TESUTUL EPITELIAL

esutul epitelial este caracterizat prin celule care au, in general forma
paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substana intercelulara, nct
sunt strns legate intre ele. In epitelii, substana intercelulara este deci o
substana cimentat.
esutul epitelial se gsete in organism, fie la suprafaa, intrnd in
alctuirea straturilor externe ale pielii, fie cptuind unele caviti ale
corpului sau ale unor organe.
In ceea ce privete originea esutului epitelial, trebuie remarcat faptul
ca el poate lua natere din oricare dintre cele trei foite germinative.
Astfel, cunoatem
1. epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic,
ependimar, plexurile coroide etc
2. . epitelii de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor
segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin,
3. . epitelii origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in
alctuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului.
Celulele esutului epitelial prezint o citoplasma densa, a crei
structura variaz cu funcia pe care o ndeplinete epiteliul respectiv. Nucleul
este bine dezvoltat si are o forma legata de forma celulei.
Dup modul de grupare a celulelor, esuturile epiteliale se pot
mprii in doua categorii :
1.- epitelii in care celulele sunt dispuse intr-un singur strat si, de
aceea, se numesc epitelii unistratificate sau epitelii simple (de
exemplu, epiteliul
bronhiilor mici);
2.- epitelii in care celulele sunt dispuse in mai multe straturi si, de
aceea, se numesc epitelii stratificate (de exemplu, epidermul).
Dup aezarea lor si dup funcia pe care o ndeplinesc, epiteliile se
mpart in patru categorii :- epitelii de acoperire,
-epitelii glandulare,
- epitelii de resorbie
- epitelii senzoriale.

EPITELIILE DE ACOPERIRE
Sunt epiteliile care acoper suprafaa corpului sau cptuesc cavitile
corpului sau ale unor organe.
Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur
strat sau in mai multe straturi, alctuind epitelii simple si epitelii stratificate.
Simplu sau stratificat, epiteliul de acoperire se sprijin pe un esut
conjuctiv numit corion, de care este separat printr-o membrana bazala, o
formaiune cu structura si grosime variabila. La partea libera, celulele
epiteliale de acoperire au o membrana ngroata numita cuticula. La unele
epitelii cuticula este prevzuta cu cili sau flageli.
1. EPITELIILE DE ACOPERIRE SIMPLE
Aceste epitelii se pot prezenta sub trei aspecte :
a. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS
In epiteliul simplu pavimentos, celulele sunt turtite, de forma unor lame
(solzi), cu contur poligonal, si sunt dispuse intr-un singur strat avnd aspectul
plcilor unui pavaj . Ele sunt aezate pe o membrana bazala care le
solidarizeaz intre ele.
Acest epiteliu este destul de rspndit in organism. El se gsete, de
exemplu, in alctuirea interna a vaselor sanguine si limfatice si a peretelui
capilarelor sanguine si limfatice si se numete, in acest caz, endoteliu
vascular ; celulele endoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos, sprijinite
pe o membrana bazala, cu suprafaa libera foarte lunecoasa care ajuta
micarea sngelui. Endoteliul vascular al capilarelor realizeaz o mare
suprafaa de schimb intre snge si spatiile intracelulare. Epiteliul simplu
pavimentos se gsete si in alctuirea membranelor seroase (pleura,
pericard, peritoneu), unde poarta numele de mezoteliu sau esut
seromembranos.
Celulele mezoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos. O membrana
seroasa este formata din doua lame de esut conjuctiv.
b. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC
In epiteliul simplu prismatic celulele au forma prismatica sau cilindrica
si sunt dispuse cu axul longitudinal perpendicular pe suprafaa epiteliului.
Acest epiteliu se gsete in tubul digestiv, de la cardie pana la rect, in
trompele uterine, in bronhiile mici si in canalele unor glande. Unele epitelii
prismatice simple sunt prevzute cu cili vibratili, cum sunt acelea din
trompele uterine.
2

c. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT
Este tot un epiteliu simplu, ale crui celule au insa forme si dimensiuni
diferite si din aceasta cauza pa stratificate Putem stabili destul de uor ca e
un epiteliu simplu, ntruct se sprijin pe membrana bazala. Un astfel de
epiteliu se gsete in trahee, in bronhiile mari, in mucoasa nazala,
respiratorie etc.
EPITELIILE DE ACOPERIRE STRATIFICATE
Dup natura stratului superficial al epiteliului celui mai deprtat de membrana
bazala, epiteliile de acoperire stratificate se pot grupa in doua categorii :
epiteliul stratificat pavimentos si epiteliul stratificat prismatic.
a. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS
Epiteliul stratificat pavimentos este format din mai multe straturi de
celule, dintre care stratul superficial, este alctuit din celule pavimentoase
(turtite). Celelalte staturi au celule cu forme diferite.
De obicei, stratul cel mai profund este un strat generator, ale crui
celule se divid tangenial si formeaz spre exterior straturi noi. El se afla
aezat pe o membrana bazala. Epiteliul stratificat pavimentos se gsete in
piele, formnd epidermul, in mucoasa bucala, esofagiana, laringiana, in
uretra, cornee etc. Pentru epiderm este caracteristic faptul ca celulele cele
mai superficiale se turtesc foarte mult si devin cornoase, desprinzndu-se de
pe suprafaa pielii, proces care se numete exfoliere (descuamare)
b. EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC
Epiteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule,
stratul superficial fiind alctuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori
prevzute cu cili. Asemenea epiteliu este puin rspndit in organism. l
gsim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin etc.
esuturile epiteliale de acoperire au rol de protecie mecanica aa cum
este, de exemplu, cazul epidermului. Pot ndeplini insa si alte roluri destul de
importante, ca, de exemplu, rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii
urinare, care mpiedica ptrunderea in organism a unor substane din urina.
EPITELIILE GLANDULARE
Epiteliile glandulare sunt formate din celule capabile sa produc
anumite substane, pe care le elimina in mediul lor nconjurtor. De obicei,
celule glandulare se grupeaz, formnd organe speciale numite glande ;
3

uneori insa, ele rmn ca celule glandulare izolate printre celulele unor
epitelii de acoperire ca, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in
epiteliul
traheei, alctuind celulele mucoase.
CELULE EXCRETOARE SI CELULE SECRETOARE
Dup felul cum funcioneaz, celulele epiteliului glandular se pot
mpari in : celule excretoare si celule secretoare. Unele celule glandulare iau
din mediul lor substane nefolositoare provenite din metabolismul celular, pe
care le elimina, fr sa le transforme ; acestea se numesc celule excretoare,
iar glandele in alctuirea crora intra asemenea celule se numesc glande
excretoare. Aa sunt, de exemplu, glandele sudoripare.
Alte celule glandulare au caracteristic faptul ca iau din snge anumite
substane, din care elaboreaz alte substane, cu totul deosebite ; acestea
poarta denumirea de celule secretoare, care formeaz glande secretoare,
cum sunt glandele digestive si glandele endocrine.
GLANDELE EXOCRINE
Glandele exocrine sau glandele cu secreie externa sunt caracterizate
prin aceea ca produsul eliminat de celulele glandulare se scurge printr-un
canal, fie afara din corp, fie intr-o cavitate a corpului. O glanda exocrina
prezint, in general, doua pri : o parte formata din celule glandulare, care
se numete adenomer si o parte formata dintr-un conduct, care se numete
canal excretor.
Dup forma adenomerului, glandele exocrine se mpart in trei
categorii : glande tubuloase, glande acinoase si glande tubuloacinoase.
A. GLANDE TUBULOASE
Sunt caracterizate printr-un adenomer de forma tubulara care se
deschide la suprafaa unui epiteliu sau se continua cu un canal excretor.
Glandele tubuloase pot fi simple sau ramificate.
Glandele tubuloase simple au adenomerul ca un tub simplu, neramificat. La
unele, adenomerul este drept (fig. 6, A), ca la glandele Lieberkuhn din
mucoasa intestinului subire. La altele, adenomerul prezint extremitatea
profunda rsucita in forma de ghem, purtnd denumirea de glomerul (fig. 6,
B); asemenea glande se numesc glande glomerate, cum sunt glandele
sudoripare.
Glandele tubuloase ramificate au adenomerul tubulos, ramificat ca la
glandele pilorice din mucoasa stomacala
4

B. GLANDELE ACINOASE
Se mai numesc si glande alveolare. Sunt caracterizate prin aceea ca
adenomerul are forma unei vezicule dispuse la extremitatea interna a unui
canal excretor, vezicula care se numete acin glandular. Dup numrul
acinilor, glandele acinoase pot fi : simple sau compuse. Glandele acinoase
simple au adenomerul format numai dintr-un singur acin glandular, a crui
cavitate se continua cu canalul excretor (fig. 7, A) ; ca exemplu de glanda
acinoasa simpla citam glandele sebacee mici. Glandele acinoase compuse
sunt caracterizate prin existenta mai multor
acini glandulari. Dup forma canalului excretor, aceste glande se mpart in :
glande acinoase compuse neramificate si glande acinoase compuse
ramificate.
Glandele acinoase compuse neramificate au un canal excretor simplu,
dar in lungul sau si la captul intern se deschid numeroi acini glandulari : ca
de exemplu citam glandele Melbomius, situate pe marginea ploapelor.
Glandele acinoase compuse ramificate au canalul excretor ramificat, fiecare
ramura terminndu-se cu un acin. Forma acinilor este variabila. ; De obicei,
acinii acestor glande au forma alungita, intermediara intre tub
si vezicula, si atunci glanda se numete tubuloacinoasa ; din aceasta
categorie citam glanda parotida si pancreasul exocrin.
GLANDELE ENDOCRINE
Glandele endocrine sau glandele cu secreie interna sunt organe
formate din celule glandulare, care produc substane numite hormoni, cu rol
foarte important in desfurarea funciilor organismului. Aceste glande se
caracterizeaz prin aceea ca nu au un canal excretor prin care hormonul sa
se scurg din glanda. In schimb, glandele endocrine au o puternica
vascularizaie, datorita creia hormonul este luat de snge, prin osmoza, si
transportat in tot organismul. Aezarea celulelor glandulare poate fi diferita.
In unele glande, aceste celule formeaz vezicule in care se vars hormonul,
de unde este luat de snge : astfel sunt dispuse celulele glandulare in glanda
tiroida. In alte glande, celulele glandulare formeaz cordoane, ca, de
exemplu, in medulosuprarenala sau grmjoare de celule, ca nite insule,
cum sunt dispuse in pancreas (insulele L angerbans).
Trebuie remarcat ca exista si celule glandulare capabile sa secrete
doua feluri de produse : un produs, care ptrunde in snge , si un alt produs
care se vars printr-un canal excretor ; acesta este cazul celulelor hepatice.
esutul glandular este foarte rspndit in organism si joaca un rol
foarte important in viata acestuia, att prin substanele de secreie, care ajuta
5

la ndeplinirea funciilor organismului, cat si prin substanele de excreie, care

sunt substane vtmtoare organismului si trebuie deci eliminate.
EPITELIILE DE RESORBTIE
In procesul de resorbie, celulele epiteliale primesc prin polul apical
diferite substane care, dup ce strbat celula, o prsesc prin polul bazal,
trecnd in interstiiile conjuctive, unde se gsesc capilarele sanguine.
Membrana polului apical se caracterizeaz prin existenta aa-numitului
platou striat. Microscopul electronic ne arata ca platoul striat este alctuit din
nite microvilozitati (microvili), care nu sunt altceva dect expansiuni
citoplasmatice. Acestea realizeaz o suprafaa enorma de absorbtie. Astfel
de epitelii ntlnim la mucoasa intestinului subire, a tubilor urinari si la
mezoteliul peritoneal.
EPITELIILE SENZORIALE
Sunt epitelii care s-au difereniat pentru a recepiona excitaii din mediul
nconjurtor. Ele sunt formate din doua feluri de celule : celule senzoriale si
celule de susinere.
1.Celulele senzoriale sunt celule epitelial care s-au difereniat
pentru a recepiona diferite informaii din mediul nconjurtor si a
determina, prin aceasta, excitaia celulelor nervoase cu care se afla in
legtura. Ele se gsesc, deci, in contact cu mediul nconjurtor si cu
celulele nervoase.
Numai in aceste condiii de dubla legtura
celulele senzoriale pot funciona. Dei au aceiai origine (ectoderma)
ca si celulele nervoase, totui se deosebesc de acestea ; in timp ce
celulele senzoriale pot recepiona excitaii, dar nu le pot conduce,
celulele nervoase pot sa conduc excitaiile din mediu, dar nu le pot
recepiona ; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se
completeaz reciproc din punct de vedere funcional.
Pentru a ndeplini aceasta funcie, celulele senzoriale s-au difereniat
din punct de vedere morfologic si structural. Celulele senzoriale s-au
specializat pentru recepionarea unor anumii excitani si intra in alctuirea
organelor de simt. Se descriu mai multe tipuri de celule senzoriale care
corespund diferitelor organe de simt :
Celulele senzoriale tactile se gsesc in ptura mucoasa a epidermului.
Celula senzoriala tactila este o celula turtita paralel cu suprafaa epidermului.
Ea este in legtura cu terminaiile nervoase intraepidermice si recepioneaz
excitaiile mecanice din mediu.
Celulele senzorial gustative se gsesc in mugurii gustativi in epiteliul
mucoasei linguale si sunt fusiforme. aceste celule sunt aezate cu o
extremitate pe membrana bazala a epiteliului, fiind nconjurata de terminaii
nervoase, iar extremitatea opusa se termina printr-un fir(cil). Celulele
6

gustative recepioneaz excitaiile provocate de anumite substane (sapide)

care se pot solubiliza. Celulele senzoriale auditive sau celulele senzoriale
fonoreceptoare aparin epiteliului din care este format organul Corti (din
urechea interna).Celula fonoreceptoare are forma de para (piriforma) si este
aezata cu extremitatea subiata spre membrana bazala, pe care n-o atinge ;
extremitatea opusa, ndreptata spre suprafaa organului Corti, este prevzuta
cu periori rigizi care sunt proemineni pe suprafaa acelui organ. Partea
subiata a celulei fonoreceptoare este nconjurata de terminaiile nervoase
ale ramurii cohleare a nervului acusticovestibular. Aceste celule sunt excitate
de anumite vibraii. Celulele senzoriale statoreceptoare se gsesc in epiteliul
petelor (maculelor) auditive din utricula si sacula, si in crestele auditive din
ampulele canalelor semicirculare. Celula statoreceptoare prezint asemnri
cu celula auditiva, fiind tot piriforma. La extremitatea libera are peri lungi, unii
intr-un mnunchi numit par acustic. Extremitatea subire este nconjurata de
terminaii ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular.
Au mai fost descrise ca celule senzoriale celulele olfactive si celulele
vizuale. Trebuie insa sa remarcam ca aceste celule nu pot fi considerate ca
celule senzoriale, pentru ca ele sunt celule nervoase.
xxxx
2.Celule de susinere. Al doilea constituent al epiteliilor senzoriale
l reprezint celulele de susinere. Acestea sunt celule epiteliale care se
gsesc intre celulele senzoriale si au rol de protecie . Epiteliile
senzoriale joaca un rol foarte important in viata organismului,
ntruct contribuie la realizarea relaiilor lui cu mediul nconjurtor.

Tesut cuboidal simplu

Vilozitate intestinala

Tesut epithelial polistratificat

Tesut scuamos stratificat

Alveola pulmonara

10