25-30ha, denumite
districte, se monitorizeaza in camine vizibile. Apometre pe conducte
principale si de serviciu- echipamente de masurare a cantitatilor de apa
consummate pentru consumatori individuali. Ventile de aer- in punctele
de cota maxima, cu scop de evacuare aer din instalatie.
33. constructii de inmagazinare. Inmagazinarea apei se realizeaza ptr
asigurarea volumului de compensare a variatiilor de consum al apei zilnic
(24h) la care se adauga rezerva intangibila de incendiu si rezerva de apa
necesara acoperirii consumului de apa in caz de avarie. Aceste constructii
pot indeplinii simultan si functia de inmagazinarea cantitatii de apa ptr
satisfacerea nevoilor statiei de tratare, asigurarea unei reserve de apa
3

necesara aspiratiei pompelor, ruperea presiunii pe traseul aductiunii,

asigurarea timpului de punere in contact al apei cu clorul din statiile de
clorare. Constructiile de inmagazinare se caracterizeaza prin capacitate,
forma, cota fund si cota preaplin. Amplasarea acestora dicteaza solutia
constructive, care poate fi: rezervor de apa (ingropat sau semingropat)atunci cand exista inaltimi natural care domina reteaua deservita, castelul
de apa-rezervor pe inaltimi artificial( turnul castelului). In oricare sinter
situatii cota la care se afla suprafata libera a apei din constructia de
inmagazinare trebuie sa duca la asigurarea presiunii e serviciu la cel mai
defavorizat consummator.
34. Clasificarea constr de inmagazinare dupa pozitia in system. Acestea pot
fi: de trecere- amplasate intre sursa si reteaua de distributie. De
capat(tampon) amplasate la capatul aval al uneia dintre conductele
principale. Contrarezervor rezervor de capat intr-un system de alimentare
cu apa in care exista si rezervor de trecere. desen
35. Ape uzate. Apele de canalizare provin din apele restituire de
populatie, industrie, agricultura si zootehnie, transporturi, constructii si de
pe teritoriile aferente acestora. In raport cu provenienta si proprietatile
avute apa de canalizare poate fi: uzata menajera- provine din locuinte.
Uzata publica- provine din cladiri cu destinatie publica. Uzata industrialprovine din industrie, transporturi, constructii. De la unitati
agrozootehnice- provine de la grajduri garaje, ateliere. Meteorica- provine
din ploi, topirea zapezilor si ghetii. De suprafata-provine din cursuri de
apa, lacuri ,balti. Subterana provine din lucrarile de drenaj sau prin
infiltratie din panza freatica.
36. Sisteme de canalizare. Se pot realize: separativ( divisor) situatie in
care canalizarea pentru apele uzate este subterana iar apele conventional
curate sunt preluate de rigole si santuri realizate la suprafata; necesita
pante suficient de mari pentru a asigura in reteaua de ape uzate viteza
minima, iar in reteaua de ape meteorice sa poata avea sectiuni
economice. Unitar- atat apele uzate cat si cele conventional curate sunt
colectate la comun, canalizarea este subterana, are doua regimuri de
curgere, corespunzator timpului uscat si ploii; panta acestui tip de retea
4

se allege astfel incat un anumit grad de umplere cu ape uzate sa se

inregistreze viteza minima iat in timpul ploii sa nu se depaseasca viteza
maxima. Mixt- presupune combinarea sistemului unitary cu cel separativ,
infunctie de conditiile locale; sistemul separativ se utilizeaza in zonele cu
pante mari, iar cel unitary in zonele cu pante reduse si in apropierea zonei
de evacuare in emisar. Comparatiea celor 2 tipuri mari de sisteme de
canalizare. Dpdv sanitar- sistemul unitar este superior deoarece se
epureaza toate apele. Dpdv tehnic sistemul unitar presupune o singura
retea ce ocupa o suprafata mai mica si are dificultati de executie mai
mici, sistemul separativ presupune conditii hidraulice de curgere mai
bune. Dpdv economic sistemul unitary presupune o lungime de retea cu
30-40% mai mica fata de sistemul separativ,totusi implica realizarea
intregii amenajarii intr-o singura etapa ceea ce inseamna investitii mari.
37. Elementele component ale sistemului de canalizare sunt:
Camine de racord, retele de canalizare exterioara; colectoare principale si
canale secundare; deversoare; puncte obligate; statii de pompare;
straversari obstacole; statie de epurare; guri de varsare in emisar.
38. Schemele de amplasare a retelei de canalizare pot fi, in functie de
configuratia terenului, pozitionarea evacuatorilor, amplasarea si
caracteristicile emisarului, amplasarea statiei de pompare si statiei de
epurare: desene
Perpendicular direct, perpendicular indirect, longirudinal, ramnificat,
radial. In aceste retele trebuie respectata conditia de viteza dupa cum
urmeaza: viteza minima- de autocuratire ptr evitarea colamtarii
sectiunilor prin depunerea meteriei solide transportate. Viteza maxima de
eroziune, pentru evitarea distrugerii canalelor prin erodare datorita
frecarii dintre fluidul transportat si peretii conductei.
39. Sectiuni de canal. Sectiunile canalelor pot fi circulare, ovoidale,
clopot, semieliptic, clopot circular, clopot circulat inalt, clopot circular cu
cuneta, semicircular cu pereti verticali si rigola, semicircular cu pereti
verticali, dreptunghiulare, functionand indifferent de forma la grad de
umplere 0,60,8 ( in functie de dimensiuni) astfel incat viteza minima sa
fie de 0,7 m/s in cazul sistemului separativ, pe cand in system unitar
sau pentru reteaua meteorica se ia in considerare umplerea totala a
sectiunii.
40. etapele obligatorii de epurare.
5

Retinerea corpurilor si suspensiilor mari prin consstructii de tip gratare

si site;
Sedimentarea ce reprezinta retinerea particulelor aflate in suspensie si de
realizeaza prin consstructii de tip: deznisipatoare; separatoare de grasimi;
Decantarea ce reprezinta retinerea namolurilor brute, namolurilor active,
flocculate sau coagulate.
Precipitarea chimica- flocularea ce reprezinta marirea depunerilor
gravimetrice prin amestec cu saruri de aluminiu, saruri de fier, argila,
betonita in urma caruia se obtine precipitare chimica.
Prelucrarea substantelor retinute astfel: substante grosiere in gratare si
site; substante grele in deznisipatoare; grasimi in speratoare de grasimi;
namoluri proaspete in decantoare; namoluri fermentate in fose septic, bazine
de aerare; namoluri deshidratate, namoluri incinerate; fermentarea
reprezinta descompunerea substantelor organice complexe in substante mai
simple, sub actiunea bacteriilor anaerobe si aerobe, putand fi acida sau
alcalina; iazurile de namol; fosele septic.

41. Regularizari de rauri. Forma in plan.

Toate cursurile de apa dezvoltate in terenuri erodabile au un traseu ce prezinta
sinuozitati de diferite dimensiuni, datorate neregularitatilor malurilor care duc
la aparitia circulatiei transversal. Clasificarea raurilor se poate face pe baza
evolutiei in timp a traseului sau, care poate varia de la foarte lent la tendinta
accentuate de meandrare. Meandra reprezinta o sinuozitate a formei in plan
care evolueaza prin eroziunea zonelor concave, pana la aparitia unui process
de strapungere a zonei gatuite; dupa strapungere meandrarea se reia prin
cicluri successive, cu deplasare lenta spre aval a meandrelor. Nu toate
cursurile de apa ce prezinta sinuozitate sunt meandrate, in cazul albiilor
sinuoase valea fiind stabile in timp.

42. AH ptr regularizari de rauri. Sectiunea transversal. Sectiunea

transeversala este formata din albie minora si albie majora, delimitarea
facandu-se in functie de un anumit nivel characteristic sau dupa forma
sectiunii. Este intotdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul longitudinal.
Pentru dezvoltarea proceselor de albie este de interes acea parte a sectiunii
transversal denumita albie principal, cea care este inundata annual la viituri.
6

Sectiunea transversal se caracterizeaza prin latimea la nivelul suprafetei libere,

adancimea medie ca raport intre suprafata si latime la nivelul suprafetei libere.
43. AH ptr regularizari de rauri. Profilul longitudinal. Are pante descrescatoare
din amonte spre aval. Se deosebesc astfel 3 sectoare principale ale uni curs de
apa. Sector amonte- I unde se manifesta procese de eroziune datorate
capacitatii mari de transport al aluviunilor. Sector mijlociu-II unde apare starea
de echilibru in ceea ce priveste erodarea si depunerea. Sector aval-III unde
apar depuneri ale materialului aluvionar transportat si patul albiei tinde sa se
ridice, panta scazand. Profilul longitudinal pe sectoarele cu panta accentuate
are o forma parabolic cu concavitate in jos. In lungul profilului longitudinal al
unui sector de rau se intalnesc zone mai lungi cu pante mici si adancimi mari
numite adancuri, separateintre eleprin zone mai scurte cu pante masi si
adancimi mici, numite praguri. In perioadele de ape mai pragurile se
suprainalta prin depuneri iar adancurile sunt erodate, pe cand in perioadele de
ape mici procesele sunt inverse: pragurile sunt erodate iar adancurile sunt
colmatate cu depuneri. +desen

44. Lucrari temporare in albie. Sunt utilizate pe cursul mijlociu si inferior al

raului si se executa din materiale locale; dar nu pentru o durata mare de timp,
ele urmand sa fie inlocuite cu lucrari definitive similare ca effect. Aceste lucrari
pot fi permeabile sau de activare a circulatiei transversal. Lucrarile permeabile
se utilizeaza in cazul sectoarelor de rau unde se inregistreaza viteze mici de
curgeredar debite solide mari.aceste lucrari favorizeaza miicsorarea vitezei de
curgere si depunerea aluviunilor, sunt ieftine, nu duc la aparitia fenomenului de
afluiere, conduc la ridicarea fundului albiei prin depunere. Se pot executa in
urmatoarele variante constructive:
Arbori inecati- pe sectorul de v<1,50 m/s, ptr a evita eroziunea malurilor si
a favoriza colmatarea
Panouri oscilante sau fixe prinse prin articulatii la parte inferioara sau
superioara de un system de sustinere fix.
Garduri- garduri duble carora li se adauga panouri de fascine, prinse la
partea inferioara, putandu-se realize astfel traversarea de colmatare , pinteni.
Siruri de piloti.
45. Lucrarile definitive in albie sunt rezistente pe o durata mare de timp, au
raza mare de actiune, sunt elastic pentru a putea urmari deformatiile ce apar in
7

patul albiei, se confectioneaza din piatra, beton, fascine, pamant, au rolul de

dirijare a curentului si pot fi de tip:
Pinteni
Diguri de dirijare submersibila
Inchideri de albie
Traverse de colmatare
Praguri de fundare;
aparari si consolidari de maluri.
46. AH ptr indiguiri. Efecte negative: miscorarea sectiunii de curgere; cresterea
nevelului in remuu; scoaterea unor suprafete din functia de atenuare ceea ce
duce la marirea debitelor in sectiunile aval; cresterea vitezei de curgere ceea ce
duce la modificarea compunerii viiturilor cu afluentii; modificarea regimului
eroziunii si depunerilor.
47. scopul irigarii. Irigarea culturilor se face pentru:
umectare- completand deficitul de apa necesar dezvoltarii plantelor in perioada
de vegetatie.
Spalare- inlaturand din sol sarurile daunatoare dezvoltarii culturilor
Aprovizionare- inmagazinand in sol cantitatea de apa necesara culturilor
agricole inainte de perioada de vegetatie
Fertilizare- ajutand la incorporarea ingrasamintelor aplicate culturilor agricole
Termoreglabile- aparand plantele de efectele temperaturilor atmosferice
scazute.
Pigmentare- favorizand accelerarea procesului de maturare al fructelor
48. metode de udare.
Submersare- metda utilizata in cazul orezariilor situatie in care se realizeaza
incinte de cultivare prin indiguire, acestea urmand sa fie temporar inundate
Scurgerea la suprafata- metoda se utilezeaza in cazul terenurilor agricole a
caror panta nu depaseste 4%,
Aspersiunea- metoda a carei uniformitate de distribuirea apei este influentata
de vant. metoda de udare cea mai raspandita in Romania.
Picurare- metoda de udare subterana, prin interiorul unor conducte perforate
ingropate, debitul de udare variaza in functie de cultura, orificiile se pot infunda
modificand scurgerea.
49. componentele sistemului de irigare:
Captarea- priza de apa ce poate functiona gravitational sau prin pompare in
functie de pozitia sursei de apa fata de terenul ce urmeaza a fi irigat.
Aductiunea- constructive de transport al ape ice se poate realiza sub forma de
canale sau conducte, dpdv al pozitiei fata de sursa putem distinge: canal/
8

conducta magistrala de aductiune; canal/ conducta magistrala de distributie

principal/ secundar/ de sector;
Lucrari de amenajare interioara- compuse din conducte, canale , rigole, brazed,
fasii, parcele submersibile in functie de metoda de udare aleasa.
Reteaua de colectare/evacuare a apei in surplus
Constructii si instalatii anexe- stavilare, poduri, apeducte, telecomunicatii etc.
50. Reteaua de distributie este compusa din:
- canale de pamant necaptusite, avand pierderi de apa de ordinal 40%, iar
gradul de ocupare a terenului cu constructii fiind in jur de 5%
- canale de pamant captusite si jgheaburi de beton, avand pierderi de apa de
irdinul 15%, iar gradul de ocupare al terenului cu constructii fiind in jur de 3%
-conducte de joasa presiune, de pana la 2,5 daN/cm 2 , ptr suprafetele irrigate
de pana la 4000 ha
- conducte de inalta presiune, de 2,5-4 daN/cm2 ptr fuprafete irrigate mai mari
de 4000ha. Desen
51. excesul de umiditate. Excesul de umiditate dauneaza plantelor deoarece
reduce volumul de aer si impiedica circulatia si improspatarea acestuia. Dpdv
agricol se pot stabili urmatoarele stari ale solului:
Uda-apa se scruge de la sine din solul prelevat
Umeda- apa este vizibila in solul prelevat, dar nu se scurge din acesta
Jilava- apa din solul prelevat umezeste mana, dar nu este vizibila.
Excesul de umiditate la nivelul terenului variaza in functie de factorii
meteorologici, hidrologici, hidrogeologici, geomorfologici. In functie de natura
excesului de umiditate putem deosebi:
Existent permanenta in profilul de sol a unui strat acvifer freatic cu variatii de
nivel, acesta influenteaza volumul de aer din sol necesar plantelor doar daca
se afla la adancimi mai mici de 1-1,1 m
Stagnarea apei din precipitatii la suprafata solului sau deasupra orizontului
argilo-iluvial al solului
Nivelul freatic ridicat combinatcu starea apei la suprafata terenului.
In functie de nivelul la care se regaseste excesul de umiditate se pot utilize:
Lucrari de desecare, care indeparteaza excesul de apa din sol si de la
suprafata terenului
Lucrari de drenaj care indeparteaza excesul de apa din adancime.

6,7,10, 11,12,13,14,15,16,17- doar desene

9

,18 desen +teorie

,19,20,21,22,26- doar desene
29,30-desene
, 33,34,38-teorie + desen
,41-desen
,43,55,-teorie + desen
56 , 58,65, 66,67,68,69,70, 73, 74, 75, -desen
31, 63,71,80 nu le-am gasit. De la 52 pana la 79 nu am apucat sa le scriu.
Bafta!!!

10