Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Administrativ Parte Generala
Drept Administrativ Parte Generala
MARIANA OPRICAN
Cuprins
Cap I
Administratia publica
--------------------------------------------Pag 5
1 Definitia si trasaturile administratiei publice
--------------------------------pag 7
2 Sensurile si sfera de cuprindere a administratiei publice
----------------pag.7
3 Definitia administratiei publice
-------------------------------------------------pag 8
4 Corelatia executiv-administratie
publica-------------------------------------pag. 8
5 Definitia dreptului administrativ---------------------------------------------pag.12
6 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------------pag. 13
Cap. I
Administratia publica
1 Definitia si trasaturile admnistratiei publice si ale dreptului admnistrativ
2 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administrtie publice- pag 2
2 Definitia administratiei publice-pag.
3 Corelatia executiv-administratie publica-pag.
5 Definitia dreptului admnistrativ6 Teste de autoevaluare
Obiective
Deprinderea lejera a notiunilor introductive in
scopul utilizarii lor pe parcursul etapelor de studiu
Asimilarea conceptului de administratie publica si
a sintagmei autoritati administrative; rolul ocupat
de acestea in sistemul statal
Relationarea notiunilor deprinse cu practica
Cap. I
Administratia publica
1 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administatie publica
Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii
publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un
anumit specific.
Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in
concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest sistem.
Astfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita
de doua mari categorii de autoritati;
a/ autoritati de natura centrala
b/autoritati autonome locale
a/ Autoritati de natura centrala ;
presedintele si guvernul
ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului
autoritati ale administratiei centrale autonome
institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor
sau altor autoritati centrale autonome
prefectul
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de
specialitate, conduse de prefect.
b/ Autoritati autonome locale;
1 Autoritati deliberative-consiliile judetene, consiliile locale
2 Autoritati executive-primarii, presedintele consiliului judetean.
3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local
sau judetean, cum ar fi societati comerciale si regii autonome de interes local sau
judetean, infiintate sau reorganizate prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale,
9
asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii sociale de drept public
ori privat.
10
Executivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si
judecatoreasca, prin care se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a
termenului. El are o sfera mult mai cuprinzatoare decat administratia publica,
incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva.
Administratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta.
Executivul presupune doua dimensiuni;
a/guvernarea care inseamna a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul
natiunii
b/administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene.
11
4 Teste de autoevaluare
1 Administratia desemneaza;
a-/n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini
administrative;
b/in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le
realizeze autoritatile publice;
c/in sens formal, organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze
autoritatile publice;
d/in sens material, functional-autoritatile publice investite cu sarcini
administrative.
2 Admnistratia publca reprezinta;
a/numai admnistratie centrala;
b/numai administratie publica locala;
c/atat admnistratie centrala cat si admnistratie publica locala.
3 Identificati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale
administratiei publice centrale;
a/Presedintele si Guvernul;
b/consiliul judetean si presedintele consiliului judetean;
c/primarul si consiliul local.
4 Identificati care dintre autoritatile urmatoare au caracter autonom;
a/consiliul local si consiliul judetean;
b/serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe
centrale de specialitate;
c/prefectul.
5 Executivul presupune;
a/numai guvernarea;
b/numai administratia;
c/guvernarea si administratia.
6 Administratia publica are urmatoarele componente;
a/executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii;
b/ executarea legii si elaborarea de acte normative;
c/executarea legii si solutionarea de litigii.
7 Administratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se
presteaza servicii publice;
a/in regim de drept public;
12
b/in regim de drept privat;
c/atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat.
13
organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala dintre
admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor
legitime, pe de alta parte.
Din continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari
Sintagma administratietrebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu,
in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonome
locale cat si agentii privati autorizati sa presteze servicii publice.
Precizam ca este vorba de o ramura a dreptului public.
Dreptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale;
1 /cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice
active anume
a/executarea legii
b/emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii, in
executarea legii ca act juridic al Parlamentului
c/prestarea de servicii publice ,in limitele legii.
2/ cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative, pe de o
parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de
alta parte.
6 Teste de autoevaluare
1 Dreptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza
14
a/numai raporturile din sfera admnistratiei publice active;
b/raporturile din sfera admnistratiei publice active si conflictuale;
c/numai raporturile din sfera admnistratiei publice conflictuale.
15
Bibliografie
Verginia Vedinas-Drept admnistrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2009
Antonie Iorgovan-Tratat de drept admnistrativ, vol. 1 si 2, editia a III a, Ed. All.
Beck, Bucuresti, 2001
Anton Trailescu-Drept admnistrativ, Ed a II a, Ed. All Beck, Bucuresti ,2005
Alexandru Negoita-Drept administrativ, Ed. Silvy, Bucuresti, 1997
Cristian Ionescu-Constitutia Romaniei, Legea de revizuire comentata si adnotata,
cu dezbateri parlamentare, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003
Legea admnistratiei publice locale 215/2001, modificata si complectata
16
1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ;
Cutuma sau obiceiul juridic
Jurisprudenta
Doctrina
Izvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ
Constitutia si legile constitutionale
Legea organica si legea ordinara
Ordonanta si hotararea de Guvern
Ordinul prefectului
Actele admnistratiei locale
Tratatele internationale
Obiective
17
18
Cutuma sau obiceiul juridic
Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta
colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic.
Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept se cer indeplinite doua conditii;
a/sa fie indelungat
b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.
Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia.
Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru
ca obiceiul sa reprezinte o norma juridica;
a/practica indelungata;
b/sentimentul unanim al caracterului obligatoriu.
In Franta se considera ca obiceiul nu poate sa joace decat un rol minim.
In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa
aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor
care participa ca aceasta folosire este legal justificata.
In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si
preater legem.
In Irlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale
dreptului.
|n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in
cazul dreptului administrativ.
|n Romania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia
dreptului civil. Astfel, potrivit art. 44, alin. 6 din Constitutie, dreptul de proprietate
obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
Art. 120 alin 1 din Constitutie reglementeaza principiile care guverneaza
admnistratia publica locala.
Principiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete
in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia
publica.
19
Totusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara
noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ.
Jurisprudenta
Reprezinta modul in care instantele interpreteaza legea.
Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. In Franta doctrina admite
ca, dintre cele trei izvoare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul
administrativ, ramane singura direct creatoare.
Doctrina franceza apreciaza ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept,
il transforma pe acesta in jurislator.
In practica, atunci cand Consiliul de Stat consacra o regula, ea este respectata. G.
Vedel afirma ca dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator.
In Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta
precedentelor.
In Belgia, jurisprudenta, cu precadere cea care apartine Consiliului de Stat este
considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ.
In Irlanda jurisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele Parlamentului din
punct de vedere al valorii ei de izvor de drept.
In Portugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se
bucura in Franta iar in Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept.
In Romania asistam, in prezent la o contributie deosebita a instanteleor de
contencios administrativ la consolidarea statului de drept.
Este posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de
contencios administrativ sa capete o pondere insemnata ca si in Franta.
Doctrina
Reprezinta literatura de specialitate.
Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are,
prin ea insasi, forta juridica obligatorie. Insa un mare numar de reguli pe care legea
sau jurisprudenta le-a transformat in drept pozitiv isi au originea in lucrarile
autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in
dezvoltarea dreptului public francez.
Potrivit autorilor francezi, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ
francez, care nu este codificat si este in mare masura jurisprudential, consta in;
20
a/a organiza acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira
solutii legislative si jurisprudentiale
b/de a divulga, de a face cunoscut dreptul prin lucrari, articole
c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul
social pe care-l urmareste, al conformitatii sale cu justitia.
Teste de autoevaluare
1 Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in;
a/izvoare materiale si formale;
b/numai izvoare materiale;
c/numai izvoare formale.
2 Izvoarele dreptului administrativ sunt;
a/numai izvoare scrise;
b/numai izvoare nescrise;
c/izvoare scrise si izvoare nescrise.
3 Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt
a/ cutuma sau obiceiul;
b/ numai cutuma si jurisprudenta;
c/ cutuma, jurisprudenta si doctrina.
4 Conditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta
norma juridica sunt;
a/ practica indelungata sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu;
b/ practica indelungata si sentimentul unanim al caracterului obligatoriu;
c/ numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu.
5 Potrivit actualei Constitutii a Romaniei, cutuma sau obiceiul juridic;
a/ nu este izvor de rang constitutional;
b/ este izvor de rang constitutional.
21
22
a/ criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi
7 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. 73. Alin. 3. lit.
a-s din Constitutie sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile
pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
8 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara,
astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte
domenii care nu fac obiect al legii organice.
b/ criteriul modului de adoptare
23
Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura
de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in
Monitorul Oficial.
Ordonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice.
In cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la chiar legiuitorul
constituant.
Ordonantele de Guvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand
reglementeaza relatiile sociale specifice acestei ramuri de drept.
B. Hotararile de Guvern
Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica.
Ele se adopta, potrivit art. 108 alin. 2 pentru organizarea executarii legilor.
Pot avea caracter normativ sau individual.
Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii
care au obligatia punerii lor in executare.
De asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial,
sub sanctiunea inexistentei.
Art. 108 alin. 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru hotararile cu
caracter militar
si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate.
Ordinul prefectului
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 340/2004 modificata si
complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in
conditiile legii.
Aceste ordine pot avea caracter normativ sau individual.
24
2/ Hotararile Consiliului local
Potrivit Legii nr. 215/2001 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale,
Consiliul local adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.
Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi
din numarul consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie.
3/ Dispozitiile primarului
Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care
primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea
caracter normativ sau individual.
Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost
communicate persoanelor interesate.
Legea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de
legalitate al prefectului, in conditiile legii.
Tratatele internationale
a/ Tratatul este izvor de drept si nu legea de ratificare a acestuia.
Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte
din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare.
Daca exista neconcordante intre tratat si Constitutie, ratificarea tratatului se poate
face numai dupa revizuirea Constitutiei.
b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile
din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la
care Romania este parte.
De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia
revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui
izvor de drept administrativ;
a/ sa fie ratificat de catre Parlament;
b/ sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv;
c/ sa reglementeze relatii sociale specifice dreptului administrativ.
25
3 Teste de autoevaluare
1/ Principalul izvor scris al dreptului il reprezinta;
a/ Constitutia;
b/ legile organice;
c/ legile ordinare.
2/ Legile constitutionale sunt;
a/ legile prin care se revizuieste Constitutia;
b/ legile prin care se suspenda Constitutia.
3/ Din punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuita, Constitutia Romaniei este;
a/ o constitutie rigida;
b/ o constitutie semirigida;
c/ o constitutie supla sau flexibila.
4/ Legea organica intervine
a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73;
b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;
c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea organica.
5/ Legea ordinara intervine;
a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73;
b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;
c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara;
d/ in domeniile care nu sunt reglementate prin lege organica.
6/ Legea organica se adopta;
a/ cu votul unanimitatii;
26
b/cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere;
c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
7/ Legea ordinara se adopta;
a/ cu votul unanimitatii;
b/ cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere;
c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
8/ In Monitorul Oficial se publica;
a/ numai legea organica;
b/ numai legea ordinara;
c/ legea organica si legea ordinara.
9/ Legea intra in vigoare;
a/ la data publicarii in Monitorul Oficial;
b/ la doua zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
c/ la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.
10/ Legile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative
atunci cand reglementeaza;
a/ domenii ce apartin ramurii de drept administrativ;
b/ domenii ce apartin unei ramuri de drept public;
c/ domenii ce apartin atat ramurii de drept administrativ cat si celei de drept
constitutional.
11/ Guvernul adopta;
a/ hotarari;
b/ decizii;
c/ ordonante.
12/ Hotararile se emit;
a/ pentru organizarea executarii legilor;
b/ in temeiul unei legi speciale de abilitare.
27
28
29
Bibliografie
Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat,, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000
Ioan Alexandru, Ivan Vasile Ivanoff, Claudia Gilia-Sisteme politico
administrative europene, Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2007
Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului, ed. Actami, Bucuresti, 1994
Radu I. Motica, Gheorghe Mihai-Teoria generala a dreptului, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2001
Verginia Vedinas-Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006
Du Pasquier-Introduction a la theorie generale et a la philosophie du droit, Sirey,
1937, Paris
Dana Apostol Tofan-Drept administrativ, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2003
Ioan Alexandru-Tratat de administratie publica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2008
Genoveva Vrabie-Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Ed. Cugetarea,
Iasi, Editia a IV a
Mihai Constsntinescu-Continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului, in Revista
Dreptul,nr. 8/1998
Constitutia Romaniei, revizuita si republicata
Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001, modificata si
complectata
Augustin Fuerea-Drept comunitar European, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003
Jean-Luc Sauron-Ladministration francaise et l Union europeenne, La
documentation Francaise, Paris, 2000
30
31
Obiective
- necesitatea dobandirii cunostintelor care stau la
baza cunoasterii dreptului administrativ
- folosirea acestor notiuni pe parcursul etapelor de
studiu
32
In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul
altor norme de drept, fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza
adoptarea si aplicarea normei.
33
Deoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept
scop realizarea binelui public, este clar ca dispozitia normei de drept administrativ
va fi imperativa, categorica.
Sunt cunoscute trei categorii de dispozitii;
a/ dispozitii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de
drept, ex. Obligatia de a amenaja spatiile verzi;
b/ dispozitii prohibitive, prin care se interzice o anumita conduita subiectului de
drept, ex. De a nu depasi viteza legala, in cazul conducatorilor auto;
c/ dispozitii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la
alegerea subiectului de drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga
Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem
sa identificam atat dispozitii onerative, prohibitive sau permisive.
34
norme cuprinse
norme cuprinse
norme cuprinse
norme cuprinse
specialitate;
norme cuprinse
in
in
in
in
Constitutie;
legi organice si ordinare;
Ordonante de Guvern;
Hotarari de Guvern si acte ale autoritatilor centrale de
35
Problema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie
o problema care preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in
ultimii ani state ca Germania, Grecia, Polonia si-au elaborate coduri in
domeniul procedurii administrative.
Ceea ce este denumit cod administrativ, reprezinta o culegere de acte
normative aplicabile administratiei publice.
Codul are forta juridica a unei legi, neputand fi insa conceput ca o lege
obisnuita-el trebuie sa reflecte structura interna a ramurii de drept
respective.
Dificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ
ar consta in;
diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect
de reglementare al dreptului administrativ;
numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguli
administrative;
multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei;
specificul administratiei publice, aflata intr-o schimbare, transformare.
36
4 Teste de autoevaluare
1/ Elementele structurii normei de drept administrative sunt;
a/ ipoteza si dispozitia;
b/ dispozitia si sanctiunea;
c/ ipoteza, dispozitia, sanctiunea.
2/ Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la;
a/ imprejurarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma juridica, subiectele de
drept;
b/ drepturile si obligatiile partilor;
c/ consecintele nerespectarii normei.
3/ Ipotezele normelor de dept administrativ pot fi;
a/ numai cu caracter absolut determinat;
b/ numai cu caracter relativ determinat;
c/atat cu caracter absolut determinat cat si cu caracter relativ determinat.
4/ Dispozitiile normelor de drept administrativ pot fi;
a/ numai imperative si prohibitive;
b/ numai prohibitive si permisive;
c/ imperative, prohibitive si permisive.
37
5/ Din punct de vedere al temeiului obiectiv, sanctiunile normelor de drept
administrativ sunt;
a/ numai sanctiuni disciplinare;
b/ numai sanctiuni contraventionale;
c/ sanctiuni disciplinare, contraventionale si patrimoniale.
6/ Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot
fi;
a/ numai cu caracter general;
b/ numai cu caracter special;
c/ atat cu caracter general cat si cu caracter special
38
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Nicolae Popa- Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994
Radu Stancu- Norma juridica, Ed. Tempus, 2002
Valentin Prisacaru-Tratat de drept administrative, Ed. All, Bucuresti, 1996
Ioan Santal-Codificarea administrativa, cerinta a statului de drept si a integrarii
europene a Romaniei, art. cit. pag. 59
Liliana Visan- Necesitatea codificarii normelor de procedura administrativa, in
Revista de drept public nr. 1/2005, pag. 52
39
40
Obiective
-cunoasterea exacta a notiunii de raport de drept
administrativ
- a tipurilor de raporturi existente in dreptul
administrative
- folosirea acestor notiuni in scopul deprinderii
usoare a continutul din capitolul urmator
41
Casificare
Trasaturi
42
1/ din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod
obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate fi;
a/ statul, prin organelle sale;
b/ unitatile administrative teritoriale;
c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 52
din Constitutie;
d/ stabilimente publice si de utilitate publica.
2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile
partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei;
3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita
partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt
raporturi de putere.
In ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite
trasaturi specifice;
a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123
din Constitutie, alin. 5 si Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia
prefectului;
b/ nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului;
c/ ele se stabilesc intre Guvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative
autonome.
43
5 Teste de autoevaluare
1/ Potrivit sistemului constitutional si legal actual, se identifica urmtoarele categorii
de raporturi de drept administrativ;
a/ raporturi de subordonare, colaborare si tutela administrativa;
b/ raporturi de subordonare;
c/ raporturi de colaborare.
2/ Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ
poate fi;
a/ statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a
administratiei publice sau o alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica;
b/ persoana fizica;
c/ persoana juridica.
3/ Tutela administrativa este reglementata de ;
a/ art. 122 alin. 4 din Constitutie;
b/ art. 123 alin. 5 din Constitutie;
4/ Raporturile de tutela administrativa se nasc din;
a/ lege;
b/ conventia partilor.
44
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Nicolae Popa- Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994
Jean Rivero , Jean Waline- Droit administrative, 18 edition, Precis, Dalloz, 2000
Antoni Iorgovan-Tratat de drept administrativ, ed. All Beck, Bucuresti,2005
Rene Chapus- Droit administratif general, Tome, Paris, 1992
Constitutia Romaniei, revizuita
45
46
Obiective
-importanta deosebita pe care o prezinta, pentru
studiul acestei ramuri de drept insusirea temeinica
a notiunii de act administrativ
- fundamentarea acestor notiuni
- interesul acordat acestei notiuni in insasi
intelegerea dreptului administrativ si a rolului sau
practic
47
48
c/ actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica;
Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de
operatiile administrative si alte fapte materiale.
Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta
concretizarea unei singure vointe juridice, anume a autoritatii emitente.
Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu
participarea mai multor persoane. Ex. Actele adoptate de organele colegialeGuvern, consilii locale, consilii judetene.
Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in
comun, de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor
emise cu acordul , confirmarea sau autorizarea altei autoritati.
In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai
multe vointe juridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in
conditiile legii a unei singure vointe juridice.
Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la
cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce
priveste emiterea actului.
Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar
o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului.
d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica;
De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din
oficiu.
Principiul executio ex officio semnifica calitatea actului administrativ de a fi
executoriu prin el insusi, nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa
constituie titlu executoriu.
e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de
contencios administrativ;
Prin art. 52 si 126 alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin
Legea nr. 554/2004 a fost dezvoltat.
Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase
controlului de legalitate prevazut de Legea 554/2004- asa numitele fine de
neprimire.
49
De asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei
publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al
instantelor de contencios administrativ.
f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte
autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sa
presteze anumite servicii publice.
Deosebim;
acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei
publice;
acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau
structuri autorizate de autoritatile administrative.
g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si
obligatii correlative.
Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a
produe efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a
statului.
2 Clasificarea actelor administrative
Criterii de clasificare;
a/ Dupa organul de la care emana;
acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale;
acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative;
acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite
servicii publice.
b/ dupa intinderea efectelor juridice;
acte administrative normative;
Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui
numar nedeterminat de personae.
Acte administrative individuale.
Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept
determinat.
Actele administrative individuale se clasifica, la randul lor in;
Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se
adreseaza ,ex. Autorizatii
50
Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept
determinat, ex. Diplome, premise, certificate.
Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex.
Procese verbale contraventionale.
Acte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau
institutii publice.
Definitia legalitatii
Legalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamentalConstitutia-, cu legea ca act juridic al Parlamentului, cu toate celelalte acte
normative care au o forta juridica superioara.
Definitia oportunitatii
51
Prin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o
acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul
concret, pe cea mai in masura de a servi interesul public.
4 Forma actului administrativ
Conceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul
de asezare al elementelor din care se compune.
De regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa.
Trebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale.
Actele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si
forma orala. Ex. avertismentul.
In majoritatea cazurilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma
scrisa,
avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor.
In cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma
scrisa.
Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele
Guvernului, actele administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter
normative sau individual, se publica in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei
lor.
Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta
publica fie prin afisare, publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin
comunicare.
Forma scrisa este necesara deoarece se impune;
a/ necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului;
b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de
eventualele vicii de legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea
actului legal emis;
c/ necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu;
d/ realizarea rolului educativ al actului aministrativ emis.
Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fiind impusa ad
validitatem si nu ad probationem.
Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului.
52
In ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motiveaza
intotdeauna.
Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, Hotararile de
Guvern cu caracter individual.
5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative
Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. Ex. primarul emite
dispozitii, prefectul emite ordine.
Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. Ex. Guvernul
adopta ordonante, consiliul local sau cel judetean adopta hotarari.
Identificam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care
intervin;
a/ forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului;
b/ forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului;
c/ forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului.
Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau
adoptarii actului.
In cadrul acestora o importanta mai mare o au avizele si acordul prealabil.
Avizele-Definitie
Clasificare
53
2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea
obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu;
c/ Avize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor
obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al
respectarii lor.
Intre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele
asemanari;
Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter
unilateral;
Daca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este
facuta in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii,
avizele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte. Avizele nu produc prin
ele insele efecte juridice, nu modifica realitatea juridica existenta.
Rolul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a
intari legalitatea acestuia.
Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de
autoritati.
Acordul-definitie
Prealabil;
Concomitent;
Ulterior emiterii actului administrativ.
54
Nefiind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine
statatoare in contenciosul administrativ.
55
Actul administrativ este executoriu prin el insusi.
7 Efectele juridice ale actelor administrative
In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei
aspecte;
a/ momentul de la care incep sa se produca;
b/ intinderea efectelor juridice;
c/ incetarea acestor efecte juridice.
a/ Momentul de la care actul incepe sa produca efecte juridice
Daca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte
juridice din momentul adoptarii sale.
Pentru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului,
daca este un act normativ sau individual.
Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale
de la data comunicarii lor. Totusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa
categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care Constitutia prevede
obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.
Deci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din
momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.
De la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza;
56
b/ Intinderea efectelor juridice
Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar
si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal.
Actele cu caracter individual, produc, de regula, efecte juridice pentru dreptul
administrativ, dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept.
Ex. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil.
c/ Incetarea producerii de efecte juridice
Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din
vigoare a sa.
Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;
Suspendarea
Suspendarea
Suspendarea
Suspendarea
dispusa
dispusa
dispusa
dispusa
de
de
de
de
57
d/ in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim;
o
o
Definitie
Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul
ierarhic superior acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act.
Revocarea este de doua feluri;
a/ retractare, atunci cand este realizata de organul emitent;
b/ revocarea propiu-zisa, cand se realizeaza de organul ierarhic superior celui
emitent.
58
De la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc
exclusive actele administrative cu caracter individual, deoarece actele
administrative normative sunt oricand revocabile.
Revocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de
vedere;
a/ din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea
cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru
cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine
cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului.
b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni
juridice, deosebim;
Revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierarhic
superior;
Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida
revocarea,precizand situatia autoritatilor administrative autonome, care nu
au organ ierarhic superior, dar poate fi dispusa si de instanta de judecata;
Anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior, daca exista, cat si
de instanta de judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul
existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ
ierarhic superior.
c/ din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea
acestor efecte, in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter
definitiv a acestor efecte.
De la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din
natura actului, fie din efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa
legiuitorului.
Categorii de exceptii;
actele administrative cu caracter jurisdictional-sunt emise dupa o procedura
speciala, guvernata de principii similare procedurii judiciare; ele intervin in
cazul existentei unui litigiu in domeniul administratiei, care trebuie
solutionat.
actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat, fie sunt
emise ca urmare a unor contracte civile sau administrative;
actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor
nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare;
actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care
au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;
actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme
de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ
59
disciplinara, raspunderea contraventionala si raspunderea administrativpatrimoniala.
Definitie
60
b/ instanta de judecata, potrivit dispozitiilor legii 554/2004, modificata si
complectata;
c/ Ministerul Public, care poate anula doar actele locurilor de detentie.
Efectele anularii
Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul
este desfiintat ca si cand nu ar fi existat.
Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice
produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor.
Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror
legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.
10
11 Contractul administrativ
Reguli speciale cu privire la contractul administrativ
61
Atat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract
administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public.
Aceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte;
a/ forma contractului, aceasta fiind prestabilita de legiuitor;
b/ puterile exorbitante ale administratiei;
c/ anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat;
d/ competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii,
care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract.
Definitie
Trasaturi
a/ contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa icheiat intre
mai multe parti;
b/ una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o
autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta;
c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate
juridica, in cazul acestui contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate juridica;
una dintre ele, si anume subiectul determinat-autoritatea-are o pozitie de
superioritate fata de celalalt subiect al contractului.
d/ obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes
general si putand imbraca una din urmatoarele forme;
62
e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe
cale conventionala;
f/ pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina
posibilitatea ca aceasta sa poata modifica sau rezilia unilateral contractual, atunci
cand interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu
pot fi modificate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia de catre instanta
de judecata;
g/ sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele
civile, care sunt guvernate de dreptul comun;
h/ prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter
consensual, deoarece implica o autoritate care actioneaza in numele puterii publice;
j/ se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea
eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract
13 Teste de autoevaluare
1 Nepublicarea decretelor Presedintelui Romaniei in Monitorul Oficial atrage
sanctiunea;
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
2 Nulitatea absoluta a actului administrativ intervine pentru;
a/ incalcarea conditiilor de forma;
b/ incalcarea conditiilor de fond;
c/ incalcarea conditiilor de forma si de fond.
3 Revocarea actului administrativ poate interveni pentru;
a/ nelegalitate;
b/netemeinicie;
63
c/ neconstitutionalitate.
4 Constituie exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative;
a/ actele administrative cu caracter individual;
b/ actele administrative cu caracter normative;
c/ atat actele administrative cu caracter normative, cat si actele administrative cu
caracter individual.
5 Actul administrativ individual produce efecte de la momentul;
a/ comunicarii;
b/ publicarii;
c/ emiterii.
6 Nepublicarea Ordonantelor de Guvern in Monitorul Oficial atrage sanctiunea;
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
7 Revocarea actului administrativ poate interveni;
a/ numai pentru cauze de nelegalitate;
b/numai pentru cauze de neoportunitate;
c/ atat pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate.
8 Cauzele revocarii pot fi;
a/ anterioare emiterii/adoptarii actului administrativ;
b/ atat anterioare cat si concomitente, dar si ulterioare emiterii/adoptarii actului
administrativ;
c/ ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ.
9 Revocarea reprezinta;
a/ un principiu al regimului juridic al actului administrativ;
b/ o exceptie a regimului juridic al actului administrativ;
c/ nu poate intervene in cazul actului administrativ.
64
12 Suspendarea determina;
a/ incetarea definitive a producerii de efecte juridice ale actului administrativ;
b/ incetarea temporara a producerii de efecte juridice ale actului administrativ;
c/ nu afecteza efectele juridice ale actului administrativ.
13 Forma scrisa a actului administrative este o conditie;
a/ ad validitatem-pentru validitatea actului;
b/ ad probationem-pentru a constitui mijloc de proba;
14 Forma nescrisa orala-se admite, prin exceptie
a/ in cazul actelor cu caracter normativ;
b/ in cazul actelor cu caracter individual;
c/ atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu
caracter individual.
15 Formele de adoptare/emitere a actului administrativ pot fi;
a/ anterioare si concomitente;
b/ concomitente si ulterioare;
c/ anterioare, concomitente si ulterioare emiterii/adoptarii unui act
administrativ.
16 Actul administrativ produce efecte juridice;
a/ din momentul comunicarii actului administrativ individual si publicarii
actului administrativ normativ;
b/ din momentul elaborarii actului;
c/ din momentul semnarii si inregistrarii lui.
17 Actul administrativ normativ produce efecte juridice;
65
66
c/ act juridic bi sau multilateral.
25 Partile contractului administrativ se afla;
a/ pe pozitie de egalitate juridica;
b/ pe pozitie de inegalitate juridica;
c/ uneori, pe pozitie de egalitate juridica, iar alteori, pe pozitie de inegalitate
juridica.
26 Scopul contractului administrativ este;
a/ satisfacerea nevoilor de interes general;
b/ satisfacerea nevoilor de interes particular;
c/ satisfacerea nevoilor de interes general si particular.
27 Obiectul contractului administrativ il constituie;
a/ prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice;
b/ punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice;
c/ prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare
a unui bun public sau o achizitie publica.
28 Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului
administrativ este de competenta;
a/ instantelor de drept comun;
b/ instantelor de contencios administrativ;
c/ atat instantelor de drept comun, cat si instantelor de contencios
administrativ.
29 Partile contractului administrativ trebuie sa fie;
a/ una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv o
autoritate care actioneaza in realizarea puterii publice, o autoritate
administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate
administrativa;
b/ contractual se poate icheia intre doua sau mai multe parti, persoane fizice
sau juridice, fara nici o conditie;
c/ una din parti trebuie sa fie obligatoriu o persoana juridica de drept privat.
3o Contractul administrativ trebuie sa imbrace;
a/ forma scrisa;
b/ forma orala;
c/ si forma scrisa si forma orala.
67
30 Clauzele unui contract administrativ sunt stabilite;
a/ numai pe cale reglementara;
b/ prin conventia partilor;
c/ atat pe cale reglementara, cat si prin conventia partilor.
31 Contractele administrative sunt guvernate;
a/ de un regim de putere publica;
b/ de un regim de drept commercial;
c/ de un regim de drept civil.
Bibliografie
Verginia Vedinas-Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti,
2005
Dumitru Brezoianu-Drept administrativ roman, Ed. All Beck, Bucuresti,
2004
Dana Apostol Tofan-Drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
Rozalia-Ana Lazar-Legalitatea actului administrativ, Drept romanesc si
drept comparat, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
Tudor Draganu-Introducere in teoria si practica statului de drept, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1992
Tudor Draganu- Actele de drept administrativ, Ed. Stiintifica, Bucuresti,
1959
68
Ioan Deleanu-Drept constitutional si institutii politice, Ed. Europa Nova,
Bucuresti, 1992
Charles Debbasch-Institutions et droit administratifs, Tome2, Laction et le
control de ladministration, P. U. F., 1999
Ana Rozalia Lazar-Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative,
in Revista de drept public, nr. 3/2003
69
Obiective
-insusirea notiunilor cu privire la diferitele
forme de control exercitat asupra
administratiei publice;
-importanta practica deosebita a acestor
notiuni;
70
71
2 Fundamente constitutionale
administratiei publice
Forme de control
publice centrale
ale
necontencios
controlului
exercitat
exercitat
asupra
asupra
administratiei
-activitatea
Presedintelui
Romaniei
este,
potrivit
unor
dispozitii
constitutionale, sub controlul Parlamentului-ex. art. alin 2 si 3 care
reglementeaza masurile pe care le poate lua Presedintele in cazul unei
agresiuni armate, art. 95 si art. 96 care instituie cele doua forme de
raspundere, penala si politica, art. 100 care consacra un control indirect al
Parlamentului asupra Presedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora
dintre decretele acestuia de catre Primul-ministru, care, alaturi de Guvern,
raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, deci
inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat.
-art. 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv Gvernul sub control
parlamentar, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si
informatiile cerute de cele doua Camere, prin intermediul presedintilor lor.
art. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata
Parlamentului
-art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a
controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de
cenzura, angajarea raspunderii Guvernului;
-art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale
administratiei de stat care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.
72
Forme de control
publice locale
necontencios
exercitat
asupra
administratiei
73
A. Un control parlamentar;
Un control parlamentar traditional, exercitat de catre Parlament in mod direct,
prin mijloacele prevazute de Constitutie;
Un control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati
publice care depind de Parlament-Avocatul Poporului, Curtea de Conturi;
A. Un control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra
propriei sale activitati, in conformitate cu legea;
Din punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel
controlat, deosebim;
a/ un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului
controlat.
Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel
controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative.
b/ un control administrativ extern; in acest, caz organul de control face parte din
structuri administrative plasate in afara organului controlat.
Acest control poate fi impartit in mai multe categorii; un control contencios,
exercitat de organe administrative cu atributii jurisdictionale si un control
necontencios, exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice.
Din punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ
extern, ca si cel intern, pot fi realizate;
a/ la sesizarea organului controlat;
b/ la sesizarea unui alt subiect de drept;
c/ din oficiu.
B. Un control judiciar sau judecatoresc exercitat in baza art. 21 si 52 din
Constitutie, raportate la prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie.
C. Un control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza
prerogativele celor trei puteri in stat.
74
In functie de obiectivul urmarit;
A. Un control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat,
atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii;
B. Un control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului
controlat.
prin
intermediul
unor
organe
75
76
o
5 Teste de autoevaluare
77
1 Controlul exercitat in baza art. 52 si 126 ali. 6, precum si a Legii 554/2004 are in
vedere;
a/ numai actele administrative emise de autoritatile centrale;
b/ numai actele emise de autoritatile administratiei publice locale;
c/ atat actele administrative emise de autoritatile administratiei centrale, cat si
actele emise de autoritatile administratiei locale.
2 Prefectul poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ;
a/ actul consiliului judetean, al consiliului local sau actul primarului;
b/ actul altui prefect;
c/ numai actele consiliilor locale si primarilor.
3 Actul administrativ-jurisdictional este;
a/ numai act administrativ individual;
b/ numai act administrativ normativ;
c/ act administrativ tipic normativ si individual.
4 Actul administrativ jurisdictional este;
a/ motivat obligatoriu;
b/ motivat facultativ.
5 Controlul general priveste intraga activitate a organului controlat;
a/ numai din punct de vedere al legalitatii;
b/ numai din punct de vedere al oportunitatii;
c/ atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii.
6 Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie;
a/ de la parte la intreg;
b/ identitate;
78
7 Jurisdictia administrativa solutioneaza litigii izvorate;
a/ in sfera administratiei publice;
b/ in sfera puterii judecatoresti;
c/ in activitatea puterii legiuitoare.
8 Controlul administrativ extern poate fi;
a/ numai un control contencios;
b/ numai un control necontencios;
c/ atat un control contencios, cat si un control necontencios.
9 Controlul exercitat asupra administratiei publice poate fi, din punct de vedere
al obiectivului urmarit;
a/ numai un control general;
b/ numai un control de specialitate;
c/ atat un control general, cat si un control de specialitate.
10 Actul administrativ jurisdictional se adopta dupa o procedura;
a/ specifica celei utilizate in activitatea instantelor de judecata;
b/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice;
c/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice centrale.
79
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2009
Ioan Muraru- Avocatul Poporului- institutie de tip ombudsman, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Simina Tanasescu, Marian
Enache, Gheorghe Iancu-Interpretarea Constitutiei, Doctrina si practica,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002
Francis Chauvin- Administration de lEtat, Dalloz, Paris, 1998
Charles Debbasch, Jean Claude Ricci- Contentieux administratif, Paris,
Dalloz, 1999
Constitutia Romaniei, revizuita
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificata si
completata
80
81
82
83
b/ titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice
persoana publica care actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativteritoriale
Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica.
a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136, alin. 2 din
Constitutie-si anume, statul si unitatile administrative teritoriale
Identificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes
national, si o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde
bunuri de interes local.
b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii
publice, fara a epuiza toate bunurile care o compun;
c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si
regimul juridic de drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua
domenii-domeniul public si domeniul privat.
In Romania proprietatea este publica sau privata.-art. 136 din Constitutie, art. 44
din Constitutie
d/ Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si
unitatilor administrativ-teritoriale.
Ea nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul social
si juridic.
Aceasta se realizeaza prin icheierea unor contracte administrative-de concesionare,
de administrare, de inchiriere si de folosinta gratuita.
Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.
84
Bunurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in
exclusivitate de un regim juridic de drept public.
Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate,
concomitent, de doua tipuri de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt, de
drept comun si de putere, cel de putere fiind predominant.
A Inalienabilitatea
Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date
in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii.
Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar
este vorba de o alienabilitate limitata, conditionata.
B. Insesizabilitatea
Bunurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare
sau imobiliare, nu pot constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj, ipoteca,
privilegii.
Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de
sesizabilitate limitata.
C. Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti
Asupra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale.
D. Imprescriptibilitatea
Din punct de vedere al prescriptiei achizitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le
recupereze oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le
detin, indiferent de buna sau reaua credinta a acestora.
In raport cu prescriptia achizitiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale
pe calea uzucapiunii sau a posesiei de buna credinta.
85
4 Teste de autoevaluare
1 Proprietatea publica este;
a/ inalienabila;
b/ sesizabila;
c/ prescriptibila.
2 Proprietatea publica este imprescriptibila;
a/ numai din punct de vedere extinctiv;
b/ numai din punct de vedere achizitiv;
c/ atat din punct de vedere extinctiv cat si achizitiv.
3 Inalienabilitatea este un principiu care guverneaza;
a/ numai bunurile proprietate publica;
b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public;
c/ atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul
public.
4 Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti este un principiu care
guverneaza;
a/ numai bunurile proprietate publica;
b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public;
c/ atat bunurile proprietate publica cat si bunurile proprietate privata apartinand
domeniului public.
5 Inalienabilitatea semnifica faptul ca;
a/ bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate;
b/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate in conditiile legii;
c/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate numai anumitor subiecte de drept.
86
6 Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se caracterizeaza prin
faptul ca;
a/ pot fi instrainate numai in conditii speciale;
b/ nu pot fi instrainate niciodata;
c/unele pot fi instrainate si altele nu.
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Antonie Iorgovan- Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
Verginia Vedinas, Alexandru Ciobanu-Reguli de protectie domeniala aplicabile
unor bunuri proprietate privata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
Constitutia Romaniei, revizuita prin legea de revizuire in 2003
87
88
Constitutia romaniei, revizuita
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, modificata si complectata
89