Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manastirele Sfantului Munte Athos
Manastirele Sfantului Munte Athos
primit crestinismul din vremile cele dinti ale erei crestine, n niste conditiuni cu totul
exceptionale.
Se stie c, dup nltarea Mntuitorului la cer si pogorrea Sf. Duh asupra celor 12 Apostoli,
printre care erau si sfintele femei mironosite, n frunte cu Sf. Fecioar Maria, urmnd poruncii
Mntuitorului: Mergnd nvtati toate neamurile... si propovduiti evanghelia la toat zidirea",
Sf. apostoli au tras la sorti, care ncotro s mearg la propovduire.
In chipul acesta, s-au ornduit toti, fiecare n cte o parte a lumii. Ct despre Maica Domnului,
singur Dumnezeu, dup a Sa pronie, i-a rnduit mai nainte soarta, trimitnd pe arhanghelul
Gavriil, care i-a vestit, ca s mearg la muntele Athos, unde sunt cele mai multe Temple
pgne.
Aceasta s-a ndeplinit ntocmai, n urmtoarele mprejurri: In insula Cipru, fusese rnduit
episcop, Lazr, cel nviat a 4-a zi din morti; hirotonit de ctre apostolul Varnava, ucenicul Sf.
Ap. Pavel.
Dup un timp, oarecare, Lazr a fost cuprins de un dor nespus, de a mai vedea, odat nainte
de a-si da obstescul sfrsit pe prea Sf. Fecioar; dar stiind bine, c el nu se mai putea duce la
Ierusalim, din cauza jidovilor, carel urmreau, ca s-l ucid, a scris o epistol Maicii Domnului,
prin care o ruga, cu mult struint si cu adnc smerenie, ca s vin ea la Cipru, spre a-I
mprtsi blagoslovirea Fiului si Dumnezeului.
Maica Domnului, primind scrisoarea aceasta duioas, a rspuns Sf. Lazr, c-i va ndeplini
dorinta, numai s-i trimit o corabie n portul Iaffa, ca s o ia. Primind acest rspuns, Sf. Lazr
s-a umplut de o bucurie nespus si a trimis ndat corabia la port. Maica Domnului o astepta. Sa suit n corabie, nsotit fiind de apostolul Ioan feciorelnicul -n grija cruia o lsase
Mntuitorul - si de alti doi apostoli si s-au ndreptat cu corabia, spre insula Cipru.
Vntul ns fiind mpotriv, - dup dnmnezeiasca rnduial de sus - se pomeneste dup ctva
vreme de cltorie, la limanul lui Climent, din muntele Athos, n dreptul Mnstirii Ivirilor de
azi.
Cnd s-a apropiat corabia de trm, s-a ntmplat o minune! Toti idolii din munte au czut cu
fetele la pmnt, sfrmndu-se n mii de bucti; iar idolul Apolon, cel din vrful Athonului
rcnind groaznic, fr ornduial, ca niciodat, a strigat; Iesiti noroadelor brbati si femei, tineri
si btrni si alergati n grab, la limanul lui Climent, ca s ntmpinati pe Maica Marelui
Imprat si adevratului Dumnezeu, Iisus Hristos! Si zicnd aceste cuvinte, ndat idolul a czut
de pe vrful muntelui, mpreun cu diavolul care locuia ntr-nsul, sfrmnd coama ntreag a
muntelui si prbusindu-se n adncurile mrii.
Norodul, auzind aceasta, s-a nspimntat foarte si adunndu-se la un loc cu mic cu mare s-au
pogort n grab la limanul lui Climent, unde au ntmpinat pe prea Sf. Nsctoare de
Dumnezeu si Sf. apostoli care era cu dnsa. Fiind ea pe bordul corabiei, i-au adus cuviincioasa
cinstire si cznd i s-au nchinat, zicnd; O prea sfnt stpn, Maic pururea fecioar!
Spune-ne luminat cum ai nscut pe cel nencput?
Cum ai hrnit cu lapte din snul Tu pe cel ca hrneste toat fptuirea si cum ai tinut n Sf. Tale
brate pe cel ce tine n brate toat zidirea? " Atunci Maica Domnului, cea cu dar druit,
deschiznd gura a dezvluit norodului aceluia nselat de idoli toate tainele Fiului Su,
nvtndu-i s cread si s se boteze n numele Lui.
Si asa a crezut tot norodul si s-a botezat de la mic la mare, aducnd multumire Maicii Prea
Curate.
Maica Domnului le-a mai spus urmtoarele cuvinte: O fii luminati, ascultati. Acest loc a fost
sortit mie de ctre Fiul si Dumnezeul meu. Voi ns, nu veti mai rmne mult aici, pentru c pe
muntele acesta voi trimite brbati din toat lumea, ca s vietuiasc n curtie, dup chipul
ngerilor.
Dup aceasta, maica cea prea curat s-a suit n corabie, mpreun cu cei doi ucenici care o
nsoteau, si dnd ultimele povete norodului, binecuvntndu-l, a plecat spre insula Cipru.
Sf. Lazr, dup mult asteptare, zrind corabia apropiindu-se, mult s-a nveselit, vrsnd lacrimi
de bucurie. Si sosind corabia, Maica Domnului a povestit Sf. Lazr cum a fost rnduit s
mearg la muntele Athos, unde a adus pe tot norodul la credinta cea adevrat.
Sf. Lazr s-a bucurat mult, si lund blagostovenia cea mult dorit, corabia cu Maica Domnului
s-a ndeprtat de la trm, pornind spre Iaffa si apoi spre Ierusalim. Nu se stie sigur cnd au venit
primii monahi pe muntele Athos. Se bnuieste ns c ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si
Evanghelist Ioan (101 dup Hr.), care nsotise pe Sf. Fecioar n cltoria Sa spre Athos.
Aceast versiune voieste s ne spun c, chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat
aici sihastri din Asia mic, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratic,
contemplativ, ncepuse a se manifesta de timpuriu.
Desigur ns, c viata clugreasc de aici a luat fiint mai nti sub forma de sihstrii si de
schituri. Pe vremea mpratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau cteva
Mnstiri, care ns au fost pustiite de barbarii nvlitori. Ctre sfrsitul secolului al VIII-lea,
venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat n vis, a
gsit muntele pustiu. De aceea a trebuit s-si caute adpost ntr-o pester ntunecoas, plin de
trtoare otrvitoare, pe care numai cu rugciunea le-a alungat. Hrana sa, la nceput, a fost din
ierburi care cresteau n preajma pesterii, iar mai n urm s-a nvrednicit de hran cereasc pe
care i-o aducea ngerul Slavei, o dat la patruzeci de zile.
In a doua jumtate a sec. IX (867) vine si se aseaz la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit
prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmat de altii, asa c n scurt timp nltimile muntelui au
fost populate cu sihastrii si monahii, rvnitori dup viata ngereasc, post si rugciune de zi si
de noapte, n linistea profund a muntelui.
Vasile Macedon, mpratul bizantului (867-886) ascultnd rugmintea sihastrului Ioan
Colibasul, i drui lui si urmasilor si acest munte, care de acum nainte ncepe a se numi Sf.
MUNTE. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, l ntri si mpratul Leon Inteleptul. Pe
lng sihastrii, mai venir apoi si chinovitii, care ncepur s zideasc mnstiri.
Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care mpreun cu alti
rvnitori de viat monahiceasc, ntemeie marea mnstire Lavra, pe la anul 963.
Pentru viata sa, plin de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut n rndul
Sfintilor.
Prin secolul. al X-lea, viata monahal ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi
se retrag la mnstirile Aghiorite si intr n rndurile monahilor. Lor le urmeaz mprati, printi
si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desftrilor, trind n
singurtatea muntelui sfnt, si ducnd cu dnsii averi si odoare scumpe.
Faima despre sfintenia vietii n Sf. Munte, s-a rspndit n toat lumea. Principii tutoror
popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Srbi, Bulgari si mai ales Romnii, druiesc averi
considerabile pentru zidirea si mpodobirea mnstirilor din Sf. Munte.
0 chestie care merit s fie cercetat este si interzicerea intrrii femeilor, sau femelelor n
genere, n Sf. Munte. Dup o veche traditie, pstrat prin viu grai, se povesteste c, Plagudia,
sotia mpratului Teodosie cel mare trecnd cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a
abtut si pe la muntele Athos spre a vedea mnstirea Vatoped zidit de ctre sotul su.
Primit n port de ctre monahii a mers pn n tinda Bisericii, unde este pn astzi Icoana
Maicii Domnului numit vie. Aici auzi o voce tuntoare: Opreste-te si ntoarce-te napoi cci
eu sunt mprteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit s tulburi linistea supusilor mei ? S
stiti c de azi nainte, nici o femeie nu va mai clca pmntul sfnt al acestui munte".
Auzind aceste cuvinte, mprteasa Plagudia czut cu fata la pmnt, pocindu-se de
ndrzneala ce a avut, drui mnstirii odoare scumpe dup care a plecat la Constantinopol.
De atunci si pn azi, nici o femeie n-a mai intrat n republica monahilor a Sf. munte Athos.
Prin sec, XI-lea, Athosul si pierde caracterul de asezmnt mprtesc, curat Bizantin. Atunci
Rusii ntemeiaz aici mnnstirea lor Sf. Pantelimon, numit Rusicu, cu slujb ruseasc de pe
crti Slavonesti, pomenite nc pe la 1143.
In curnd se nfiinteaz si mnstirea Srbeasc Chilandarul, o frumoas mnstire bulgreasc
si un frumos schit romnesc: Prodromul.
In timpul imperiului Latin, ntemeiat de cruciati n anul 1204, monahii Sf. munte Athos au
nscris cea mai glorioas pagin a istoriei lor, luptnd si mrturisind, n ciuda tuturor
prigoanelor catolice, credinta drept mritoare de rsrit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au
putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe.
De atunci si pn azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin
excelent al monahismului ortodox.
CAREIA
Careia M-re greceasc numit Protatul, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorul ei
dintru nceput, a fost mpratul Constantin cel Mare (324-337). In 361 , pe vremea patriarhului
ariean Eudoxiu a fost arsa. A fost zidit ns de ctre mprati Bizantini. La nceput a fost un
schit, mai trziu avndu-se n vedere locul unde se afla, cu sfatul ntregului Sf. Munte s-a
hotrt a se socoti catedrala orasului Careia. Chiliile sunt locuintele ieromonahilor slujitori ai
administratiei centrale a Sf. Munte. In tinda bisericii se vd mormintele clugrilor martiri, care
au mrturisit credinta dreapt, contra unirii cu Roma. Deasupra mormntului ard necontenit 4
candele mari. Biserica a fost pictat de maestrul Emanuel Panselin si se ntretine de ctre
celelalte M-tiri mari ale Athosului, ca, catedral central. In vechime i-a fost nchinat M-rea
Cotroceni din Bucuresti si Sfintii 3 Ierarhi din Iasi. Biblioteca Careei este veche si foarte
bogat. Aici se afl arhiva antichittii si actele secrete ale M-rei pe care clugrii le pstreaz cu
mare grije neartndu-le la nimeni. In timpul rzboiului mondial (1914-918), englezii au silit pe
clugri s le arate aceste acte, pe care le-au fotografiat si apoi le-au napoiat. Aici se gseste si
primul tipic al Sf. Munte (targos). Are si 42 manuscrise grecesti pe pergament din sec. XII-XlVlea si multe altele. Aici se afla mormintele sfintilor martiri ucisi de Ioan Vecos in 1204 caci s-au
opus latinizarii Sfantului Munte.
Icoane
"Cucuzelia" - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit la o priveghere iar Maica
Domnului i-a spus din icoana: "Cnt-mi, Ioane, i m laud, c i eu nu te voi
lsa!"
"Econoama" - Sf. Athanasie fiind ngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau,
Maica Domnului i-a grit : "Nu te ntrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei
mnstiri " - i de atunci pn n zilele noastre mnstirea nu are econom.
"Portria" - Un turc a tras n icoana cu pistolul i al treilea glonte s-a ntors i l-a lovit pe el.
MNSTIREA VATOPED
Ctitorul ei fondator dintru inceput a fost
marele Constantin (ca multumire ca Maica
Domnului l-a scapat pe fiul ascadie de la inec)
Pe la 361-363 tot Sf. Munte a fost pustiit de
pgni, n (379-395) a fost re facut de
mpratul Teodosie-cel-mare - Iar pe la anul
860 iar a fost pradat de ctre Beduinii
Siriaci. Ctitorie veche a lui Alexandru-L
pusneanu (D-l Moldovei), care n a doua
domnie (1563-1568), drueste pe lang o cup
mare de argint si btut cu solzi de aur. ce a
but insa si d-na sa dintr'nsa, si merticul
anual de 300 galbeni rosii. In acea vreme se
aflau ca la 300 clugri n M-tire- In aceast
M-tire se gasesc multe icoane fctoare de minuni; Odoare si sf. moaste.
Brul Maicii Domnului negru se pstreaz ntr-o racl de argint. Dou cruci de la mpratul
Constantin fcute dupe modelul care i s-a aratat pe cer, nainte de a ncepe lupta cu Liciniu, se
pstreaz pe Sf. Mas. Capul Sf. Andreiu. Paharul (Jaspis) oferit de Manuel ComneanuPaleologul apoi un deget al Sf Ioan Boteztorul, mna Sf. Grigore-Decapolitul druit de d-na
Maria-lui Serban Cantacuzino si multe alte sf. moaste. Biblioteca din Vatopedi este cea mai
bogat din Sf. Munte. Pe lng crti Teologice sunt si multe manuscrise de mare valoare istoric
si arheologic. 634 manuscrise grecesti dintre care ca jumtate pe pergament, 150 cu cntri
bisericesti si o serie de manuscrise Slavonesti.
Are 10 paraclise in interior si 3 in exterior.
Icoane:
"Pantanassa" icoana
vindecatoare de cancer
si boli incurabile
"Izbavitoarea celor
deznadajduiti"
Theotokos
"Elaiovritissa"
"Izvoratoarea de mir"
a izvorat ulei pe
timpul foametei
"Vimatarissa"
In paraclisul de la
poart se afl Icoana
Maicii Domnului
fctoare de minuni,
numit ,,Portrita"
care a venit pe mare de
la Bizant.
O femeie credincioasa pe timpul
prigoanei icoanelor a ascuns aceasta icoana in
casa, dar soldatii au aflat , atunci aceasta le- dat
bani multi sa-i dea un ragaz pana a doua zi.
Atunci noaptea pe ascuns femeia a scos icoana
din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus
"Maica Domnului eu nu mai pot sa te apar.." si a
pus-o pe apa. Iar icoana a venit dreapta pe apa
pana la muntele Athos. Calugarii de la Iviron au
vazut-o si au incercat sa o scoata din apa dar nu
au reusit . Cel care a scos-o din mare a fost
monahul Gavriil care era de fapt fiul femeii din
Constantinopol.
Apoi nu puteau introduce icoana in biserica , nu
au putut-o urni de la poarta manastirii si le era
frica sa nu vina sa o ia cineva , atunci s-a auzit
glas din icoana "Nu voi ma aparati pe mine, eu
va apar pe voi!" apoi au putut-o muta.
S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va
pleca pe mare asa cum a venit.
O alta minune la aceasta icoana : un tanar n-a
primit paine de la bucatar , atunci Maica
Domnului i-a dat un galben sa-l duca bucatarului
- bucatarul si-a dat seama de unde era galbenul
respectiv si s-a cait. Uleiul de la candela acestei
icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii
Arabilor n Sf. M-te un soldat arab a lovit cu cutitul n chipul icoanei acesteia, si ndat a nceput
a curge snge. Arabul vznd minunea, s-a nfricosat si cznd la pmnt s-a pocit, s-a botezat n
legea crestineasc si s-a mbrcat n haina monahiceasc, rmnnd acolo pn la moarte. Pe
lng alte obiecte de valoare are: o evanghelie pe pergament din sec. al XIII-lea, 31 evanghelii pe
pergament din sec. XIII-XIX-lea, 45 manuscrise pe pergament cuprinznd chestiuni bisericesti
din sec. XIV-XIX-lea, 174 manuscrise cu materii profane din sec. XIX-XX-lea, dou evanghelii
pe hrtie din sec. XVII-lea, 772 manuscrise de muzic bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea. Se mai
afl multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de moaste incat in
fiecare zi la sf. Liturghie scot moastele unui sfant din ziua respectiva), snge de la Sf. apostol
Petru, o prticic din fasa Domnului, o prticic din moastele Sf. Ioan Boteztorul, mna Sf. Ioan
Gur de Aur, capul Sf. Nichita Romanul, al lui Teodor Stratilat si altii.
O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule
provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.
MNSTIREA HILANDAR
MNSTIREA DIONISIU
Aceast M-re a fost zidit de ctre
Sf. Dionisie de Corita prin 1389, de
la care s-a si numit M-rea lui
Dionisie. Locul unde s-a zidit a fost
artat ntr-un chip minunat lui
Dionisie care se sihstrea ntr-o
pester din apropiere, anume; In
toate noptile se pogora din cer o
lumin ca o stea n acel loc si sta
pn n zori de zi. Vznd aceast
artare minunat, cuviosul Dionisie
n mai multe rnduri, s-a dus si a
vestit aceasta printilor din Sf.
Munte. Acestia au cunoscut c este voia lui D-zeu s zideasc pe locul acela o sf. M-re. Dionisie
apoi a strns bani de la domnii crestini si a zidit aceast sf. M-re. Printre ctitori se afla si
mpratul Alexie de la Trapezunda (1615), iar mai trziu monahul Antonie Moldoveanul, a zidit
spitalul cu biserica Sf. doctori fr de arginti, Cosma si Damian. In anii 1512-1521, NeagoeBasarab domnul Trii Romnesti a fcut-o din nou, i-a dat avere si schitul din jud. Romanati.
MNSTIREA CUTLUMUS
Ctitorul ei fondator a fost Alexe Comneanu,
mpratul Bizantului si clugrul Calist
Cotlomuseanu (sec. IX), un arab evlavios de la
care si trage si numele. Mama acestuia, era
crestin si el nsusi devine crestin schimbndusi numele su arab, n Constantin iar din
clugrie, Calist. Mai trziu, aceast M-re a fost
jefuit, iar Vod Neagoe Basarab, Mircea cel
Btrn si Vintil Vod domnii Trii Romnesti
au refcut-o si au mpodobit-o din nou. Aici a
fost Protas, fostul mitropolit al UngroVlahiei
Hariton (1372-1380+), din care pricin se mai
numeste si M-rea Sf. Hariton. In 1766, a vietuit
aici ca simplu clugr Matei patriarhul
Alexandriei care a nzestrat-o cu avere.
Aici se afl icoana Mntuitorului si a Maicii
Domnului numit Mijlocitoarea", fctoare de
minuni. Are prticele de la diferiti sfinti: capul
Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf.
Alipie Stlpnicul precum si mna stng a lui
Grigore Teologul, Sf. Paraschevi , Sf.Anastasia
(izb. de otrava). Pe lng crti vechi de ritual si
teologie, are si manuscrise, 94 pe pergament
cuprinznd chestiuni bisericesti din sec. XXIV-lea, 300 manuscrise cu materii si muzic
bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea.
In paraclis se afla icoana Maicii Domnului
"Tare Aparatoare" (sec.XIII) - aparatoare de foc
si de frica.
MNSTIREA PANTOCRATOR
Primul ctitor al ei a fost mpratul Alexie
Comneanul, n a doua jumtate a sec. XIV. Mai
trziu din cauza cutremurului a stat mult
vreme pustie. Evlavia romneasc a renoit-o.
Banul-Gavril din Romnia si cu alti boeri
crestini au refcut-o au zugrvit-o si au
mpodobit-o frumos. Aci a vietuit clugrul
malorus Paisie-Velicicowski (+ 1794),
reorganizatorul vietei monahale din Moldova.
Tot ei trimeteau bani pentru ntretinerea
monahilor. Avea nchinat M-rea Cscioarele
(jud. Vlasca).
Odoare: Icoana Maicii Domnului zis
Gherondissa" (btrna) frumos mbrcat n
argint de ctre Filaret mitropolitul Moscovei. In
bibliotec se gsesc crti de valoare: O
evanghelie scris pe pergament foarte mrunt
cu litere aurite, de ctre, Ioan-Colibasu sec.
XIII, o psalitre cu 12 miniaturi, care se
pstreaz n sf. Altar. Tot pe perga ment foarte
vechi se gsesc 66 manuscrise cuprinznd
materii din sec. XI-XIV-lea. Sf. moaste are; Un
deget de la piciorul sf. Ioan-Boteztorul,
piciorul cu pulpa Sf. Ap. Andrei (cel dinti
chemat) si scutul sf. Mercurie, Capul sf. Ioancel-Milostiv, capul sf. Teodor Stratilat, prticele
din moastele sf. arhidiacon Stefan, a sf. Ignatie,
a sf. ap. Tit si Constantin-cel-mare.
Are 8 paraclise in interior si 7 in exterior.
Aici se afla o icoana a Maicii Domnului "Gherontisa" - cu aceasta icoana s-a intamplat
urmatoarea minune : staretul care era bolnav la
pat a trimis vorba preotului care facea liturghia
sa termine slujba mai repede si sa vina sa-l
impartaseasca . Preotul insa nu a ascultat
gandindu-se ca va mai trai pana cand va termina slujba si nu s-a grabit atunci Maica Domnului a
strigat din aceasta icoana spunandu-i sa asculte cuvantul staretului. Atunci acesta infricosat a
terminat slujba cat a putut de repede si s-a dus si l-a impartasit pe staret, dupa care staretul s-a
savarsit.
MNSTIREA XIROPOTAMU
Ctitor dintru nceput a fost mprteasa Pulheria
a Bizantului (424) si fratele ei Teodosie cel
Mic. Pe la anul 839 a fost jefuit de arabi, iar pe
la 870 s-au adunat monahii printre care a fost si
fiul mpratului Bizantin Mihail Procopie, care
mbrcnd haina monahal a luat numele de
Pavel. El a zidit din temelie toat M-rea. Dup
ctva timp Pavel s-a retras n singurtate unde a
pus nceput altei M-tiri cu numele Sf. Pavel, iar
cu timpul s-a ruinat si aceasta, iar cel care a
restaurat-o a fost clugrul Chesarie Daponte
ntre 1761-1783, cu ajutoare date de la
domnitori si boieri Munteni. In interior are 10
paraclise. Bibliotec bogat cu crti si
manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe
pergament cuprinznd diferite materii din sec.
X-XIV, 239 manuscrise cuprinznd probleme
bisericesti din sec, XVI-XVIII si altele.
Sfinte Moaste are: Bucata cea mare din lemnul
crucii Domnului mbrcat n argint, ca o palm
si ceva lungime si ca dou degete ltime se
vede si gaura cuiului ori cine o va sruta, cu
evlavie, sloboade o mireasm nespus, o cruce
din lemn sf. mpodobit cu pietre scumpe rosii,
druit de Constantin Duca domnul Trii
Romnesti, un deget al Sf. Vasile cel Mare,
capul Sf. Axentie, o bucat din moastele Sf. Salomeia, bucti din fasa si scutecele Domnului,
parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului, o bucat mare de snge de la Sf. 40
mucenici si altele.
MNSTIREA ZOGRAFU
Ctitorii ei fondatori sunt trei frati; Moise, Aron si
Ioan, din neamul mpratului Iustinian, originar
din Ohrida (Macedonia). Acesti trei frati au
sihstrit aci ntr-o desime mare de copaci,
cutnd si gsind locul au zidit M-rea de o
frumusete nespus pe la nceputul sec. X, sub
mpratul Leon cel Intelept 886-912. Nestiind ei
ce nume s-i dea, au fcut rugi fierbinti si cu post
mare, cu lacrimi s-au rugat, s le descopere
Dumnezeu ce nume s-i dea. Deci au luat o
icoan nezugrvit si punnd-o n fata bisericii sau rugat s le arate lor D-zeu n aceea icoan
chipul care s fie. Iar dup ctva vreme uitnduse ei la icoan au vzut strlucind ca un soare
luminos chipul marelui mucenic Gheorghe.
Bucurie cereasc au cuprins sufletele lor, lund-o
au pus-o n biseric unde se face minuni. Auzind
la Constantinopole, a venit un arhiereu care s-a
ndoit si punnd degetul sub ochiul drept al
chipului Sf. Gheorghe a zis: Aceasta este
zugrveal fcut cu minune? Dar vrnd s ia
mna, n-a mai putut cci degetul a rmas lipit asa
c a fost nevoie s i-l taie, care se vede si astzi
la icoan.
Pe vremuri cnd au stpnit Latinii, din ordinul
Papei de la Roma s-a fcut prpd. Apoi a fost
zidit din temelie de Stefan cel Mare domnul
Moldovei, 1502. Apoi Alexandru Voievod si
Vasile Lupu. Cantemir, i-a druit n 1698, M-rea
Cpriana (Basarabia) si M-rea Dobrvtul
(Vaslui). Mai are dou icoane fctoare de
minuni. Una din ele a fost druit de Stefan cel
Mare. A mai druit un steag care pe o parte are
icoana Sf. Gheorghe, iar pe cealalt, stema Moldovei. Sfinte moaste: Talpa Sf. Stefan cel Nou, o
parte din moastele Sf. Nichita Romanul, Sf. Ignatie si multi altii
MNSTIREA DOCHIARU
Fondatorul acestei mnstirii a fost cuviosul
Eftimie prietenul Sf. Atanasie cel Mare (1070).
Arhanghelul Mihail a descoperit unui tnr o
comoar pe metocul acestei mnstiri. Tnrul
acela a spus Egumenului ce i se artase, iar
Egumenul, a trimis mpreun cu tnrul nc alti
doi ucenici, ca s descopere comoara si s-o aduc
la mnstire. Cei doi ns au socotit c ar fi bine s
le rmn lor comoara si asa au legat o piatr mare
de grumazul tnrului aceluia si l-au azvrlit n
mare. Apoi au luat comoara si, ascunznd-o, au
spus ctre Egumenul mnstirii c n-au gsit
nimic, iar pe tnrul acela nu stie ce s-a fcut, c
au fugit fr s-l fi vzut.
Pe cnd ns tnrul era n fundul mrii si si
pierduse simtirea, i s-a artat aievea doi tineri
strlucitori la fat: erau Arhanghelul Mihail, si
Ingerul pzitor al tnrului, iar cel din urm a zis
ctre Arhanghel: Dac tu binevoiesti, Arhanghele,
scap pe acest tnr nevinovat. Tnrul ud cum
era, si cu piatra de gt s-a pomenit deodat n
mijlocul Bisericii Dochiarului unde a povestit
Egumenului ce i s-a ntmplat. Astfel ucigasii au
fost descoperiti, si siliti au adus comoara, cu care
s-a zidit mnstirea dndu-i numele de Sf.
Voievozi. Iar piatra care a fost legat de gtul
tnrului se pstreaz si astzi zidit n M-tire.
Mnstirea mai are si o icoan fctoare de
minuni, care se numeste; Grabnic, Ajuttoare"
n fata creia ard 4 candele mari de aur trimise din
Rusia. In interior mai sunt 10 paraclise. Moaste
sfinte are: prticele din trupul Sf. Haralambie, ale
Sf, Mercurie, capul Sf. Teodor si altii. Printre
ctitorii acestei mnstiri este si Alexandru
Lpusneanul, domnul Moldovei cu sotia sa.
MNSTIREA CARACALU
Ctitorul acestei M-tiri a fost Antoniu Caracal,
mprat Roman (211 dup Hr.), de la care si
trage si numele. Prdat n sec. XIII, Andronie
al II Paleologul a nzestrat-o asigurndu-i
existenta, Mai trziu (1530) a fost renoit, de
ctre Petru-Vod-Rares (Domnul Moldovei),
iar sotia sa D-na Ruxandra i-a rscumprat
metoacele n 1670. Iubitor pentru acest Sf.
lcas, Petru-Rares a trimes pe Proto Sptarul
Petru cu multi bani, poruncindu-i ca s zideasc
o Mnstire frumoas la malul mrii. Acesta
ns fiind lacom de bani ca si Iuda a zidit o
bisericut mic si s-a ntors n tar spunnd
domnitorului c a fcut cum i-a poruncit.
Domnitorul ns aflnd adevrul, s-a suprat
foarte si vroia s-i taie capul. Proto sptarul
Petru ca s-si scape viata, a promis c va
ridica M-tirea, cu cheltuiala sa, Asa a si fcut
(1534). Si ntorcndu-se n tar, cu bun
isprav, domnitorul l-a iertat, si l-a primit, cu
mare cinste. Mai trziu, nsusi domnitorul si cu
Proto-sptarul su, s-au dus la Sf. M-te, unde sau clugrit, lund el, domnitorul, numele de
Pahomie. Aci s-au svrsit amndoi, n viat
sfnta si fapte de milostenie crestineasc.
Biserica este mreat, zugrvit artistic, n stil
bizantin. Chmovie, cu peste 109 clugri; azi
64, de neam greci. In interior are si 19 paraclise. Sf, Moaste; O prticic din sfantul lemn. Capul
Sf. Apostol Bartolomeu. Degetul cel mic de la mna dreapt a sf. Ioan Boteztorul, Capul Sf.
Policarp, episcopul Smirnei. Mna stng a sf. mucenite Marina, Apoi prticele mici: De la sf.
mucenici arsi n Nicomidia; de la sf. Mercurie; de la sf. Ioan cel Milostiv; sf. Haralambie; sf.
Averchie; sf. Orest si sf. mucenic Ghedeon. Arhitectura bisericii are elemente in stil
moldovenesc. Aici se afla o icoana facatoare de minuni pictata de un necunoscut la 1540. In 1700
un incendiu a distrus toata manastirea cu exceptia icoanei (la care a ars spatele iar fata a ramas
intacta).
MNSTIREA FILOTEU
Este ctitorie veche din vremea crestinrii
Elinilor, Arabii nvlir n Sf. M-te o jefuir si
fu mult vreme pustie. A fost zidit din nou
prin osteneala clugrului Arsenie, si a
staretului Filoteiu de undesi are numele. Pe la
1070-81 a fost renoit de mpratul Bizantin,
Nichifor-Botaniatul. care a mpodobit-o cu
daruri mprtesti. In 1492 a fost restaurat de
ctre Leontius, regele Serbiei si fiul su
Alexandru. Staretul ei cuviosul Dionisie, din
Olimp, amenintat cu moartea de ctre clugri,
toti bulgarii a trebuit s se retrag. Pe la 1775 a
ars o parte din chilii, care au fost zidite de d-na
Maria-Procopoaia, din Bucuresti.
Obiecte de valoare are: 0 bucat dintr-un cui de
la crucea Domnului, druit de mpratul
Nichifor-Botaniatul si mana dreapt a Sf. Ioan
Gur-de-Aur.
Icoane:
O icoan factoare de minuni,
numit Glicofilusa (zugrvit de Sf.
Ap Luca) care pe vreme mpratul
iconoclast Teofil, a fost aruncat in
mare, unde a stat mult vreme.
Apoi a fost aruncat la mal tocmai n locul unde
pe vremuri a fost o capiste a idolilor pgnesti.
Din locul unde a fost gsit icoana a izvort
aiasm si este si astazi.
Alt icoan fctoare de minuni
care se numeste Gherontissa venit
de la Nigrita, prin minune.
are: Mna stng a Mariei Magdalena. capul Sf. Modest, capul Sf. Pavel mrturisitorul,
prticele de la Sf. Varvara, Sf. Evdochia, Sf. Trifon, Sf. Eftimie, Iacob Persul si Sf. Naum.
MNSTIREA SF. PAVEL
Intemeietorul ei este Sf. Pavel (fiu de mprat)
retras aci cu ctiva clugri n sihstrie fiind
locuri de mare liniste. Pavel a fondat M-rea si a
stat ca Egumen 45 de ani, fiind chemat la
Constantinopole pentru oarecare pricini
mprtesti, a murit pe drum, n corabie. Fiind
n vrst de 110 ani. Dup ce a ajuns corabia la
Constantinopole, crestinii Tarigrdeni, i-au luat
sf. trup si l-au ngropat cu mare cinste ca unul
ce era fiu de mprat. Mai trziu arabii au jefuito ns a fost zidit din temelie din marmur
cioplit, de Ioan Constantin Basarab si
Constantin Brncoveanu (domnul Trii
Romnesti). Stefan Vod, fiul lui Bogdan la
1501 i-a zidit aghiasmotarul, de la Brncoveanu
avea anual 4000 piastri, iar de la Banul Barbu si
Radu cte 2000 anual piastri. Neagoe Vod i-a
zidit turnul, iar Matei Basarab cu sotia sa d-na
Elena au dat sume mari de bani, nchinndu-i si
M-rea Jitianu din judetul Dolj. Iar Dabija Vod,
cu sfatul trii i-a nchinat la 1664 Februarie 19,
M-rea Todireni.
Mai are si dou icoane fctoare de minuni si o
bucat din trestia pe care i-a dat-o n mn
Mntuitorului spre batjocur Irod. Aci se afl o
cutie de argint cu darurile care le-au adus magii Domnului la Vitleem: aur, smirn si tmie, 14
bucti aur, 62 bucti smirn si tmie nsirat pe srm.
Prticele din sf. moaste de la Constantin cel Mare, Sf. Silvestru, Sf. Haralambie, Sf. Trifon,
capul Sf. Teodor Stratilat, piciorul Sf. Grigore Teologul si altii. Pe mosia acestei M-ri se mai
afl multe schituri printre care: schitul romresc Lacu cu hramul Sf. Dimitrie n care vietuiesc
ca la 70 clugri romni.
MNSTIREA STRAVRONIKITA
Stavronichita (crucea lui Nichita) numele l-a
luat de la un scluptor de cruci, cuviosul
Nichita care a fondat-o pe la 1006. Distrus de
foc, a fost renoit de ctre patriarhul
Constantinopolului Ieremia n 1520. La 1525,
Neagoe-Basarab a zidit aghiazmatarul si
paraclisul si i trimetea si bani pentru
ntretinere. Serban-Cantacuzino i-a fcut
deasemenea nbunttiri. Biserica sf.
Gheorghe a fost zidit de ctre mitropolitul
Grigorie II al Ungro-Vlahiei 1765, care s-a
svrsit aci fiind nmormntat la malul mrii,
unde a fost odat o cruce de piatr. I-a mai
fost nchinat si biserica sf. Apostoli din
Bucuresti 1765.
Icoane:
O icoan a sf. Nicolae fctoare
de minuni n urmtoarele
mprejurri: Pe la 1545, clugrii
au iesit la mare s vneze peste
pentru praznic. In loc de peste
ns, au scos afar aceast icoan si au asezato pe mal. Din locul unde a fost icoana, a
isvort aghiasm, care este si astzi. Istoricul
acestei icoane este urmtoarul: Aceast sf. icoan, nc din timpul iconoclastilor care cercnd sa
o taie cu securea; s-a fcut ca o ran n locul acela si a nceput a curge snge. Spimntndu-se
pgnii au aruncat-o n mare. Unde stnd s-a lipit n locul acela o scoic care se vede si astzi
[icoana svrsind minuni] Sf. moaste are: Mina sf. Ana, mna sf. Elefterie si cotul de la mna
sf. Vasile-cel-mare. Ale sf. doctori Cosma si Damian fr de arginti si multe altele. In bibliotec
se gsesc multe manuscrise printre care 57 pe pergament cuprinznd materii bi sericesti din sec.
XI-XIX-lea si altele.
MNSTIREA XENOFONT
Ctitorul acestei M-tiri a fost cuviosul
Xenofonte prin sec. X. Acesta fusese un
viteaz grec, care si-a svrsit viata mpreun
cu cei doi fii ai si Ioan si Arcadie, n lavra
cea mare. Amiralul Simeon Enuncul a renoito. El se fcu clugr cu trei membrii din suita
sa: Eusebiu, Candid si Ilarion. In 1285, fu
distrus de ctre unionistii Latini, dar a fost
refcut de ctre domnitorii Trii Romnesti.
Pe la 1545, a fost renoit de ctre boierii
Craioveni: Barbu Banu, Danciu Vornicu,
Prvu si Radu.
Are trei icoane fctoare de minuni foarte
frumoase. Una a Maicii Domnului creia i se
zice si Povtuitoarea", una a Sf. Gheorghe si
alta a Sf. Dimitrie.
Sfinte moaste are: o bucat din capul Sf.
mucenic Trifon. mna sf. Marina, a sf, Modest
si altele.
Biblioteca pe lng crti de valoare mai au si
cteva manuscrise dintre care 8 pe pergament
din sec. XII-XIV-lea cuprinznd chestii
bisericesti si 3 manuscrise pe pergament
cuprinznd liturghia Sf. Ioan Hrisostom.
MNSTIREA ESFIGMENU
Istoricul acestei sf. M-tiri este urmtorul: In mai
multe nopti cuviosii clugri au fost desteptati
de un zgomot cu lovituri de toac. Egumenul
mpreun cu ceilalti cuviosi au ascultat n ce
parte toac pn au aflat locul. Din acest semn
au nteles c ngerul le-a artat locul cel mai
frumos, unde au zidit M-rea. Strngnd ei
ajutoare au zidit-o pe locul unde le-a descoperit
lor ngerul, numind-o Simone" (a tocat). Asa
s-a numit mai bine da 200 ani, cnd si-a
schimbat numele n Esfigmenul (Strmtoare)
dup pozitia locului. Ctitorii ei vechi au fost
mpratul Teodosie cel Mic, cu sora sa Pulheria
si Marcian (445). Mai pe urm a fost refcut
cu ajutoare de la domnii Trii Romnesti. In
fata bisericii se vd zugrvite chipurile
patriarhului Constantinopolului Antim si a
mitropolitului Veniamin Costache. In vechime
M-rea ducea lips de ap. Egumenul Grigorie
Palama a fcut rugciuni si postiri cu lacrimi si
i s-a descoperit locul unde spnd, a izvort
ap, care curge si astzi n fata M-rei. Sunt si 9
paraclise dintre care unul pe seama romnilor.
Odoare scumpe are: o cruce de aur, cu pietre
scumpe, trimis de mprteasa Ecaterina II-a a
Rusiei si o evanghelie trimis de printul Mihail
Pavlov al Rusiei.
MNSTIREA CONSTAMONITU