Master Plan in Spatiul Hidrografic Prut - Barlad

Oficiul de Plati
si
Contractare PHARE
Autoritatea Contractanta
Ministerul Mediului
Directia Apelor
Prut
Autoritatea de Implementare
Beneficiar
UNIUNEA EUROPEANA
Cod Proiect: 270-10-35/11.2007/PHARE 2005/17-690.01.05

Raport: Master Plan pentru Managementul Riscului la
Inundatii in Bazinul Hidrografic Prut-Barlad
PHARE 2005/017-690.01.05
SPRIJIN ACORDAT MMGA

PENTRU PREGATIREA DE
PROIECTE IN VEDEREA
REALIZARII DE LUCRARI
PENTRU PROTECTIA
IMPOTRIVA
INUNDATIILOR
Lider de asociere
Partener de asociere
S.C. ROMAIR
CONSULTING S.R.L.
HYDER
CONSULTING
2009
Master Plan
Cuprins
Master Plan .......................................................................................................................................... 1
Cuprins ................................................................................................................................................. 1
Cuprinsul anexelor .............................................................................................................................. 3
Curprins Figuri si Tabele .................................................................................................................... 4
Terminologie si abrevieri .................................................................................................................... 6
1.0
Abstract ................................................................................................................................... 7
2.0
Contextul proiectului .............................................................................................................. 9

2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
3.0
Cadrul institutional si legislativ ........................................................................................... 18

3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
4.0
Aria Proiectului ............................................................................................................. 9

Prezentare generala a inundatiilor recente................................................................. 11
Cadrul curent de gestionare a riscului la inundatii ...................................................... 11
Obiectivele Master Planului Prut-Barlad ..................................................................... 16
Adoptarea Masterplan-ului ......................................................................................... 17
Introducere ................................................................................................................. 18
Cadrul Institutional ...................................................................................................... 18
Cadrul Legislativ ......................................................................................................... 30
Cadrul finantarilor disponibile ..................................................................................... 31
Concluzii si recomandari ............................................................................................ 34
Analiza situatiei curente ....................................................................................................... 37

4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
4.9
4.10
4.11
4.12
Descrierea zonei studiate ........................................................................................... 37

Contextul socio-economic .......................................................................................... 42
Inundatii istorice in bazinul Prut-Barlad ...................................................................... 46
Analiza lucrarilor existente de protectie impotriva inundatiilor .................................... 55
Analiza sistemelor existente de avertizare si de raspuns la inundatii......................... 59
Procesul de analiza a riscului la inundatii ................................................................... 64
Modelarea bazinului ................................................................................................... 68
Rezultatele modelarii .................................................................................................. 86
Vulnerabilitatea la riscul la inundatii (analiza multicriteriala) ...................................... 88
Analiza economica ................................................................................................... 100
Evaluarea suficientei datelor .................................................................................... 107
Concluzii ................................................................................................................... 115
1
5.0
Tinte si obiective ................................................................................................................. 122

5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
6.0
Strategia propusa ............................................................................................................... 135

6.1
6.2
6.3
6.4
6.5
6.6
7.0
Abordarea selectarii scenariilor de management al riscului la inundatii ................... 165

Selectarea scenariilor de management al riscului la inundatii .................................. 165
Obiectivele modelarii masurilor de management al riscului la inundatii ................... 168
Locatii potentiale pentru masurile propuse de management al inundatiilor .............. 168
Designul general tipic al masurilor de management al riscului la inundatii .............. 169
Metodologia de modelare pentru evaluarea optiunilor ............................................. 169
Evaluarea economica a scenariilor de management al riscului la inundatii ............. 169
Recapitularea analizei optiunilor economice ............................................................ 173
Concluzii si recomandari .......................................................................................... 178
Plan propus de management al riscului la inundatii ....................................................... 179

8.1
8.2
8.3
8.4
8.5
8.6
8.7
8.8
9.0
Managementul riscului.............................................................................................. 137

Prevenire si pregatire ............................................................................................... 138
Interventie activa ...................................................................................................... 141
Prioritizarea lucrarilor................................................................................................ 148
Implicatii generale ale masurilor propuse de management al riscului la inundatii .... 155
Concluzii si recomandari Strategia propusa .......................................................... 158
Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de management al riscului la inundatii 165

7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
7.7
7.8
7.9
8.0
Cerinte generale ....................................................................................................... 122

Obiectivele UE pentru managementul riscului la inundatii ....................................... 122
Obiective nationale pentru managementul riscului la inundatii................................. 123
Obiective regionale Bazinele hidrografice Prut si Barlad....................................... 128
Obiective locale asezari individuale....................................................................... 132
Concluzii si recomandari .......................................................................................... 132
Introducere ............................................................................................................... 179

Privire de ansamblu asupra Planului propus de management al riscului la inundatii181
Planul de management al riscului la inundatii prevenire si pregatire..................... 185
Planul de management al riscului la inundatii masuri active de interventie ........... 190
Planul de management integrat al riscului la inundatii ............................................. 207
Sistemul de coordonare al investitiei ........................................................................ 209
Institutiile implicate ................................................................................................... 209
Finantarea ................................................................................................................ 210
Analiza financiara ............................................................................................................... 214

9.1
9.2
9.3
Introducere ............................................................................................................... 214

Estimari de costuri .................................................................................................... 214
Costuri unitare .......................................................................................................... 247
10.0 Planul de investitii .............................................................................................................. 249

10.1
10.2
10.3
10.4
10.5
Criteriile prioritare Principii strategice .................................................................... 249

Criteriile de prioritizare Investitii propuse ............................................................... 250
Planul de investitii ..................................................................................................... 254
Programul de investitii si fluxul de numerar .............................................................. 261
Concluzii ................................................................................................................... 274
11.0 Concluzii .............................................................................................................................. 276
Cuprinsul anexelor
Anexa
Titlu
Location and Catchment Plans
Relevant Legal, Institutional and Funding Frameworks
Hydrological Modelling Report
Hydraulic River Modelling Report
Topographic Survey Report
Flood Maps and Current Flood Protection Assets
Relationship with other Plans and Programmes
Economic Analysis and Multi-Criteria Analysis Report
Existing Flood Protection Condition and Performance Survey
10
Maps of Suitable Flood Management Measures
11
Bridges and Culverts
12
List of Proposed Measures
13
Relevant National and Regional Plans
14
Typical Outline Designs of Suitable Flood Management Measures
15
Schedule of Unit Costs for the Financial Profile
16
Schedule of Proposed Flood Risk Management Measures
17
Components of Integrated Flood Risk Management Plan
Curprins Figuri si Tabele

Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad
10
Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad
43
Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania) 47
Figura 4-3: Analiza daunelor la inundatii in anii 2005, 2006 si 2007
49
Figura 4-4: Distributia daunelor istorice in Romania
51
Figura 4-5: Curba de fragilitate pentru un dig de pamant lat de 8 m
56
Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii
62
Figura 4-7: Compararea crubelor de crestere
73
Figura 4-8: Interfata modelului DHI
78
Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut
79
Figura 4-10: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Barlad
79
Figura 4-11: Extinderea sectiunilor transversale existente pe raul Prut
80
Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut
81
Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu sectiune din DTM
82
Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul a nu face nimic
84
Figura 4-15: Exemplu de geometrie in modelul mentinerea lucrarilor existente
84
Figura 4-16: Scorurile riscului asupra vietii din analiza MCA
90
Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA
91
Figura 4-18: Riscul pentru agricultura din analiza MCA
92
Figura 4-19: Riscul pentru monumente istorice din analiza MCA
92
Figura 4-20: Principalele zone cu risc social la inundatii
93
Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003)
137
Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii
180
Figura 8-2: Componentele unui plan de management integrat al riscului la inundatii
208
Tabel 3-1: Institutii implicate in managementul riscului la inundatii
21
Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru managementul riscului la inundatii
26
Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice 28
Tabel 3-4: Prevederile legislative reprezentative
31
Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii 32
Tabel 3-6: Cadrul finantarilor UE disponibil la nivelul Romaniei
34
Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul de Management al
Spatiului Hidrografic Prut-Barlad)
44
Tabel 4-2: Principalele asezari omenesti din cadrul zonei studiate
45
Tabel 4-3: Companii zona studiata
45
Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani).
46
Tabel 4-5: Stare de grad si probabilitatea de rupere
57
Tabel 4-6: Gradul mediu al digurilor
57
Tabel 4-7: Faze de Management si Evaluare a riscului la inundatii
66
Tabel 4-8: Lista celulelor
67
Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri
70
Tabel 4-10: Aplicabilitatea distributiei Gumbel pentru statiile hidrometrice selectate
72
Tabel 4-11: Evaluarea evenimentelor istorice
75
Tabel 4-12:Conditiile la limita de aval
85
Tabel 4-13: Test de sensibilitate a rugozitatii albiei
85
4
Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor

87
Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
95
Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 96
Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
97
Tabel 4-18: Zona 1 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului de nord) 103
Tabel 4-19: Zona 2 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic Barlad) 104
Tabel 4-20: Zona 3 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)104
Tabel 4-21: Rezumarul daunelor economice directe principalele 9 celule
105
Tabel 4-22: Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii
106
Tabel 4-23: Probleme cheie si oportunitati de mediu
Error! Bookmark not defined.
Tabel 5-1:Tinte prioritare ale Axei 5
126
Tabel 5-2: Standardele curente de protectie (Sursa: Apele Romane si MMDD)
127
Tabel 5-3: Obiectivele regionale cu risc la inundatii
129
Tabel 5-4:Masuri potentiale asociate riscului la inundatii
130
Tabel 5-5: Obiective si tinte
134
Tabel 6-1: Aplicarea sistemului de suport decizional
140
Tabel 6-2: Aplicarea managementului bazinului
143
Tabel 6-3: Aplicarea solutiei: stocare in campia inundabila
144
Tabel 6-4: Dezvoltarea acumularilor
145
Tabel 6-5: Retragerea controlata din calea inundatiilor
145
Tabel 6-6: Aplicarea de lucrari de protectie riverane
147
Tabel 6-7: Aplicarea de mariri ale capacitatii de transport a albiei
148
Tabel 6-8: Aplicarea canalelor de derivatii
148
Tabel 6-9: Criterii de mediu
152
Tabel 6-10: Implicatiile noilor masuri
157
Tabel 6-11: Strategia propusa pentru atingerea obiectivelor si tintelor
159
Tabel 7-1: Masuri de management al riscului la inundatii
166
Tabel 7-2: Scenarii de management al riscului la inundatii
167
Tabel 7-3: Sumarul analizei economice a zonei 1 (sistemul nordic)
170
Tabel 7-4: Sumarul analizei economice a zonei 2 (sistemul sudic)
171
Tabel 7-5: Sumarul analizei economice a zonei 3 (sistemul Prut)
172
Tabel 7-6: Sumarul al rapoartelor cost / beneficiu tipuri se solutii potentiale
173
Tabel 8-1: Perioadele de timp 1,2 si3 ale FRMP
182
Tabel 8-2: Procesul de planificare strategic si implementare a FRMP
182
Tabel 8-3: Institutii responsabile pentru elemente ale FRMP
210
Tabel 8-4: Surse de finantare pentru managementul risculuila inundatii
213
Tabel 9-1: Rezumatul costurilor unitare
248
Terminologie si abrevieri
Mai jos este prezentat un sumar al terminologiei si abrevierilor care au fost folosite in acest proiect.
MMP
Ministerul Mediului si Padurilor
MMDD
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
ANAR
Administratia Nationala Apele Romane
ABAPB
Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad
R-H
Romair - Hyder
UIP
Unitate de Implementare a Proiectului
AT
Asistenta Tehnica
UE
Uniunea Europeana
CE
Comisia Europeana
UK
Marea Britanie
POS
Program Operational Sectorial
DCA (WFD)
Directiva Cadru Apa
FRMP (PMRI)
Plan de Management al Riscului la Inundatii
PMB
Plan de Management Bazinal
SMI (MIS)
Sistem de Management al Informatiilor
NWSRFS
Sistem national de prognoza a vremii (National

Weather Service River Forecasting System)
DESWAT
Controlul si Reducerea Efectelor Distructive ale

Apelor
WATMAN
Sistem informational pentru managementul integrat

al apelor
DSS
Sistem integrat pentru suport decizional
DTM
Model Digital al Terenului
GPS
Sistem de Pozitionare Global /Global Positioning

System
GIS
Sistem informatic geografic
LIDAR
Light Detection and Ranging
Q100, Q1%
Debite de viitura cu probabilitatea de 1%
SP
Standard de Protectie
6
1.0
mdMN
metri desupra Marii Negre
U.M.
Unitate de Masura
STAS
Standard National
D/S
Aval / Downstream
U/S
Amonte / Upstream
CBA
Analiza Cost-Beneficiu
MCA
Analiza Multi-Criteriala
Mld.
miliarde
TVA
Taxa pe valoare adaugata
BNR
Banca Nationala a Romaniei
CAPEX
Cheltuieli de capital
OPEX
Cheltuieli de operare
EIA
Evaluarea Impactului asupra Mediului
SEA
Evaluare Strategica de Mediu
SCI
Ariile de interes comunitar
SPA
Ariile special protejate avifaunistice ( Specially

Protected Area)
Abstract
In continuare sunt descrise intentia si scopul fiecarei sectiuni ale acestui Master Plan
Capitol
Sectiune
Continut
Contextul proiectului
Asigura infromatia de baza din spatele deciziei clientului de a

intreprinde Master Planul.
Precizeaza contextul istoric si ofera o imagine de ansamblu a
structurii existente pentru managementul inundatiilor in zona
de studiu.
Identifica obiectivele prezentului Master Plan
Cadrul institutional si
legislativ
Realizeaza analiza cadrului institutional, legislativ si al

finantarilor existente in Romania si UE.
Capitol
Sectiune
Continut
Analiza situatiei curente
Descrie stadiul actual sub aspectul inundatiilor, in bazinele

hidrografice ale raurilor Prut si Barlad.
Prezinta un rezumat al studiilor de hidrologie, hidraulica,
topografice, geografie, consecinte sociale, economice si
evaluarea impactului asupra mediului intreprinse in scopul
elaborarii Master Planului.
Ilustreaza pericolul cresterii riscului la inundatii in viitor.
Tinte si obiective
Prezinta obiectivele si tintele de management al inundatiilor

existente in politicile Uniunii Europene si ale Romaniei.
Defineste tintele pentru implementarea prezentului Master
Plan la nivel regional si local pentru a sprijini si a asigura
conformarea cu obiectivele stabilite la nivel superior.
Strategia propusa
Introduce concepte cheie pentru managementul riscului la

inundatii ca urmare a inundatiilor in bazinele Prut si Barlad.
Demonstreaza ca practicile existente fac parte dintr-un grup
mai larg de instrumente de management al inundatiilor.
Presentarea si
compararea scenariilor
Prezinta pe larg optiunile pentru managementul inundatiilor in

bazinele hidrografice Prut si Barlad.
Demonstreaza ca, in general, tipurile de solutii ar trebui sa se
alinieze cu tipul de bazin si cu tipul inundatiilor, cu scopul de a
obtine beneficii maxime din cheltuieli de capital.
Planul pentru
managementul riscului la
inundatii propus (FRMP)
FRMP propus pentru perioadele 1, 2 si 3 acoperind intervalul

de timp cuprins intre anul 2010 si anul 2025
Analiza financiara
Costul realizarii obiectivelor si tintelor din perioada 1 si 2

avand la baza preturi unitare standardizate.
Calendarul lucrarilor pentru perioadele 1 si 2.
10
Plan de investitii
Prezinta un program de investitii aliniat cu introducerea de noi

politici si initiative in conformitate cu cerintele UE si cu tipul de
proiecte si investitii/finantari care pot fi implementate din
prezent pana in 2015.
Include revizuirea prezentului Master Plan pentru a completa
Planul bazinal si pentru a asigura urmarirea pe termen lung a
obiectivelor si tintelor stabilite in acest Master Plan.
Anexe
Anexe tehnice
2.0
Contextul proiectului
Acest Master Plan a fost comandat ca urmare a seriei de inundatii din anii 2005, 2006 si 2007.
Aceasta a fost o serie deosebit de grava in timpul careia nivelele de avertizare pe rauri au fost
depasite in mod frecvent si pe tot mai multe zone din bazinul Prut-Barlad.
In urma inundatiilor din 2005 au fost alocate fonduri pentru a reconstrui infrastructura de aparare
la inundatii sub autoritatea Administratiei Nationale Apele Romane de la bugetele urmatoare:
Fondul de interventie;
Credite externe acordate de catre Banca de Dezvoltare a Consiliului European;
Fondul de mediu.
In plus, programul de investitii al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru anul 2005 a
finantat 186 proiecte de protectie impotriva inundatiilor.
Intensitatea distructiva a inundatiilor de mai sus a subliniat necesitatea unei abordari integrate si
durabile pentru gestionarea riscului la inundatii, pentru a reduce severitatea unor viitoare daune
produse prin inundatii.
In anul 2007 MMDD si Apele Romane, Directia Apelor Prut, a comandat acest proiect, Master
Planul Prut-Barlad, care urmeaza a fi indeplinit in acelasi timp cu Master Planul pentru Strategia
Nationala.
2.1
Aria Proiectului
Zona de studiu pentru acest Master Plan cuprinde bazinele hidrografice ale raului Prut si raului
Barlad, in Nord-estul Romaniei. Figura 1 reprezinta un plan al celor doua bazine.
Raul Prut colecteaza apele partial din Ucraina, Moldova si Romania. Raul este granita geopolitica dintre Romania si Ucraina si, de asemenea, intre Romania si Republica Moldova. In
prezent, Ucraina si Moldova nu sunt state membre ale Uniunii Europene.
Acest Master Plan aliniaza, de asemenea, cu frontierele geografice ale Planurilor bazinale si
termenele de timp ale acestor Planuri.
O descriere detaliata a zonei de studiu este oferita in Sectiunea 4.1.
Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad

10
2.2
Prezentare generala a inundatiilor recente

Cele mai grave inundatii din 2005 au avut loc in perioada aprilie-septembrie a anului, cand s-au
atins limitele istorice cele mai ridicate. Suprafete mari au fost inundate conducand la decese si
daune severe ale infrastructurii.
Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2005 au cauzat urmatoarele daune:
76 de persoane decedate;
1,734 localitati afectate;
94,000 case si gospodarii distruse;
656,000 ha de teren agricol au fost serios afectate;
986,000 km de drumuri judetene si comunale afectate;
5,600 km de drumuri nationale afectate;
246,600 km de strazi afectate;
26,500 km de drumuri forestiere afectate;
9,100 de poduri si podete afectate;
238 km de cale ferata, retele de apa, energie electrica si telefonie afectate;
630 de diguri si alte lucrari de protectie impotriva inundatiilor au fost grav afectate
necesitand lucrari de urgenta;
daunele totale estimate au fost de 1,5 miliarde Euro.
Inundatiile au condus, de asemenea, la multe decese si daune economice in 2006. S-au

inregistrat cele mai mari niveluri ale apelor din ultimii 100 de ani. Cele mai afectate zone au fost
comunitatile situate de-a lungul fluviului Dunarea. Inundatiile - in special cele cauzate de inundatii
fulger au afectat bazinele hidrografice ale raurilor Siret, Prut, Jiu, Mures si Banat.
Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2006 au produs urmatoarele daune:
2.3
2.3.1
15,000 persoane evacuate;
17 oameni decedati;
800 comunitati afectate;
daunele totale estimate au fost de 0,5 miliarde Euro.
Cadrul curent de gestionare a riscului la inundatii

Cadrul european
Directivele cheie ale Uniunii Europene care influenteaza managementul mediului de apa sunt:
11
Directiva UE privind inundatiile

Directiva Europeana privind evaluarea si managementul riscurilor la inundatii (2007/60/EC din 23
octombrie 2007) (Directiva Inundatiilor) este elaborata pentru a asigura suport statelor membre in
prevenirea inundatiilor si limitarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane, mediului,
infrastructurii si proprietatii..
Directiva Inundatiilor a intrat in vigoare la 26 noiembrie 2007 si statele membre au 2 ani in care
sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor prevede ca statele membre sa se
pregateasca pentru urmatoarele evaluari pentru Comisia Europeana:
Evaluari preliminare ale riscului la inundatii, pentru a identifica zonele cu un potential

semnificativ al riscului la inundatii, pana la 20 decembrie 2011
Harti de hazard la inundatii (indicand probabilitatea si debitul inundatiilor posibile) si

harti de risc la inundatii (evidentiind impactul), pana la 20 decembrie 2013
Planuri de management al riscului la inundatii (identificand masuri pentru a reduce

probabilitatea sau impactul inundatiilor), pana la 22 decembrie 2015
Actualizari ulterioare la fiecare 6 ani, care sa tina seama de impactul schimbarilor

climatice
Procesul de evaluare trebuie sa fie aliniat cu obiectivele de mediu din Directiva-cadru privind apa
si derulat in urma consultarilor cu partile interesate
Directiva cadru UE privind apa

Directiva-cadru privind apa (DCA) este cea mai substantiala piesa a legislatiei CE in prezent si
este proiectata pentru a imbunatati si integra modul in care corpurile de apa sunt gestionate in
intreaga Europa.
Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in
apele interioare si de coasta pana in 2015.
Directiva DCA a UE de mai sus este acum transpusa in legislatia romana.
Cadrul finantarilor Fondurilor CE de Coeziune
Romania a pregatit Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR), in conformitate cu orientarile
strategice ale Comunitatii Europene cu privire la Finantarea de Coeziune. CSNR defineste
strategia aleasa de Romania in vederea alinierii la cerintele finantarii din Fondul de Coeziune CE
si finantarea din Fondul de dezvoltare regionala, in conformitate cu prioritatile Uniunii Europene
in Romania.
In 2005, MMDD a aprobat Planul Operational Sectorial de Mediu (POS) in cadrul CSNR. POS
este cadrul de alocare a fondurilor CE in Romania in sectorul mediului. Axa prioritara 5 din POS
este fluxul de finantare care aloca fonduri de coeziune, pentru reducerea riscului la inundatii
fluviale in Romania. Principiile din POS sunt construite pe principii de durabilitate si sunt
destinate sa alinieze procesele romanesti de management al mediului cu directivele si prioritatile
UE.
12
Acest Master Plan, prin urmare, doreste sa se alinieze cu directivele si prioritatile UE si cu

strategiile nationale din Romania sub CSNR si POS de Mediu.
2.3.2
Cadrul romanesc
Principalul cadru de management al apei in toate raurile si bazinele hidrografice din Romania
este "Strategia si Politica Nationala de Gospodarire a Apelor". Principalul obiectiv al acestei
strategii este de a stabili managementul durabil al resurselor de apa, al riscului la inundatii si al
calitatii apei.
"Strategia Nationala si Politica Nationala de Gospodarire a Apelor" necesita doua planuri de
management strategic care sa fie elaborate si actualizate:
Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH) se concentreaza pe

management calitatii apei. PMBH a fost finalizat in decembrie 2009.
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) se concentreaza pe

managementul resurselor de apa si riscului la inundatii.
Ambele sunt planuri strategice de management ce definesc programul de masuri pentru a fi

implementate pe durata a 6 ani. De asemenea ele definesc cum ar trebui gestionate lucrarile de
aparare existente.
Strategia nationala de management al riscului la inundatii

In 2007, MMDD si Administratia Nationala Apele Romane au solicitat "Strategia nationala de
management al riscului de inundatii" care urmareste sa stabileasca o abordare la nivel national a
managementului riscului la inundatii, in Romania.
Scopul acestei initieri este de a stabili o abordare comuna, sau un Master Plan, pentru
coordonarea riscului la inundatii pe teritoriul Romaniei. Masterplan-uri secundare pentru bazine
individuale vor corespunde cu principiile acestei strategii nationale.
2.3.3
Managementul istoric al riscului la inundatii in Romania

Abordarea adoptata de Romania in ultimii zeci de ani pentru a reduce daunele la inundatii este
cunoscuta sub numele de "prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in amonte folosind
baraje si acumulari. Luncile inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Aceste
amenajari sunt proiectate pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini
sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa pentru
municipalitati.
Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate la raurile mai mari. Afluentii mai mici pot avea
unele lucrari de protectie impotriva inundatiilor, in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in
stare naturala.
Intregul sistem este conceput in jurul analizei extremelor statistice ale datelor privind nivelurile
istorice inregistrate la statiile hidrometrice. Maximele anuale ale debitelor din inregistrarile istorice
sunt analizate si se fac prognoze despre inundatiile extreme.
13
Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate sa reziste acestor evenimente

extreme. In general, structurile de retinere a viiturilor, cum ar fi digurile, nu sunt concepute pentru
a fi depasite, ele servesc la retinerea apei din viituri mai degraba decat la reducerea riscului de
inundare.
In conditii naturale, cu toate acestea, bazinele hidrografice, raurile si luncile inundabile sunt
sisteme complet integrate. Exista sinergii importante intre acestea, care difuzeaza volumul de
apa si de energie a apei in timpul inundatiilor.
Cadrul actual legal si institutional din Romania separa managementul raurilor de managementul
luncilor inundabile si de managementul bazinelor hidrografice. Raurile, luncile inundabile si
bazinele hidrografice sunt tratate drept entitati separate si sunt administrate de institutii diferite.
Fiecare institutie are obiective, cerinte legale si cadre de finantare diferite. Acest lucru impiedica
desfasurarea proceselor hidrologice si sinergiilor naturale.
Acest Master Plan demonstreaza ca exista consecinte semnificative care decurg din aceasta
separare a sinergiilor naturale si proceselor hidrologice care ar trebui sa aiba loc. Consecintele
cheie ale abordarilor curente ale bazinelor hidrografice, raurilor si luncilor inundabile sunt:
Generarea inundatiilor si eroziunilor la sursa
Managementul actual de gestionare a terenurilor din bazin reduce procesele

hidrologice naturale de absorbtie, infiltrare si atenuare care au loc pe bazinele
hidrografice. Acest lucru creste volumul de apa din scurgerea de suprafata provenita
din precipitatii si viteza cu care aceasta scurgere se produce.
Aceste procese provoca inundatii fulger ce afecteaza comunitatile din amonte care
nu sunt protejate. In plus, atunci cand diferite maxime ale viiturilor pe diferiti afluenti
se intalnesc in raurile din ses nu exista nici un spatiu pentru ca inundatiile sa se
extinda si sa disipeze energia. In schimb, li se permite varfurilor de viitura sa se
propage in aval cu un grad ridicat de energie mecanica impingand apa in zonele
vulnerabile.
Procesele actuale din bazin cresc rata naturala de eroziune, ceea ce conduce la
cresterea scurgerii de apa de suprafata si de reducere a capacitatii hidraulice in
rauri si reducere a capacitatii de stocare in acumulari din cauza sedimentelor.
Atenuarea redusa si energia marita a viiturilor
Aranjamentul curent de diguri previne absorbtia energiei apei si atenuarea viiturilor

in timpul inundatiilor. Acest lucru creste efectul distructiv al viiturilor asupra
elementelor - cheie de infrastructura, cum ar fi drumuri, poduri si cladiri, asa cum s-a
vazut in timpul inundatiilor din 2005 cand mai multe poduri au fost rupte de ape
pentru ca albia a fost erodata datorita energiei mare a apei.
Pozitionarea curenta a digurilor creste energia mecanica a apelor de viitura in rauri.

Aceasta conduce la eroziunea de sedimente din jurul culeelor podurilor si la slabiri
facandu-le vulnerabile la colaps dupa cum s-a demonstrat prin mai multe prabusiri
de poduri in timpul inundatiilor din 2005.
14
Managementul actual al campiilor inundabile impiedica depunerile naturale de

sedimente pe luncile inundabile, ceea ce reduce fertilizarea naturala a terenului
arabil.
Vulnerabilitate la inundatii
2.3.4
Comunitatile mici din amonte sunt mai vulnerabile la riscul de inundatii cu victime
omenesti, ca urmare a ratei rapide de scurgere a apei de suprafata si a lipsei de
sisteme de avertizare a inundatiilor. Nivelurile economice scazute in comunitatile
rurale reduc, de asemenea, capacitatea lor de a raspunde si de a se recupera dupa
inundatii.
Orasele de la ses, mai mari, sunt mai vulnerabile la daunele economice cauzate de
inundatiile concentrate in campiile de ses, largi si plate. Aceste comunitati au o mai
mare capacitate de avertizare la inundatii si sunt capabile de evacuari.
Dezvoltare durabila
Principiul cheie integrat in toate schemele cadru europene si romanesti este durabilitatea. O
premisa a finantarilor CE esta ca durabilitatea sa fie la baza tuturor cererilor de fonduri. Cererile
de finantare din partea CE pentru solutii de management al riscului la inundatii trebuie sa
demonstreze puternic ca acestea vor contribui la imbunatatiri economice, de mediu si hidrologice
pe termen lung a sistemului de mediu de apa.
15
2.4
Obiectivele Master Planului Prut-Barlad

Acest Master Plan este pregatit in numele Autoritatii de Implementare Apele Romane, Directia
Apelor Prut-Barlad, aflata in Iasi, Romania. Functia Master Planului este atingerea urmatoarelor
obiective
Identificarea zonelor cheie cu risc la inundatii; principalele cauzele si consecintele

inundatiilor
Sa identifice principalele cauze ale inundatiilor in zona studiata;
Sa cuantifice riscul la inundatii asupra vietii, proprietatii si infrastructurii cheie;
Asigurarea unui cadru strategic, sau viziunea, in vederea reducerii riscului la

inundatii
Sa demonstreze eficacitatea diferitelor masuri de management al riscului la

inundatii;
Sa demonstreze eficienta diferitelor masuri de management al riscului la inundatii;
Prezentarea unei liste prioritizata a investitiilor necesare pentru reducerea riscului la

inundatii, in conformitate cu legislatia CE si romana din domeniu
Recomandarea schimbarilor adecvate ale managementului in vederea implementarii

cadrul strategic al riscului la inundatii,
Identificarea structurilor de protectie impotriva inundatiilor si evaluarea

performantelor si conditiei lor
Recomandarea lucrarilor de remediere necesare pentru a mentine sau imbunatati

conditia si performanta structurilor de protectie impotriva inundatiilor
Sa reduca riscul de vatamare corporala, pierderea vietii si de daune asupra

proprietatii cauzat de inundatii;
Sa asigure ca sunt disponibile informatii si harti actualizate ale hazardului la

inundatii si folosite pentru luarea deciziilor cu impact asupra vulnerabilitatii, expunerii
si riscului la inundatii;
Sa reduca riscul si vulnerabilitatea comunitatilor prin masurile selectate;
Sa mareasca capacitatea de rezilienta a rezidentilor, proprietarilor de afaceri si a

altora care ar putea fi afectati de inundatii;
Sa mareasca abilitatea de raspuns si recuperare dupa urgente si dezastre cauzate

de inundatii;
Sa continue sprijinirea eforturilor cuprinzatoare de planificare a masurilor de

atenuare a inundatiilor si implementare a masurilor de atenuare;
Asigurarea sprijinului in vederea elaborarii cererile de finantare din fondurile de

coeziune europeana prin POS Mediu - Axa prioritara 5
16
2.5
Asigurarea suportului tehnic in vederea managementului riscului la inundatii fluviale

in cadrul "Planului de Amenajare al Bazinelor Hidrografice" (PABH)
Adoptarea Masterplan-ului
Master Planul Prut-Barlad a fost intocmit urmarind runde de consultari cu principalele parti
interesate, inclusiv:
Reprezentantii Comisiei Europene pentru finantarea din fondurile de coeziune;
JASPERS;
Apele Romane Administratia nationala;
Apele Romane - Administratia locala;
MMDD Directiile.
Cadrul national de gestionare a riscului la inundatii este in prezent in curs de revizuire, trebuie
remarcat faptul ca acest Master Plan va trebui sa fie revizuit in aproximativ 3 ani. Scopul acestei
revizuiri viitoare va fi acela de a asigura ca obiectivele si tintele stabilite pentru bazinul hidrografic
Prut-Barlad sunt aliniate cu obiectivele si tintele nationale de management al riscului la inundatii.
Este recunoscut faptul ca acest Master Plan nu este un document statutar in acest moment. Cu
toate acestea, se propune ca recomandarile si strategia conturate in acest Master Plan sa fie
incluse in "Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH)" pentru bazinul hidrografic PrutBarlad.
Cand se produce aceasta, Master Planul va deveni un document viu, care va fi actualizat regulat
(la fiecare 6 ani), cu noi date pentru a oferi indrumari in desfasurare cu privire la managementul
riscului la inundatii.
Mai multe ghidari cu privire la selectia tintelor, strategiei si optiunilor potentiale sunt incluse in
sectiunile 5, 6 respectiv 7.
17
3.0
Cadrul institutional si legislativ
3.1
Introducere
In acest moment Romania se afla in plin proces de implementare a cadrului legislativ existent la
nivelul UE in domeniul apei si al managementului riscului la inundatii. In realizarea acestor
demersuri, este necesara restructurarea si reorganizarea organismelor cu rol in implementarea
acestor prevederi legislative.
Aceasta sectiune revizuieste cadrul fundamental institutional si legislativ ce tine de
managementul riscului la inundatii in Romania, incluzand:
Inspectiile responsabile de managementul riscului la inundatii;
3.2
3.2.1
Atributiile si rolul specific institutiilor;
Sinergia dintre ele;
Cadrul ce reglementeaza managementul riscului la inundatii;
Legislatia privind managementul riscului la inundatii la nivelul UE si Romaniei;
Cadrul de baza general pentru agentiile de management al riscului la inundatii.
Cadrul Institutional
Institutiile Implicate in Managementul Riscului la Inundatii
Principalele institutii cu rol in reglementarea si implementarea managementului riscului la
inundatii sunt prezentate mai jos:
Institutia
Rolul
CONSILIUL
INTERMINISTERIAL AL
APELOR
Organism consultativ, pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor, aflat in
subordinea Consiliului interministerial pentru agricultura, dezvoltare rurala si mediu. Este
alcatuit din reprezentanti ai: MM, MAE, DAE, MAN, MFP, ME, MAPDR, MTI, MSP, MAI,
MEC, ANAR, ANPM, AFM, GNM.
MINISTERUL MEDIULUI
Autoritatea centrala in domeniul apei, care stabileste strategiile si politicile de mediu si

management al apelor la nivel national.
COMITETUL
MINISTERIAL pentru
situatii de urgenta
generate de inundatii,
fenomene meteorologice
periculoase , accidente la
constructii hidrotehnice si
poluari accidentale
Organism cu rol consultativ pe langa autoritatea centrala din domeniul apelor, MM, in
componenta caruia intra persoane cu putere de decizie, experti si specialisti din aparatul
propriu al ministerului si din unitati aflate in subordinea sau coordonarea acestuia, cu
atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, generate de inundatii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice, poluari accidentale. In
componenta Comitetului sunt cooptati si reprezentanti ai altor ministere si institutii cu
atributii in acest domeniu.
ADMINISTRATIA
Institutie publica de interes national care coordoneaza si raspunde de modul de folosire
18
Institutia
Rolul
NATIONALA "APELE
ROMANE" (ANAR)
al resurselor de apa de suprafata si subterane pe ansamblul teritoriului tarii si de

exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor si colaboreaza cu toti detinatorii altor
lucrari construite pe ape sau in legatura cu apele.
DIRECTIA APELOR
PRUT (DAP)
Institutie sub autoritatea ANAR care administreaza apele din domeniul public al statului
si infrastructura de gospodarire a apelor, precum si infrastructura sistemelor nationale de
veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in
bazinul hidrografic Prut-Barlad.
INSTITUTUL NATIONAL
DE HIDROLOGIE SI
GOSPODARIREA
APELOR (INHGA)
Unitate componenta a ANAR, singurul institut national de specialitate in domeniul

hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor. Intre atributiile majore detinute se
regasesc: cercetarea si dezvoltarea activitatilor de hidrologie, hidrogeologie si
gospodarire a apelor, constituirea si actualizarea Fondului National de Date Hidrologice
si Hidrogeologice.
ADMINISTRATIA
NATIONALA DE
METEOROLOGIE (ANM)
Institutie sub autoritatea MM cu atributii principale legate de activitatea de meteorologie

si climatologie pe care o desfasoara la nivel national prin intermediul centrelor
meteorologice regionale si cu sprijinul altor unitati componente.
MINISTERUL
AGRICULTURII,
PADURILOR SI
DEZVOLTARII RURALE
(MAPDR)
Atributii realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in

domeniul impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie.
Autoritatea centrala in domeniile: agricultura, consolidarea proprietatii funciare,
imbunatatiri funciare, silvicultura, dezvoltare rurala, optimizarea exploatatiilor si
conservarea solurilor.
ADMINISTRATIA
NATIONALA PENTRU
IMBUNATATIRI
FUNCIARE
Institutie care functioneaza sub autoritatea MAPDR, care in calitate de concesionar al

lucrarilor de imbunatatiri funciare din domeniul public al statului are ca obiect principal de
activitate administrarea, intretinerea, repararea si exploatarea lucrarilor de irigatii,
desecari-drenaje, combaterea eroziunii solului, indiguiri, baraje si altele, inclusiv
apararea impotriva inundatiilor si gheturilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la constructiile hidrotehnice din amenajarile proprii.
Institutie sub autoritatea MAPDR care are ca scop gospodarirea durabila si unitara, in
conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor de regim silvic, a
fondului forestier proprietate publica a statului.
REGIA NATIONALA A
PADURILOR ROMSILVA
MINISTERUL
TRANSPORTULUI SI
INFRASTRUCTURII
Autoritatea de stat in domeniu transporturilor si infrastructurii responsabila pentru

mentinerea, protectia si asigurarea circulatiei pe drumurile nationale si caile ferate aflate
in administrarea unitatilor din subordine.
MINISTERUL
DEZVOLTARII
REGIONALE SI
LOCUINTEI
MINISTERUL
ECONOMIEI (ME)
Autoritatea centrala responsabila cu amenajarea teritoriului si urbanism, cu rol principal

in reglementarea si coordonarea activitatilor de dezvoltare teritoriala in Romania.
Organ de specialitate al administratiei publice central in domeniul industriei, resurselor

minerale si energiei. Realizeaza atributii specifice in domeniul apei, in legatura cu
19
Institutia
Rolul
Societatea Comerciala de
Producere a Energiei
Electrice Hidroelectrica,
institutie sub autoritatea
ME
MINISTERUL SANATATII
PUBLICE
infrastructura hidrotehnica aflata in administrarea agentiilor din subordine.
MINISTERUL
EDUCATIEI,
CERCETARII SI
INOVARII
Autoritatea centrala cu responsabilitati in ceea ce priveste programele de cercetare si

dezvoltare a materialelor si a programelor educationale cu privire la inundatii.
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea centrala indirect implicata in gestionarea riscului la inundatii prin alimentarea

cu fondurile necesare de la bugetul de stat si prin aprobarea investitiilor pentru
constructia hidroenergetica.
MINISTERUL
ADMINISTRATIEI SI
INTERNELOR
Autoritatea centrala in domeniile: ordine si siguranta publica si administratie publica.

Detine atributii importante in special in ceea ce priveste pregatirea specialistilor si
populatiei pentru protectie si interventie in situatii de urgenta precum si interventia
operativa in cazul evenimentelor majore.
INSPECTORATUL
GENERAL PENTRU
SITUATII DE URGENTA
Departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

responsabil sa coordoneze situatiile de urgenta la nivel central.
INSPECTORATUL
PENTRU SITUATII DE
URGENTA
Organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Ministerului

Administratiei si Internelor, cu rol major in asigurarea fluxului informational
hidrometeorologic in caz de iminenta a inundatiilor. De asemenea, asigura secretariatul
tehnic al Comitetelor Judetene pentru Situatiile de Urgenta.
PREFECTUL
Reprezentantul MAI in teritoriu cu rol important in managementul situatiilor de urgenta.

Este responsabil de numirea comitetelor judetene si locale pentru situatiile de urgenta si
asigura functia de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.
CONSILIUL JUDETEAN
Autoritate a administratiei publice locale, cu responsabilitati importante in amenajarea

teritoriului judetului, precum si pentru dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a
unitatilor administrativ-teritoriale componente.
COMITETUL JUDETEAN
PENTRU SITUATII DE
URGENTA
Organism format din Grupuri Tehnice de Suport pe diferite domenii de activitate avand
secretariatul tehnic asigurat de ISU. Atributiile specifice tin, in principal, de coordonarea
raspunsului operativ si interventia in situatiile de urgenta.
PRIMARUL
Autoritate executiva la nivel local cu atributii importante in managementul situatiilor de

urgenta generate de inundatii, asigura totodata functia de presedinte a Comitetului local
Autoritatea centrala in domeniul sanatatii cu atributii majore in managementul situatiilor

de urgenta provocate de inundatii.
20
Institutia
Rolul
pentru Situatii de Urgenta.
CONSILIUL LOCAL
Autoritate a administratiei publice locale, care asigura, intre altele, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind: situatiile de urgenta; protectia si
refacerea mediului; dezvoltarea urbana; podurile si drumurile publice.
COMITETELE LOCALE
PENTRU SITUATII DE
URGENTA
Organism cu rol operational in managementul situatiilor de urgenta generate de

inundatii, format din presedinte (primarul), vicepresedinte (un viceprimar), si membrii:
secretarul unitatii administrative teritoriale; reprezentanti ai serviciilor publice si ai
principalelor institutii si operatori economici din unitatea administrativ-teritoriala
respectiva, precum si manageri sau conducatori ai operatorilor economici, care, prin
specificul activitatii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta,
consultanti.
COMITETUL DE BAZIN
Organism consultativ si deliberativ infiintat la nivel de bazin hidrografic format din

reprezentanti ai: MM; APM; MSP; ANAR; utilizatorilor de apa, ONG-uri; OJPC; Institutiei
Prefectului, CJ, Primariilor din teritoriul bazinului hidrografic.
Tabel 3-1: Institutii implicate in managementul riscului la inundatii
21
3.2.2
Atributii Specifice in Domeniul Managementului Riscului la Inundatii

Atributiile specifice pentru managementul riscului la inundatii ale institutiilor evidentiate mai sus
au fost extrase in urma analizei urmatoarelor acte normative, inclusiv a actelelor care le-au adus
modificari si completari.
Institutia
Acte legislative
Consiliul interministerial al apelor
HG 316/2007;
OMMGA
1258/2006
HG 316/2007 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a Consiliului Interministerial al
Apelor, OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea
Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor
directoare.
MINISTERUL MEDIULUI (MM)
HG 57/2009; L
107/1996;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005; L
18/1991
HG 57/2009 privind organizarea si functionarea

Ministerului Mediului, L 107/1996 Legea apelor ,
Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor
de urgenta generate de inundatii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la constructii
hidrotehnice si poluari accidentale, Legea 18/1991
Legea fondului funciar.
COMITETUL MINISTERIAL pentru

situatii de urgenta generate de
inundatii, fenomene meteorologice
periculoase , accidente la constructii
hidrotehnice si poluari accidentale
L 107/1996;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
L 107/1996 Legea apelor, Ordinul comun MAI-MMGA

420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la
constructii hidrotehnice si poluari accidentale.
ADMINISTRATIA NATIONALA
"APELE ROMANE" (ANAR) DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)
OUG 107/2002;
HG 1176/2005; L
107/1996;
OMMGA
1258/2006;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei

Nationale "Apele Romane, HG 1176/2005 privind
aprobarea Statutului de organizare si functionare al
Administratiei Nationale "Apele Romane, L 107/1996
Legea apelor , OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea
Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor
directoare, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005
pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene
hidrotehnice si poluari accidentale.
Institutul National de Hidrologie si

Gospodarirea Apelor (INHGA)
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

22
Institutia
Acte legislative
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

HG 8/2009; L
381/2002; HG
548/2003; L
18/1991; Ordinul
comun MAIMMGA
420/638/2005

Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
L 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de
calamitati naturale in agricultura, HG 548/2003 , Legea
18/1991 Legea fondului funciar, Ordinul comun MAIMMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de
inundatii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la constructii hidrotehnice si poluari
accidentale.
Administratia Nationala pentru

Imbunatatiri Funciare (ANIF)
HG 1874/2005;
L. 138/2004; L
18/1991; Ordinul
comun MAIMMGA
420/638/2005
HG 1874/2005 de aprobare, de organizare si

functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor
Funciare, Legea nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare;
Legea 18/1991 Legea fondului funciar, Ordinul comun
MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta
generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si
poluari accidentale.
Regia Nationala a Padurilor

ROMSILVA (RNP Romsilva)
HG 1105/2003; L
46/2008; L
18/1991; Ordinul
comun MAIMMGA
420/638/2005
HG 1105/2003 de aprobare al Regulamentului privind

organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor
- Romsilva; L 46/2008 Codul Silvic, Legea 18/1991
Legea fondului funciar, Ordinul comun MAI-MMGA
HG 76/2009;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Ordinul
comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta
generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si
poluari accidentale.
Administratia Nationala de
Meteorologie (ANM)
MINISTERUL AGRICULTURII,
PADURILOR SI DEZVOLTARII
RURALE (MAPDR) atributii realizate
prin directiile si serviciile sale in
domeniul imbunatatirilor funciare si in
domeniul impaduririlor si perdelelor
forestiere de protectie
MINISTERUL TRANSPORTULUI SI
INFRASTRUCTURII (MTI)
23
Institutia
Acte legislative
L 350/2001; HG
33/2009;
L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul,

Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei.
HG 1720/2008;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

Ministerului Economiei, Ordinul comun MAI-MMGA
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI
INTERNELOR (MAI)
OUG 30/2007;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
OUG 30/2007 privind organizarea si functionarea

Ministerului Internelor si Reformei Administrative,
Inspectoratul pentru Situatii de

Urgenta
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

Prefectul
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
Ordinul comun MAI-MMGA 1178-1240/2005-2006

pentru aprobarea Manual al primarului, respectiv
prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in
caz de inundatii.
CONSILIUL JUDETEAN (CJ)
OUG 21/2002; L
350/2001
OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si

rurale, L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul.
MINISTERUL DEZVOLTARII
REGIONALE SI LOCUINTEI (MDRL)
MINISTERUL ECONOMIEI (ME)

Societatea Comerciala de Producere
a Energiei Electrice Hidroelectrica,
institutie sub autoritatea ME
MINISTERUL SANATATII PUBLICE

(MSP)
24
Institutia
Acte legislative
Comitetul Judetean pentru Situatii de

Urgenta (CJSU)
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

Primarul
Ordinul comun
MAI-MMGA
1178-1240/20052006
Ordinul comun MAI-MMGA 1178-1240/2005-2006

pentru aprobarea Manual al primarului, respectiv
prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in
caz de inundatii.
CONSILIUL LOCAL (CL)
OUG 21/2002; L
350/2001
OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si

rurale, L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul.
Comitetele Locale pentru Situatii de

Urgenta (CLSU)
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005

Comitetul de Bazin
HG 1212/2000; L
107/1996
HG 1212/2000 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a Comitetelor de Bazin, L
107/1996 Legea apelor .
HG 57/2009; L
107/1996;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005; L
18/1991

Ministerului Mediului, L 107/1996 Legea apelor ,
hidrotehnice si poluari accidentale, Legea 18/1991
Legea fondului funciar.
COMITETUL MINISTERIAL pentru

situatii de urgenta generate de
inundatii, fenomene meteorologice
periculoase , accidente la constructii
L 107/1996;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
L 107/1996 Legea apelor, Ordinul comun MAI-MMGA

25
Institutia
Acte legislative
ADMINISTRATIA NATIONALA
"APELE ROMANE" (ANAR) DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)
OUG 107/2002;
HG 1176/2005; L
107/1996;
OMMGA
1258/2006;
Ordinul comun
MAI-MMGA
420/638/2005
OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei

Nationale "Apele Romane, HG 1176/2005 privind
aprobarea Statutului de organizare si functionare al
Administratiei Nationale "Apele Romane, L 107/1996
Legea apelor , OMMGA 1258/2006 pentru aprobarea
Instructunilor tehnice pentru elaborarea schemelor
directoare, Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005
pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene
Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru
managementul riscului la inundatii
In cadrul prezentei analize, pentru fiecare dintre aceste institutii au fost identificate si clasificate
atributiile specifice in 4 categorii functie de tipul de interventie, dupa cum urmeaza:
Reglementare si Coordonare: reglementarea sau coordonarea atat a interventiilor

in scopul reducerii riscului la inundatii cat si a interventiilor pentru pregatirea si
raspunsul in cazul situatiilor de urgenta.
Prevenire si Aparare: atributii specifice reducerii riscului la inundatii si reducerii

pagubelor potentiale in caz de inundatii.
Managementul Situatiilor de Urgenta generate de inundatii: pregatirea raspunsului

in situatii de urgenta (inclusiv avertizare si alarmare), managementul operativ al
situatiilor de urgenta si activitati ce se intreprind la incetarea fenomenului de
inundatii.
Avizare si Control: activitati de avizare a masurilor dispuse in legatura cu apele si

activitatile de control si monitorizare a aplicarii reglementarilor in vigoare din
domeniu.
O prezentare in detaliu a atributiilor institutiilor implicate in managementul riscului la inundatii se

regaseste in Anexa 2.
Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a rolurilor si atributiilor institutiilor evidentiate mai sus.
26
Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii

Institutii implicate in managementul riscului la inundatii
Reglementare si
Coordonare:
Prevenire /
Aparare
Management
Situatii de Urgenta
generate de
inundatii
CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR
COMITETUL MINISTERIAL pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene

meteorologice periculoase , accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale
ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE" (ANAR)
DIRECTIA APELOR PRUT (DAP)
Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA)
Administratia Nationala de Meteorologie (ANM)
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE (MAPDR) atributii

realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in domeniul
impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie
Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF)
Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA (RNP Romsilva)
MINISTERUL TRANSPORTULUI SI INFRASTRUCTURII (MTI)
Avizare / Control
Atributii realizate prin intermediul institutiilor subordonate
Desi eceste atributii nu sunt explicite in regulamentul analizat, activitatile de combatere a eroziunii solului (CES) au fost, in mod traditional, in responsabilitatea ANIF
27
Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii

Institutii implicate in managementul riscului la inundatii
Reglementare si
Coordonare:
MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI (MDRL)
MINISTERUL ECONOMIEI (ME) Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice

Hidroelectrica, institutie sub autoritatea ME
Prevenire /
Aparare
Management
Situatii de Urgenta
generate de
inundatii
MINISTERUL SANATATII PUBLICE (MSP)
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (MAI)
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

Prefectul
CONSILIUL JUDETEAN (CJ)
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU)
Primarul
CONSILIUL LOCAL (CL)
Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta (CLSU)

Comitetul de Bazin
Avizare / Control
Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice
28
In concordanta cu cele prezentate in Tabelul 3.3 de mai sus principalele relatii

interinstitutionale, reglementate in acest moment la nivelul Romaniei pot fi reprezentate conform
urmatoarei diagrame.
Reglementare si Coordonare
Consiliul Interministerial al
Apelor
Ministerul
Administratiei si
Internelor
Ministerul Sanatatii
Publice
Directia Apelor Prut
Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii
Rurale
Comitetul judetean,
Comitetele locale pentru
Situatii de Urgenta
Consiliul Judetean,
Consiliul Local
Administratia Nationala de
Imbunatatiri Funciare
Ministerul Economiei
Regia Nationala a
Padurilor Romsilva
Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Locuintei
planificare teritoriala
Societatea Comerciala de
Producere a Energiei
Electrice Hidroelectrica
Ministerul
Transporturilor si
Infrastructurii
Alte institutii implicate
Rol major Prevenire si Aparare
Administratia Nationala
Apele Romane
Rol major Managementul

Situatiilor de Urgenta
Ministerul Mediului
Comitetul de Bazin
Figura 3.1. Managementul riscului la inundatii din Romania contextul institutional
29
Managementul riscului la inundatii cuprinde o gama larga de masuri care nu pot fi

responsabilitatea unei singure institutii. Succesul in abordarea acestui domeniu depinde de
coordonarea sistematica, consultatii periodice si procese de luare a deciziilor in comun cu
privire la aspectele importante intre diferitele ministere si agentii implicate, intr-un cadru
strategic agreat la nivel national.
Punctul de plecare pentru o abordare de succes este corespondenta masurilor propuse prin
prezentul Master Plan cu institutiile responsabile de implementare a acestora. Rezultatul
acestei analize este prezentat in Anexa 2
3.3
Cadrul Legislativ
La nivelul UE, actele legislative cele mai importante pentru managementul riscului la inundatii
sunt Directiva 60/2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii si Directiva 60/2000
care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii apelor, amendata de Directiva
2008/32/CE.
Tintele stabilite de catre Directiva Europeana pentru Evaluarea si Managementul Riscului de
Inundatii pentru toate statele membre sunt prezentate in sectiunea 2.3.1.
Procesul de evaluare trebuie aliniat cu obiectivele de mediu pentru Directiva cadru pentru apa si
realizat prin consultarea cu detinatorii de interese.
In Romania, cadrul legislativ relevant pentru managementul riscului la inundatii este reprezentat
de un numar semnificativ de acte normative. O atentie deosebita a fost acordata in special
aspectelor legate de managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene
meteorologice, accidente la lucrarile hidrotehnice.
Tabelul 3.4 enunta cele mai importante reglementari relevante in managementul riscului la
inundatii in Romania.
Nr. Crt.
Act normativ
Directiva 60/2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii
Directiva 60/2000 care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii

apelor, amendata de Directiva 2008/32/CE
L 107/1996 Legea apelor,
Proiect Legea privind modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996
Hotarare nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al

riscului la inundatii
L 138/2004 a imbunatatirilor funciare
HG 1872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

imbunatatirilor funciare
L 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie
HG 548/2003 Reglementeaza dezvoltarea fondului forestier prin aplicarea Programului

National de Impadurire care presupune impadurirea terenurilor din afara fondului
forestier national, printre altele, in scopul prevenirii si combaterii eroziunii solului, a
30
Nr. Crt.
Act normativ
protejarii digurilor si a malurilor cursurilor de apa
10
OUG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale
11
L 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
12
L 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a

V-a Zone de risc natural
13
L 18/1991 Legea fondului funciar
14
L 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
15
L 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura
16
Ordinul MADR 1234/2006 Codul bunelor practici in ferma
17
Ordinul MMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instructunilor tehnice pentru elaborarea

schemelor directoare
18
Norma metodologica privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la

inundatii emisa de Guvernul Romaniei in 2003
19
Ordinul comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale
20
Ordinul comun MMGA_MAI 1240/05 si 1178/06 pentru aprobarea Manualului

prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii si respectiv,
Manualul primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii
21
L 481/2004 cu privire la protectia civila
22
OUG 21/2004 cu privire la Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta
23
HG 2288/2004 pentru aprobarea sarcinilor de sprijin principale care trebuie furnizate de

ministere, alte organisme centrale, organizatii non-guvernamentale pentru prevenirea si
gestionarea situatiilor de urgenta
Tabel 3-4: Prevederile legislative reprezentative

Principalele reglementari ale actelor normative evidentiate in tabelul de mai sus se regasesc in
Anexa 2.
Actele legislative care reglemeteaza organizarea si functionarea institutiilor implicate in
managementul riscului la inundatii sunt prezentate in Tabelul 3.2. din sectiunea anterioara.
3.4
Cadrul finantarilor disponibile

In prezent, principalele surse de finantare ale activitatilor desfasurate de institutiile implicate in
managementul riscului la inundatii sunt fondurile guvernamentale. In functie de specificul
institutiei, la acestea se pot adauga fondurile proprii si creditele rambursabile.
31
Tabelul 3.5 prezinta sursele generale de fonduri conform prevederilor legislative in vigoare
ale institutiilor cu rol major in implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii
(prevenire si protectie).
Institutia
Surse generale de fonduri, conform legislatiei in vigoare

Conform L 107/1996 Legea apelor:
bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrari

declarate de utilitate publica;
Administratia
Nationala Apele
Romane "
Administratia
Nationala de
Imbunatatiri
Funciare
fondurile utilizatorilor de apa;
fondul de dezvoltare al Regiei Autonome "Apele

Romane";
fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de

obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile
administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate
publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa
execute astfel de lucrari;
Fondul apelor (care se constituie din taxele si tarifele

pentru serviciile de avizare si autorizare, precum si
din penalitati).
Conform L 138/2004 Legea imbunatatirilor funciare:
Total sau partial prin bugetul de stat;
Fondul de ameliorare a fondului funciar;
Fonduri proprii.
Conform L 289/2002 Legea privind perdelele forestiere de protectie si L 46/2008 a

Codului Silvic Programului national de impadurire si Sistemului national al
perdelelor forestiere de protectie se finanteaza din:
fondul de ameliorare a fondului funciar;

Regia Nationala
a Padurilor
ROMSILVA
fondul de conservare si regenerare a padurilor;
alocatii de la bugetul de stat;
alocatii de la bugetele locale;
surse financiare externe nerambursabile;
credite externe rambursabile;
fonduri proprii.
Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la
inundatii
Fonduri guvernamentale cu destinatie specifica pentru masuri ce vizeaza domeniul
managementului riscului la inundatii au fost identificate dupa cum urmeaza:
Fondul pentru mediu reglemetat prin Ordonanta de urgenta 196/2005 cu

modificarile ulterioare. Printre categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se
regasesc si proiectele care propun lucrari de baza pentru prevenirea, diminuarea,
inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse de fenomene meteorologice
periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor pentru obiectivele din domeniul
32
public al statului. Alte proiecte de interes finantate sunt reprezentate din aceasta
sursa au ca obiectiv impadurirea terenurilor degradate, reconstructia ecologica si
gospodarirea durabila a padurilor. Pentru aceste proiecte beneficiarii potentiali
sunt: agentii economici, ONG-urile si Unitatile Administrativ Teritoriale.
Programul privind elaborarea hartilor de risc natural pentru cutremure si alunecari

de teren reglementat prin HG 932/2007. Beneficiarii programului sunt Consiliile
Judetene respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in limita plafoanelor
aprobate de MDRL.
Programul anual de finantare pentru elaborarea/actualizarea Planurilor Urbanistice

Generale si a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente reglementat prin HG
855/2001. Beneficiarii programului sunt consiliile locale, in limita plafoanelor
aprobate de MDRL.
Programele de finantare relevante din fondurile structurale UE (obiectiv specific, perioada de

valabilitate a fondurilor, alocarea financiara disponibila) in corelatie cu institutiile potential
beneficiare ale acestor fonduri, sunt prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:
Beneficiari
Fonduri europene nerambursabile

Axa 5 din Programul Operational Sectorial de Mediu are obiectivul strategic de
dezvoltare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai
expuse la risc (329 milioane Euro), prin implementarea masurilor preventive in
cele mai vulnerabile zone pana in 2015.
Administratia
Nationala Apele
Romane
Program valabil in perioada 2007-2013,;

Valoarea alocata Domeniului major de interventie
1 fiind de 195 mil. Euro;
Obiectivul general in cadrul acestui domeniu major de interventie este protectia

impotriva inundatiilor prin sprijinirea imbunatatirii starii economice, de mediu,
ecologice si de conservare a celor mai vulnerabile regiuni.
Programul Operational Comun Romania - Ucraina - Republica Moldova intre
ale carui prioritati se afla Mediul si pregatirea pentru situatii de urgenta prin:
Autoritati locale si
regionale
Rezolvarea in comun a unor aspecte de mediu,

inclusiv pregatirea pentru situatii de urgenta;
Managementul resurselor de apa si al deseurilor.
Prin acest program sunt finantate proiecte care sunt legate de managementul
apelor. Se pot astfel aborda problemele provocate de: seceta, reducerea riscului
la inundatii inclusiv masuri de aparare impotriva inundatiilor; restaurarea zonelor
umede; introducerea practicilor de management al bazinului hidrografic, si
implementarea fragmentelor Directivei UE cadru apa care nu au caracter
obligatoriu; amplasarea unor sisteme unitare de alarmare timpurie in caz de
incidente care ameninta viata umana.
Program valabil in perioada 2007 2013;
Alocarea financiara pentru Prioritatea 2 de 49,5 mil.

Euro.
33
Beneficiari
Asociatii de
Dezvoltare
Intercomunitare
(ADI)
Fonduri europene nerambursabile

Programul Operational Regional sustine atingerea obiectivelor strategice din
domeniului situatiilor de urgenta prin investitii in achizitionarea de echipamente
specifice, atat pentru dezvoltarea bazelor operationale regionale care vor inlesni
interventii integrate in caz de dezastre sau accidente (rutiere, etc.), cat si pentru
imbunatatirea dotarii bazelor judetene existente, in functie de specificul diferitelor
zone (expuse cutremurelor, inundatiilor, eroziunii).

Alocarea financiara orientativa pentru domeniul de
interventie 3.3 Imbunatatirea dotarii cu
echipamente a bazelor operationale pentru
interventii in situatii de urgenta este de 99.506.701
Euro.
Programul National pentru Dezvoltare Rurala
Autoritati locale,
Asociatii de
Dezvoltare
Intercomunitare
(ADI), persoane
fizice si persoane
juridice
Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

care cuprinde doua domenii majore de interes:
Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor
agricole (sprijin pentru Zona Montana Defavorizata,
pentru alte zone defavorizate si plati agro-mediu) si
Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor
forestiere (Prima impadurire a terenurilor agricole);
Alocare financiara orientativa pentru Axa 2 - 2,3

miliarde Euro;
Axa 3, Domeniul major de interventie 3.2.2

Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea
serviciilor de baza pentru economia si populatia
rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale;
Alocare financiara orientativa pentru DMI 3.2.2 1,

5 miliarde Euro.
Tabel 3-6: Cadrul finantarilor UE disponibil la nivelul Romaniei
3.5
Concluzii si recomandari
De retinut ca punctul 34 (MM) din Protocolul de Corectare transmis in urma predarii primei
variante a acestui Master Plan din decembrie 2008 mentioneaza:
Avand in vedere faptul ca, pentru moment, cadrul institutional propus in strategia nationala nu
este finalizat, puteti prezenta in acest capitol situatia existenta, actorii implicati in acest sector si
responsabilitatile lor, legile si strategiile existente.
Urmare a acestei instructiuni, concluziile de mai jos ar trebui luate in considerare doar cu scop
orientativ si trebuie modificate ulterior adoptarii Strategiei Nationale:
34
Responsabilitatea cu privire la managementul riscului la inundatii este impartita

intre diverse institutii sau organisme. In aceasta situatie, este dificil sa se
coordoneze in mod eficient resursele, interventiile, datele si informatiile.
Activitatile de prevenire a inundatiilor constituie o mica parte din domeniul de

activitate al autoritatilor responsabile de reducerea riscului la inundatii.
Cadrul institutional nu prevede o organizatie responsabila cu coordonarea

institutiilor cu rol operational in vederea reducerii riscului la inundatii (cu scopul
eficientizarii).
Legislatia romaneasca abordeaza reducerea riscului la inundatii fara sa existe o

corelare stransa intre diferitele acte legislative; sunt dispuse reglementari clare in
vederea gestionarii situatiilor de urgenta insa nu acopera unele tipuri de masuri de
reducere a riscului la inundatii
In cazuri specifice, de exemplu raul Vamasoaia, nu sunt respectate reglementarile

privind zona de protectie a raului (albia raului in proprietate privata).
Ca raspuns la concluziile mentionate, avand in vedere contextul national de reducere a riscului

la inundatii, au fost facute urmatoarele recomandari.
Restructurarea sistemului institutional responsabil pentru luarea deciziilor si pentru

implementarea masurilor de management al riscului la inundatii pentru a asigura o
structura uniforma, cu responsabilitati clare pentru toate partile implicate principalele aspecte:
Consolidarea rolului si atributiilor structurilor adecvate, atat la nivel national
(Comisia Interministeriala a Apelor) cat si la nivel de bazin (Comitetul
Bazinal), pentru a asigura coordonarea tuturor institutiilor si activitatilor,
aspect care va conduce la un management eficient al riscului la inundatii;
La nivelul de bazin hidrografic, redefinirea rolului Comitetului Bazinal,poate
considera responsabilitatea elaborarii Master Planului si disponibilitatea
tuturor instrumentelor/ legaturilor necesare pentru implementarea masurilor
identificate.
Armonizarea legislatiei existente intr-o forma unitara, care reglementeaza toate
aspectele legate de diminuarea riscului la inundatii - principalele aspecte:
Reglementarea despagubirilor pentru proprietarii afectati de masurile de

atenuare a inundatiilor (acumulari temporare, poldere);
Revizuirea reglementarilor legislative in ceea ce priveste sursele si
disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru a opera si a intretine
lucrari de prevenire / protectie impotriva inundatiilor
Masuri si actiuni referitoare la cadrul institutional si juridic, recomandate in Strategia nationala

de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung (document in curs de aprobare,
Proiectul de HG pentru aprobarea Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii
este in acest moment supus dezbaterilor publice):
Ajustarea cadrului institutional
Actiunea 1: Crearea functiei de Secretar de inundatii in cadrul Comisiei interministeriale a
Apelor
35
Actiunea 2: Consolidarea Comitetelor bazinale si cresterea gradului de implicare in

managementul riscului la inundatii
Actiunea 3: Consolidarea rolului autoritatilor judetene in punerea in aplicare a strategiei de
management al riscului la inundatii
Actiunea 4: Organizarea si gestionarea unei retele de circa 3 000 de agenti locali de inundatii
la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (sub controlul Inspectoratelor pentru Situatii de
Urgenta, in colaborare cu Directiile de Ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane")
Prevederi legislative
Actiunea 1: Transpunerea Directivei inundatii si aprobarea strategiei
Actiunea 2: Ajustarea cadrului institutional prin noi acte normative si modificarea celor
existente
Actiunea 3: Corelarea legislatiei cu privire la situatiile de urgenta
36
4.0
Analiza situatiei curente
4.1
Descrierea zonei studiate
4.1.1
Cadrul bazinelor hidrografice Prut-Barlad

Bazinul hidrografic Prut-Barlad ocupa o suprafata de 18.187 km2, acoperind 7.66% din teritoriul
Romaniei. Bazinul hidrografic al Prutului ocupa pe teritoriul Romaniei 10.967 km2, iar bazinul
Barladului 7.220 km2.
Zona de nord si de est a spatiului studiat este delimitata de raul Prut, al doilea afluent ca
lungime al Dunarii (lungimea totala de 952.9 km), care formeaza granite intre Romania si
Ucraina pe o lungime de 31 km si cu Republica Moldova pe o lungime de 711 km. In partea de
vest si de sud este delimitat de bazinul hidrografic al Siretului.
Un plan care arata zona bazinului hidrografic, afluentii cheie si bazinele lor hidrografice precum
si principalele orase este prezentat in Figura 2.1 (sectiunea 2 din acest raport).
Relieful spatiului hidrografic Prut - Barlad apartine Podisului Moldovei si partii de nord-est a
Campiei Romane. Bazinul hidrografic Prut cuprinde:
Podisul Sucevei, care este limita vestica a bazinului. Aici se regaseste altitudinea
maxima din cadrul spatiului hidrografic studiat: 587m (Dealul Mare-Tudora).
Campia Moldovei, care este situata in totalitate in bazinul raului Prut. Are inaltimea
medie de cca. 150 m.
In continuare, de la nord la sud, se individualizeaza urmatoarele subunitati morfologice care

apartin atat bazinului hidrografic Prut cat si bazinului hidrografic Barlad:
4.1.2
Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Dealurile Covurluiului) cu

altitudini de peste 400 m in nord si cca. 250 in sud, separate de vai consecvente,
adanci de 100-150 m, cu versanti afectati puternic de fenomene de eroziune a
solului.
Campia Tecuciului si Campia Covurlui sunt campii deluroase, cu latime de aproape

20 de km in partea de sud si inaltimi intre 60-200 m.
Hidrologie
Bazinul hidrografic al raului Prut are in Romania o suprafata de receptie de 10.967 km2 (cca.
4,6% din suprafata tarii). Altitudinea medie variaza intre 130 m in zona centrala si 2 m in zona
de confluenta. Panta medie a bazinului este de 0,2. O caracteristica a bazinului hidrografic
Prut este forma alungita cu o latime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248
de afluenti codificati pastreaza acelasi grad mare de alungire si orientare paralela cu muntii
Carpati.
Pe teritoriul Romaniei Prutul primeste 27 afluenti, printre care: Poiana, Cornesti, Isnovat,
Radauti, Volovat, Baseu, Jijia, Mosna, Elan, Oancea, Branesti si Chineja.
Raul Barlad, cel mai mare afluent de stanga al Siretului, are un bazin de receptie cu o suprafata
de 7.220 km2. Bazinul are o altitudine medie de 211 m si o panta medie de 5. Bazinul
superior prezinta o asimetrie accentuata a sistemului spre stanga, iar cursul inferior este cvasi simetric. Raul Barlad aduna 144 de afluenti codificati cu o lungime totala de 2.639 km.
37
Ca o caracteristica a spatiului hidrografic Prut Barlad, 80% din reteaua hidrografica este
formata din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (in cursul superior
aparand fenomenul de secare datorita perioadelor fara precipitatii) si 18% sunt cursuri
semipermanente, scurgerea inregistrandu-se numai in perioade cu precipitatii.
In bazinul hidrografic Prut-Barlad sunt 9 lacuri naturale, din care 7 in judetul Galati (Prutul
Inferior) si 262 iazuri. Cele mai multe acumulari se regasesc in bazinul Prutului (225) pe raurile
Baseu, Jijia, Bahlui si afluenti ai acestora. Numarul acumularilor este de 75, din care 49 sunt
complexe si au ca folosinta principala protectia impotriva inundatiilor. Cea mai importanta
acumulare din bazinul Prutului este Stanca-Costesti, cu un volum total de 1.400 mil mc.
4.1.3
Clima
In Romania clima este controlata de Muntii Carpati. Aceasta variaza de la cea temperata in vest
pana la cea continentala in est. Acest lucru se datoreaza asezarii si inaltimii muntilor Carpati,
care actioneaza ca o bariera in calea vanturilor umede ce bat dinspre Atlantic limitandu-le
influenta asupra zonelor vestice si centrale ale tarii. In plus Carpatii blocheaza si influenta
continentala a Campiei Ruse. In partea de sud-est Marea Neagra ofera o clima mai blanda si
mai umeda.
Tendintele climatice pe termen lung arata cum climatul e influentat de Oscilatie Nord-Atlantica
(NAO). Cele mai mari precipitatii apar ori in Decembrie si Februarie ori in Ianuarie si Martie
depinzand de indicele NAO.
Cu toate acestea, impactul ONA va varia in toata Romania, cu unii autori declarand ca nu exista
nici un impact in Podisul Moldovei, unde sunt situate cea mai mare parte a bazinelor evaluate in
acest studiu.
Clima din bazinul hidrografic Prut- Barlad este controlata de prezenta campiei ruse si a maselor
de aer est-continentale ce determina ierni reci cu vanturi uscate si puternice si veri, fie cu ploi
abundente, fie cu seceta. Factorii climatici principali pot fi rezumati astfel:
In Podisul Moldovei cea mai mare parte a precipitatiilor se produce primavara

tarziu si mai mult de 60% din totalul anual apare din aprilie pana in octombrie, cu
un maxim in iunie si un minim in luna februarie, in regiunile de nord si centru ale
platoului si in luna martie in zona de sud;
Temperaturi medii anuale de 9C in bazinul Prutului si de 9.5C in bazinul

Barladului;
Precipitatii medii de 550 mm pe an in bazinul Prutului si de 520 mm pe an in

bazinul Barladului. Cu toate acestea exista o variatie insemnata in bazinul
Barladului cu 600 mm pe an in nord descrescand pana la 400 mm pe an in sud;
Umiditate relativa intre 75 si 80%;
Vanturile predominante bat din nord si nord-vest.
Datele climatice indica faptul ca regimul de inundatii al regiunii este controlat de apa rezultata
din topirea zapezii si a acumularilor de gheata din timpul primaverii si, in unii ani, de ploile
abundente pe timp de vara. Prin urmare majoritatea inundatiilor au loc in perioada dintre
primavara tarzie si toamna timpurie, dar in unii ani nu se manifesta inundatii in timpul verii si
seceta persista incepand cu primavara tarzie. Anii ploiosi si cei secetosi tind sa vina in
succesiuni deoarece sunt controlati de catre variabilitatea atmosferica la scara larga a ONA.
Inundatiile ce au avut loc in ultimii anii pot fi considerate drept rezultate al acestor veri ploioase
38
amintite. Astfel inundatiile ce au avut loc pe cursul Prutului superior in vara anului 2008 si in
cele din 2006 si 2007 ar putea fi considerate un exemplu tipic al regimului de inundatii.
Schimbari climatice
Desi au fost facute anumite cercetari referitoare la implicatiile schimbarii climatice in clima
Romaniei exista totusi mai multe semne de intrebare decat de exemplu in Marea Britanie.
Asteptari ale schimbarilor climatice in cadrul studiului sunt variate si studii separate noteaza
doua optiuni posibile:
Optiunea 1: ca precipitatiile viitoare sa devina mai intense in zona latitudinilor medii

si ca atare vor aparea modificari la regimul de inundatii;
Optiunea 2: ca precipitatiile sa devina mai intense si ca urmare sa creeze mai

multe cazuri de inundatii si daune mai mari.
S-au facut cercetari limitate in ce priveste alti factori de control, cum ar fi influenta Marii Negre in
aceasta regiune. Datorita acestei confuzii intre asteptari nu a fost posibil pentru a evalua si, prin
urmare, include implicatiile schimbarilorr climatice si a impactului acestora asupra regimului de
inundatii.
4.1.4
Topografie si geologie
Regiunea este deluroasa din loc in loc, insa nu este muntoasa. Este situata intre
regiunile montane mai mari care au fost formate de activitatea tectonica si glaciala;
Geologia de suprafata este dominata de loess: un depozit glaciar consolidat de

loess cu continut variabil de argila format la retragerea ghetarilor;
In unele locuri benzile de argila sustin straturi mai grosiere iar acestea sunt foarte
predispuse la alunecare, in special cand sunt afectate de eroziunea raurilor;
Pantele multor afluenti din sectorul superior sunt foarte abrupte. In aceste zone
este foarte raspandita eroziunea solului;
Afluentii din sectorul superior sunt deci caracterizati de o combinatie de pante

abrupte, straturi de argila-loess, straturi grosiere si eroziuni puternice. Aceste
caracteristici fizice, impreuna cu ploi de mare intensitate, conduc la inundatii fulger
pe afluentii din sectorul superior;
Prin contrast, raurile principale au tendinta sa formeze platouri interfluviale cu vai

largi si plate;
Exista o deosebire semnificativa intre afluentii din bazinele Prut si Barlad;
Panta longitudinala a bazinului Prut este mult mai redusa decat a bazinului Barlad;
Afluentii Prutului superior, in special bazinul Jijia, sunt intr-o zona mai joasa decat
cei ai bazinului Barlad chiar daca cel din urma este mai aproape de Dunare;
Confluenta raurilor Jijia, Prut si Bahlui este o formatiune complexa caracterizata de

meandre largi. Acestea reflecta gradientii foate mici si vaile plate si largi. In unele
locuri Jijia si Bahluiul au fost derivati in raul Prut;
Prin contrast, bazinul Barlad ofera pante abrupte si vai inguste. Raul Barlad se
varsa in raul Siret in aval de Tecuci;
39
4.1.5
Cele doua confluente majore, ale Jijiei si Bahluiului cu Prutul si ale Barladului cu
Siretul, alcatuiesc o structura bidimensionala complexa. Ambele confluente sunt
campii inundabile largi si plate.
Geomorfologie
Folosintele terenului au accelerat eroziunea solului, care este estimata la aproximativ 1000 de
tone pe kilometru patrat pe an in bazinele hidrografice Barlad si Jijia. Totusi, marile lacuri de
acumulare din amonte au captat mare parte din aceste sedimente, reducand aluviunile din aval
si incurajand eroziunea ulterioara a malurilor vulnerabile ale raului. Sedimentele retinute in
lacurile de acumulare au redus considerabil capacitatea acestora, totusi, lacurile de acumulare
principale cu rol de atenuare inca mai reusesc sa cuprinda majoritatea viiturilor in bazinele lor.
In afara acestor lacuri de acumulare, folosintele terenurilor si schimbarile antropice au redus
ulterior stocarea limitata de apa disponibila si au agravat gradul de scurgere rezultat in urma
caderilor masive de precipitatii. Aceste procese continua si fara o schimbare in politica de
utilizare a terenurilor, ne putem astepta la o crestere a debitelor maxime si la o reducere a
debitelor scazute.
Aceste impacturi geomorfologice vor ameninta, de asemenea, obtinerea unei stari ecologice
bune in conformitate cu Directiva-cadru privind apa pana la data tinta de 2015, considerand
conditia geomorfologica unul din parametrii de evaluare. In timp ce se acorda fonduri pentru
cursuri de apa puternic modificate (care necesita obtinerea unui potential ecologic bun),
dezechilibrul eroziunii si sedimentarea sunt larg raspandite in bazinul Prut-Barlad si o clasificare
a solurilor puternic modificate este putin probabil sa fie acceptabila.
4.1.6
Proiecte de management al inundatiilor in zona studiata

Proiecte desfasurate in ultimii 3 ani
Apararea de inundatii a cartierului Manta Rosie din
municipiul Iasi, judetul Iasi
Manta Rosie district flood protection, from Iasi city,

Iasi County
Consolidare mal rau Sitna, jud. Botosani
River bank consolidation on Sitna river, Botosani

County
Regularizare si indiguire rau Jijia in zona localitatii

Golaesti, jud. Iasi
Chanel conveyance and embankments on Jijia

river, near Golaesti locality, Iasi County
Regularizare si indiguire rau Jijia pod Carniceniconfluenta cu raul Prut, jud. Iasi
Chanel conveyance and embankments on Jijia

river, Carniceni bridge confluence with Prut river,
Iasi County
Regularizare Valea Boului, judetul Galati
Chanel conveyance on Valea Boului river, Galati

County
Proiecte curente/in desfasurare

Amenajare rau Jijia pentru combaterea inundatiilor
in judetele Botosani si Iasi
Hydrotechnical works on Jijia river, to control

flooding in Botosani and Iasi counties.
40
Amenajare rau Jijia in zona Tiganasi, jud. Iasi
Hydrotechnical works on Jijia river, in Tiganasi area,

Iasi County
Aducerea la clasa de importanta corespunzatoare

a lucrarilor de indiguire pe raul Prut in zona Carja,
judetul Vaslui
Bring the embankment works on to the importance

class correspondent with the protected objectives
on Prut river, in Carja area, Vaslui County
Aparare impotriva inundatiilor a localitatilor SolestiVaslui-Secuia, judetul Vaslui
Protection against floods for Solesti-Vaslui-Secuia

localities, Vaslui County
Lucrari de aparare de mal rau Barlad aval pod

Crasna
River side protection on Barlad river, downstream

Crasna bridge
Regularizare rau Vamasoaia, jud. Iasi
Chanel conveyance on Vamasoaia river, Iasi

County
Indiguire rau Prut la Dranceni, jud. Vaslui Lucrari

de consolidari de mal
Embankments on Prut river, in Dranceni River

bank consolidation
Indiguire rau Prut in sectorul Albita-Falciu, jud.

Vaslui
Embankments on Prut river, between Albita and

Falciu, Vaslui County
Amenajare rau Tecucel pentru apararea de

inundatii a municipiului Tecuci, jud. Galati
Hydrotechnical works on Tecucel river, to protect

Tecuci city against floods, Galati County
Consolidare de mal rau Prut in zona localitatii

Horodistea, jud. Botosani
River bank consolidation on Prut river, near

Horodistea locality, Botosani County
Indiguire rau Prut pe sectorul Bratesu de Jos, jud.

Galati
Embankments on Prut river, on Bratesu de Jos

sector, Galati county
Consolidare de mal rau Prut in zona Baranca, jud.

Botosani
River bank consolidation on Prut river, in Baranca

area, Botosani county
Suprainaltare dig mal stang rau Jijia, amonte

confluenta cu raul Prut, jud. Iasi
Embankment lifting on Jijia left river bank, upstream

confluence with Prut river, Iasi County
Suprainaltare dig mal drept rau Prut in zona Sculeni

si km. 70+200-77+600, jud. Iasi
Embankments lifting on Prut right river bank, near

Sculeni area km 70+200-77+600, Iasi county
Amenajare rau Prut in zona localitatii Petresti, jud.

Iasi
Hydrotechnical works on Prut river, near Petresti

locality, Iasi County
Punerea in siguranta a acumularii Mileanca, pe raul

Podriga, jud. Botosani
Rehabilitation to ensure safety of Mileanca

reservoir, on Podriga river, Botosani county
Punerea in siguranta a acumularii Negreni si a

acumularii Cal Alb, jud. Botosani
Rehabilitation to ensure safety of Negreni and Calu

Alb reservoirs, Botosani County
Punerea in siguranta a NH Munteni si a lucrarilor de

aparare din zona, jud. Galati
Rehabilitation to ensure safety of Munteni

hidrotechnical node and protection works in the
area, Galati County
41
4.2
4.2.1
Punerea in siguranta a acumularii Tansa Belcesti,

jud. Iasi
Rehabilitation to ensure safety of Tansa Belcesti

reservoir, Iasi County
Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra,

jud. Vaslui
Rehabilitation to ensure safety of Rapa Albastra

reservoir, Vaslui County
Consolidare de mal rau Prut aval de acumularea

Stanca, jud. Botosani
River bank consolidation on Prut river, downstream

Stanca reservoir, Botosani County
Punerea in siguranta a acumularilor din BH Racova

(Trohan, Pungesti, Puscasi), jud. Vaslui
Rehabilitation to ensure safety of Racova

catchments reservoirs (Trohan, Pungesti, Puscasi),
Vaslui County
Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv, pe

raul Pereschiv, jud. Bacau
Rehabilitation to ensure safety of Pereschiv

reservoir, on Pereschiv river, Bacau county
Contextul socio-economic
Principalele caracteristici sociale, economice si demografice din Romania
In conformitate cu recensamantul din 2002, Romania are o populatie de 21.698.000 de locuitori
dintre care romani sunt in proportie de 89,5% din populatie.
Bucurestiul este capitala si orasul cel mai mare al Romaniei. La recensamantul din anul 2002,
populatia Bucurestiului era de peste 1,9 milioane de locuitori.
In Romania mai sunt inca 5 orase cu o populatie in jur de 300,000, care sunt incluse de
asemenea in topul celor mai populate 100 de orase din UE: Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara,
Constanta, si Craiova.
PIB-ul este in jur de $264 miliarde iar PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) estimat pentru anul 2008
este de aproximativ 12.285$. Romania este considerata o tara cu o economie mediu dezvoltata
si este membra a Uniunii Europene din 1 Ianuarie 2007.
Totusi, incepand cu anul 2000, economia Romaniei a fost transformata intr-o economie cu
stabilitate macro-economica relativa, caracterizata prin dezvoltare, somaj scazut si inflatie in
declin. In anul 2006, in conformitate cu Biroul Roman de Statistica, cresterea PIB-ului a fost
inregistrata la 7,7%, una din ratele cele mai ridicate din Europa.
Datorita localizarii sale, Romania reprezinta o rascruce majora pentru schimbul economic
international din Europa.
4.2.2
Principalele caracteristici sociale, economice si demografice din zona studiata

Din punct de vedere administrativ, spatiul hidrografic Prut-Barlad ocupa aproape integral
judetele: Botosani, Iasi, Vaslui si Galati si partial judetele: Neamt, Bacau si Vrancea.
42
Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad
4.2.3
Economia in zona studiata

Economia judetului Botosani se bazeaza pe agricultura. Principalele ramuri industriale sunt:
industria textile, industria alimentara, industria electrotehnica, industria sticlei si a portelanului.
La Stanca-Costesti functioneaza una dintre cele mai mari hidrocentrale din Romania.
Datorita reliefului, si judetul Iasi se bazeaza pe agricultura. Industria este concentrata in marile
orase. Principalele ramuri industriale sunt: industria de software, industria chimica, industria
farmaceutica, industria metalurgica, industria textila, industria alimentara.
Judetul Vaslui a fost puternic industrializat in perioada comunista si detinea cel mai mare
complex industrial pana in anii '90 cand fabricile au inceput sa dea faliment. Astazi economia
este bazata pe agricultura, iar restul ramurilor sunt concentrate in mediul urban. Principalele
ramuri industriale ale judetului sunt: industria mecanica, industria chimica, industria alimentara,
industria textila.
43
In judetul Galati, datorita conditiilor naturale populatia rurala se ocupa cu agricultura si

pescuitul. Principalele industrii ale judetului sunt: industria metalurgica - 55% din productia
nationala de otel, industria alimentara, industria textila, industria constructoare de nave.
Asa cum se vede mai sus, vectorii economici din bazin sunt in mare masura agricoli. Cu toate
acestea, dezvoltarea comerciala se manifesta rapid.
4.2.4
Demografie
Populatia din aceasta zona este de cca. 2,196 milioane (din care 1.215.487 locuitori in b.h.
Prut). Densitatea populatiei este de cca. 112 loc/km2.
Nr. crt.
Judetul
Populatia (locuitori)
% din populatia totala pe b.h.
Botosani
414042
18,85
Iasi
692546
31,53
Vaslui
455.55
20,74
Neamt
13.566
0,62
Bacau
7481
0,34
Vrancea
920
0,04
Galati
612.485
27,88
Total
2.196.590
100
Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul
de Management al Spatiului Hidrografic Prut-Barlad)
In mediul urban traiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenti in 15 orase: Botosani, Dorohoi,
Darabani, Saveni, Iasi, Harlau, Targu Frumos, Husi, Galati, Beresti, Targul Bujor, Vaslui, Barlad,
Negresti si Tecuci.
In mediul rural, in cele 1360 de sate din spatiul hidrografic Prut-Barlad locuieste aproximativ
52% din populatie.
4.2.5
Principale asezari omenesti din zona studiata

Principalele centre de populatie includ orase cum ar fi Iasi, Vaslui si Botosani. Orasele mai mici
si comunitatile rurale inseamna aproape doua treimi din populatie.
Iasi este cel mai mare oras din zona studiata fiind un puternic centru industrial si totodata unul
dintre cele mai importante centre universitare, de cultura, arta, traditie si spiritualitate din
Romania. A fost vreme de secole capitala Moldovei.
Botosani si Vaslui sunt vechi centre comerciale si agricole, aceste orase au fost martori ai unor
importante evenimente istorice si loc de origine pentru artisti, scriitori si muzicieni romani
celebri. In prezent Botosani si Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regionala, in
ceea ce priveste industria textila si prelucratoare.
44
Clasificarea oraselor mici si mari din cadrul zonei studiate poate fi identificata prin folosirea
informatiilor legate de densitatea medie a populatiei. Statisticile Nationale Romanesti au fost
folosite pentru a compara asezarile de tipuri diferite. Tabelul 4.2 prezinta tendinta generala.
Categoria asezarii
Densitatea populatiei
Exemplu de oras/asezare
( pop. per Ha )
Piatra Neamt, Roman, Iasi, Bacau,

Onesti, Botosani, Galati, Barlad,
Vaslui, Focsani
Asezare majora
> 10
Asezare minora
10 > si > 1
Asezare rurala
1>
Targu Neamt, Roznov, Pascani, Targu

Frumos, Moinesti, Buhusi, Dorohoi,
Tecuci, Husi, Negresti, Adjud
Alte asezari rurale
Tabel 4-2: Principalele asezari omenesti din cadrul zonei studiate

Aproximativ jumatate din totalul populatiei locuieste in asezarile definite drept majore si minore
iar restul populatiei locuieste in comunitatile rurale concentrate in jurul zonelor cu productie
agricola.
In orasele majore, cum au fost definite mai sus, aproximativ 80% din locuinte sunt apartmente,
in cele minore acest procent scade pana la aproximativ 55%.
Comert
Tabelul 4.3. prezinta numarul firmelor inregistrate in zona bazinului hidrografic si o aproximare a
numarului de companii pe cap de locuitor in diferite tipuri de asezari.
Categorie
Nr. firme
Populatia in 2008
Nr. firmelor / 100 de

locuitori
Asezare
majora
49,342
1,034,323
4.77
Asezare
minora
5,354
188,235
2.84
Asezare
rurala
5,520
1,315,522
0.40
Tabel 4-3: Companii zona studiata

Nu au fost disponibile informatii precise referitoare la folosintele terenurilor de catre
intreprinderile comerciale.
Folosinta terenului
Studiul Corine Land Cover finalizat in 2000 imparte terenurile in tipurile: teren arabil si nearabil.
Datele relatate de localnici sugereaza ca dupa anul 1989 defrisarile au fost efectuate in regim
extensiv, avand drept scop extinderea terenurilor arabile si terenurilor acoperite cu pasuni. In
acest sens Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Suceava, pentru
45
perioada 1990 2004, a inregistrat taieri rasate, doar in judetele Botosani si Iasi, in suprafata
totala de 540 ha (5.400.000 mp).
Pentru un studiu coerent si detaliat al folosintei terenului in cadrul acestui Master Plan nu au
fost disponibile date de detaliu ci numai date generice. Aceste date au fost corelate cu opiniile
culese de consultati in tipul vizitelor de teren si cu informatiile fragmentate culese din surse
publice.Anexa 10 prezinta distributia tipurilor de folosinta a terenului. Folosintele aratate in harta
sunt extrase de pe ortofotoplanuri.
4.3
Inundatii istorice in bazinul Prut-Barlad

Regimul inundatiilor in bazinul Prut - Barlad este caracterizat, pe scurt, de inundatii de mare
intensitate in majoritatea raurilor din sectoarele superioare. Aceste rauri sunt deseori efemere seci in timpul lunilor calde de vara si cu apa in timpul iernii. In raurile de la ses inundatiile sunt
mult mai prelungite.
Ploile scurte si de mare intensitate cuplate cu infiltratii reduse pe bazine conduc la inundatii
fulger in zonele din amonte. Schimbarea modelelor de folosinta a terenului in ultimii 15 20 de
ani au crescut frecventa si gravitatea inundatiilor in bazin.
Limitele inundatiilor istorice pentru bazinul Prut-Barlad sunt prezentate in Anexa 6.
4.3.1
Inundatii istorice
A fost facuta analiza inundatiilor istorice pentru perioada 1953 2006 iar cuvintele-cheie, cele
cu frecvente de aparitie sau mai mari cu 50 ani, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Statia
hidrometrica
Rau
1969
1971
Botosani
Sitna
127
11
Dorohoi
Jija
51
Podu Iloaiei 2
Bahlui
70
Stefanesti
Baseu
177
Todireni 1
Jija
119
Nicolae Balcescu
Miletin
Iasi 4
Nicolina
Drislea
Drislea
Padureni
Buhai
1979
1980
1987
1998
74
56
161
118
Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani).
Desi nu a existat un numar semnificativ de inundatii mari in perioada 1953-2006, cea mai mare
parte a evenimentelor observate au avut loc pe afluentii Prutului Superior.
In timpul studiului, in iulie 2008, au fost inundatii severe in partea superioara a bazinului raului
Prut, de la frontiera cu Ucraina pana la acumularea Stanca. Fluxul de date inregistrate pentru
46
acest eveniment nu a fost pus la dispozitie, dar imaginile prin satelit pentru unele din extinderile
inundatiilor din luna iulie 2008 au fost comandate de catre Administratia Nationala de
Meteorologie si Agentia Spatiala Romana si sunt disponibile on-line. Imaginile arata ca
suprafete mari au fost inundate in zona Radauti-Prut, majoritatea fiind in zonele arabile si de
pasuni, limitand astfel distrugerea zonelor urbane. Din moment ce datele observate nu au fost
puse la dispozitie pentru a fi incluse in acest studiu, frecventa de aparitie si, prin urmare,
gravitatea acestui eveniment nu pot fi comparate cu inregistrarile istorice.
4.3.2
Analiza riscului inundatiilor istorice

Pentru ca au putut fi intreprinse doar analize limitate in cadrul constrangerilor de date temporale
si spatiale a fost intreprinsa o evaluare a inregistrarilor privind precipitatiile la doua statii. Aceste
statii (Harlau si Iasi) au fost selectate pentru ca au fost considerate a fi cele mai reprezentative,
din cauza diferentelor de locatie si altitudine. Astfel ar putea fi de asteptat ca o comparatie a
acestor statii sa ofere o reprezentare a modificarilor care apar in toata zona centrala a zonei de
studiu prin punerea in aplicare a celei mai potrivite metode.
Diferentele in ceea ce priveste locatia sunt ca Harlau este la limita de vest a bazinului in timp ce
Iasi este spre granita de est, separate de o distanta de aproximativ 60 km. Exista o diferenta de
altitudine de 105 m Iasi fiind situat pe teren jos (aproximativ 39m) iar Harlau este situat la o
altitudine mai mare (aproximativ 144m).
Diferentele intre mediile de precipitatii ale acestor statii hidrometrice sunt ilustrate in figura 4-2 si
descrise mai jos. In timp ce modelul pentru precipitatiile medii este similar in distributie si
marime, exista deosebiri cu principalele diferente care apar in luna mai. Aceste diferente pot fi
rezumate prin precipitatii medii lunare totale diferind prin 6 mm cu exceptia lunii mai cand Iasi
primeste 103 mm, comparativ cu 90 mm, la Harlau.
160
140
Rainfall Depth [mm]
120
100
80
60
40
20
0
0
10
12
Month
Harlau Average
Iasi Average
Harlau Maximum
Iasi Maximum
Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania)
47
Exista mai multe diferente substantiale intre statii din punct de vedere al precipitatiilor maxime
in 24 ore, care spre deosebire de media precipitatiilor nu prezinta modele similare. In timpul
lunilor de vara exista diferente de 16 mm - 26 mm intre evenimentele maxime. In schimb, dupa
august, precipitatiile in Harlau devin mai asemanatoare ca model cu cele din Iasi.
Analiza arata ca exista un mare potential pentru evenimente intense de scurta durata la Iasi,
cum ar fi intre iunie si septembrie pentru perioada 1970-1993 cand precipitatiile maxime in 24
ore au fost de peste 100 mm. Cel mai mare dintre aceste evenimente a fost 136,7 mm
inregistrat in august 1970; acest unic eveniment reprezinta 88% din media precipitatiilor din
august pentru acest post hidrometric.
4.3.3
Mecanismul inundatiilor
Inundatiile sunt cauzate in principal de:
Inundatii fulger de pe versanti ce afecteaza comunitatile vulnerabile;
Inundatii prelungite la confluenta Prutului, Bahluiului si Jijiei datorita efectului de

baltire in aceste zone depresionare;
Inundatii rapide la confluenta Barladului, Siretului si Tecucelului datorate

scurgerilor rapide si a modelului complex al terenului;
Sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficienta de colectare si evacuare

a apelor in rauri datorita nivelurilor ridicat al acestora;
Precipitatii puternice directe pe orase si sate.
Folosintele terenurilor si inundatiile

Folosinta terenului a afectat foarte mult viteza si volumul scurgerii apei de suprafata care
conduce la inundatii fulger. Acest Master Plan sustine ca modificarile aduse in gestionarea
terenurilor va avea cel mai mare impact asupra reducerii riscurilor la inundatii, in toata zona de
studiu.
Eroziunea solului are o contributie majora la generarea inundatiilor fulger in zona de studiu.
Suprafete mari de teren au fost puternic erodate printr-o combinatie de procese: umane,
eoliene, araturi, pasunare si hidrologice. Solurile in aceste zone trebuie sa fie stabilizate si
revegetate, pentru a reduce inundatiile fulger si pentru prevenirea eroziunii solului la scara
larga.
Practicile de pasunat conduc la reducerea acoperirii cu vegetatie si la eroziune pe scara larga.
Acestea, la randul lor, duc la cresterea riscului de inundatii pe zona studiata. Imbunatatirea
practicilor de pasunat sunt recomandate pentru a proteja solurile fragile si preveni aparitia altor
zone de eroziune. Solurile fragile ar trebui sa fie scoase din zona pasunata si revegetate.
Practicile agricole araturile - duc la scurgeri rapide de apa de suprafata si la eroziuni. Aratura
perpendicular pe panta creeaza fagase pentru apa. Aceasta conduce la rate ridicate ale
raspunsului precipitatii - scurgere si eroziune crescuta. Aratura pe curbele de nivel impiedica sa
se intample acest lucru si incurajeaza infiltrarea apei in sol.
Arealul impadurit acopera, inca, suprafete importante in unele zone ale bazinului. Lipsa
suprafetelor ocupate de padure, in special in zonele de obarsie ale retelei hidrografice, face ca
regimul hidric al zonelor respective sa fie dereglat, retentia precipitatiilor de catre vegetatia
ierbacee existenta sa fie necorespunzatoare, iar scurgerea pe versanti a precipitatiilor din ploi si
48
din topirea zapezii sa se faca torential, ceea ce conduce la eroziuni de suprafata si de

adancime si la aparitia formatiunilor torentiale care transporta aluviuni si flotanti in emisari. In
acest fel influenta pozitiva a padurii s-a redus foarte mult in ultima vreme.
4.3.4
Daunele inundatiilor istorice

O analiza a daunelor produse la inundatii in timpul evenimentelor din 2005, 2006 si 2007
sugereaza defalcarea de mai jos. Valoarea totala a daunelor a fost de 182,7 milioane RON. Din
acest total, 38% si 42% au fost legate de structurile domestice, respectiv de transport.
Aceste date au fost extrase dintr-un audit general cu privire la fenomenele meteorologice
petrecute in timpul anilor de mai sus. Se pare ca nu au fost documentate pierderi comerciale
specifice.
Other Damages
0%
Hydrotechnical Constructions
9%
Electrical Networks
Shallow Wells
0%
0%
Water supply network
0%
Dead Animals
0%
Loss of Life
0%
Dead Birds (domesticated)
0%
Agricultural Land
8%
Damage to Houses (nonseparated damages)

34%
Railway and Other Transport

1%
Bridges and Roads (nonseparated damages)

25%
Destroyed
1%
Damaged
3%
Forest Roads
(Minor)
0%
Streets
(Minor)
0%
District Roads
(Minor) km
6%
Other Domestic Structures

0%
County Roads
(Major)
2%
Large and Small Bridges

8%
Economic Objectives
National/European Roads
(Maybe combine with Social)
(Major)
0%
0%
Area of Other Domestic

Structures
(in Ha)
0%
Social Objectives
(schools, churches, etc)
2%
Figura 4-3: Analiza daunelor la inundatii in anii 2005, 2006 si 2007

Este de remarcat faptul ca daunele de mai sus s-au produs intr-o perioada considerata a fi cu
cel mai grav impact al inundatiilor de la evenimentele din 1970. Cele ce urmeaza sunt
prezentate ca o imagine de ansamblu a consecintelor importante ale inundatiilor precedente:
1970 (sursa: Wikipedia)
combinatie de vant, topirea zapezii si valuri de caldura intre 12 mai si mijlocul lunii
iunie;
209 de morti, 41000 de case avariate, 1000000 de acri de teren arabil inundate;
100000 animale inecate;
146 de fabrici au oprit productia si 400 de km de drumuri necesita reparatii;
37 din 39 judete afectate;

49
pagube estimate intre 500 mil. si 1 miliard de dolari.
2005 (susa: Wikipedia)
31 morti;
pagube estimate la aproximativ 1,5 miliarde euro;
1473 oameni evacuati din Iasi, Suceava, Botosani in 16 august;
2005 (susa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)
1 victima;
pagube estimate la aproximativ 13,4 milioane lei;
5563 ha terenuri agricole inundate;
59,7 km de drumuri si 12 poduri avariate;
88 case distruse/avariate.
2006 (sursa: Wikipedia)
848 de case distruse;
inundari controlate ale terenurilor agricole nefolosite;
400 km de drumuri si 20 de poduri avariate;
Cedari ale digurilor de-a lungul Dunarii, in partea de sud a Romaniei;
Pana la 20 aprilie - 300 de case distruse si 150 de sate / orase direct afectate;
2006 (sursa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)
2119 ha terenuri agricole inundate; ;
238,72 km de drumuri si 56 de poduri avariate;
92 de case distruse/avariate;
pagube estimate la 13,9 milioane lei
2007 (sursa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)
4 victime;
8512 ha de terenuri agricoleinundate;
312,6 km de drumuri si 68 poduri avariate;
2321 case distruse/avariate;
pagube estimate la 155,4 milioane lei;
Observatorul de Inundatii Dartmouth ofera o gama de instrumente care arata locatiile inundate
din 1985 incoace. Urmatoarele link-uri HTML si gif sunt interactive si, prin urmare, nu pot fi
incluse in acest raport, dar sunt puternic recomandate pentru revizuire, in paralel cu prezentul
raport.
Vedere globala
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalArchiveMap.html
50
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalFloods1985-2007.gif
Specific pentru Europa
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/Europe1985-2007.gif
Harti ale inundatiilor de la inceputul anului 2000
http://www.dartmouth.edu/~floods/2005109.html
Observatorul inundatiilor Dartmouth ofera o lista a evenimentelor de mai sus in forma tabelara:
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/2008.xml
Proiectul Drace (http://drace-project.org/index.php/map/romania) ofera urmatoarele:
Figura 4-4: Distributia daunelor istorice in Romania

Figura de mai sus indica faptul ca numarul evenimentelor naturale periculoase a crescut de la 2
- 3 la aproximativ 25 pe an in ultimii 20 de ani. Graficul de mai sus, stanga, indica faptul ca
inundatiile sunt cele mai importante, ponderea evenimentelor legate de inundatii reprezinta
aproximativ 41%. Proiectul Drace subliniaza in special:
"Inundatiile au afectat cea mai mare parte a populatiei, cu cea mai mare pierdere economica
(3269,3 milioane de dolari SUA). Dezastrele hidrometeorologice au crescut constant, cu un
numar crescut de evenimente si victime (inclusiv decese si vatamari), in special dupa 1993. In
perioada 2004-2006 au fost inregistrate 24 pericole hidrometeorologice in tara."
51
4.3.5
Exemple de inundatii si daune istorice

Pragusirea podurilor
Energia mecanica mare din cauza prezentei digurilor de control a debitului si culeelor podurilor
duce la eroziunea albiei, destabilizarea culeelor si, eventual ruperea podurilor.
52
Inundatii la Tecuci in 2007
Scurgeri putin adanci dar rapide intre surse de inundare sau inundari ale zonelor joase
Adancime medie peste malurile raului aproape de albia principala
Ape adanci si cu miscare lenta in zonele joase

53
4.3.6
Evaluarea datelor referitoare la daune

Date oferite de un raport comun al MMDD si Apele Romane la inundatiile din 2005, 2006 si
2007 au evidentiat urmatoarele daune:
Receptor
Numar de
daune
evaluate
Daune medii
unitare (RON)
(toate
evenimentele si
toate locatiile)
Mean Unit
Damage (RON)
intre
locatii/evenimente
separate
Comentarii
Poduri mari si mici
137 buc.
132.810/pod
169.045/pod
32 buc. in Tecuci
fara daune evaluate
Drumuri nationale
si europene
1,11km
Evaluare
imposibila intrucat
costurile nu au fost
separate suficient
Drumuri judetene
50,1km
88.952/km
89.403/km
Drumuri comunale
291,03km
43.949/km
91.439/km
Drumuri cu daune
evaluate incluse
numai in daunele
unitare
Strazi (minore)
28,7km
49.811/km
n/a
Numai Prut, Jijia si

Tecuci. Berheci nu
a fost evaluat
Numai Berheci si
Tecuci
Drumuri forestiere
Nici o dauna
evaluata
Teren agricol
16.726 ha
850/ha
758/ha
Retele de
alimentare cu apa
1,35 ha
148.148/km
n/a
Fantani
355 buc.
1.248/fantana
1.044/fantana
Structuri
hidrotehnice
47 buc.
340.254/unitate
447.682/unitate
Retele electrice
4 buc.
178.850
n/a
Alte daune
48.380.516
4 locatii
4 locatii
Daune totale in
Tutova, Berheci,
Tecuci si Barlad
Trebuie remarcat faptul ca informatiile furnizate la trei ani de la daunele inundatiilor (2005, 2006
si 2007) se refera in mod semnificativ la mai multe date pentru infrastructura rutiera decat cele
prelucrate mai sus. Cu toate acestea, aceste date au fost prezentate in mod frecvent impreuna
54
adica "daune la 1 km de drumuri si 2 poduri mici", cu o valoare cumulata. Dezmembrarea a fost

dificila si, ca atare, datele deja separate au fost favorizate datorita sigurantei si increderii mai
mari.
4.4
Analiza lucrarilor existente de protectie impotriva inundatiilor

Politica istorica pentru managementul riscului la inundatii pare sa fi fost foarte activa cu lucrari
de aparare impotriva inundatiilor, cum ar fi diguri si structuri construite pentru atenuare acolo
unde au fost observate riscuri la inundatii.
Indreptarea raurilor si regularizarea sunt extinse pe intreg teritoriul bazinului si foarte putine
cursuri naturale de apa raman neschimbate.
Intretinerea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, cum ar fi digurile de pamant, este
limitata, iar starea generala este aceea de soluri friabile cu invazie de vegetatie care lasa
lucrarile de aparare expuse la eroziuni, la niveluri mari ale apei si creste riscul de cedare.
Abordarea adoptata de Romania pentru a reduce daunele la inundatii este cunoscuta sub
numele de "Prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in partea din amonte folosind
baraje si acumulari. Zonele inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Acest
aranjament este proiectat pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini
sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa necesare
pentru municipalitati.
Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate raurilor mai mari care se incadreaza in
administrarea Apelor Romane. Afluentii mai mici pot avea unele lucrari de control al inundatiilor,
in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in stare naturala.
Intregul sistem este conceput in jurul analizei statistice a datelor extreme legate de nivelurile
raului din perioadele anterioare, inregistrate la statiile hidrometrice. Sunt analizate debitele cele
mai mari, dupa care se intocmesc prognoze legate de inundatiile extreme.
Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate astfel incat sa reziste inundatiilor
amintite. In general, amenajarile pentru atenuarea inundatiilor, cum ar fi digurile, nu sunt
proiectate pentru a fi depasite; mai degraba ele folosesc pentru a retine apele inundatiilor decat
pentru reducerea riscului la inundatii.
4.4.1
Cartarea lucrarilor de aparare

Toate lucrarile de aparare impotriva inundatiilor au fost cartate folosind urmatoarele surse de
date:
Ortofotoplanuri;
Masuratori topografice;
Schite ale lucrarilor oferite de Apele Romane.
Anexa 6 arata hartile tuturor lucarilor.
4.4.2
Diguri Analiza starii

Anexa 9 arata starea lucrarii dupa masuratori pentru diguri. Este conceputa pentru a estima
cum se vor comporta digurile sub diverse incarcari hidrostatice. A fost adoptata o metodologie
55
din Marea Britanie ce coreleaza starea digului cu probabilitatea de colaps sub diferite sarcini
hidrostatice.
A fost adoptat un sistem din Marea Britanie pentru clasificarea conditiei, care clasifica starea
digurilor in 5 categorii de la 1 (bine) la 5 (foarte slab). Anexa 9 arata sistemul de clasificare a
starii.
Sistemul de clasificare este doar vizual. Nu este necesara o investigatie la fata locului. Apele
Romane au fost consultate pe deplin in timpul pregatirii masurarii starii lucrarilor de aparare
pentru a asocia cele mai adecvate grade de stare la toate lucrarile.
Cercetarile efectuate de catre Centrul de Cercetare Hidraulica la Wallingford in Marea Britanie
pentru Guvernul Regatului Unit in cadrul proiectului RASP (Risk Assessment for Flood and
Coastal Planning - Evaluarea riscurilor pentru planificari de inundatii si de coasta) prezinta o
serie de curbe de "fragilitate" pentru diguri.
Curbele de fragilitate arata probabilitatea de aparitie a unei brese intr-un dig, sau acesta sa
cedeze atunci cand este pus sub diferite incarcari hidrostatice de la apa de inundatii. Curbele
de fragilitate arata probabilitatea de bresa si in cazul in care digul este depasit.
Curbele sunt bazate pe geometria digului, precum si starea de grad. Acestea leaga starea de
grad cu probabilitatea de rupere.
Curbele sunt generate pentru mai multe tipuri diferite de diguri ca si constructie si stare.
Cercetarea este pe larg aplicata in prezent in Marea Britanie. Un exemplu de curba de fragilitate
pentru un dig cu o baza lata de 8 m este prezentat in Figura 4.5.
Figura 4-5: Curba de fragilitate pentru un dig de pamant lat de 8 m

(Nota CG - Condition Grade Stare de grad. CG 4 = stare slaba. Soursa HR Wallingford)
56
In general, curbele de fragilitate arata urmatoarele probabilitati de rupere atunci cand apa
ajunge in partea de sus a coronamentului:
Stare de grad
Probabilitatea de rupere
cand apa atinge nivelul
coronamentului
0%
0%
0%
30%
100%
Tabel 4-5: Stare de grad si probabilitatea de rupere

Starea fizica a digurilor din zona studiata folosind metodologia descrisa este dupa cum
urmeaza:
Judet
Lungimea aproximativa a
digurilor [km]
Grad mediu
IASI
229
3.77
VASLUI
483
3.20
GALATI
358
3.72
Tabel 4-6: Gradul mediu al digurilor

Analiza arata ca media digurilor in judetul Vaslui au o stare mai buna in comparatie cu digurile
din alte judete. In medie, la Iasi si Galati, digurile existente prezinta un risc moderat de rupere
(pana la 30%), ca urmare a starii tehnice.
Revizuirea conditiei lucrarilor arata ca multe din digurile adiacente raurilor sunt la stare de grade
3 sau 4 si sunt vulnerabile la urmatoarele forme de cedare:
Depasirea ar eroda rapid coronamentul si taluzul din spate al digului. Aceasta ar

reduce in mod efectiv presiunea pasiva asupra digului ducand la colaps si rupere;
Natura granulara a materialelor din multe diguri permite apei sa patrunda prin dig si
reduce stresul efectiv in sol. Acest lucru va reduce presiunea efectiva pasiva in
cazul in care digul retine apa;
Forta taietoare laterala a momentului apei. Digurile ajuta la mentinerea energiei

mecanice a apei din inundatii mai degraba decat sa o difuzeze. Ritmul si viteza
apei din inundatii va taia suprafata digurilor, determinand o reducere a presiunii
pasive efective si va conduce la rupere;
Materialele folosite pentru a construi digurile par sa fie locale. In mod obisnuit,
aceasta va implica sedimentarea pe campia inundabila, mai degraba decat o
57
compozitie industriala / structurala. Este de remarcat faptul ca forta digurilor va fi

redusa ca urmare a naturii friabile a acestui material.
Apele Romane adesea consolideaza digurile utilizand membrane de polietilena in timpul
evenimentelor. Aceasta este o politica cu grad inalt de risc, care ar putea duce la cedari
catastrofale daca:
Digurile nu sunt acoperite bine inainte de ajungerea undei de viitura;
Digurile sunt depasite.
Rezultatele analizei performantei desfasurate pentru digurile existente sunt prezentate in

Sectiunea 4.8.3.
4.4.3
Acumulari Analiza starii

Integritatea structurala de rezervoare din bazin pare a fi perfecta. Un specialist britanic calificat
pentru evaluarea barajelor a insotit consultantul pentru a vizita mai multe acumulari si a vorbit
cu personalul Apelor Romane. Aceste controale confirma starea buna a constructie, de
functionare, precum si regimurile de inspectie si intretinere.
Erodarea in zonele superioare ale bazinului datorita practicilor de gestionare a terenurilor
determina o rata ridicata de colmatare a acumularilor. Cercetari existente estimeaza ca in
bazinul Jijia se pierd prin eroziune circa 1000 de tone de sol fertil pe an. O mare parte din
aceasta eroziune este captata de acumulari. Efectul acestei eroziunii asupra acumularilor
cauzeaza:
Capacitate redusa de stocare pentru managementul resurselor de apa;
Cresteri ale costurilor de tratare a apei pentru a elimina solidele dizolvate totale
acolo unde apa este utilizata pentru populatie;
Atenuare redusa pentru managementul inundatiilor.
Inspectiile vizuale la mai multe acumulari coroborate cu imagini de pe ortofotoplanuri confirma

rate ridicate de sedimentare.
In general, barajele care apartin AN Apele Romane au o stare tehnica buna, care nu prezinta
nici un pericol in functionare si, in special, in indeplinirea functiei de atenuare a inundatiilor in
majoritatea lor, cu mici exceptii, daca sunt necesare lucrari de restaurare a elementelor partial
avariate.
In cazul lacurilor cu valori ridicate de colmatare au fost facute propuneri de lucrari de curatenie
a sedimentelor, la care se adauga acumularea in amonte, pentru a reduce gradul de colmatare
al acumularilor existente.
Ar trebui notat ca retehnologizarea rezervorului implica mai multe lucrari nu doar inlaturarea
malului, si ca inlaturarea malului ar trebui sa apara cand exista aceasta necesitate din punct de
vedere structural si cand costul e justificat.
Studiul pentru evaluare a starii si performantei principalelor acumulari din zona de studiu este
prezentat in Anexa 9.
4.4.4
Albiile raurilor Analiza starii

Morfologia naturala a raurilor a fost modificata prin:
58
Eroziunea solului in bazin datorita practicilor de gestionare a terenurilor si depuneri

ulterioare in rauri;
Eroziuni ale albiei si malurilor care decurg din modelele de curgere schimbate
cauzate de modificari ingineresti ale geometriei naturale a raului.
Geometria naturala a multor rauri la ses este modificata substantial fie direct, prin intermediul
lucrarilor de inginerie, sau indirect, prin intermediul modelelor schimbate de eroziune si de
depunere.
Rezultatele acestor schimbari forteaza cursul de apa schimband regimul hidrologic si
geomorfologic care sunt in echilibru.
Consecintele acestei schimbari continui in morfologia naturala a raurilor sunt:
Eroziune treptata a malurilor si albiilor raurilor care conduc la colapsuri potentiale

ale infrastructurii cheie cum ar fi poduri, drumuri si a comunitatilor;
Apar noi modele de inundatii care nu existau inainte ca parti ale raurilor sa cedeze
expunand noi cai de inundatii.
Apele Romane gestioneaza unele din aceste mecanisme de eroziune prin lucrari de protectie
impotriva eroziunii pe malurile unor rauri.
O mica protectie la eroziune este oferita de poduri pe raurile mari acolo unde malurile sunt
gradual aparate de eroziune.
4.5
4.5.1
Analiza sistemelor existente de avertizare si de raspuns la inundatii

Structura managementului urgentelor la inundatii
Sistemul national pentru situatii de urgenta cauzate de inundatii, evenimente meteorologice si
accidente la constructii hidrotehnice este reprezentat la nivel national de catre Comitetul
ministerial pentru situatii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului sustinut de o structura
tehnica Centrul Operational pentru Situatii de Urgenta.
Coordonarea tehnica in timpul si dupa evenimente este oferita de catre structurile locale sau
regionale ale Administratiei Nationale Apele Romane prin doua structuri diferite: Centre
operationale pentru situatii de urgenta si Grupurile de suport tehnic.
Raspunsul de urgenta la inundatii in bazinul Prut-Barlad este coordonat tehnic de catre Directia
Apelor Prut, una din cele 11 structuri teritoriale ale ANAR.
Toate institutiile subordonate Administratiei Nationale Apele Romane au un Centru Operational
si Grup de suport tehnic creat in cadrul fiecarui Comitet judetean.
Grupul de suport tehnic pentru situatii de urgenta la inundatii cuprinde reprezentanti din toate
domeniile implicate (managementul apei, agricultura, aparare, sanatate, alimentatie, transport,
autoritati locale si judetene).
La nivel local institutiile relevante pentru situatii de urgenta la inundatii sunt:
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU), gestionat de prefectul

judetului si Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta (CLSU), gestionat de catre
primar;
59
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) care este direct subordonat

Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Ambele institutii sunt
administrate de catre Ministerul de Interne;
La nivel de judet ISU ocupa functia de secretar al CJSU.
Grupurile tehnice analizeaza situatiile, propun masuri de prevenire, de interventie, recuperare

iar CJSU are autoritatea de a decide si aproba masurile ce urmeaza sa fie puse in practica.
ISU este responsabil pentru proiectarea si punerea in aplicare a "Planului de evacuare a
populatiei" in conformitate cu Planul de aparare la inundatii conceput la nivel judetean. Planurile
de aparare la inundatii prevad harti de inundabilitate bazate pe evenimente istorice.
In afara de aceasta fiecare proprietar de structura hidrotehnica este responsabil pentru
proiectarea si revizuirea unui plan de avertizare - alarmare in caz de accidente previzibile.
In judetul Iasi, de exemplu, inundatiile sunt printre cei mai importanti factori de risc.
Evenimentele majore nu apar foarte des, dar au consecinte si daune foarte grave. In plus,
lucrarile existente de aparare la inundatii au tendinta de a proteja marile rauri si afluenti, dar
lasa afluentii minori si orasele din apropiere fara protectie. Un sistem predictiv de avertizare a
inundatiilor este, prin urmare, singura cale de a asigura un cost redus si metoda de realizare a
reducerii daunelor survenite in aceste comunitati.
4.5.2
Avertizarile de inundatii
Mesajele de avertizare si informatiile meteorologice sunt emise de catre Administratia Nationala
de Meteorologie (ANM). Acestea sunt atentionari bazate pe radar ce avertizeaza asupra
potentialului de precipitatii.
Mesajele de avertizare si informatiile hidrologice sunt emise de catre structurile teritoriale ale
ANAR. Acestea sunt bazate pe manualul de masuratori ale statiilor hidrometrice in timpul
inundatiilor. Cand nivelurile raurilor depasesc anumite praguri operatorul local al statiei
hidrometrice va contacta sediul judetean prin telefon. Analiza inundatiilor istorice este corelata
cu nivelurile de apa in amonte la statiile hidrometrice pentru stabilirea niveluri de alarmare si a
timpilor de deplasare.
ISU primeste avertismente meteorologice de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM)
sau de la IGSU prin intermediul prefectului judetului.
ISU primeste avertismente hidrologice de la Sediul DAP al Apelor Romane sau de la IGSU prin
intermediul prefectului judetului. Fiecare mesaj de avertizare de inundatii contine detalii cheie
cum ar fi extinderea inundatiilor si codul inundatiilor.
Mai multe proiecte sunt in curs de desfasurare sau au fost recent finalizate cu scopul de a
actualiza si imbunatati capacitatea de anticipare si raspuns la situatii de urgenta generate de
inundatii:
O revizuire si actualizare a retelei nationale hidrologice este programata sa fie

finalizata in 2009. Acest program are ca scop utilizarea tehnologiilor si sistemelor
actualizate de informare pentru a genera avertismente pentru inundatii fulger.
Beneficiarii acestui proiect sunt INHGA si ANAR impreuna cu ANM.
Sistemul Meteorologic Informational Integrat (SIMIN) este un alt proiect care va

avea un impact major asupra avertizarii inundatiilor. Recent terminat, sistemul
60
utilizeaza echipamente raspandite in intreaga tara pentru a oferi informatii in timp

real cu privire la principalele evenimente meteorologice inclusiv prognoza
precipitatiilor.
Proiectul WATMAN este in derulare si isi propune sa furnizeze un management

integrat al apelor in toata Romania. La finalizare sistemul va utiliza datele obtinute
in cele doua proiecte de mai sus.
Diagrama de mai jos prezinta calea curenta a informatiilor si deciziilor active la nivel national si
aplicate in timpul evenimentelor de inundatii, meteorologice, accidente hidrotehnice (ruperi de
baraje, cedare de diguri) si poluare accidentala:
61
Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii
62
4.5.3
Diseminarea avertizarilor de inundatii

Principala sarcina a ISU este de a disemina atentionari catre toate autoritatile locale identificate
in zona de inundatii.
La nivel local, in conformitate cu decizia CLSU, serviciile comunitare de voluntariat pentru
situatii de urgenta sunt responsabile pentru diseminarea mesajelor de avertizare catre
persoanele afectate in orase si sate folosind: alarme, alarmele masinilor de politie, clopotele
bisericilor sau anuntare din usa in usa.
Pentru imbunatatirea sistemului de avertizare a inundatiilor si de difuzare exista pasi, cum ar fi:
alarme alectrice plasate in sate - activat de la Centrul judetean operational (din cauza bugetului
redus exista doar cateva); o noua structura institutionala CJCCI (Comitetul Judetean pentru
Conducerea si Coordonarea Interventiilor).
4.5.4
Gestionarea raspunsului la situatii de urgenta generate de inundatii

Cele mai multe probleme sunt rezultatul inundatiilor fulger pe afluentii superiori. Aceste cursuri
de apa minore (de obicei mai mici de 5 km) sunt gestionate de catre autoritatile locale. De
obicei raurile minore nu au structuri de aparare. Este de remarcat faptul ca acest lucru este
justificat pentru ca pretul furnizarii de lucrari de aparare formale impotriva inundatiilor prin diguri
nu ar fi posibil sau accesibil. O metoda mai adecvata de a oferi reduceri ale daunelor acestor
comunitati ar fi prin avertizare avansata a apropierii inundatiilor.
Ca urmare a problemei avertizarii inundatiilor, CLSU furnizeaza raspuns local in functie de
indrumarea si deciziile Grupului de Suport Tehnic, parte a CJSU.
Toate autoritatile locale ofera centre operationale permanente in timpul evenimentelor si toate
resursele obligatorii prin lege.
Toate situatiile de urgenta la inundatii sunt administrate de DAP (de asemenea lucrari de
aparare impotriva inundatiilor). In astfel de situatii care necesita lucrari mari ISU poate sprijini cu
oameni, echipamente si pot fi implicate de asemenea si Ministerul Apararii Nationale si servicii
voluntare. Judetele vecine pot asigura sprijin, la cerere, prin decizia Guvernului.
In timpul situatiilor de urgenta la inundatii responsabilitatile ISU sunt:
4.5.5
Diseminarea atentionarilor de inundatii furnizate de Apele Romane catre primariile

din orase si sate prin fax (pentru viitor exista un proiect pentru a utiliza tehnologia
SMS);
Protectie civila, inclusiv masuri de evacuare a populatiei si de sprijin acordat

autoritatilor care coordoneaza raspunsul la situatii de urgenta la inundatii - in acest
caz DAP (Directia Apelor Prut);
Difuzarea de informatii in timpul inundatiilor.
Analiza evenimentelelor dupa inundatii

In timpul evenimentelor, CLSU emite periodic rapoarte la diferite institutii, inclusiv ANAR, iar
colectarea si inregistrarea datelor istorice este responsabilitatea Apelor Romane, ca urmare a
rapoartelor primite din zonele inundate.
63
4.5.6
Actuala procedura de masurare, avertizare, diseminare si de management al inundatiilor trece
printr-o serie de institutii inainte de a ajunge in zona inundata. Exista putine echipamente
disponibile pentru a oferi informatii in timp real cu privire la principalele evenimente
meteorologice. Sistemul de avertizare si de informare este de cele mai multe ori bazat pe date
de intrare umane. Colectarea si inregistrarea datelor nu este bazata pe proceduri conforme si o
multime de informatii sunt de calitate slaba sau incorect inregistrate in bazele de date. La nivelul
judetului exista o comisie de aparare la inundatii, care identifica lucrarile de aparare la inundatii
si masurile de management al inundatiilor.
Exista cateva observatii cheie:
Avertizarea inundatiilor
Este dificil sa se prevada un timp de avertizare eficient sau o perioada de

avertizare a comunitatilor din amonte vulnerabile la riscul la inundatii fulger;
Statiile hidrometrice ale Apelor Romane sunt, de obicei, situate in aval de

comunitatile din amonte cu risc la inundatii fulger;
Sistemele bazate pe radar par a oferi riscul de precipitatii destul de raspandit, dar
nu poate identifica cu precizie locatia, temporizarea si efectele. Aceasta, prin
urmare, necesita modele precipitatii-scurgere coroborate cu prognozele
precipitatiilor pentru a converti informatiile radar in prognoze ale inundatiilor;
Instrumentar mai bun in partea superioara a afluentiilor ar oferi calibrarea

modelelor predictive si, de asemenea, un timp mai mare de avertizare catre zonele
din aval ale bazinului;
Corelarea instrumentelor radar, de masura a precipitatiilor si a debitelor raurilor in

timp real va imbunatati avertizarea inundatiilor;
Tehnologiile de mai sus ar putea fi integrate intr-un sistem decizional suport in timp
real, care ar putea oferi o solutie integrata de actualizare in timp real.
Diseminare
4.6
4.6.1
Actualul sistem de notificare a primariilor si care permite luarea deciziilor cu privire

la difuzarea de informatii despre inundatii este predispus la erori si intarzieri in
transmiterea de informatii pentru cei care au nevoie;
Un centru central de management al riscului la inundatii folosind un sistem automat

de suport decizional ar imbunatati diseminarea exacta a atentionarilor de inundatii
direct pana la punctul necesar. O mare parte din acest sistem este deja propus in
sistemul national romanesc de avertizare a inundatiilor si, prin urmare, un sistem
local de sprijin decizional ar spori utilitatea si valoarea investitiilor existente.
Procesul de analiza a riscului la inundatii

Riscul la inundatii
Riscul la inundatii este definit ca:
Pierderile determinate de o anumita inundatie x probabilitate a aparitiei inundatiei
64
Acest Master Plan foloseste toate procedurile ce urmeaza iar metodologia este conforma cu
Directiva inundatii a UE si metodologia FLOODsite.
Modelare
Modelarea hidrologica si hidraulica este intreprinsa pentru a defini fluxurile care intra in sistemul
de rau si apoi regimul debitului in cadrul sistemului de rau in sine. Vitezele si adancimile curgerii
sunt generate de modelul hidraulic si sunt folosite in modelele Economic si Multi-Criterial pentru
a defini un nivel de risc in intregul bazin.
Evaluarea economica
Pierderile datorate inundatiilor pot fi cuantificate in Euro acolo unde exista pagube fizice directe
si date corespunzatoare pentru evaluare. Aceasta metoda este de obicei combinata cu o
analiza cost-beneficiu si este evaluata pentru o lista de scenarii.
Master Planul foloseste o abordare probabilistica de calculare a riscului viitor la inundatii.
Pierderile anuale medii, sau pierderile probabile estimate pentru un an, sunt derivate si apoi
multiplicate pentru un proiect de 30 de ani pentru a produce o valoare actualizata.
Pagubele istorice financiare sunt folosite pentru a analiza precizia pagubelor economice
preconizate. Frecventa si extinderea inundatiilor istorice sunt folosite pentru a analiza precizia
probabilitatii aparitiei unei inundatii.
Evaluarea multicriteriala
Pagubele produse la inundatii pot fi de asemenea cuantificate in termeni non-monetari pentru a
demonstra in sens mai larg consecintele inundatiilor care nu pot fi transmise in mod adecvat
numai de catre calculele economice.
Acest proces foloseste o serie de criterii (numite receptori) pentru a aduna, evalua si compara
riscul la inundatii in diferite parti ale bazinului. Acest proces este numit evaluare multicriteriala
(Multi Criteria Asessment - MCA).
4.6.2
Fazele diferite ale analizei riscului la inundatii

Tabelul 4.8 prezinta diferite faze care sunt adeseori folosite pentru evaluarea riscului la
inundatii. Acuratetea evaluarii creste prin parcurgerea fazelor.
Fazele initiale sunt folosite pentru a identifica, clasifica si stabili riscul prioritar la inundatii.
Fazele ulterioare sunt folosite pentru identificarea solutiilor. Master Planul adopta o vedere
strategica a riscului la inundatii de-a lungul bazinului hidrografic Prut-Barlad. Scopul acestuia
este sa identifice:
Unde apar inundatiile;
Ce determina inundatiile;
Care este gradul de criticalitate al pagubelor inundatiei;
Ce fel de solutie este adecvata .
65
Faza
management
ului riscului
la inundatii
Segmentu
l de
inundare
Faza de
selectare
Raul
principal
Modelul
raului
Mecanismul
de inundatii
analizat
Detaliu
solutie
Calitatea
datelor
solicitate
Aplicatia la
fondurile CE
(Cea mai
buna=1,
cea mai
rea=5)
Modelul
hidrologic
Raul
principal
Selectie
generala
3-4
Stabilire
principii
(foarte
general)
Faza
Masterplanului
Raul
principal
Modelul
hidraulic
(general)
Raul
principal
Proiect
general
3-4
Stabilire
abordari
Definire
acceptabilitat
e
Faza de
fezabilitate
Raul
principal si
afluentii
Modelul
hidrodinamic
Raul
principal si
afluentii
Proiect
schemati
c
2-3
Inaintarea
aplicatiilor
Faza de
proiect
Localitate
Hidrodinamic
Raul
principal,
afluentii, +
drenajul
urban
Proiect
detaliat
1-2
Tabel 4-7: Faze de Management si Evaluare a riscului la inundatii
4.6.3
Stabilirea prioritatii riscului la inundatii

Procesele prezentate in Tabelul 4.8 sunt folosite pentru a identifica unde sunt localizate zonele
cu cele mai mari riscuri la inundatii si care locatii au potential de finantare UE. Capitolele de la
4.7 pana la 4.10 prezinta cum sunt folosite modelele diverse pentru a identifica si stabili riscul
prioritar la inundatie in cele 25 de celule.
4.6.4
Definirea celulelor
Riscul la inundatii este identificat la nivelul unei celule. Scorul multicriterial si pierderile
economice sunt calculate pentru fiecare celula.
In acest stadiu sunt analizate 23 de rauri principale din bazinul hidrografic Prut-Barlad. Fiecare
rau este tratat ca una, sau in unele cazuri, cateva celule discrete. Celulele de rau sunt:
66
Celula
Rau
Bazinul hidrografic Prut
Celula
Rau
Bazinul hidrografic Barlad
Volovat
14
Birlad
Baseu
15
Racova
Jijia - superioarar
16
Vaslui
Jijia - inferioara
17
Crasna
Sitna
18
Lohan
Miletin
19
Simila
Bahlui
20
Tutova
Bahluet
21
Zeletin
Nicolina
22
Berheci
10
Elan
23
Tecucel
11
Buhai
24
Garboveta
12
Prut superior
25
Chineja
13
Prut inferior
Tabel 4-8: Lista celulelor
4.6.5
Scenarii de risc la inundatii

Celulele sunt evaluate initial pentru 2 scenarii folosind metoda de crestere a evaluarilor
economice. Acestea sunt:
a nu face nimic incetarea tuturor cheltuielilor operationale si de capital pentru a

intelege ce pagube economice s-ar produce daca nu s-ar continua nici o practica
de management al inundatiilor;
mentinerea lucrarilor existente incetarea tuturor cheltuielilor si capitalului de

management al riscului la inundatii dar continuarea cheltuelilor operationale si de
intretinere.
Scenariul a nu face nimic este esential pentru urmatoarele motive:
Demonstreaza suprafata maxima si obiectivele cu risc potential la inundatii;
Identifica avantajele oferite de lucrarile existente de protectie impotriva inundatiilor

in cazul in care sunt intretinute si ofera un caz de afaceri valabil pentru a continua
intretinerea lucrarilor existente, in cazul in care analiza cost-beneficiu este pozitiva;
Identifica potentialul risc de daune in cazul in care lucrarile de aparare existente

cedeaza;
67
Este de remarcat faptul ca utilizarea acestor scenarii este necesara pentru cererea
si aprobarea finantarii din fonduri structurale UE.
Un al treilea scenariu de analiza a riscului la inundatii (in afara domeniului de aplicare a acestei
sectiuni a Masterplan-ului, dar evaluat mai tarziu in sectiuni) arata cum pot imbunatati noile
masuri de management al riscului la inundatii conditiile existente, comparativ cu masurile
existente de protectie impotriva inundatiilor:
lucrari propuse introducerea de noi masuri cu standarde crescute ale protectiei

la riscul de inundatii.
Rezultatele analizei riscului la inundatii prezentata in aceasta sectiune reflecta scenariile a nu

face nimic si mentinerea lucrarilor existente. Rezultatele optiunilor lucrari propuse sunt
prezentate in capitolul 7 din prezentul Master Plan.
4.6.6
Pasi in analiza riscului la inundatii

Riscul la inundatii de-a lungul raurilor majore din zona studiata este analizat in 5 etape:
Estimarea fluxurilor de-a lungul diferitelor niveluri pentru diferite probabilitati de

aparitie utilizand un model hidrologic;
Simularea acestor curgeri pe rau in scopul anticiparii inundatiilor, folosind un model

hidraulic al raului, uni-dimensional si la starea de echilibru;
Cartarea adancimilor si extinderii inundatiilor pe campiile inundabile folosind

modelul de date topografice digitale de teren;
Cuantificarea criticalitatii inundatiilor pentru oameni, infrastructura si mediul

construit folosind un model multi-criterial non-monetar;
Cuantificarea daunelor economice pentru cladiri, in euro, folosind un model

economic.
Punctele 4.7 - 4.10 descriu modul in care cele 5 etape ale analizei riscului la inundatii sunt
folosite pentru a identifica si cuantifica distributia riscurilor la inundatii in toata zona de studiu.
4.7
4.7.1
Modelarea bazinului
Analiza hidrologica
Modelarea hidrologica implica estimarea debitelor maxime de-a lungul diferitelor sectiuni de rau
pentru diferite probabilitati de aparitie. Exista doua abordari principale pentru a face acest lucru:
Prognoze statistice pe baza analizei datelor istorice referitoare la debitul raului;
Modelarea ploaie-scurgere, folosind un amestec de precipitatii si debite istorice ale

raului pentru a obtine date ale debitului pe rau, ca raspuns la precipitatii
evenimente.
Aceasta sectiune descrie:
Modelele sau regimul hidrologic natural al zonei de studiu;
Modul de abordare utilizat pentru a estima debitele de varf pe raurile majore din
bazin in Master Plan.
68
Un raport hidrologic complet este prevazut in Anexa 3 care ofera detalii tehnice, tabele si
grafice ale procesului de modelare hidrologica.
Regimul ploaie-scurgere
Regimul ploaie - scurgere este un rezultat al interactiunii intre climat si teren, astfel incat
topografia, geologia, geomorfologia si interventiile omului prezentate in sectiunea 4.1 sunt la fel
de importante ca si climatul in procesul de stabilire a raspunsului la inundatii.
Factorii prezentati in sectiunea 4.1 conduc la scurgeri rapide ale apei de suprafata si infiltratii
minime. In timp ce unele resurse subterane exista, ele sunt mici si nu sunt bine conectate la
sistemul de drenaj de suprafata, prin urmare, exista debite mici intre perioadele cu precipitatii.
O mare parte din partea superioara a retelei de rauri este efemera cu debit mic sau deloc in
timpul perioadelor de precipitatii scazute. Actualul regim de utilizare a terenului a accelerat
scurgerea, combinat cu aceasta reducere a acoperirii cu padure si majorarea terenului arabil,
are efectul de a reduce timpul disponibil pentru infiltrarea si cresterea scurgerii de suprafata ca
rezultat.
Analiza inundatiilor fulger

In timp ce cursurile de apa care produc inundatii fulger pot fi identificate pe baza unor
caracteristici ale bazinului, nu a fost posibila evaluarea:
Vitezei la care inundatiile fulger pot fi asteptate sa apara;
Impactului si regimului asociat cu inundatiile fulger;
Numarului de evenimente de inundare fulger care pot fi asteptate.
Aceasta evaluare nu a putut fi finalizata din lipsa de date de precipitatii si hidrografe.
Definirea bazinului
Fiindca exista diferente semnificative din intre bazinele hidrografice Prut - Barlad in ceea ce
priveste parametrii principali care influenteaza regimul inundatiilor, a fost considerata esentiala
o impartire a bazinului hidrografic Prut- Barlad in zone care au un regim al inundatiilor
asemanator. Prin urmare, pentru acest studiu, in special pentru derivarea modelului hidrologic,
bazinul hidrografic Prut- Barlad a fost impartit in trei bazine hidrografice:
Afluentii Prutului Superior;
Bazinul hidrografic Barlad;
Bazinul hidrografic al Raului Prut.
Afluentii Prutului Superior

Afluentii Prutului superior se intind pe o suprafata de peste 6,951 km2 si includ urmatoarele rauri
principale: Jijia, Volovat, Baseu si Bahlui. Rauri secundare sunt Sitna, Miletin, Bahluet, Nicolina
si Buhai.
Bazinul hidrografic Barlad
Bazinul Barlad se intinde pe o suprafata de peste 7,220 km2 si cuprinde urmatoarele rauri
principale: Barlad, Sacovat, Vaslui, Crasna si Pereschiv. Raurile secundare sunt Racova,
Lohan, Simila, Tutova, Zeletin, Berheci, Tecucel, Garboveta si Chineja.
69
Raul Prut
Bazinul hidrografic al raului Prut se intinde de la Lacul de acumulare Stanca in nord pana la
Oancea in sud drenand o zona de 25049 km2 si cuprinde afluentii Prutului superior si raurile ce
se varsa dinspre Moldova.
Modelarea hidrologica a fost desfasurata in 2 faze, prima fiind bazata pe analiza statistica a
nivelurilor de inundatii istorice pentru a obtine nivelul inundatiei, si astfel extinzand, pentru
perioada de returnare necesara si interpolarea intre nivelul gabaritului raului utilizand DTM.
A doua, este bazata pe o modelare hidrologica cu un grad inalt al detaliilor. In scopul modelarii
hidrologice acest bazin hidrografic nu se extinde mai sus de acumularea Stanca pentru ca nu
au fost furnizate suficiente date. Acest lucru este deosebit de important pentru ca efectele
acumularii Stanca trebuie sa fie reprezentate.
Raul Elan este inclus ca parte a bazinului hidrografic Prut.
Hidrometria raurilor
Apele Romane au oferit masuratori hidrometrice pe rauri pentru 93 de statii hidrometrice
desfasurate pe suprafata celor trei bazine hidrografice. Tabelul 4.9 arata variatiile temporal si
spatial considerabile atat in cadrul bazinelor hidrografice individuale cat si pe intreaga zona de
studiu.
Afluentii Prutului
superior
Bazinul hidrografic
Barlad
Raul Prut
Numar de statii
hidrometrice
40
44
Perioada medie de
inregistrare (ani)
26
32.6
24.5
Perioada maxima de
inregistrare (ani)
54
53
44
Perioada minima de
inregistrare (ani)
Bazin hidrografic
Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri
Date despre precipitatii

Mare parte din datele de precipitatii necesare pentru a finaliza analiza precipitatiilor nu au fost
puse la dispozitia consultantului. O analiza a datelor disponibile este prevazuta in sectiunea
4.2.1, cu datele disponibile rezumate mai jos.
Datele legate de precipitatii disponibile pentru acest studiu variaza considerabil in reprezentarea
lor, in functie de locatie, cele mai generale fiind media lunara si maximele lunare pe 24 de ore,
cele cu cea mai mare acuratete fiind totalurile zilnice. Datele despre precipitatiile medii lunare si
maxime pe 24 de ore au fost disponibile pentru perioada dintre1950 si 2004 (in functie de statii),
in timp ce totalurile zilnice au fost disponibile pentru urmatoarele patru perioade :
Intre 30 Aprilie 1985 si 30 Iulie 1985;
Intre 30 Aprile 1988 si 29 Iunie 1988;
Intre 31 Mai 1991 si 30 Iunie 1991; si

70
Intre 31 Iunie 1996 si 30 Octombrie 1996.
Nu au fost disponibile date despre intensitatea precipitatiilor pentru acest studiu, totalurile
zilnice sunt datele despre precipitatii obtinute cu cea mai mare rezolutie.
Abordarea hidrologica
Este necesara o metoda de estimare a debitelor de inundatii pentru o serie de frecvente de
aparitie pentru orice locatie din bazinul Prut-Barlad. Mai multe metode hidrologice au fost
evaluate pe baza datelor disponibile. Diferite surse de date hidrologice si topografice au fost
cercetate si solicitate. Abordarea prezentata in aceasta sectiune a Master Planului este
considerata a fi cea mai pragmatica abordare cu datele disponibile.
Abordarea adoptata este de a folosi date istorice masurate pe rauri pentru a stabili relatii intre
debitele medii anuale (media celor mai mari debite in fiecare an) si caracteristicile hidrologice
fizice importante din bazinul hidrografic cum ar fi suprafata, panta si capacitatea de stocare.
Odata ce aceste relatii sunt stabilite, este posibil sa se masoare oricare dintre aceste
caracteristici fizice, in orice punct al oricarui rau din zona de studiu, si sa prezinte o estimare a
debitului mediu anual in locul respectiv.
Este apoi posibil sa se estimeze debitele de inundatii, altele decat media anuala de inundatii.
Datele inregistrate pe rauri au fost utilizate pentru a stabili raportul dintre media anuala la
inundatii, la inundatiile cu alte frecvente de aparitie necesare, cum ar fi de 50 ani si 100 de ani.
Aceste relatii sunt cunoscute sub numele de curbe de crestere care descriu modul in care
marimea inundatiilor creste cu evenimentele mai extreme. Curbele de crestere pot fi aplicate pe
intreg teritoriul bazinului hidrografic si, prin urmare, media anuala la inundatii oferita de ecuatia
de caracterizare a bazinului poate fi multiplicata pentru a oferi frecventa de aparitie solicitata in
orice locatie din bazinul hidrografic studiat.
Recapitulare statistica a debitelor maxime anuale (AMAX)

Datele referitoare la niveluri si debite ale raurilor au fost colectate de la statiile hidrometrice de
pe intreaga zona studiata. Debitele de varf din fiecare an intr-o statie hidrometrica au fost
grupate in serii cu debite maxime anuale (AMAX). Aceste serii sunt apoi folosite, cu valorile
extreme din analiza distributiei statistice, pentru estimarea debitelor de varf cu diferite
probabilitati la statiile hidrometrice.
Sunt disponibile o varietate de modele a distributiei statistice a valoarilor extreme. Au fost
aplicate mai multe distributii pentru seriile anuale maxime, pentru crearea curbelor de crestere
statistica. Distributia Gumbel a reiesit ca fiiind cea mai potrivita pentru o analiza ulterioara.
Tabelul 4.10 ofera o prezentare a valorilor R2 pentru statiile hidrometrice selectate pentru
distributia Gumbel indicand astfel aplicabilitatea sa in acest studiu. O valoare R2 aproape de
unitate indica o corelare buna intre modelul statistic si datele AMAX actuale. Analiza
oportunitatii distributiri Gumbel pentru utilizare in acest studiu a fost experimentata pentru
fiecare statie. Pentru fiecare statie, valorile R2 au fost calculate aplicand variatia redusa Gumbel
prin trasarea pozitiilor pentru fiecare din valorile debitului AMAX, trasand acestea si ajustand
cea mai buna potrivire liniara, cu valorile R2 fiind calculate ca cele mai apropiate de linie.
71
Statie hidrometrica
Rau
Distributia Gumbel R2
Stefanesti
Baseu
0.959
Iasi
Bahlui
0.914
Nicholae Balcescu
Miletin
0.839
Victoria
Jija
0.918
Todireni
Jija
0.914
Tabel 4-10: Aplicabilitatea distributiei Gumbel pentru statiile hidrometrice selectate

Analiza tendintei statistice s-a realizat pentru statii cu o durata minima de inregistrare de 30 de
ani. Analiza tendintei arata ca exista atat tendinte semnificative cat si tendinte nesemnificative
in cadrul datelor AMAX inregistrate la statiile hidrometrice. Aceasta prezenta a tendintelor in
cadrul datelor nu sugereaza ca datele AMAX nu sunt adecvate. Tendintele includ:
Schimbari in regimul de inundatii datorita climei (ONA);
Modificari ale cheilor limnimetrice;
Schimbari ale practicilor de folosinta a terenurilor si impactul lor in generarea

scurgerilor;
Cresterea urbanizarii;
Constructia de diguri reducand capacitatea de stocare pe campiile inundabile.
Se poate concluziona ca, desi toate seturile de date AMAX vor fi folosite in analiza, exista
dovezi ale tendintei si durabilitatii.
Compararea distributiilor statistice au scos in evidenta existenta unor modele ale datelor.
Acestea sunt evidentiate mai jos in justificarea oportunitatii diferitelor distributii.
Efectele acumularii Stanca, sunt aratate in seriile AMAX, care are un pas ce arata cum
operatiunile procedurale regleaza debitul. Aceasta este o trasatura cheie a evenimentelor in
jurul unei frecvente de 2 ani cu efectele reduse in aval. Am interpretat aceasta caracteristica
drept rezultat al acumularii Stanca, care efectiv reduce varfurile de viitura sub o frecventa de 2
ani, cu o distributie naturala a inundatiilor ce se confirma mai departe in aval de acumulare.
In final, exista doar o mica diferenta intre distributiile Gumbel si Pearson III (Cazanesti, Bacesti,
Galbeni), in timp ce la altele au aparut diferente (Curteni). Intre timp la alte statii se observa o
scadere a varfului debitelor cu mai multe evenimente extreme. Aceasta este aratata prin
corelarea distributiei generale Pareto (Felidora).
Exista diferente marcate, in grupul de curbe de crestere, intre distributii. Distributia generalizata
Pareto nu este considerata potrivita pentru o analiza ulterioara pentru ca aceasta este limitata
de lipsa de date extreme AMAX cu efectele de atenuare a acumularilor pentru frecvente mari.
Astfel, acest lucru ar produce varful debitului estimat semnificativ mai mic decat cel care ar
putea fi de asteptat in realitate.
Sunt mari diferente intre oportunitatea distributiilor Gumbel si Pearson III pentru diferite statii
hidrometrice, cu una dintre distributii fiind mai potrivita decat cealalta la unele locatii, iar cealalta
fiind perfect potrivita pentru alte locatii. Aceasta variabilitate poate fi datorata erorii masuratorilor
72
in seriile AMAX si dupa o analiza a ambelor distributii s-a considerat oportun sa se foloseasca o
singura distributie si anume distributia Gumbel care ofera cea mai buna ajustare pe intregul
bazin hidrografic.
O analiza a frecventei inundatiilor a fost facuta de curand in Caucazul de Sud. O abordare
similara a fost aplicata, insa fara o analiza amanuntita a impactului acumularilor. Aceasta
abordare a folosit distributia valorilor extreme generalizate si a produs o curba putin mai joasa,
asa cum este aratat in Figura 4-7.
18
16
14
Q/QBAR
12
10
8
6
4
2
0
0
Gumbel Reduced Variate

Armenia (Southwest)
Armenia (Northwest)
Georgia (West)
Georgia (East)
Azerbaijan (Southwest)
Azerbaijan (Northeast)
Prut Tributaries
Barlad Catchment
Prut River
Figura 4-7: Compararea crubelor de crestere
Estimarea debitelor la inundatii

Debitele de viitura sunt estimate pentru 10, 50, 100 si 1000 de ani in diferite puncte din bazin.
Modelul de estimare a viiturilor a fost derivat in doua etape:
Estimarea debitului mediu anual (QBAR) printr-o ecuatie de regresie a unui

descriptor bazinal;
Aplicarea factorilor de crestere pentru QBAR pentru estimarea debitelor la inundatii

pentru evenimentele proiectate.
Estimarea QBAR
QBAR a fost estimat folosind o ecuatie de regresie ce leaga debitele medii inregistrate la
inundatii si caracteristicile bazinului hidrografic. Caracteristicile bazinului sunt trasaturi ale
bazinelor ce pot fi definite cantitativ, si au cea mai mare contributie in ceea ce priveste
anticiparea scurgerii incorporata in model. Trasaturile bazinului care au fost incorporate in
model sunt prezentate mai jos:
Suprafata;
73
Panta;
Lungimea cursului;
Lacurile de acumulare.
Modelele de estimare a inundatiilor au fost create prin multiple calcule de regresie ale
descriptorilor bazinali si QBAR observat pentru statii cu lungimi ale inregsitrarilor mai mari de 10
ani. O lungime a inregistrarilor de 10 ani a fost privita ca potrivita in urma testarilor, pe masura
ce statiile cu un numar redus de inregistrari pastrand in acelasi timp un numar mare de statii in
modelul de regresie.
Calculele multiple de regresie au fost facute folosind diferite seturi de parametri pentru a se
asigura ca au fost luati in calcul cei mai potriviti si aplicabili in viitor.
Modelele de estimare QBAR rezultate pentru cele 3 zone hidrologice sunt:
Modelul raului Prut
QBAR = 12,37LOG(SUPRAFATA) 2 + 4185,44Panta + 2189,53ACUMULARE 1441,72

Modelul afluentilor Prutului superior
QBAR = 0,52LOG(SUPRAFATA) 2 + 0,32Lungime 6,08Panta + 86,86 ACUMULARE 73,72

Modelul bazinului Barlad
QBAR = 10,94LOG(SUPRAFATA) 2 0,29Lungime + 4296Panta + 5,62 ACUMULARE 53,25

Factori de crestere
Factorii de crestere sunt aplicati la QBAR pentru prognoza frecventei de aparitie a debitelor la
inundatii. Factorul de crestere corespunzator a provenit dintr-o curba regionala de crestere care
poate fi rezumata drept o distributie a frecventei datelor standardizate masurate istoric. Curbele
de crestere au fost derivate din datele inregistrate la statiile hidrometrice. Analiza statistica a
curbelor de crestere derivate pentru fiecare statie hidrometrica arata ca diverse curbe de
crestere pentru fiecare din cele 3 regiuni ale bazinului se potrivesc cel mai bine cu datele, dupa
cum este aratat mai sus in sectiunea 4.3.2.; cele trei curbe regionale de crestere derivate sunt
descrise in anexa de hidrologie.
Definirea frecventei de aparitie a inundatiilor istorice

Magnitudinea extinderii inundatiilor istorice a fost evaluata cu ajutorul seriilor debitelor AMAX .
Acest lucru a fost efectuat prin identificarea debitului maxim inregistrat la inundatii pentru fiecare
statie hidrometrica in cele trei domenii de studiu. Primele 10% din aceste evenimente, in ceea
ce priveste raportul Q / QBAR au fost identificate ca fiind principalele evenimente istorice si
frecventele de aparitie au fost evaluate cu ajutorul curbelor de crestere. Detalii referitoare la
amploarea acestor evenimente sunt prezentate in Tabelul 4.12 din care rezulta ca frecventa de
aparitie a acestor evenimente variaza intre 32 si 74 ani. Ca urmare nici un eveniment
semnificativ, mai mare decat o data intr-un timp de viata, nu a fost observat in cadrul acestui set
de date.
74
Statie
An
Q/QBAR
Frecventa de aparitie
Botosani
1969
7.29
56
Drislea
1987
7.84
70
Iasi 4
1980
5.62
32
Nicolae Balcescu
1979
6.16
39
Padureni
1998
7.13
56
Podu Iloaiei 2
1969
6.04
37
Stefanesti
1969
8.06
74
Todireni 1
1969
7.14
56
Tabel 4-11: Evaluarea evenimentelor istorice

In timpul studiului, in iulie 2008, in partea superioara a bazinului Prut, de la granita cu Ucraina
pana la lacul de acumulare Stanca, au avut loc inundatii semnificative. Nu sunt inca disponibile
datele cu inregistrarile debitelor acestui eveniment, insa Administratia Meteorologica Romana si
Agentia Spatiala Romana au pus la dispozitie intr-o anumita masura imagini din satelit ce au
surprins inundatiile din iulie 2008 si care sunt disponibile on line. Deoarece nu sunt disponibile
nici un fel de date observate pentru a fi incluse in acest studiu, probabilitatile, si prin urmare
gravitatea acestui eveniment nu au putut fi comparate cu inregistrarile istorice. Totusi
interpretarea imaginilor din satelit este limitata la acele zone care sunt acoperite de acestea si
care sunt in general in afara zonei principale a acestui studiu care acopera bazinul Prut- Barlad
din aval de barajul si lacul de acumulare Stanca datorita disponibilitatii datelor din amonte, cu
cea mai mare parte a informatiilor despre inundatii provenind din zona din amonte de baraj in
zona Radauti-Prut. Imaginile arata ca portiuni intinse au fost inundate in zona Radauti-Prut, in
cea mai mare parte acestea fiind zone destinate permanent agriculturii si pasunilor, limitand
astfel pagubele la zonele urbane.
4.7.2
Analiza hidraulica
Abordarea prin modelarea hidraulica a raului
Sectiunea 4.6.2 subliniaza nevoia de a avea un model hidraulic grosier, la macro-scara pentru
estimarea riscului la inundatii in timpul creerii Masterplan-ului. Un model de rau a fost construit
pentru Master Plan. Un raport detaliat al modelarii hidraulice a raului este inclus in Anexa 4.
O diversitate de abordari de modelare au fost evaluate, fiecare dintre ele avand in vedere datele
disponibile si timpul. Desi realizata in 2 etape, modelarea a fost necesara pentru a indeplini mai
multe scenarii:
Etapa 1:
Evaluarea preliminara O abordare larga "a nu face nimic" bazata pe analiza

statistica a debitelor de la statiile hidrometrice (se refera la descrierea Hidrologie
din sectiunea 4.7.1)
Etapa 2:
75
Evaluarile a nu face nimic si mentinerea lucrarilor existente Bazate pe o

modelare mai detaliata urmarind identificarea zonelor cu risc ridicat;
Alegerea optiunilor si dezvoltarea solutiilor potentiale;
Evaluarea lucrari propuse confirmarea aplicabilitatii solutiilor propuse.
Comentarii referitoare la aceste etape sunt prezentate mai jos.

Etapa initiala de evaluare
Scenariul etapei de evaluare initiala a utilizat o presupunere la scara larga a nu

face nimic peste toate celulele;
In mod evident cu timpul redus si datele disponibile a fost necesara identificarea

sectiunilor transversale ale raurilor care trebuie sa fie studiate. Aceasta asigura ca
cele mai bune date sunt disponibile in cazul in care este cea mai mare nevoie de
ele;
Initial numai statiile hidrometrice si confluentele au fost anchetate. Mai multe

sectiuni au fost luate la fiecare statie hidrometrica si la fiecare confluenta.
Sectiunile intermediare au fost studiate si adaugate la model pentru a pastra
distanta in general dintre puncte intre 5 km si 10 km. In unele zone cu risc scazut
spatierea a fost mai mare;
Modelul a fost construit in jurul acestor sectiuni si in amestec cu modelul digital de

teren subliniat mai jos;
Doar 24 din cele 25 de celule de inundatii au putut fi incluse. Nu a fost posibil

includerea Prutului superior pentru ca nici o sectiune de rau nu a fost disponibila
pentru aceasta locatie. Topografia raului nu a fost permisa din cauza restrictiilor de
frontiera. Apele Romane au oferit unele sectiuni pentru Prutul inferior iar acestea
au fost incorporate;
Masuratorile topografice ale raurilor la statiile hidrometrice au fost utilizate pentru a

evalua hidrometria la statiile hidrometrice. Debitele de varf de la statiile
hidrometrice au fost incluse din analiza hidrologica si directionate prin modelarea
raurilor, folosind o functie de dirijare hidraulica uni-dimensionala la starea de
echilibru;
Un software de analiza geo-spatiala a fost folosit cu modelul digital de teren (DTM)

pentru a crea hartile de inundabilitate. DTM a fost calibrat local folosind date din
masuratori topografice;
Hartile de inundabilitate au fost create pentru 4 frecvente de aparitie: 10, 50, 100 si
1000 de ani;
Procesul de analiza preliminara presupune initial ca nu exista in prezent lucrari de

aparare la inundatii sau acumulari. Acest lucru permite o examinare preliminara
pentru a fi analizate cele mai vulnerabile locatii din bazin. In mod clar lucrarile
existente de protectie impotriva inundatiilor vor reduce probabilitatea de inundare,
dar ele nu vor elimina efectele inundatiilor in cazul in care au fost rupte digurile.
Analiza preliminara initiala, prin urmare, cauta sa inteleaga unde se afla cea mai
mare vulnerabilitate la inundatii in scopul de a acorda prioritate mai mare daca
datele sunt necesare in timpul celei de-a doua parti a constructiei modelului;
76
Modelul de analiza multi-criteriala (MCA) a fost apoi desfasurat pentru a acorda

prioritate riscului la inundatii pe toate celulele. MCA a utilizat viteze si adancimi din
model pentru diferite frecvente de aparitie la toate punctele-cheie de risc in lungul
raului pentru a defini celulele cu risc ridicat din bazin pentru a fi supuse mai multor
evaluari detaliate.
A doua etapa de modelare
Rezultatele din screening initial au fost filtrate folosind MCA iar rezultatele au fost
analizate pentru identificarea celulelor cu risc ridicat la inundatii;
In celulele de risc ridicat au fost adaugate date topografice ale raurilor pentru a
mari detaliile din modelarea raurilor;
Detaliile suplimentare de la masuratori si investigatii intreprinse ca parte a acestui

proiect au permis luarea in considerare a prezentei digurilor scenariul
mentinerea lucrarilor existente;
Detaliile suplimentare, din anchetele si investigatiile de mai sus, si de asemenea

din model, au crescut precizia si fiabilitatea rezultatelor modelului;
Doua seturi de date revizuite au fost propuse pentru celulele cu risc ridicat:
scenariile a nu face nimic si mentinerea lucrarilor existente.
Software-ul de modelare a raurilor

Software-ul selectat pentru a efectua studiul hidraulic este modelul Mike 11 unidimensional (1D) de la DHI. Mike 11 este un standard industrial pentru simularea debitului si nivelului apei,
calitatea apei si a transportului sedimentelor in rauri, campii inundabile, canalele de irigatie,
acumulari si alte corpuri de apa interioare.
Motorul de simulare hidrodinamica este verificat, poate fi extins, eficient, usor de utilizat. Include
capacitatea de a se adapta in mod automat pentru debit subcritic si supercritic. Structurile
hidraulice, cum ar fi deversoare, rigole sau poduri pot fi incluse si contine optiunea de a
combina cu Mike 21 pentru a produce un model dinamic integrat (1-D/2-D) al raului / campiei
inundabile.
Modelarea 2D este utilizata in cazul in care apar modele complexe de scurgere pe uscat, de
exemplu, la confluenta dintre raurile Barlad si Siret. Este nevoie de un model digital al terenului
de inalta calitate. Nu exista in prezent astfel de date pentru zona de studiu si astfel modelarea
2D nu a fost folosita in acest Master Plan.
Modelul Mike 11 poate fi, de asemenea, actualizat pe masura ce sunt disponibile date mai
multe pentru a integra rauri, zone inundabile, sisteme de canalizare si scurgerea de suprafata
prin orase.
Alte aplicatii care pot fi luate in considerare in viitor include prognoza de inundatii in timp real;
analiza ruperii barajelor; optimizarea operatiunilor la acumulari; evaluari ecologice si de calitate
a apei in rauri, acumulari si zone umede; transportul sedimentelor si morfologia raurilor.
Figura 4.8 arata un exemplu a interfetei Mike 11 pentru acest studiu.
77
Figura 4-8: Interfata modelului DHI
Recapitularea datelor
Pentru a asigura ca datele furnizate sunt adecvate pentru analiza detaliata a fost intreprinsa o
prima analiza a datelor. Modelul digital de teren (DTM), sectiunile cu geometria raului, fundalul
de cartografiere, cursurile de apa digitizate si datele fotogrametrice au fost transformate in
Sistemul National Romanesc, in proiectie Stereo 1970.
Date din masuratori topografice ale raurilor
Au fost masurate aproximativ 850 sectiuni transversale detaliate ale raurilor. Un raport al
studiului topografic este inclus in Anexa 5. Sectiunile au fost masurate perpendicular pe cursul
de apa, cu o latime de aproximativ 200 m si includ detalii ale digurilor in cazul in care sunt
prezente. Sectiunile transversale au fost inregistrate in detaliu in jurul statiilor hidrometrice,
inclusiv cu sectiuni in amonte si in aval; in plus sectiunile intermediare au fost luate, in medie,
cu o spatiere de 10 km desi in unele cazuri, distanta dintre sectiuni a fost de pana la 25 km.
Figurile 4.9 si 4.10 arata locatia sectiunilor transversale pentru bazinele Prut si Barlad, la scara
bazinului nu se poate face distinctie intre sectiunile individuale si sectiunile grupate desi figura
prevede ilustratii ale raspandirii sondajului de colectare a datelor.
In plus fata de sondajul de date topografice procurate special pentru acest proiect, au fost
furnizate de Apele Romane sectiunile transversale ale raului Prut colectate in anii 1980, dupa
construirea acumularii Stanca. Sectiunile transversale sunt trasate la aproximativ 2 km. Se pare
ca initial au fost produse 356; cu toate acestea numai 135 au fost predate. Figura 4.10
ilustreaza gradul de acoperire cu sectiuni transversale.
78
Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut
Figura 4-10: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Barlad
79
Key
Prut Reach 1
Prut Reach 2
Prut Reach 3
Figura 4-11: Extinderea sectiunilor transversale existente pe raul Prut

Datele din modelul digital de teren
Modelul digital de teren (DTM) a fost furnizat de MESD si de Apele Romane la rezolutia de 80
m pentru intreaga zona de studiu, si la rezolutie de 20 m numai pentru zona de nord. Aceste
date sunt in mod clar de calitate slaba.
Este dificil de calibrat cu precizie DTM cu date topografice masurate in sectiuni, deoarece DTM
este de calitate slaba. Sectiunile transversale si longitudinale ale raurilor au fost comparate cu
datele DTM. DTM la 80 m s-a potrivit mai bine cu sectiunile masurate decat DTM de 20 m. DTM
de 80 m, a fost adoptat pentru intregul proiect, iar DTM de 20 m nu a fost folosit. DTM de 80 m
variaza semnificativ de la datele topografice masurate. Cu toate acestea, dat fiind ca aceasta
analiza este la scara bazinului, datele au fost considerate acceptabile.
Exista discrepante topografice in DTM. Talvegul raurilor a fost digitizat in AutoCAD folosind
datele de pe orotfotoplanuri si apoi importate in modelul MIKE. In unele cazuri, DTM indica
talvegul intr-o locatie diferita. Figura 4.12 ilustreaza rezultatele hartilor de inundabilitate pentru o
zona de la Prut. Se poate observa ca linia talvegului raului nu coincide cu zonele joase
inundate. Motivul poate fi migrarea canalului sau erori cu ale datelor din DTM. Ca atare, se
recomanda sa fie privita cu prudenta calitatea DTM-ului.
80
Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut

Date aditionale
Ortofotoplanuri aeriene au fost utilizate pentru trasarea talvegurile raurilor.
Unele date GIS au furnizat detalii ale cursurilor de apa precum si unele caracteristici ale
terenurilor.
Un model existent SOBEK a fost oferit desi existau putine informatii referitoare la sectiuni
transversale in cadrul modelului. Au existat putine informatii cu privire la structurile hidraulice
cheie, cum ar fi baraje, acumulari, diguri, desi la evaluari la aceasta scara larga este destul de
comun sa se ignore aceste elemente. Influentele structurilor, cum ar fi acumularile si barajele
sunt incluse in cadrul evaluarii hidrologice.
Modelul hidraulic
A fost utilizat un model hidraulic 1D, la starea de echilibru, asa cum este prezentat in tabelul
4.7, in sectiunea 4.6.2. Acest lucru da in sine natura grosiera a datelor folosite in acest studiu.
Hidrografele nu au putut fi generate din cauza lipsei de date din precipitatii.
O abordare a unui model unidimensional, la starea de echilibru, va furniza rezultate
conservatoare, care sunt constante in abordare pe intreg bazinul si analiza la scara larga a
bazinului care urmeaza sa fie intreprinsa si imbunatatirile relative.
Avantajul folosirii suitei de utilitare DHI este ca modelul unidimensional Mike11 poate fi
combinat cu cele ale modelului bi-dimensional Mike21 pentru a produce un model dinamic
integrat rau / campie inundabila (1-D/2-D), atunci cand devin disponibile suficiente date.
Domeniul modelului de rau
Modelul de rau contine 24 de celule. Au fost construite cinci modele independente:
81
Jijia si afluentii corespondenti;
Barlad si afluentii corespondenti pana la confluenta cu Siret;
Volovat;
Baseu si afluentii corespondenti;
Raul Prut de la acumularea Stinca pana la Oancea.
Sectiunile transversale ale modelului de rau

Sectiunile transversale masurate pe rauri au fost incorporate in modelele de mai sus. Alte
sectiuni transversale au fost apoi interpolate pentru a asigura stabilitatea modelului si rezolutia
suficienta. Sectiunile interpolate au fost incluse cu o spatiere de aproximativ 1-2 km,
considerate suficiente pentru a rezolva instabilitatea numerica. Interpolarea sectiunilor implica
stabilirea schimbului liniar intre sectiuni in timpul alinierii punctului cel mai jos (talveg) din
sectiuni succesive.
Cele cinci modele hidraulice totalizeaza aproape 2000 km in lungime cu 33 confluente si 1250
de sectiuni transversale ale raurilor.
Modelul a fost rulat pentru 4 frecvente de aparitie a evenimentelor. La examinarea rezultatelor
modelului s-a ajuns la concluzia ca sectiunile modelului ar necesita extinderea la intreaga latime
maxima a campiei inundabile. DTM-ul de 80 m de date a fost folosit pentru a suplimenta datele
anchetei, cu toate acestea, au fost gasite date nepotrivite. Au fost necesare ajustari pentru a
aduce datele din DTM in conformitate cu datele din masuratori; in timp ce aceasta a fost
efectuata cu precautie trebuie remarcat faptul ca in DTM datele au fost mutate cu cativa metri in
mai multe locuri. Figura 4.13 ilustreaza combinarea surselor de date. Schimbarea aplicata la
DTM pentru a se potrivi cu sectiunile masurate poate fi observata intre Figura 4.13.a si 4.13.c
Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu
sectiune din DTM
Modelarea scenariilor de risc la inundatii

Aceasta sectiune subliniaza cum au fost analizate urmatoarele modele de scenarii:
a nu face nimic;
mentinerea lucrarilor existente;

82
lucrari propuse.
Scenariul a nu face nimic

Ca si anterior, abordarea a nu face nimic presupune ca toate digurile nu exista. Aceasta se
bazeaza pe premisa ca, eventual, digurile ar ceda daca nu sunt intretinute.
Debitele modelate sunt transportate in cel mai jos punct al sectiunilor canalelor si campiilor
inundabile.
Debitele ce ies din albie nu sunt atenuate pentru ca acesta este un model la starea de echilibru.
Scenariul mentinerea lucrarilor existente
Scenariul mentinerea lucrarilor existente modeleaza digurile existente.
In abordarea mentinerea lucrarilor existente geometria modelului a fost modificata, astfel incat
scurgerea in afara albiei de banca nu va aparea pana cand digurile sunt depasite.
Acest lucru a fost facut prin cresterea inaltimii campiei inundabile, astfel incat inaltimea minima
a campiei inundabile este egala cu inaltimea malului sau lucrarii de aparare, fortand astfel ca
apele de inundatii sa ramana pe canalul principal, pana cand malurile / lucrarile de aparare sunt
depasite, a se vedea figura 4.14.
Aceasta metodologie va duce in prognoza nivelurilor de apa crescute artificial.
Pentru a corecta acest lucru, au fost revizuite curbele de fragilitate si puterea digurilor. Se
presupune, ca o data ce digurile sunt depasite, lucrarile de aparare vor ceda si ca adancimea
apei de inundatii pentru mentinerea lucrarilor existente va echivala cu optiunea a nu face
nimic; aceasta metodologie va permite incorporarea fragilitatii lucrarilor de aparare si permite
raportarea consecventa a adancimilor si vitezelor pentru analiza economica si multicriteriala.
Analiza lucrarilor de aparare confirma faptul ca multe lucrari ar ceda daca vor fi depasite de
apa.
Scenariul lucrari propuse
Scenariul lucrari propuse este descris in sectiunea Error! Reference source not found. In
multe dintre aceste scenarii doar debitele sunt modificate pentru diferite frecvente de aparitie.
Modelul hidraulic nu are nevoie sa fie re-rulat pentru aceste scenarii fiindca intentia solutiilor
propuse este de a reduce frecventa de aparitie a evenimentelor de inundatii grave.
Descresterea frecventei de aparitie poate fi realizata prin diverse metode ceea ce inseamna ca
toate au un efect similar - se reduce debitul de la un anumit punct si pentru o anumita frecventa
de aparitie.
Deseori acest lucru este considerat in alt fel: ca acelasi debit apare mai putin frecvent. Acest
lucru face modelarea mai usoara fiindca aceluiasi debit ii este atribuita o alta frecventa de
aparitie si modelul este re-rulat.
In alte situatii sunt propuse masuri structurale reale. In aceste situatii, modelul este utilizat
pentru a proiecta inaltimi si lungimi de diguri necesare pentru a oferi protectie riverana
adecvata.
83
Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul a nu face nimic
Figura 4-15: Exemplu de geometrie in modelul mentinerea lucrarilor existente
Conditiile hidrologice la limita

Debitele de varf subliniate in sectiunea 4.7.1 sunt incluse in modelare ca debite de intrare in
diferite puncte din model. 242 de debite de intrare in total au fost incluse pentru modelele
raurilor Volovat, Baseu, Jijia, Barlad si Prut. Hidrologia considera impactul acumularilor si al
altor masuri de atenuare pentru ca pot fi luate in considerare in cadrul datelor istorice.
Modelele au fost rulate pentru o serie de evenimente anuale, inundatii probabile, inclusiv pentru
10%, 2%, 1% si 0,1%, care sunt echivalente cu frecventele de aparitie 1-la-10 ani, 1-la-50 ani,
1-la-100 ani si respectiv 1-la-1000 ani. Aceste debite variate sunt considerate pentru a acoperi
inundatii cu o serie de probabilitati, de la in cazuri extreme cu probabilitate mica la inundatii cu
un grad ridicat de probabilitate.
Conditiile la limita in aval
Conditiile la limita in aval ale modelului au fost stabilite presupunand panta normala sau
rugozitatea ce suporta un debit uniform. Tabelul 4-12 detaliaza parametrii relevanti pentru
definirea limitelor.
Rau
Distanta fata de
confluenta din aval
Panta
Rugozitate
84
-4
0.025
1.302x10
-3
0.025
5.08x10
-4
0.025
4.9km
5.77x10-4
0.025
89km
1.19x10-4
0.025
Volovat
7.4km
8.985x10
Baseu
5.7km
Jijia
14.0km
Barlad
Prut
Tabel 4-12:Conditiile la limita de aval
Rugozitatea albiei
Rezistenta in model este o aproximare a pierderii de energie a unui corp de apa, pe masura ce
curge pe o suprafata. Pierderea de energie a corpului de apa se modifica impreuna cu
rugozitatea suprafetei. In model, rugozitatea suprafetei pentru diverse utilizari ale terenului a
fost reprezentata de coeficientul de rugozitate Manning. Coeficientul de rugozitate a fost
selectat cu referire la valorile prevazute de Chow (Chow, 1959). Din cauza modelarii la scara
larga si a gamei de valori de rugozitate care pot fi intalnite in bazin a fost utilizata o valoare
medie a coeficientului de rugozitate Manning de 0,04 in intreaga zona de studiu, atat pentru
albia principala cat si pentru campia inundabila..
Teste de sensibilitate pentru rugozitatea albiei

Au fost create scenarii pentru examinarea sensibilitatii nivelurilor de apa la modificari ale
rugozitatii canalelor, astfel cum sunt definite de coeficientul de rugozitate Manning. Modelarea a
fost intreprinsa folosind valori de 0,04, caracteristice pentru canale simple si uniforme,
vegetatie/tufisuri mici/medii in albie. Avand in vedere amploarea modelarii si in scopul evaluarii
este necesar a se utiliza un coeficient global de rugozitate.
Testele de sensibilitate au fost efectuate ca parte a evaluarii prin varierea coeficientului
Manning in plus si minus cu 20% pentru scenariul a nu face nimic 1%; rezultatele referitoare la
modificari ale nivelului apei si vitezei maxime sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Adancime (m)
Rau
Jijia (incl. Volovat

si Basau)
Viteza (m/s)
n -20%
n +20%
n -20%
n +20%
n=0.032
n=0.048
n=0.032
n=0.048
0.86
0.72
1.47
1.07
Dif medie 0.2
0.16
0.25
0.18
Dif max
0.5
1.09
1.24
0.13
0.29
0.19
Dif max
0.66
Barlad
Dif medie 0.17
Tabel 4-13: Test de sensibilitate a rugozitatii albiei

Testele de sensibilitate au aratat ca, in timp ce rapoartele din model se modifica in adancimea
si viteza inundatiilor, ca urmare a modificarii frecarii, in medie, modificarile nu sunt semnificative.
85
4.8
4.8.1
Rezultatele modelarii
Harti de inundabilitate
A fost folosit software-ul MapInfo GIS (Geographical Information System Sistem Informational
Geografic), in combinatie cu extensia Vertical Mapper Tool, pentru definirea extinderii
inundatiilor pentru raurile din zona de studiu. Hartile de inundabilitate au fost produse prin
suprapunerea nivelurilor modelate ale apei peste datele din DTM. Odata definita, extinderea
inundatiilor a fost analizata de catre modelatorul hidraulic iar hartile au fost rafinate.
Hartile de inundabilitate, aratand extinderea inundatiilor la scenariul a nu face nimic au fost
produse pentru diferite frecvente de aparitie.
Hartile de inundabilitate sunt prezentate in Anexa 6 pentru probabilitatile anuale de 10%, 2%,
1% si 0,1% (corespunzatoare frecventelor de 1 la 10, 50, 100 si 1000 ani).
4.8.2
Grilele de viteza si hartile de hazard la inundatii

Modelul produce viteze medii pentru sectiuni de rau si adancimi de inundatii raportate la datele
din DTM.
Hartile de hazard la inundatii pentru diferite probabilitati de aparitie a inundatiilor sunt
prezentate in Anexa 6.
Adancimile si vitezele inundatiilor modelate pentru orase sunt folosite in analiza multi-criteriala.
4.8.3
Diguri Analiza performantei

Standardul de protectie pentru fiecare dig a fost estimat utilizand:
Niveluri de apa produse - modelul de rau sub scenariul mentinerea lucrarilor

existente;
Masuratori topografice ale sectiunilor;
Permiterea factorului de risc de 500 m. Aceasta permitere a riscului, sau "nivel de

garda, previne ca lucrarile de aparare efective sa fie supra-estimate. Ea permite
depasirile la valuri, tasarea sau erodarea lucrarilor de aparare.
Anexa 9 prezinta standardele de protectie, pentru fiecare dintre diguri.

In ceea ce priveste nivelul de protectie asigurat de digurile existente, se pot observa diferentele
dintre cele 3 judete, dupa cum urmeaza:
Judet
Nr. de
sectiuni de
diguri
(conform cu
PMB)
Procentul de
sectiuni ce ar
necesita cresterea
standardului de
protectie
Procentul de sectiuni
care ofera un grad de
protectie mai mare
decat a fost identificat
ca fiind necesar
Procentul de sectiuni
care protejeaza zone
ce nu necesita un
standard de protectie
(pasuni, paduri)
IASI
26
31%
50%
38%
VASLUI
69
12%
75%
3%
GALATI
25
16%
16%
4%
86
Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor

Analiza arata ca judetul Iasi are cea mai mare proportie de sectiuni care ar avea nevoie de
ridicarea standardului de protectie dar si cea mai mare proportie de sectiuni care protejeaza
pasuni sau paduri, zone care nu au nevoie de lucrari de aparare.
In judetul Vaslui standardul de protectie asigurat de diguri este mai mare, 75% din sectiunile
analizate furnizeaza un nivel de protectie mai mare decat cel identificat ca ar fi necesar.
Judetul Galati are cea mai echilibrata distributie intre standardul de protectie oferit de digurile
existente si cel necesar.
4.8.4
Poduri si podete analiza performantei

Masuratori de poduri
Diverse poduri au fost studiate in centre cheie de risc la inundatii cum ar fi Iasi, Birlad si Tecuci.
Conditia podurilor si rapoartele de performanta sunt prezentate in Anexa 11.
Performanta hidraulica
Modele de sine statatoare ale raurilor au fost construite la fiecare pod folosind software-ul de
modelare HECRAS pentru testarea performantei hidraulice. Acestea au fost sustinute de
fotografii pentru a alege setarile potrivite modelului.
Rapoartele de performanta arata capacitatea hidraulica a podurilor.
Rezultatele modelarii arata ca nivelurile apei pentru evenimente de 1000 nu ating intradosul nici
unui pod. In acest caz, exista putine sanse ca un pod sa fie ridicat sau mutat de inundatii.
Evaluarea eroziunilor
Raurile arata dovezi de eroziune a patului albiei. Aceasta este deosebit de acut in cazul in care
digurile se intind de o parte si de alta a raului. Digurile cresc energia mecanica a apei,
determinand eroziunea albiei raului.
Metodologia de evaluare a podurilor si detaliile rezultatelor pot fi gasite in Anexa 11.
4.8.5
Asigurarea calitatii modelarii

Rezultatele modelarii au fost examinate ca parte a unui proces de asigurare a calitatii pentru a
se asigura ca rezultatele modelarii au fost corecte si anomaliile ar putea fi justificate. Mai multe
detalii cu privire la controalele de calitate sunt prevazute in anexa de modelare hidraulica.
4.8.6
Presupuneri si limitatari
Modelarea include o serie de ipoteze simplificate si se bazeaza pe date de calitate

slaba;
Rezultatele modelarii dau un indiciu asupra modului in care bazinul ca intreg va

raspunde probabil la inundatii. Nu sunt destinate sa reprezinte detalii la nivel local;
Scopul acestui model este de a stabili o prezentare larga asupra riscului la

inundatii, cum variaza pe suprafata bazinului si trebuie sa fie luate precautii pentru
rezultatele modelarii intr-o anumita locatie;
87
4.9
4.9.1
Modelul include numai riscul la inundatii de la raurile mai mari, se refera in mod
clar doar la o parte din cauzele riscului la inundatii, alte riscuri la inundatii pot
proveni din afluentii mai mici, apele subterane, apele de suprafata si
canalizari/sisteme de canalizare;
In afara de aceasta, precizia modelului este afectata de un numar mare de factori

complecsi si este dependent de ipotezele aplicate si de exactitatea datelor utilizate;
O serie de ipoteze si limitari cheie sunt enumerate mai jos:
DTM-ul are o rezolutie de 80 m, care este considerata foarte slaba. Nu a

fost declarata precizia datelor si, desi ajustarea terenului a fost efectuata
prin compararea cu sectiunile transversale, cele doua seturi de date s-au
dovedit a fi nepotrivite. Ajustari a fost facute in DTM pentru a se calibra cu
datele din masuratori;
Modelarea la starea de echilibru nu tine cont de atenuarea debitelor la

inundatii in bazinul raurilor care ar putea duce la o supraestimare a
extinderii inundatiilor.
Vulnerabilitatea la riscul la inundatii (analiza multicriteriala)

Vedere de ansamblu asupra procesului MCA
Scopul procesului MCA este de a oferi un nivel inalt de filtrare al riscului de inundatii inainte de
evaluarile economice ce necesita timp si resurse.
Acest proces MCA foloseste receptori sociali si de mediu pentru a indica unde proiectele de
reducere a inundatiilor au posibilitatea sa fie rentabile din punct de vedere al costului. Aceasta
se realizeaza prin a produce scoruri ale riscului de inundatii pentru fiecare receptor care este
ulterior cantarit potrivit perceptiei detinatorilor de interese (evaluarea scorului inundatiilor)
asupra importantei lor in managementul riscului de inundatii. Suma scorurilor receptorilor, in
interiorul bazinelor, evidentiaza zonele bazinului care au nevoie de o interventie
corespunzatoare pentru reducerea riscului de inundatii.
MCA este utilizat pentru a directiona urmatoarele faze de gasire de optiuni si identificare de
proiecte/solutii pentru aceste zone cu risc inalt de inundabilitate.
MCA este folosit pentru a oferi o vedere asupra riscului social de inundatii care nu apare in
analizele economice conventionale si pentru a include aceasta viziune in identificarea
proiectelor in curs de desfasurare.
MCA a fost desfasurata in 2 etape:
Etapa 1: Evaluarea preliminara a riscului de inundatii pentru a identifica zonele cu risc crescut
ale bazinului pentru a ghida viitoarele MCA si Analize Economice. Aceasta faza a fost bazata
pe modelare hidrologica la scara larga.
Etapa 2: Modelarea MCA cu un grad ridicat de detalii pentru a permite compararea paralela in
interiorul analizei economice. Aceasta faza a fost bazata pe modelarea nivelului hidraulic
regional a zonelor specifice din bazin identificate la Etapa 1.
Utilizarea acestor etape permite MCA sa ghideze selectia zonelor de risc inalt, oricare din
aceste zone identificate putand fi apoi confirmate in Analiza economica ca avand risc inalt de
inundabilitate. Aceasta asigura ca riscul social de inundatii este considerat impreuna cu riscul
88
de inundatii pur economic si corespunde cu ghidarea si miscarea industriei actuale spre

evaluarea consecintelor mai largi ale inundatiilor. Ex.: Acele consecinte peste scopul
conventional al analizei cost-beneficiu.
Bunuri vulnerabile specifice

Consultantul a incercat sa includa date referitoare la infrastructura cheie cum ar fi:
Centrale electrice regionale semnificative;
Puncte de legatura telefonica principale;
Statii de tratare a apei;
Statii de epurare a apei.
Bunurile de mai sus sunt luate in considerare pentru protectia impotriva inundatiilor din cauza
obligatiei de furnizare eficace a nevoile de baza pentru serviciile de urgenta si de a restabili
comunitatile dupa inundatiile severe.
Apele Romane si MESD au fost solicitate pentru aceste date, cu toate acestea, in momentul de
fata localizarea activelor de mai sus nu a fost eliberata catre consultant. Recomandam ca
aceste componente de active critice sa fie incluse in evaluari ulterioare si luate in considerare
pentru protectia impotriva inundatiilor grave.
Caracteristicile folosintelor terenurilor

Utilizarile predominante ale terenului, din campiile inundabile principale din bazinele
hidrografice ale raurilor Prut si Barlad (inclusiv afluentii), pot fi definite ca pasunat si agricol.
Desi ocupa un mic procent din suprafata terenului, orasele, orasele mici si alte asezari tind sa
fie bine definite.
Orasele mari sunt, de obicei, dens populate prin utilizarea mare de cladiri cu apartamente.
Asezarile minore tind sa fie mai putin dens populate cu un procent mare de sine statator.
Materiale de constructii in domeniile socio-economice scazute tind sa fie din caramizi din argila
si paie uscata la soare cu un strat subtire decorativ. Acest tip de constructie duce in sine la
deteriorari rapide in timpul inundatiilor.
4.9.2
Bunuri cu risc la inundatii

Localizarea principalelor bunuri
Hartile de inundabilitate din Anexa 6 arata distributia riscului la principalii receptori cheie din
zona de studiu. Mai multe detalii asupra oraselor sunt prezentate in Raportul economic
suplimentar in Anexa 8.
Distributia riscului la inundatii

Figurile 4.15 pana la 4.18 arata distributia riscului la inundatii folosind analiza multicriteriala.
Riscul asupra vietii este calculat folosind:
Frecventa inundatiilor, adancimea si viteza apei la inundatii;
Numarul de oameni afectati de catre un eveniment de inundatii.

89
Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a
produce mai multe suferinte umane. Raurile Bahlui si Barlad au cel mai mare procent de
oameni care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.
Riscul asupra vietii - scorul proportional al riscului
Prut superior
Prut inferior
Jijia inferioara
2%
6%
2%
Jijia superioara
4%
Bahlui
Nicolina
Tecucel
5%
39%
8%
Miletin
2%
Suma v alorilor medii

6%
Barlad
Suma v alorilor mici
24%
2%
Figura 4-16: Scorurile riscului asupra vietii din analiza MCA

Riscurile pentru proprietatile comerciale si locuinte sunt calculate folosind:
Frecventa inundatiilor, adancimea si viteza;
Un algoritm ce calculeaza daunele economice pe masura ce creste adancimea

apei la inundatii;
Numarul si tipurile de cladiri afectate de catre evenimentele de inundatii.
Evenimente care inunda proprietati de mare valoare in mod frecvent sunt susceptibile de a
provoca pierderi economice mai mari. Raurile Bahlui si Barlad au cel mai mare procent de
proprietati in zonele vulnerabile cu risc la inundatii.
90
Scorul riscului la inundatii - proprietati comerciale si locuinte

Prut superior
2%
Jijia superioara
3%
Prut inferior Jijia inferioara

1%
4%
Nicolina
10%
Tecucel
4%
Miletin
2%
Bahlui
47%
Baseu
1%
Barlad
26%
Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA
Riscul pentru agricultura este calculat folosind:
Valori economice ale randamentului net;
Tipuri de culturi;
Frecventa si extinderea inundatiilor.
Evenimente care inunda zone intinse cu culturi de mare valoare in mod frecvent sunt
susceptibile de a provoca pierderi economice mai mari.
91
Scorul riscului la inundatii pentru monumente istorice

Bahlui
15%
Jijia inferioara
25%
Barlad
10% Baseu
5%
Prut inferior
12%
Prut superior
10%
Miletin
10%
Tecucel
0%
Jijia superioara
10%
Nicolina
3%
Figura 4-18: Riscul pentru agricultura din analiza MCA
Scorul riscului la inundatii pentru monumente istorice

Bahlui
15%
Jijia inferioara
25%
Barlad
10% Baseu
5%
Prut inferior
12%
Prut superior
10%
Miletin
10%
Tecucel
0%
Jijia superioara
10%
Nicolina
3%
Figura 4-19: Riscul pentru monumente istorice din analiza MCA
4.9.3
Ierarhizarea vulnerabilitatii totale pentru risc la inundatii in zona de studiu

Vulnerabilitatea sociala la riscul la inundatii a fost clasat in celulele de inundatii din zona de
studiu, pe baza sintezei scorurilor riscului la inundatii, pentru toti receptorii analizati.
Este de remarcat ca riscul social la inundatii este diferit de riscul economic la inundatii, si ca
ierarhizarea zonelor cu risc social mai mare la inundatii, poate sa difere fata de zonele cu risc
economic ridicat discutate mai tarziu in acest Master Plan
92
Ranked Flood Score (Wieghted)

120000
Step Change
P i t
Step Change
P i
100000
Flood Score
80000
High Risk
Z
Medium Risk Zone
Low Risk Zone
60000
40000
20000
Lohan
Volovat
20
Zeletin
Tutova
Elan
Baseu
Crasna
Miletin
23
Racova
Tecucel
Bahluiet
Nicolina
Buhai
Jijia - Upper
12
Chineja
Prut - Upper
13
Sitna
Prut - Lower
Simila
Jijia - Lower
14
Berheci
Birlad
Vaslui
Bahlui
16
22
19
25
11
15
17
10
21
18
Cell / Location
Figura 4-20: Principalele zone cu risc social la inundatii

Figura 4.19 indica faptul ca onele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia
inferioara prezinta aproximativ 75% din riscul total socio-economic dintre cele 25 de celule de
rau studiate. Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor
urbane pe zonele plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.
4.9.4
Principalele asezari umane si vulnerabilitatea lor in zona de studiu

Asezarile omenesti pot fi impartite in doua categorii in cadrul zonei de studiu:
Comunitati de la ses protejate de lucrari de control la inundatii;
Comunitati din zone inalte neprotejate de lucrari de control la inundatii.
Desi actualul aranjament de diguri si canale este menit sa protejeze localitatile de la ses,
modelarea a nu face nimic demonstreaza ca acestea sunt foarte vulnerabile, in cazul in care
aceste zone de aparare nu sunt intretinute la standardele corecte.
Tabelul 4.15 rezuma numarul de persoane afectate de inundatii, la centrele cheie cu risc la
inundatii, folosind date ale populatiei prezentate in anexa 8. Scenariul a nu face nimic
identifica numarul total al persoanelor cu risc potential, daca digurile curente ar esua. Scenariul
mentinerea lucrarilor existente identifica numarul de persoane protejate de digurile din
prezent.
O ipoteza precedenta, de la sectiunea de modelare, constata ca exista un standard de protectie
de 50 ani asigurat de diguri si de structurile de control la inundatii.
93
S-a presupus ca la inundatii mai mari de 50 ani, digurile vor ceda la un nivel suficient pentru ca
limitele inundatiilor in scenariul mentinerea lucrarilor existente la 100 si 1000 ani ar simula cele
pentru scenariul a nu face nimic la evenimente de 100 si 1000 ani.
Impactul acestei presupuneri este ca, in tabelele de mai jos, numarul de persoane, afaceri,
case, etc raportate ca fiind afectate este identic pentru coloanele de 100 si 1000 de ani in cadrul
scenariului a nu face nimic cat si mentinerea lucrarilor existente.
94
Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
Cifrele indica numarul aproximativ de persoane afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.
95
Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
Cifrele indica numarul aproximativ de afaceri afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.
96
Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
Cifrele indica numarul aproximativ de afaceri afectate de cresterea magnitudinii inundatiilor.
97
Cresterea riscului la inundatii

Prevenirea cresterii riscului de inundatii ia mai multe forme; oricum combinatia pentru
prevenirea noilor dezvoltari in campia inundabila (prin planificarea corespunzatoare de procese
de aprobare) si indepartarea treptata de la campiile inundabile (prin educatie si retragere
planificata) este solutia cea mai eficienta. Aceste masuri acorda cu precautie si fara regrete
principiile atasate de implementare a masurilor ce se ocupa de schimbarile nesigure ale
climatului.
Daca acestea nu vor fi urmarite si dezvoltarea este permisa a incepe in cadrul planului de
inundatii, va rezulta o crestere a riscului de inundatii. Urmatoarea figura demonstreaza o situatie
ipotetica in care urmatoarele presupuneri sunt luate:
1. presupunem o crestere a populatiei cu 5%, afectand scorul populatiei;
2. presupunem o crestere 5% a proprietatii, afectand scorul comunitatilor;
3. cresterea continua la ratele de mai sus pana in 2019 si,
4. cresterea dupa 2019 nu este evaluata.
MCA Preliminary Screeing Assessment
Future Risk - Growth @ 5% p.a.
180000
160000
140000
120000
Flood Score
100000
Growth
Present FRS
80000
60000
40000
20000
11
15
17
10
21
Garboveta
25
Lohan
Volovat
19
Elan
22
Zeletin
16
Crasna
20
Racova
Buhai
Bahluiet
23
Sitna
Baseu
Tutova
Chineja
Miletin
Simila
Tecucel
12
Vaslui
Nicolina
13
Berheci
Jijia - Upper
Prut - Lower
14
Prut - Upper
Birlad
Jijia - Lower
0
Bahlui
4.9.5
18
24
Cell / Location
Acest tabel arata ca celulele cu cea mai mare crestere sunt acelea in care deja exista un risc
mare catre populatie. Fara o planificare corespunzatoare si un control al dezvoltarii, acestea
reprezinta de asemenea zonele din bazin unde va aparea cea mai mare crestere a riscului de
inundatii sub presupunerile de crestere facute mai sus.
Ar trebui notat ca acesta este un test de senzitivitate ce demonstreaza efectul cresterii. Marja de
crestere, 5%, este un numar arbitrat si nu reflecta proiectiile statistice nationale deoarece
acestea nu se extind in acest moment la lungimea intreaga a perioadei de desfasurare a Master
planului.
98
4.9.6
Comentarii
Cum a fost mentionat mai sus, scopul MCA este de a oferi un nivel inalt de filtru pentru riscul de
inundatii. Doua procese sunt urmarite:
1. Identificarea riscului bazat pe scorul ricului de inundatii;
2. Identificarea riscului bazat pe ierarhizarea pozitiei scorului riscului de inundatii.
Aceste procese au fost comparate pentru a asigura avantajul numeric detinut de cativa receptori
ce nu au afectat in mod justificat predictia riscului.
Rezultatele intre cele doua procese au fost consistente, doar o celula fiind exclusa din categoria
de risc inalt (este notat ca datorita lipsei personalului si a companiilor comerciale potential
afectate, e probabil sa apara o paguba economica, Tutova a fost considerata ca avand risc
mediu). Aceasta indica robustitate in proces.
Ar trebui de asemena mentionat ca celulele identificate in sectiunile 2.3.1. si 2.3.2. sunt
consistente cu acele zone in care au fost pagube precedente raportate autoritatilor romane.
Pozitiile generale ale celulelor in identificarea riscului inalt au fost deasemenea considerate ca
fiind acceptabile bazandu-se pe discutiile cu Apele Romane (Directia Prut) si dezvoltarea
relativa, si populatia sa fie afectata in zone diferite.
Este de asemenea notat ca o revizuire a detinatorilor de interese ofera o indicatie a robustetii
procesului. Aceste notari multiplica riscul si ierarhizeaza scorurile pentru a permite cunostintelor
si responsabilitatii locale sa ghideze procesul de identificare al riscului crescut. Acestea au fost
inversate pentru a oferi un test de senzitivitate, oricum principalele zone de risc au fost tot in
partea superioara. S-a concluzionat ca ierarhizarile oferite de grupurile de clienti au permis o
subliniere aditionala a riscului, decat promovarea falsa a zonelor cu risc scazut.
Riscul viitoarei cresteri a riscului de inundatii a fost de asemena discutat, cu o presupunere de
crestere a populatiei de 5% in campia inundabila indicand ca redirectionarea pe termen lung a
implementarii politicii de planificare existente este necesara.
99
4.10
Analiza economica
Un raport suplimentar evidentiind analiza economica si multicriteriala este prezentat in Anexa 8.
In prezent, sunt calculate numai daunele economice directe de la riscul la inundatii. Factorii sunt
utilizati de la evaluari de daune indirecte cunoscute, generate de inundatii in alte locatii.
4.10.1 Documente directoare

Analiza economica este conforma cu urmatoarele documente directoare:
Document de lucru 4: Orientare asupra metodologiei pentru realizarea analizei

cost-beneficiu in conformitate cu Regulamentul CE 1083 / 2006;
"Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a apei si a proiectelor privind apele reziduale

sustinute de Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala
2007 - 2013";
Un sistem de viata de 30 ani si o reducere de 5% a ratei de test sunt considerate in

conformitate cu documentele de orientare mai sus;
FLOODsite - Analiza integrata a riscului la inundatii si Metodologii de management.
4.10.2 Daunele medii anuale

Obiectivul analizei economice a inundatiilor este de a stabili curbele daunelor anuale medii
(AAD).
Daunele medii anuale este un concept care prezinta suma medie ponderata a daunelor
asteptate in orice an dat. Aceasta valoare este apoi evaluata prin calcularea valorii nete actuale
peste un orizont de timp de 30 ani pentru a determina valoarea actuala a daunelor (VA).
In termeni practici - 100 astazi valoreaza mai mult decat 100 in 30 de ani ca urmare a
cresterii costurilor banilor (numita inflatie). Un calcul al valorii prezente aplica un factor de
reducere a valorii de peste 30 de ani pentru a gasi un echivalent in valoarea banilor de azi.
In practica, curbele daunelor medii anuale vor creste in orizontul de timp de 30 ani datorita
urmatorilor factori, in bazinul Prut-Barlad:
Eroziunea si practicile de gestiune a terenurilor vor genera scurgeri mai puternice;
Colmatarea acumularilor va reduce capacitatea lor de atenuare;
Cresterea constructiilor in campia inundabila va creste daunele asupra bunurilor;
Cresterea probabilitatii de rupere a digurilor.
Cu toate acestea, aceasta evaluare este conservatoare si presupune ca aceasta crestere in

AAD va fi compensata de o intretinere marita pentru a contracara cele de mai sus.
In prezent valoarea daunelor este, prin urmare, raportata in ipoteza, in care nu va avea loc in
timp, nici o crestere a AAD. Acesta reprezinta nivelul minim de daune care poate fi asteptat.
4.10.3 Evaluarea daunelor economice la inundatii

Daunele economice datorate inundatiilor se impart in doua categorii:
Daune directe daune directe asupra bunurilor, cum ar fi cladirile;

100
Daune indirecte daune asupra proceselor, cum ar fi transportul.
Daune directe
Acest studia a analizat doar daunele economice directe cauzate de inundatii asupra:
cladirilor
culturilor si terenurilor agricole
cailor de comunicatie drumuri
Principalul tip de dauna este proprietatea in zonele urbane si agricultura / transportul in afara
zonelor urbane. Regimul inundatiilor, in cadrul bazinului hidrografic pare sa indice o diferenta
mica intre adancimea inundatiilor intre diferite frecvente de aparitie.
Numai inundatiile cauzate de principalele rauri sunt evaluate la etapa de Master Plan. Nu se
incearca evaluarea riscului daunelor produse prin inundatii pentru afluentii superiori, nici de la
drenajul urban.
Sectiunile urmatoare evidentiaza modul in care sunt analizate costurile si beneficiile economice
si incluse in analiza economica globala a abordarilor diferite ale managementului inundatiilor.
Daune indirecte
Daunele indirecte sunt cele care au impact asupra caselor si afacerilor inundate.
Impacturile induse sunt cele simtite in afara zonei inundate si sunt datorate bunurilor si serviciilor
indisponibile, deoarece acestea sunt inundate.
Au fost prea putine date privind proprietatea comerciala in zona de studiu in aceasta etapa
pentru a putea cuantifica daunele indirecte.
Exista diferite metode cu care sa se aproximeze aceste daune, cu toate acestea, fara o lista
completa de servicii, utilitati, sectoare de piata, numarul de companii, marimea releveelor, date
de iesire ale afacerilor, costul intreruperilor serviciilor etc., nu este posibila calcularea acestor
despagubiri din principiile primare.
O metoda comuna in aceasta situatie este utilizarea proportiilor daunelor cunoscute de la
inundatiile anterioare pentru a dezvolta factori care pot fi aplicati ca multiplicatori asupra
daunelor directe pentru a da o aproximare a daunelor totale (de exemplu, daune directe + daune
indirecte).
Discutia din capitolul 1 al anexei K a comparat metode cunoscute de colectare a datelor cu
ridicari rezonabile de valoare, derivate din perioadele de investigatii anterioare in evenimente
majore de inundatii.
Acesti factori de ridicare, ce au fost aplicati, sunt bazati pe colectari extensive de date in cadrul
intelegerilor de a imparti si a combina datele. Aceste procese si sisteme nu sunt inca la locul lor
in Romania si pentru a oferi o evaluare a pagubelor indirecte rezultand din inundatiile bazinelor
Prut-Barlad, va fi necesara adoptarea multiplicatorilor de ridicare de mai sus.
Cresterile adoptate
101
Tabelul de mai jos prezinta indicii de crestere pentru tipurile diferite ale pierderilor in 3 tipuri
principale de asezari.
Iasi
Minor
Rural
Rezidential
0
28
NonRezidential
13
11
Rezidential
0
40
NonRezidential
13
11
Rezidential
0
82
NonRezidential
13
11
11
11
11
11
11
11
10
22
64
43
5
19
43
5
19
43
5
19
43
5
19
43
5
19
43
5
19
Total (%)
95
91
107
91
Tabel 4.16: Factori de actualizare a pagubelor indirecte derivate totale
149
91
Pierderi de afaceri
Dislocarea comunitatii
Servicii de
urgenta
Adapostire
temporara
Impacte
distributionale
Dislocarea
infrastructurii
Mediu istoric
Riscul asupra vietii
Deoarece majoritatea acestor numere sunt transferate din alte studii, este corecta adoptarea
unei valori conservative de 91% ca factor de actualizare al pagubelor indirecte pentru a tine
cont de consecintele mai mari ale inundatiilor.
4.10.4
Probabilitatea evenimentelor de inundatii

Daunele la inundatii sunt raportate pentru urmatoarele evenimente de inundatii:
1 la 10 ani (sanse de 10% de aparitie in orice an, aratata ca 0,10 in curba AAD)
1 la 1000 ani (sanse de 0,1% de aparitie in orice an, aratata ca 0,001 in curba AAD)
Inundatiile ce apar la mai mult de 1000 de ani vor avea un impact, dar acesta va avea impact
neglijabil asupra valoarii actuale a daunelor.
4.10.5
Nivelul minim al daunelor economice la inundatii (a nu face nimic si

mentinerea lucrarilor existente)
Tabelele 4.18, 4.19 si 4.20 prezinta rezumat:
Valoarea prezenta a riscului economic total fara diguri amplasate (relevant la

scenariul a nu face nimic);
Valoarea prezenta a riscului economic total cu diguri amplasate (relevant la

scenariul mentinerea lucrarilor existente);
Acestea sunt prezentate pentru afluentii din nord ai raului Prut, sistemul Barladul
de jos si Prutul inferior;
102
Valorile de mai jos includ daunele indirecte;
Riscul rezidual este definit ca daunele in fiecare scenariu, de exemplu riscul

rezidual ce ramane dupa retinerea si mentinerea digurilor este valoarea prezenta
neta a daunelor calculate dupa depasirea digurilor.
Celula de rau
Riscul economic
potential total
Riscul economic
probabil total
( fara diguri) ()
( cu diguri amplasate) ()
Bahlui
324,137,864
257,636,076
Jijia Inferioara
564,306,761
379,602,597
Jijia Superioara
124,094,938
129,710,067
(Included in Bahlui)
(Included in Bahlui)
Miletin
105,839,863
110,625,842
Baseu
125,687,555
131,302,471
Sitna
79,312,827
82,856,016
Chineja
43,756,388
45,711,143
Buhai
28,666,640
29,947,282
988,293
1,032,443
Daune indirecte
1,271,079,928
1,063,265,783
Total
2,667,871,057
2,231,689,720
Nicolina
Volovat
Tabel 4-18: Zona 1 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului
de nord)
103
Celula de rau
Riscul economic
potential total
Riscul economic
probabil total
( fara diguri) ()
Barlad
737,223,682
398,524,288
Tecucel
10,232,458
2,447,730
Tutova
119,171,689
12,421,075
Vaslui
115,046,453
11,991,108
Berheci
108,738,273
11,333,617
Simila
50,676,478
5,281,928
Racova
31,840,341
3,318,668
Crasna
23,673,706
2,467,473
Zeletin
12,583,424
1,311,550
Lohan
5,465,848
569,697
1,105,333,640
409,197,092
2,319,985,992
858,864,225
Daune indirecte
Total
Tabel 4-19: Zona 2 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic
Barlad)
Celula de rau
Riscul economic
potential total
Riscul economic
probabil total
( fara diguri) ()
Prut Superior
17,412,733
17,412,733
Prut Inferior
34,201,474
11,252,706
Elan
17,548,106
1,367,811
Daune indirecte
62,937,705
27,330,258
Total
132,100,018
57,363,508
Tabel 4-20: Zona 3 Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)
104
4.10.6
Principalele asezari umane si riscul lor economic in zona de sud
Tabel 4-21: Rezumarul daunelor economice directe principalele 9 celule
4.10.7
Principalele rezultate si comentarii asupra analizei economice

Rezultate din tabelele 4.18, 4.19, 4.20 si 4.21:
Celula de rau
Riscul economic potential

total
Riscul economic probabil

total
( fara diguri) ()
Zona 1
Afluentii Prutului de nord
2,667,871,057
2,231,689,720
Zona 2
2,319,985,992
858,864,225
105
Sistemul Barlad
Zona 3
Raul Prut
Total
132,100,018
57,363,508
5,119,957,067
3,147,917,453
Tabel 4-22: Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii
Tabelul 4.21 rezuma daunele economice totale din zona de studiu. Scenariul a nu
face nimic reprezinta valoarea totala a activelor si daunele cu risc potential la
inundatii. Valoarea actuala totala a daunelor potentiale este de aproximativ 4,591
miliarde de euro;
Probabilitatea de rupere (adica de a ceda, a lucrarilor de aparare atunci cand sunt

incarcate sub presiunea hidrostatica) este un factor important in riscul potential la
inundatii. Masuratorile starii lucrarilor de aparare arata ca au o probabilitate de
30% de cedare, atunci cand apa ajunge la coronamentul digului. Aceasta
probabilitate va creste pe masura ce lucrarea de aparare se deterioreaza;
Scenariul mentinerea lucrarilor existente presupune continuarea tuturor

cheltuelilor operationale. Acesta reprezinta scenariul protectiei oferite de digurile
curente. Valoarea totala a riscului rezidual din actualul aranjament de diguri este
de aproximativ 3,495 miliarde de euro;
Aranjamentul curent de diguri economiseste prin urmare aproximativ 1,095

miliarde de euro de daune economice.
Observatii din Tabelele 4.18, 4.19, 4.20, 4.21 si 4.22:
Evaluarea economica utilizeaza o evaluare combinata de probabilitati ce include o

crestere a probabilitatii de rupere a digurilor in timp;
Analiza de mai sus arata doar daunele economice cauzate de inundatie din
principalele rauri. Ea nu include inundatia din surse secundare, cum ar fi drenajul
urban, inundatii de la afluentii minori si inundatii rapide de pe raurile / afluentii
nepermanenti din partea superioara a bazinelor hidrografice;
Principalele rauri sunt protejate de diguri, in timp ce afluentii superiori sunt adesea
neprotejati. Valoarea totala a daunelor economice, prin urmare, va fi mai mare
decat cea raportata in tabelele de mai sus.
106
Evaluarea suficientei datelor
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Presupuneri
eroice
Scor
total
Impactul datelor
Impact sever
Calitatea datelor
Impact slab
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
Cele mai bune
4.11
ECONOMIE
Fisier de
puncte - Baza
de date cu
proprietatile
Nici una
Nu exista in acest moment nici un fisier de acest tip in Romania. Este

recomandat ca aceasta sa fie dezvoltata de-a lungul timpului, pentru a
permite interactiunea DTM, modelului si functiilor GIS in managemnetul
inundatiilor pe bazin.
Nivelul apei pachetul 1
Modelare - JV
Bazat pe macro-modelare si exista preocupare privind aplicarea valorilor de

adancime "un singur punct" pentru fiecare oras. Punctul singular este
punctul de adancime medie in orasele mari.
Viteza apei pachetul 1
Modelare - JV
Bazat pe macro-modelare si exista preocupare privind aplicarea valorilor

vitezei "un singur punct" pentru fiecare oras.
Hidrologie
JV
Frecventa de aparitie si debitele derivate din naliza istorica si a curbelor de

crestere.
16
12
12
107
Extinderea
oraselor
Harti ale
armatei din
1970
Au fost utilizate harti pentru a trasa limitele oraselor in GIS. Acestea

combinate cu densitatea populatiei vor afecta datele de iesire referitoare la
oameni / locuinte / comert afectate. Cu toate acestea, orasele tind sa se
extinda spre exterior si cresterea dezvoltarii in cadrul campiei inundabile nu
va fi mare de obicei.
Folosintele
terenurilor
Corine Land
Cover
Datele sunt din anul 2000. In timp ce acestea sunt cele mai bune
disponibile, datele sunt grupate si poate nu reflecta schimbarea utilizarii
terenului.
Modelare - JV
Scenariul ruperii s-a presupus ca s-ar putea petrece la lucrarile de aparare

in scenariul mentinerea lucrarilor existente cand apa depaseste nivelul
lucrarii de aparare. Fragilitatea lucrarilor de aparare este mare iar
probabilitatea de erodare/distrugere este mare.
Functia
adancime/
daune
JV
Bazata pe curbele din UK ajustate pentru valorile proprietatilor romanesti.

Totusi valorile au fost calibrate folosind inundatiile de la Tecuci si s-au
dovedit rezonabile.
DTM
Client
DTM cu grila de 80 metri utilizat pentru majoritatea lucrarilor totusi exista

DTM cunoscut de o mai mare precizie, dar necesita verificari de teren sau
Scenariul de
rupere
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Impact slab
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Presupuneri
eroice
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
108
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Impact slab
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Presupuneri
eroice
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
manipulari fizice pentru a reflecta mai bine cazul real.

Relatia
adancime/
daune
Ajustata din
curbele de
daune din UK
Evaluarea
initiala a
limitelor
inundatiilor
Din date
masurate la
statiile
hidrometrice
Densitatea
populatiei
Institutul
National de
Statistica
Valoarea
activelor
Institutul
National de
Statistica
Valorile proprietatilor romanesti folosite pentru a ajusta valoarea curbei, dar

forma a fost retinuta. Tipul de conmstructii si probabilitatea de esec total in
zonele rurale nu sunt abordate. Aproximare bruta a adancimii/daunelor
dincolo de adancimea de 3 m.
Evaluarea initiala a limitelor inundatiilor folosite pentru analizele initiale
MCA si economice. Celule cu scor ridicat au progresat la evaluari detaliate.
Impactul a fost negat de catre evaluarile ulterioare.
Datele despre populatie sunt folosite pentru a defini numarul de persoane

cu risc in campia inundabila. Numarul de case / apartamente / spatii
comerciale se bazeaza pe numarul de persoane cu risc si, prin urmare,
aceasta are potentialul de a modifica in mod semnificativ date economice
de iesire.
Valoarea activelor este folosita doar in calculul economic de rutina,
sensibilitatea este relativ redusa si, prin urmare, impactul este minim
109
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Presupuneri
eroice
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Impact slab
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
HIDROLOGIE
Administratia
Nationala de
Meteorologie
In timp ce au fost oferite un numar limitat de date bazate pe evenimente,

acestea au fost limitate la cateva evenimente cu hidrografe
corespunzatoare pentru statii in "Afluentii Prutului Superior", severitatea
acestor evenimente nu a fost oferita. In timp ce aceste date nu au fost
disponibile, nu au fost la o scara suficienta de timp pentru a permite
compararea cu hidrografe pentru estimarea parametrilor cheie, cum ar fi
timpul de atingere a varfului. Astfel nu s-au putut deriva hidrografele.
Debitul raului,
date istorice
Apele
Romane
Evaluarea hidrologica este bazata pe seriile de debit AMAX ce au fost

oferite de Apele Romane. Totusi nu am putut revizui cheile limnimetrice sau
sa stabilim cum a fost calibrata fiecare statie hidrometrica si de aici daca
sunt convenabile pentru estimarea debitelor mari. Valorile AMAX au fost
folosite pentru ca valorile varfuri peste deversor (Peaks Over Threshold POT) nu au fost disponibile.
Hidrografe
istorice
Apele
Romane
Ploi si
hidrografe
istorice
corespondente
Pe suprafata de studiu au fost identificate evenimente istorice cheie insa au

fost oferite hidrografe numai pentru un numar limitat de evnimente. Acestea
au fost numai pentru un numar limitat de locatii din bazinul hidrografic
Barlad si nu au fost potrivite pentru o evaluare a impactului acumularilor
12
110
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Impact slab
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Presupuneri
eroice
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
asupra viiturilor.
Precipitatii
istorice
Administratia
Nationala de
Meteorologie
Datele din precipitatii sunt limitate spatial si temporal fiindca au fost oferite
valori totale lunare pe termen lung doar pentru cateva statii din zona
alfluentilor de nord ai Prutului, in timp ce pentru bazinul hidrografic Barlad
nu au fost oferite date similare. Datele ce au fost oferite pentru zona de
studiu au fost limitate la totaluri lunare pentru 2002/2003 la diverse statii.
Totusi, pentru ambele bazine hidrografice au fost oferite medii anuale.
Precipitatii
Administratia
Nationala de
Meteorologie
Nu au existat informatii privind intensitatea, durata sau frecventa

evenimentelor pentru a fi incluse in studiu. Mai mult, disponibilitatea datelor
radar nu a fost mentionata sau nu au fost date disponibile astfel ca
impresia a fost ca au informatiile oferite au fost de cea mai mare calitate
disponibila.
Inregistrari ale
limitelor
inundatiilor
istorice
Apele
Romane
Nu au fost furnizate informatii cu privire la zonele care au fost anterior

inundate in timpul evenimentelor istorice, ca atare, a trebuit sa utilizam
informatii satelitare disponibile, desi aceste date au fost obtinute de pe
internet si nu au fost puse la dispozitie sau mentionate in surse oficiale.
111
Informatii
despre
acumulari/
poldere
Apele
Romane
Informatii de detaliere a locatiei si de proiectare a acumularilor / polderelor

nu au fost oferite la inceputul studiului, cu toate acestea informatii privind
locatia lor au fost oferite in timpul studiului. Aceasta a impiedicat o evaluare
detaliata mai devreme a locatiei si a efectelor de atenuare a polderelor.
Date SOBEK
Apele
Romane
Datele de intrare detaliate sau metoda de estimare a datelor de intrare nu a

fost oferita intr-un stadiu incipient al proiectului sau in plus, modelul nu a
fost oferit intr-un stadiu incipient.
DTM
MESD
Descriptorii bazinali au fost obtinuti in principal din DTM, care nu este foarte
exact, aceste inadvertente ar putea influenta usor zona bazinului si alti
descriptori bazinali.
Locatiile statiilor hidrometrice si pluviometrice nu au fost oferite complet

astfel ca au trebuit luate cele mai bune hotarari pentru a se asigura ca
acestea au fost amplasate corespunzator.
Date Spatiale
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Presupuneri
eroice
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Impact slab
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
MODELAREA HIDRAULICA
Starea de
echilibru
Fara atenuari in domeniul modelului, rezultate conservatoare ale modelului.
12
112
Extensii XS
Sectiunile masurate nu se intind in campia inundabila, DTM folosit pentru

extinderea sectiunilor. Mutari verticale ale DTM necesare pentru potrivirea
cu datele din masuratori.
Debite
maxime
Derivate pentru formula empirica, nu au fost date suficiente din precipitatii

si debite pentru a produce hidrografe
Peste 50% din

sectiunile
transversale
ale modelului
interpolate
linear
Aproximarile intre sectiunile transversale ale raului au inversat nivelul liniar

variat. In realitate inversiunea non-liniara a sectiunilor transversale, poate
produce inversiuni mai mari sau mai mici ale nivelului raului.
Metodologia
mentinerea
lucrarilor
existente
Calcularea
adancimii
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Impact slab
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Presupuneri
eroice
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
12
Nivelurile campiei inundabile ce sunt mai joase decat digul sau limita
superioara a malului au fost ridicate la nivelul malului sau digului. Nivelul
apei in rau a fost bun dar nivelul apei in campia inundabile a fost mai ridicat
decat actualul.
Nivelurile presupuse ale raului si campiei inundabile sunt aceleasi.

Adancimea pentru orase a fost calculata bazandu-se pe nivelul apei din
113
3
Cele mai bune
Impact mare
3
Impact mediu
Impactul datelor
Impact slab
Cele mai bune
Scor
total
Impact sever
Calitatea datelor
Presupuneri
eroice
Comentariu
Presupuneri
brute
Sursa
Presupuneri
limitatoare
Date
model (sectiuni transversale combinate, masurate si DTM ajustat) si DTM.

Metodologia a
nu face nimic
Calibrare si
verificare
Confluente
Lucrari de
aparare/diguri
Atat raul cat si capacitatea de stocare a campiei inundabile se umplu in

acelasi timp, de unde nici un efect al revarsarii raului. Va produce un nivel
mai mare al inundatiei in campia inundabila.
Modelul nu a fost calibrat din cauza lipsei de date potrivite disponibile.
Presupunem ca la confluente nivelul inversat al raului si al afluentilor este

acelasi.
Presupunem ca lucrarile de aparare/digurile sunt linear variate si continui.
114
4.12
Concluzii
Acest capitol analizeaza regimul de risc la inundatii din bazinul hidrografic Prut-Barlad.
Informatiile s-au obtinut din date extinse colationate, analiza, modelare computerizata, analiza
legata de literatura tehnica, consultari cu institutiile relevante si informatii orale de sprijin.
Riscul la inundatii este in principal comunicat prin harti de inundabilitate care indica extinderea
probabila a inundatiilor pentru diferite probabilitati de aparitie. Potentialele consecinte, situatii
critice sau inundatii sunt comunicate prin modele multi-criteriale si modele ale daunelor
economice. Numarul aproximat de oameni si cladiri afectate in centrele cheie principale de risc
la inundatii pentru diferite evenimente de inundatii sunt indicate numai in scop ilustrativ.
Principalele concluzii sunt:
4.12.1
Cauzele si mecanismele inundatiilor

Principalele cauze si mecanisme ale inundatiilor in bazinele Prut-Barlad sunt:
Scurgeri rapide de suprafata pe versantii abrupti, glaciati, cu un nivel scazut de

infiltrare. Acest fenomen este cu deosebire sever in cazul ploilor torentiale din
sezonul cald. Aceste efecte determina viiturile rapide in comunitatile stabilite pe
pante de-a lungul afluentilor .
Apa din inundatii balteste natural in campiile inundabile joase, meandrate in

bazinele hidrografice Bahlui, Jijia si sistemul Prut. Confluentele acestor sisteme
sunt fostele depresiuni glaciare care sunt expuse la inundatii prelungite.
In bazinul Barlad, raurile abrupte, liniare, din zonele inalte descarca rapid apa.
Aceasta conduce la inundatii cu propagare rapida, complexe, la confluenta raurilor
Barlad, Siret si Tecucel.
Sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficienta de colectare si evacuare

a apelor.
Urmatorii factori exacerbeaza inundatiile in regiune:
Un amplu exercitiu de cartografiere, ca parte a acestui Master Plan folosind datele

din ortofotoplanuri a evidentiat peste 900 de milioane metri patrati de suprafete cu
eroziune de adancime. Aceste suprafete sunt lipsite de vegetatie. Conturul
suprafetelor afectate de eroziune cresc in timp. Acestea contribuie la scurgerile
foarte rapide de suprafata ale apei din precipitatii, in bazinele din zonele inalte
datorita unei infiltratii scazute in sol.
Managementul terenurilor arabile si practicile de pasunat cresc ratele scurgeriilor

de suprafata si a eroziunii si reduc infiltrarea
Infiltratiile scazute in solul de pe pante determina cresterea procentului

precipitatiilor care ajung in rauri
Frecventa crescuta a eroziunii contribuie la colmatarea raurilor si acumularilor,

reducand astfel capacitatea lor hidraulica
115
4.12.2
Digurile inaltate de-a lungul raurilor cresc energia mecanica a apei. Astfel sunt
erodate albiile raurilor pe perioada debitelor crescute conducand la erodarea
culeelor podurilor si prabisirea acestora.
Practici curente in managementul riscului la inundatii

Abordarea actuala in managementului riscului la inundatii se concentreaza mai degraba pe
protectia impotriva inundatiilor si raspunsul in situatii de urgenta decat pe prevenirea si
reducerea riscului la inundatii.
In prezent nu exista nici un mecanism pentru echilibrarea nivelului de apa amonte si aval de
cele mai importante centre cu risc la inundatii, in vederea minimizarii inundatiilor. Aceasta
conduce la o compunere a varfurilor de inundatii, care, la randul lor, maresc inundatiile in cele
mai importante centre cu risc la inundatii.
Managementul digurilor
In general, digurile sunt, destul de sfaramicioase si sunt pasibile sa cedeze sub o

incarcare hidrostatica completa. Conditia lor medie corespunde nivelului 4
(insuficient). Un model pentru probabilitatea de rupere a digului, dezvoltata in UK,
arata ca digurile au o probabilitate de 30% de a ceda daca apa ajunge la
coronamentul digului.
Digurile se vor deteriora in timp crescand probabilitatea de rupere.
Apele Romane adesea consolideaza digurile utilizand membrane de polietilena in

timpul evenimentelor. Aceasta este o politica cu grad inalt de risc.
Amplasarea existenta a digurilor creste energia mecanica a apei. Astfel aceasta

transporta sedimentele de-a lungul albiilor raurilor in jurul culeelor podurilor si
conduc la prabusirea acestora.
Managementul raurilor
Cursul raurilor a fost corectat artificial prin taierea meandrelor si crearea de trasee
rectilinii ceea ce a determinat dezoltarea de noi zone de eroziune si depunere.
Managementul acumularilor
Acumularile, in general, au o stare tehnica buna a structurilor si sunt bine

intretinute; fiind capabile de a stoca si descarca viituri mari in conditii de siguranta.
Eroziunea determina colmatari importante in acumulari. Prin urmare, durata de

functionare reziduala a multor acumulari ar putea fi doar de cateva zeci de ani
datorita colmatarii. O alta consecinta este reprezentata de continutul total foarte
mare al solidelor dizolvate in apa din acumulari.
Avertizarea la inundatii si managementul situatiilor de urgenta
Avertizarea si raspunsul in situatii de urgenta in urma inundatiilor, in zonele de ses,

in general, sunt bine coordonate si toate institutiile functioneaza destul de eficient
pentru a ajuta la diminuarea efectelor inundatiilor.
Cu toate acestea, comunitatile din bazinele inalte in care viiturile rapide sunt cele
mai intense, au de suferit din lipsa unui sistem de avertizare eficient.
116
4.12.3
Efecte economice ale cadrului curent de management al riscului la inundatii

Modelarea economica a celor 25 de celule principale indica faptul ca pagubele economice
potentiale se ridica la aproximativ 5,120 mld. euro, in valoare actualizata. Cu toate acestea,
afluentii mai mici din zonele inalte cresc riscul economic total calculat.
Sistemul de diguri existent reduce valoare actualizata reziduala a pagubelor evaluate la
aproximativ 3,148 mld. euro. Acesta valoare include efectele depasirii si ruperii lucrarilor in
timpul inundatiilor. Prin urmare, lucrarile de aparare contribuie la evitarea unor pagube
economice in valoare aproximativa de 1,096 mld. euro in valoare actualizata.
4.12.4
Efectele sociale in cadrul actual de management al riscului la Inundatii

Practicile existente de management al inundatiilor ofera, in principal, protectie pentru segmentul
de populatie rezident in localitati situate in campiile inundabile de la ses..
Rapoartele elaborate in urma inundatiilor indica faptul ca populatia rezidenta de-a lungul
afluentilor mai mici din teritoriile mai inalte, sunt la risc semnificativ de la inundatiile fulger.
Lipsa unui sistem eficient de avertizare la inundatii in comunitatile din teritoriile inalte reprezinta
un impediment in vederea evacuarii si limitarii pagubelor. Urmatoarele observatii intaresc
concluzia formulata mai sus:
Populatia din satele mici din teritoriile mai inalte sunt mai putin instariti decat
omologii lor din asezarile mai mari de la ses.
Populatia mai saraca are capacitate redusa de a raspunde la inundatii.
Adesea ei au o voce politica mai slaba pentru a sustine cauza lor.
Orasele din zona de ses detin bunurile cu valoarea economica cea mai mare, supuse riscului la
inundatii (industria importanta si infrastructura majora), in consecinta inregistrand cele mai mari
pagube economice potentiale, directe si indirecte, in urma inundatiilor.
Aceasta evidentiaza concluzia ca pentru zonele inalte si respectiv, de ses sunt necesare
abordari diferite in managementul riscului de inundatii.
117
Ierarhia riscului la inundatii

Figura de mai jos rezuma distributia riscului la inundatii in principalele celule de rau din bazinele
Prut-Barlad.
Ranked Flood Score (Wieghted)
120000
Step Change
P i t
Step Change
P i
100000
High Risk
Z
Medium Risk Zone
Low Risk Zone
60000
40000
20000
Lohan
Volovat
20
Zeletin
Elan
Tutova
Crasna
Baseu
23
Racova
Miletin
Bahluiet
Tecucel
Buhai
Nicolina
12
Chineja
Jijia - Upper
13
Sitna
Prut - Upper
Simila
Prut - Lower
14
Berheci
Jijia - Lower
Vaslui
Birlad
0
Bahlui
Flood Score
80000
16
22
19
25
11
15
17
10
21
18
Cell / Location
Este demonstrat astfel ca zonele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia
inferioara prezinta cel mai mare risc la inundatii, dintre cele 25 de celule de rau studiate.
Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor urbane pe zonele
plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.
Desi amplasarea existenta a digurilor si a albiilor este proiectata pentru a reduce riscul pentru
aceste localitati, modelarea si evaluarea conditiei acestor lucrari demonstreaza ca aceste zone
sunt foarte vulnerabile, in situatia in care lucrarile de aparare nu sunt intretinute la nivelul
standardelor si conditiei corespunzatoare.
Principalele centre de risc la inundatii
Tabelul de mai jos arata nivelul actual al riscului la inundatii aferent principalelor
centre de risc. Acesta arata ca pentru principalele orase probabilitatea de
inundare este cuprinsa intre 20% si 1%.
118
River Cell
Locality
Flood Risk
Bahlui
Iasi
Harlau
Erbiceni
Podu Iloaiei
3%
20%
20%
20%
Barlad
Barlad
Tecuci
Vaslui
Munteni
Negresti
Zorleni
Tutova
Talpigi
5%
2%
1%
5%
5%
1%
5%
20%
Lower Jijia
Prisacani
Golaiesti
Grozesti
Tutora
Ungheni
Opriseni
Osoi
Costuleni
20%
1%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
Upper Jijia
Rauseni
Hlipiceni
Andrieseni
Albesti
Spineni
20%
20%
20%
20%
20%
Tecucel
Tecuci
Miletin
Prisacani
Copalau
2%
20%
20%
Tabel 4-23: Nivelul curent de risc la inundatii pentru principalele centre de risc
119
4.12.5
Marirea, in timp, a nivelului de risc la inundatii

Pagubele sociale si economice, estimate corespunzator riscului la inundatii, vor creste in timp
datorita urmatorilor factori:
Cresterea nivelului scurgeriilor de apa din precipitatii determinata de nivelul ridicat

al eroziunii in bazinele hidrografice
Efectele schimbarilor climatice
Dezvoltarea intravilanului localitatilor in campiile inundabile
Deteriorarea digurilor existente conducand la cresterea probabilitatii de rupere
Reducerea volumelor atenuate in acumulari datorita colmatarii.
Nevoi cheie
A. Reducerea vulnerabilitatii sociale
Vulnerabilitatea sociala in comunitatile din teritoriile inaltate ar trebui redusa prin:
Prognoza inundatiilor si sistemul de suport decizional pentru avertizari

imbunatatite, astfel incat, sa asigure avertizarea in avans cu cateva ore.
Cresterea eficientei difuzarii avertizarii de inundatii in comunitatile vulnerabile.
Instruire cu privire la evitare/evacuare, rezistenta si adaptare in vederea reducerii

efectelor inundatiilor asupra caselor si a comunitatilor.
Programe de reconstructie post-inundatii imbunatatite.
Imbunatatirea planificarii activitatilor de control si respectarea intocmai a politicilor

de amenajare teritoriala, in vederea descurajarii dezvoltarii intravilanului in zonele
vulnerabile.
Identificarea directiilor de dezvoltare a intravilanului localitatilor in afara limitelor

campiilor inundabile.
Incurajarea mutarii populatiei cat mai departe de zonele cu risc ridicat la inundatii.
Imbunatatirea actiunilor de management al bazinului pentru a reduce viteza si

volumul scurgerii de apa din ploile torentiale.
B. Reducerea vulnerabilitatii economice

Vulnerabilitatea economica in principalele comunitati din zona de ses ar trebui redusa prin:
Implementarea masurilor de retinere a apei amonte de asezari si dezvoltarea unor

mecanisme de gestiune a nivelului apei aval de principalele centre de risc .
Intretinerea, reconditionarea si dezvoltarea corespunzatoare a structurilor critice de

aparare la inundatii in proximitatea celor mai importante centre de risc.
Imbunatatirea planificarii activitatilor de control si respectarea intocmai a politicilor

de amenajare teritoriala, in vederea descurajarii dezvoltarii intravilanului in zonele
vulnerabile.
Identificarea directiilor de dezvoltare a intravilanului localitatilor in afara limitelor

120
Incurajarea mutarii populatiei cat mai departe de zonele cu risc ridicat la inundatii.
Imbunatatirea managementului bazinal pentru a reduce riscul la inundatii la

sursa.
C. Necesarul de date
Sectiunea 4.12 ierarhizeaza datele folosite in aceasta analiza conform cu calitatea existenta si
impactul acestor date asupra acuratetei rezultatelor. Urmatoarele date au fost in acelasi timp de
calitate slaba si cu un impact major asupra calitatii rezultatelor si ar trebui actualizate pe
perioada derularii lucrarilor de management al riscului la inundatii:
Dezvoltarea unei baze de date cu locatia si tipul proprietatilor
Furnizarea de date istorice imbunatatite despre precipitatii si a hidrografelor

imbunatatite
Imbunatatirea detaliilor modelului prin masuratori aditionale ale sectiunilor

transversale;
Modelarea ruperii pentru toate acumularile critice
Imbunatatita datelor de iesire despre viteza si adancime din model pentru a

imbunatati previziunile asupra daunelor economice.
In plus, urmatoarele informatii ar trebui ,de asemenea, imbunatatite pentru a asigura suport
pentru investigatii ulterioare cat mai detaliate:
Model digital al terenului de mare precizie pentru campiile inundabile
Ortofotoplanuri actualizarea datelor existente
Informatii GIS asupra folosintei terenului.
D. Sisteme suport
In sprijinul implementarii managementului riscului la inundatii, vor fi necesare servicii de sprijin
pentru a produce, compila, interpreta si apoi a furniza informatii centralizate catre practicienii
activi.
Avand in vedere datele disponibile si furnizate in cadrul acestui proiect, este recomandabil a fi
dezvoltate sisteme pentru a creea si intretine baze de date sau sisteme acoperitoare pentru:
Sistem de management al datelor
Sistem de management al bunurilor
Sistem de management al solului
Sistem de management al pasunilor
Sistem de management al terenurilor arabile
Sistem de management al padurilor
121
5.0
Tinte si obiective
Acest Master Plan functioneaza la un nivel mai jos de nivelul tintelor si obiectivelor Uniunii
Europene si Romaniei. Cu toate acestea, este aliniat cu obiectivele si tintele politicii UE.
Strategia Nationala romanesca este in prezent in curs de revizuire, printr-un proiect paralel cu
acest Master Plan. Cu toate acestea, fiindca strategiile nationale au obligatia de a fi aliniate cu
cele ale Uniunii Europene si, prin colaborare cu echipa care lucreaza pentru Strategia
Nationala, acest Master Plan este, in general, aliniat cu obiectivele si tintele care vor fi propuse
la nivel national.
5.1
Cerinte generale
Ghidurile si directivele curente emise de UE incurajeaza o schimbare a planificarii si
managementul inundatiilor spre un ideal larg, care pot fi rezumate prin urmatoarele, si este
prezentat mai in detaliu in sectiunile 5.2 - 5.5.
5.1.1
Principii de management al riscului la inundatii

Promovarea cresterii economice pe termen lung a societatii, economiei si
mediului.
Oferirea unui cadru in care riscul si daunele deja existente produse de
inundatii sunt reduse, daca este posibil.
Definirea zonelor de crestere economica si dezvoltare existente, in afara
zonelor de risc la inundatii.
5.1.2
Cerinte cheie ale managementului riscului la inundatii

Durabilitate economica, sociala si a mediului.
Integrarea si alinierea politicii, obiectivelor, tintelor si planurilor de
management.
5.2
Obiectivele UE pentru managementul riscului la inundatii

Principalele obiective pentru managementul riscului la inundatii la nivelul UE sunt stabilite de
catre Directiva Inundatiilor 2007/60/EC.
In plus, Directiva-cadru privind apa 2000/60/CE stabileste obiectivele de protectie a mediului
care trebuie sa fie luate in considerare in cursul conceperii, proiectarii si constructiei masurilor
de management al riscului la inundatii.
5.2.1
Directiva UE privind inundatiile

Directiva Europeana privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC din 23
octombrie 2007) (Directiva Inundatiilor) a intrat in vigoare la 26 noiembrie 2007 si are scopul de
a stabili un cadru pentru masurile de reducere a riscurilor pentru pagubele produse la inundatii.
122
Statele membre au 2 ani in care sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor
prevede ca statele membre sa se pregateasca pentru urmatoarele evaluari ale Comisiei
Europene.
Procesul de evaluare si dezvoltare a managementului riscului la inundatii trebuie sa fie aliniat cu
obiectivele de mediu din Directiva-cadru privind apa si sa se efectueze in urma consultarilor cu
partile interesate.
Desi este recunoscut ca inundatiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite, obiectivul
general stabilit de Directiva Inundatiilor pentru managementul riscului la inundatii este de a
"reduce riscul de consecinte negative, in special pentru sanatatea si viata oamenilor, mediul,
patrimoniul cultural, activitatea economica si infrastructura, asociate cu inundatiile."
In ceea ce priveste obiectivele specifice pentru managementul riscurilor la inundatii in diferite
zone din cadrul Comunitatii, Directiva Inundatiilor prevede ca acestea "ar trebui sa fie stabilite
de statele membre insele si ar trebui sa se bazeze pe circumstante locale si regionale" fiindca
tipurile de inundatii, precum si daunele cauzate de inundatii pot varia dupa tarile si regiunile
Comunitatii.
Directiva UE privind inundatiile nu este inca transpusa in legislatia romana. Termenul limita este
26 noiembrie 2009.
5.2.2
Directiva cadru UE privind apa

Directiva-cadru privind apa (DCA) 2000/60/EC este cea mai substantiala piesa a legislatiei UE
privind apa si este proiectata pentru a imbunatati si integra modul in care corpurile de apa sunt
gestionate in intreaga Europa.
Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in
apele interioare si de coasta pana in 2015.
Dezvoltarea de planuri de management al bazinelor hidrografice in temeiul Directivei
2000/60/CE si a planurilor de management al riscului la inundatii, in conformitate cu Directiva
Inundatiilor sunt elemente ale managementului integrat a riscului la inundatii. Potrivit art 9 (2)
din Directiva Inundatiilor, planurile de management a riscului la inundatii pot fi integrate in
revizuirile din planurile de management ale bazinelor hidrografice.
Directiva DCA a UE de mai sus este acum transpusa in legislatia romana.
5.3
Obiective nationale pentru managementul riscului la inundatii
5.3.1
Strategia Nationala de management al riscului la inundatii, pe termen scurt.

In 2005 a fost elaborata Strategia Nationala pe termen scurt pentru gestionarea riscului la
inundatii.
Aceasta strategie, impreuna cu planurile de dezvoltare teritoriala (ce considera actuala
hidrologie), consta intr-un cadru legal care face posibil managementul integrat al inundatiilor
probabile, coordonarea eforturilor tuturor partilor interesate. Strategia prevede clar si detaliat
sarcinile si responsabilitatile pentru fiecare administratie publica care ia parte la managementul
inundatiilor. Principalul obiectiv al strategiei este de a reduce pagubele umane si de prevenire a
pierderilor de vieti in timpul inundatiilor printr-o abordare globala a inundatiilor in situatii de
urgenta.
123
Obiective generale:
Cresterea calitatii vietii umane prin intermediul reducerii daunelor la inundatii, dar
pregatiri daca apar astfel de evenimente;
Reducerea impactului masurilor de management al riscului la inundatii (in timp si

spatiu) asupra sistemelor ecologice;
Utilizarea corespunzatoare a resurselor pentru construirea, intretinerea si

exploatarea infrastructurilor si, masuri de reducere a riscului la inundatii;
Mentinerea bunei activitati economice (agricultura, industrie, afaceri, locuinte si

timp liber) in zonele inundabile.
Obiective specifice:
Obiective economice:
Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii

pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;

pentru infrastructura existenta;

pentru terenurile arabile cultivate.
Obiective sociale:
Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru populatie si comunitatile

umane;
Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru bunuri publice / comunitare

(spitale, clinici, scoli, etc) precum si pentru zonele de recreere;
Prevenirea epidemiilor sau protectie si minimizarea daunelor asupra sanatatii

populatiei din cauza impactului inundatiilor si a poluarii asociate a inundatiilor;
Asigurarea accesibilitatii infrastructurii critice (poduri, aductiuni, podete,

aeroporturi) in timpul inundatiilor extreme.
Obiective de mediu:
Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa;
Impiedicarea schimbarii si influentei omului in geomorfologia bazinelor hidrografice;
Prevenirea poluarii cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor

si a efectelor asociate lor asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa;
Protectia si imbunatatirea calitatii terenurilor si, daca este posibil, incurajarea

modificarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de
suprafata si inundatiile ca urmare a agriculturii intensive;
Protectia si conservarea activelor istorice, monumentelor, zonelor protejate si a

ecosistemelor;
Protectia si imbunatatirea mediului si a aspectului estetic;
124
5.3.2
Prevenirea sau minimizarea impactului schimbarilor climatice asupra aparitiei

inundatiilor.
Strategia de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

Necesitatea dezvoltarii unei Strategii Nationale pe termen mediu si lung pentru managementul
riscului la inundatii este punctata mai jos:
Strategia Nationala de management al riscului la inundatii pe termen scurt ofera

directii pentru actiuni imediate si pe termen scurt, subliniind ca un obiectiv specific
elaborarea unei strategii pe termen mediu si lung, pentru a include aranjamentele
legale si institutionale necesare, precum si modalitatile tehnice de imbunatatire a
managementului riscului la inundatii pe bazine hidrografice;
O analiza preliminara a managementului riscului de inundatii arata o eficienta

insuficienta;
Strategia actuala nu indeplineste toate cerintele si recomandarile europene;
Noua strategie ar trebui sa alinieze Romania la cadrul comun si sa respecte toate

obligatiile stabilite de Directiva Europeana a inundatiilor;
Strategia actuala a fost bazata pe cunostinta evenimentelor anterioare, mai

degraba decat pe anticiparea schimbarii in modelele de risc la inundatii;
Este unanim acceptat faptul ca un program pe termen mediu si lung, pe baza

strategiei, este necesar pentru a aborda managementul riscului la inundatii;
In Romania trebuie sa fie dezvoltate noi instrumente si standarde pentru a

raspunde recomandarilor din Directiva Europeana a inundatiilor;
Strategia managementului riscului la inundatii trebuie sa aiba conexiuni puternice

cu alte proiecte nationale si internationale.
Strategia de management al riscului la inundatii pe termen lung si Planul de actiune pentru

punerea in aplicare sunt in prezent in curs de dezvoltare. Strategia va revizui abordarea
traditionala, costisitoare ca raspuns la inundatii si va dezvolta un program de control al
inundatiilor bazat pe conceptul de prevenire a inundatiilor.
5.3.3
Obiectivele POS Mediu 2007 2013 pentru riscul la inundatii

Obiectivele Axei Prioritare 5, "Dezvoltarea adecvata a infrastructurii pentru a preveni riscurile
naturale in zonele cele mai expuse la risc" din POS Mediu 2007 - 2013 sunt:
Contributia la managementul durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la

risc;
Protectia si reabilitarea litoralului Marii Negre.
In conformitate cu obiectivele sale, domeniile majore de interventie pentru POS Mediu Axa
Prioritara 5 sunt: protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii in zonele de coasta.
Operatiunile dezvoltate privind zona de interventie majora "protectie impotriva inundatiilor" va
finanta urmatoarele activitati indicative:
Infrastructura pentru prevenirea inundatiilor si reducerea consecintelor distructive

ale inundatiilor;
125
Dezvoltarea hartilor de inundabilitate, harti de risc de inundatii, planuri si masuri,

inclusiv informarea publica si educatia privind reducerea riscului la inundatii;
Asistenta tehnica pentru elaborarea de proiecte, management, supraveghere si

publicitate .
Obiectivele stabilite pentru Axa Prioritara 5 din POS Mediu 2007-2009 in domeniul inundatiilor
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Unitate de
masura
Valoare
de baza
An de
referinta
Sursa
Tinta
(2015)
Proiecte pentru protectie

impotriva inundatiilor
Numar
2006
ANAR
10
Kilometri de litoral reabilitat
Km
2006
ANAR
10
Populatia care beneficiaza de

proiecte pentru protectie
Numar de
locuitori
2006
ANAR
1500000
Reducerea riscului de incidenta

la inundatii in zonele de
interventie ale POS
100%
2006
ANAR
30%
Extinderea suprafetei de plaja
0%
2006
ANAR
30%
Indicator
Output
Rezultat
Tabel 5-1:Tinte prioritare ale Axei 5

Aceasta axa prioritara va fi finantata din Fondul de coeziune a UE si va sprijini "a investitiile
care vor oferi un nivel adecvat de protectie impotriva inundatiilor prin imbunatatirea mediului
economic, ecologic si starea de conservare a regiunilor cele mai vulnerabile. Zonele tinta pentru
interventie vor fi selectate in conformitate cu strategiile relevante la nivel regional si national".
In timp ce POS Mediu abordeaza doar cursuri de apa nationale, administrate de Administratia
Nationala "Apele Romane", prin investitii specifice, PNDR (Planul National pentru Dezvoltare
Rurala) finanteaza interventiile asupra raurilor locale si mici predispuse la inundatii. De
asemenea, masurile de impadurire din PNDR vor asigura durabilitatea lucrarilor de protectie
impotriva inundatiilor.
In plus, Programul Operational Regional va sprijini actiuni de crestere a eficientei interventiei
post-inundatii si pentru alte pericole naturale (cutremure, eroziune), prin dezvoltarea de unitati
speciale de interventie si furnizarea de echipamente necesare in fiecare judet. De la bugetul de
stat vor fi asigurate fonduri suplimentare pentru masuri de prevenire a inundatiilor.
5.3.4
Standardele curente de protectie la riscul la inundatii in Romania

Tabelul de mai jos prezinta standardele actuale ale probabilitatilor anuale pentru fiecare clasa
de importanta a folosintelor terenurilor protejate situate in zonele inundabile.
126
Landuse /
Folosinta terenului
Indicator
Defence Standard
/ Standard de protectie
Urban
Evacuated Inhabitants
/ Locuitori evacuati
Years / Ani
Probability
/ Probabilitate
Major Urban/ Urban Major
> 10,000
100
1%
Minor Urban / Urban Minor
2,000 ... 10,000
50
2%
Rural / Rural
< 2000
20
5%
Agricultural
Area / Suprafata
Arable 1 / Arabil 1
> 50000 ha
100
1%
Arable 2 / Arabil 2
20000 ha ... 50000 ha
50
2%
Arable 3 / Arabil 3
< 20000 ha
20
5%
Major Industrial / Industrie de interes

national
1000
0.1%
Minor Industrial / Industrie de interes

local
50
2%
Railway 1/ Cale ferata magistrala

principala
100
1%
Railway 2/ Cale ferata magistrala

secundara
50
2%
National road / Drum national
50
2%
Other roads / Alte drumuri
20
5%
Pastural, Forestry / Pasune, Padure

Industrial
Transport
Tabel 5-2: Standardele curente de protectie (Sursa: Apele Romane si MMDD)

Terenul arabil are o valoare ridicata, in special in timpul perioadei de vegetatie, cu toate
acestea, cu mai putine persoane necesar a fi protejate, acesta nu ar trebui sa aiba o valoare
ridicata cum au zonele urbane dens populate.
Mari centre urbane tind sa aiba cea mai mare contributie atat ca numar de persoane cat si ca
activitati economice. In general, aceste centre sunt protejate de diguri sau canale proiectate. Cu
toate acestea, riscul rezidual este inca semnificativ iar riscul total, atunci cand se analizeaza o
incalcare a apararii, este de asemenea semnificativ. Acestor zone ar trebui sa li se acorde
prioritate maxima, datorita combinatiei de risc pentru viata si daune economice.
127
Terenurile cu valoare mica ocupate cu pasuni ar putea fi inundate in fiecare an, fara consecinte
semnificative.
Desi proiectarea de noi lucrari hidrotehnice trebuie sa fie in conformitate cu standardele de
protectie stabilite de catre cele doua STAS-uri de mai sus, este important de remarcat ca
aceste standarde sunt susceptibile a fi revizuite de catre Strategia Nationala in desfasurare.
5.4
Obiective regionale Bazinele hidrografice Prut si Barlad

Intrucat cadrul national pentru managementul riscului la inundatii este in prezent in curs de
revizuire, acest Master Plan trebuie sa fie revizuit peste 3 ani, pentru a se asigura ca obiectivele
si tintele stabilite pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad sunt aliniate cu obiectivele si tintele
nationale.
In conformitate cu cerintele Directivei Inundatii, obiectivul general al acestui Master Plan este de
a preveni si de a reduce efectele negative asupra sanatatii umane, mediu, patrimoniu cultural si
activitatea economica asociate cu inundatiile in bazinele hidrografice Prut-Barlad.
Asa cum rezulta din analiza prezentata in capitolul 4, tipurile de inundatii si daunele provocate
de inundatii variaza intre zonele inalte si de ses. Prin urmare, sunt identificate obiective
specifice distincte pentru managementul riscului la inundatii pentru aceste doua tipuri de zone in
bazinele Prut-Barlad. Tabelul 5.3 rezuma obiectivele principale ale acestui Master Plan pentru
zonele inalte si de ses.
Objective
specifice
Zone inalte
Zone de ses
Reducerea vulnerabilitatii vietii

umane la inundatii fulger.
Social
Reducerea vulnerabilitatii stilului de

viata la efectele inundatiilor fulger.
Reducerea riscului dezmembrarii sociale

dupa inundatii fulger.
Imbunatatirea reabilitarii dupa

inundatii fulger.
Economic
Reducerea pagubelor economice

asupra comunitatilor urbane mici si
comunitatilor rurale.
Reducerea riscului de producere a
pagubelor asupra infrastructurii
minore.
Stabilizarea solurilor in bazinele

hidrografice.
Mediu
Reimpadurirea* bazinelor
hidrografice.
Imbunatatirea biodiversitatii.
Reducerea daunelor economice asupra

comunitatilor majore si minore.
Reducerea riscului la daune asupra
infrastructurii majore.
Administrarea dezvoltarii cu scopul de a
reduce la minimum cresterea pagubelor la
inundatii.
Stabilizarea albiei raurilor pentru a preveni
prabusiri de poduri.
Stabilizarea malurilor raurilor si restaurarea
habitatelor naturale de-a lungul coridoarelor
de rau.
Incurajarea dezvoltarii zonelor umede.
128
* In acest context reimpadurirea include: amenajarea bazinelor hidrografice torentiale,

constand in impadurirea terenurilor degradate si corectarea torentilor.
Tabel 5-3: Obiectivele regionale cu risc la inundatii
Masurile de management al riscului la inundatii necesare pentru atingerea obiectivelor de mai
sus sunt clasificate (in conformitate cu Directiva Inundatii) in 3 categorii: prevenirea, protectia,
pregatirea si capacitate de adaptare. Exemple pentru fiecare categorie de masuri sunt dupa
cum urmeaza:
Prevenire: controlul utilizarii terenului si dezvoltarii urbane, regulamente de

constructie specifice si coduri din domeniul constructiilor, reimpadurire, stabilizarea
solului, refacerea zonelor inundabile, dezvoltare directa pentru zonele cu risc
scazut la inundatii.
Protectie: mentinere si/sau construire de lucrari noi de protectie impotriva

inundatiilor, cresterea capacitatii de transport a albiei, zone de stocare artificiale.
Pregatire si capacitate de adaptare: prognoza si avertizarea inundatiilor, protectie

civila, planuri si actiuni pentru situatii de urgenta, informare si educare a publicului.
Tabelul de mai jos prezinta tipuri de masuri adecvate pentru fiecare categorie (prevenire,
protectii, pregatirea si capacitatea de adaptare) pentru zonele inalte, respectiv zonele de ses, in
bazinele hidrografice Prut-Barlad, luand in considerare mecanismele diferite la inundatii.
Masuri adecvate in zonele
inalte
Control/planificare a utilizarii
terenului si a dezvoltarii
urbane.
Prevenire
Regulamente de constructie
specifice si coduri de
constructie pentru zonele
expuse riscului la inundatii.
Reimpadurire*, stabilizarea
solului.
Stabilizarea malurilor riurilor.
Protectie
Masuri adecvate in zonele de ses
Control/planificare a utilizarii terenului si a

dezvoltarii urbane.
Regulamente de constructie specifice si coduri
de constructie pentru zonele expuse riscului la
inundatii.
Restaurarea campiilor inundabile, a zonelor
umede.
Stabilizarea albiilor raurilor , stabilizarea
malurilor riurilor.
Reimpadurire, stabilizarea solului.
Acumulare in amonte.
Acumulare in amonte.
Lucrari de aparare la inundatii

(mai putin).
Lucrari de control al nivelului apei in aval.

Lucrari de aparare la inundatii.
Cresterea capacitatii de
transport a albiei (mai putin).
Cresterea capacitatii de transport a albiei.
129
Masuri adecvate in zonele

inalte
Masuri adecvate in zonele de ses
Prognoza si avertizarea
inundatiilor.
Harti adecvate de inundabilitate si de risc.
Protectie civila.
Pregatire si
capacitate de
adaptare
Prognoza si avertizarea la inundatii.
Informarea si educarea
publicului.
Protectie civila.
Planuri si actiuni pentru situatii

de urgenta.
Planuri si actiuni pentru situatii de urgenta.
Politica de asigurare.
Informare si educarea publicului.
Politica de asigurare.
* In acest context reimpadurirea include: amenajarea bazinelor hidrografice torentiale,

constand in impadurirea terenurilor degradate si corectarea torentilor.
Tabel 5-4:Masuri potentiale asociate riscului la inundatii
130
Masurile de mai sus sunt de natura complexa iar punerea lor in aplicare se bazeaza pe
implicarea multor actori. Prevenirea eficienta a inundatiilor si atenuarea efectelor acestora
necesita coordonare si cooperare intre toate partile implicate. Mai jos sunt ilustrate sinergiile
intre diferite institutii care joaca rol in gestionarea riscurilor de inundatii:
Consiliul Interministerial al
Apelor
Rol major in Prevenire si Aparare
Mediului
Ministerul Sanatatii
Publice
Administratia
Nationala "Apele
Romane"
Comitetul judetean,
Comitetele locale
pentru Situatii de
Urgenta
Directia Ape Prut
Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii
Rurale
Rol Major pentru Managementul Situatiilor

de Urgenta
Ministerul
Administratiei si
Internelor
Ministerul
Consiliul Judetean,
Consiliul Local
de Imbunatatiri Funciare
Ministerul Economiei
Regia Nationala a
Padurilor Romsilva
Societatea Comerciala
de Producere a Energiei
Electrice Hidroelectrica
Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Locuintei
Ministerul
Transporturilor si
Infrastructurii
Comitetul de Bazin
135
Tipurile de masuri adecvate pentru prevenirea si atenuarea inundatiilor in bazinele hidrografice

Prut-Barlad, precum si implicarea institutiilor responsabile pentru punerea lor in aplicare in
conformitate cu contextul actual din Romania vor fi discutate mai detaliat in capitolul 8.
5.5
Obiective locale asezari individuale

Exista multe asezari in bazinele hidrografice ale raurilor Prut si Barlad. Nu ar fi posibil sa se
prezinte toate planurile individuale pentru crestere si dezvoltare.
Este rezonabil sa se presupuna ca dezvoltarea fiecarei asezari va fi solicitata sa se alinieze cu
obiectivele regiunii ca un intreg si vor fi supuse la aceleasi politici de planificare si de legislatie
ca si cele care ghideaza Dezvoltarea si obiectivele regionale.
5.6
Obiectivele din sectiunile UE, nationale si regionale de mai sus au fost separate pe termen lung,
mediu si termen.
O clasificare suplimentara "imediata" a fost adaugata pentru acele obiective care sunt necesare
pentru a permite planificarea strategica si obiectivele pe termen lung, mediu si scurt.
Intrucat cadrul national institutional si legislativ sunt in curs de dezvoltare, obiectivele stabilite in
acest Master Plan fixeaza etape interimare pentru masuri a caror punere in aplicare depinde de
noul aranjament institutional si legislativ (cum ar fi planificarea utilizarii terenului, codurile de
constructii, etc.).
Tintele care implica punerea in aplicare a acestor tipuri de masuri trebuie sa fie confirmate in
termenul de revizuire prevazut pentru acest document si atunci cand a fost implementat cadrul
de management al riscului la inundatii la nivel national.
Pentru scopurile prezentului Master Plan am definit urmatoarele:
Obiective:
Obiective strategice ne-masurabile care sa ofere indrumare si sa se descrie

viziunea" a ceea ce este dorit.
Tinte:
Tinte masurabile si clar definite care, prin completarea fiecarui pas, permit
alinierea cu obiectivele stabilite.
Imediat:
inainte de 2010.
Termen scurt:
2010 pana in 2013
Termen mediu: 2014 pana in 2019

Termen lung:
Perioada
Termen
lung
Dupa 2019
Obiective
Tinte
Promoveaza cresterea economic a

si sociala pe termen lung
concomitent cu protejarea mediului
Sistem de prognoza si avertizare la inundatii care

sa acopere bazinele Prutului si Barladului.
Toate eforturile intreprinse

contribuie la dezvoltarea durabila
Inlaturarea lucrarilor de infrastructura non-critice

pentru managementul inundatiilor, pentru a intari
conformitatea cu Directiva cadru privind apa a UE in
132
Perioada
Obiective
Tinte
economica, sociala si de mediu.
vederea naturalizarii sistemelor raurilor.
Reducerea progresiva a riscului la

inundatii prin folosirea legislatiei
specifice pentru planificare, a
standardelor pentru constructii si
schimbarea folosintei terenului.
Folosirea legislatiei de planificare si a standardelor

in constructii in vederea asigurarii ca riscul la
inundatii nu va creste.
Sa ofere un cadru in care riscurile

si pagubele existente sunt reduse,
acolo unde este posibil.
Termen
mediu
Modificarea legislatiei existente de

planificare si a standardelor in
constructii pentru promovarea
rezistentei si adaptarii in fata
pagubelor produse de inundatii.
Imbunatatirea sistemelor de
management al inundatiilor
Educarea comunitatii largi si
impactului asupra inundatiilor
precum si impactul inundatiilor
asupra comunitatii .
Managementul eficient al
terenurilor
Stabilirea zonelor de crestere si

dezvoltare in afara ariilor cu risc la
inundatii identificate.
Termen
scurt
Implementarea deplina a masurilor de management

al folosintei terenului si a masurilor de control al
eroziunii.
Utilizarea hartilor de risc la inundatii in vederea
definirii zonelor de dezvoltare urbana, in afara
Implementarea unei analize secventiale pentru
aprobarea dezvoltarii de noi obiective in campiile
inundabile.
Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la
inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe
afluentii minori si din teritoriile inalte din bazinele
Barlad, Jijia, Prut, Tecucel si Miletin.
Evaluarea conditiei si realizarea hartilor de
inundabilitate pentru acumularile cu rol de
management al inundatiilor precum si evaluarea
caracterului critic si non-critic pe baza pagubelor
provocate in cazul in care o acumulare sufera o
avarie de mare anvergura.
Dezvoltarea unei strategii de schimbare a folosintei
terenului si implementarea acesteia in zonele
critice.
Pregatirea hartilor de hazard la inundatii pentru
bazinele Prut si Barlad.
Acordarea unor ajutoare pentru

riscul la inundatii acolo unde este
posibil.
Aplicarea unui sistem de prognoza si avertizare la

inundatii pentru a reduce riscul in localitatile de pe
afluentii minori si din teritoriile inalte din bazinele
hidrografice Bahlui, Nicolina si Bahluet.
Identificarea zonelor de risc si

stabilirea unei strategi de
management al riscului.
Asigurarea protectie impotriva riscului la inundatii

pentru comunitatile vulnerabile.
Cooperarea in actiunile de
management al inundatiilor si cele
de management al terenurilor (cum
este agricultura) pentru a stabili
schimbarile necesare in politica
agricola in vederea reducerii
Activitati de culegere a datelor pentru a creste

acuratetea modelelor raurilor si a estimarii
pagubelor.
Cooperarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini
schimbari adecvate in managementul terenurilor
(cum ar fi aratul paralel cu raul) si identificarea
133
Perioada
Obiective
Tinte
pagubelor provocate de inundatii.
zonele critice.
Integrarea si alinierea politicilor,

obiectivelor, tintelor si planurilor de
management.
Imediat
Clasificarea tuturor lucrarilor de protectie impotriva

inundatiilor in critice si non-critice pe baza
pagubelor evitate datorita actiunii acestora.
Eligibilitate pentru finantari UE.
Finalizarea Strategiei nationale de management al

riscului la inundatii si aprobarea de catre UE.
Evaluarea starii lucrarilor existente

pentru protectia impotriva
inundatiilor.
Finalizarea Evaluarii strategice de mediu (ESM) si

aprobarea de catre UE.
Identificarea studiilor si
investigatiilor necesare pentru a
permite definirea zonelor de risc.
Revizuirea acestui Master Plan si introducerea

obiectivelor si tintelor pentru reducerea riscului la
inundatii in Planul de management al bazinului si
Tabel 5-5: Obiective si tinte
134
6.0
Strategia propusa
Strategia de management al riscului la inundatii, in bazinele hidrografice Prut si Barlad trebuie
sa permita realizarea urmatorilor factori:
Atingerea obiectivelor calitative ale autoritatilor relevante si partilor interesate.
Atingerea obiectivelor masurabile derivate din obiectivele de mai sus si stabilite in

Sectiunea 5
Administrarea sistemelor hidrografice din perspectivele inundatiilor, alimentarii si a

deficitului de apa.
Conformarea, dupa caz, cu planurile existente la nivel national, regional sau local,
prezentate in Anexa 13.
Avand in vedere aceste cerinte, strategia propusa pentru managementul inundatiilor poate fi
rezumata in 4 elemente cheie:
Managementul riscurilor.
Prevenire si pregatire.
Interventie activa.
Prioritizarea actiunilor pe baza riscului.
Managementul riscului
Managementul raurilor si inundatiilor din Romania, intr-o mare masura, a fost un proces activ de
a oferi protectie pentru localitatile care s-au confruntat cu inundatii.
Abordarea actuala promovata de Directiva inundatiilor este de a reduce riscul la inundatii, printro combinatie de prevenire, pregatire si masuri de interventie activa.
Propunerea este de a:
Incuraja si permite o schimbare de la procesul actual reactiv de control si

management al debitelor raurilor pe langa digurile de protectie la inundatii si prin
structurile de retentie.
Incuraja si permite o schimbare in directia managementului predictiv si proactiv a

riscului de deteriorare si pierdere de vieti omenesti din cauza inundatiilor.
Acest lucru va necesita mai multe date si modelari decat exista in prezent, dar, mai important,
va necesita sprijin de la Institutele Nationale si organele de conducere deoarece va fi nevoie de
modificari semnificative la legislatia in vigoare si punerea in aplicare a acestei legislatii in
bazinul hidrografic.
Prevenire si pregatire
Aceasta se refera la capacitatea de a convinge populatia sa nu utilizeze campia inundabila sau
de a avertiza populatia ca locuieste sau lucreaza in zonele inundabile si a le consilia ca:
Faptul ca nu ar trebui sa construiasca noi structuri sau locuinte in limitele definite

ale campiei inundabile (cu exceptia circumstantelor exceptionale).
135
Legislatia de planificare sprijina excluderea structurilor sau locuintelor noi din

campia inundabila (cu exceptia circumstantelor exceptionale).
Frecventa cu care structurile sau locuintele existente se pot astepta sa fie

inundate.
Lucrarile de protectie potentiale pe care le pot face pentru a proteja casa sau
afacerile de la daune.
Legislatia de planificare este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a limita cresterea
viitoare a riscurilor la inundatii prin prevenirea constructii noi si re-construirea structurilor
existente sau locuinte in campia inundabila.
Acest aspect este destinat, de asemenea, sa angajeze publicul si de a-l informa asupra
riscurilor pe care le angajeaza viata si munca in zone care sunt predispuse la inundatii.
Interventie activa
Acest lucru va ramane o componenta principala a managementului riscului la inundatii. Orase
cum ar fi Iasi, Tecuci, Paris, Londra, Roma, etc sunt toate construite pe sau foarte aproape de
rauri. Nu este posibil din punct de vedere economic, politic sau social sa fie mutate orasele in
afara zonelor cu efect imediat la inundatii.
Este responsabil sa se asigure ca, pe termen scurt, riscul pentru locuitori, afaceri si mediu sa fie
gestionat in mod corespunzator, prin intermediul solutiilor structurale si nestructurale.
Utilizarea legislatiei de planificare adecvata, din sectiunea de mai sus, va actiona pentru a limita
cresterea riscurilor la inundatii si, in functie de puterea respectivei legislatii, poate fi utilizata
pentru a reduce in mod activ riscurile la inundatii, prin mutarea comunitatilor departe de zonele
cu risc la inundatii.
Prioritizarea lucrarilor
Acest element se bazeaza pe introducerea managementului riscului prin asigurarea unui cadru
de decizie in care lucrarile de management al riscului la inundatii trebuie sa atinga rezultate
pozitive din:
Principii hidrologice
Evaluari de mediu
Raportul cost / beneficiu
Indeplinirea obiectivelor / tintelor strategice
Aceasta abordare recunoaste faptul ca diferite tipuri de inundatii, diferite tipuri de asezari si
diferite tipuri de comunitati necesita masuri diferite cu care sa reduca riscul cauzat de inundatii.
Atingerea tintelor si obiectivelor
Optiunile de management al inundatiilor discutate in acest capitol au fost grupate in categoriile
de mai sus (management al riscului, prevenire si alerta, interventie activa si sursa de risc),
pentru a usura discutia.
Concluziile trase din acest capitol vor avea ca scop abordarea obiectivelor din capitolul 5 si se
va aplica, prin urmare, optiunile individuale, din interiorul categoriilor de mai sus, pentru a
aborda obiectivele si tintele.
136
6.1
O abordare bazata pe risc pentru managementul inundatiilor este orientat spre a investi timp,
resurse si finantare in zonele din bazin unde exista cele mai bune relatii cost beneficiu.
Evaluarea nivelului de risc la adresa diferitelor asezari permite planificarea capitalului si
cheltuielile de intretinere pe baza costului necesar pentru a atinge sau a mentine beneficiul
disponibil.
Figura 6.1 ilustreaza efectele pe care diferitele schimbari, inclusiv unele masuri comune de
management al riscului la inundatii, le pot avea asupra riscurilor.
Consecintele inundatiilor
Dezvoltare
necontrolata in
campia inundabila
Lucrari de aparare
si noi acumulari
Risc la inundatii
actual
Deteriorarea lucrarilor de
aparare
Intensificarea precipitatiilor si
furtunilor
Sensibilizarea opiniei
publice, avertizarea
inundatiilor si evacuare
Probabilitate de inundare
Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003)
Practicile actuale de management al riscului la inundatii in Romania sunt reglementate de
legislatia in vigoare si obligatia de a proteja populatia si infrastructura prin stabilirea de
standarde de protectie.
Aceasta abordare necesita frecvent cheltuieli excesive de intretinere a lucrarilor de protectie
existente si, dupa cum pot fi observate in urma inundatiilor 2005 si 2006, de asemenea, duce la
instalarea reactiva de diguri din ce in ce mai lungi.
S-a propus sa fie intreprinse urmatoarele:
Modelare suplimentara si mai detaliata a sistemelor raurilor din bazinele

hidrografice Prut si Barlad
Evaluarea pagubelor potentiale in bazinele Prut si Barlad folosind date despre

folosinta terenurilor si ortofotoplanuri imbunatatite (PVd)
Identificarea digurilor si structurilor de protectie impotriva inundatiilor critice, pe

baza pagubelor evitate
137
6.2
6.2.1
Identificarea asezarilor critice acolo unde pagubele nu pot fi evitate prin aplicarea
practicilor curente sau acolo unde mentinerea practicilor curente nu este viabila din
punct de vedere economic
Definirea campiei inundabile si a zonelor de risc
Intelegerea intinderii si adancimii inundatiilor, in conformitate cu diferite probabilitati de aparitie
este cheia pentru clasificarea riscurilor.
Asa cum a fost definit anterior, riscul este o combinatie a impactului cauzat de inundatii si
frecventa de aparitie a acelor inundatii.
Se propune ca modelarea riscului la inundatii in bazinul hidrografic sa fie intreprinsa pentru a:
6.2.2
Determina zonele de risc scazut, mediu si ridicat din campia inundabila.
Ghida aprobarile de planificare
Managementul amenajarii teritoriale si planificarea

Managementului utilizarii terenului in cadrul campiei inundabile, precum si sistemul mai larg al
inundatiilor, pot oferi beneficii semnificative de diminuare a riscurilor la inundatii.
Amenajare teritoriului incearca sa limiteze cresterea riscului care insoteste schimbarea utilizarii
terenurilor, inclusiv a dezvoltarii urbane si construirea de noi proprietati in zonele inundabile.
Restrictionarea dezvoltarii in campie inundabila nu reduce potentialul existent al daunelor, dar
reduce daunele viitoare potentiale la inundatii.
Aceasta se concentreaza pe zonele cu risc ridicat la inundatii si anume pe cele care sunt
expuse frecvente riscului la inundatii sau unde adancimea (si, prin urmare, impactul) inundatiilor
este severa.
Modificarile propuse pentru politica de planificare teritoriala sunt:
6.2.3
Aplicarea unor tarife in functie de folosinta terenului (instrumente financiare)

pentru terenurile cu alta folosinta decat agricola aflate in zonele cu risc ridicat
pentru a incuraja dezvoltarea urbana si industriala in afara campiei inundabile.
Consolidarea si coordonarea legislatiei existente pentru a preveni dezvoltarea in

zonele cu risc ridicat din campia inundabila.
Retrageri planificate din zonele cu risc ridicat, prin modificarea reglementarilor de

planificare, astfel incat reconstructia in zonele cu risc ridicat la inundatii sa nu fie
permisa iar cladirile ar trebui sa fie demolate.
Revizuirea standardelor in constructii

Codurile de constructii specifica nivelul minim acceptabil de siguranta pentru structuri. Scopul
lor principal este de a proteja sanatatea publica, siguranta si bunastarea generala a utilizatorilor
cladirii.
Cu toate acestea, ele pot fi folosite pentru a oferi o limita cu privire la majorarea daunelor la
inundatii si pentru a oferi un beneficiu pe termen lung, prin evitarea daunelor.
138
Se propune ca modificarile la codurile romanesti din domeniul constructiilor sa asigure ca toate

cladirile in toate zonele de risc de inundatii au cel putin:
6.2.4
Tehnici de constructie care sa confere rezistenta la inundatii, de exemplu,

caramida arsa si mortar de ciment in loc de caramizi din argila si paie uscate la
soare.
Inaltimea minima a podelei interioara a unui etaj stabilita la 300 mm deasupra

nivelului de inundare prognozat pentru o asigurare de100 ani
Materiale structurale neperisabile, astfel incat sa nu se deterioreze ireversibil

structura de sprijin daca se produc inundatii
Toate elementele de mai sus, plus cele enumerate mai jos in sectiunea referitoare
la impermeabilizarea bunurilor in caz de inundatii.
Protectia la inundatii
Masurile de protectie la inundatii previn sau reduc daunele la inundatii pentru o structura si / sau
continutul sau si pot fi adaptate la proprietatile existente.
Se propune ca toti proprietarii ar trebui sa fie constienti de urmatoarele metode potentiale pe
care le pot pune in aplicare pentru a reduce daunele asupra proprietatilor si ca, in cazul in care
cladirile au fost afectate la inundatii, urmatoarele actiuni sunt obligatorii in timpul repararii:
6.2.5
Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul
apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie
Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii
Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in

structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau
Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si

prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii.
Managementul incidentelor la inundatii

Managementul incidentelor la inundatii este o componenta complexa, dar cruciala a
managementului riscului la inundatii. Acesta recunoaste ca, in timp ce riscul la inundatii nu
poate fi eradicat complet, pregatirea pentru evenimente poate reduce impactul acestora si ar
rezulta in cresterea timpului de recuperare.
Masuri pre-incident
Activitatile proactive pre-incident asigura ca publicul, serviciile de urgenta si alte parti cheie
interesate sunt bine pregatite si pot actiona in mod rational si intelege informatiile privind
avertismentele de inundatii in timpul si chiar inainte de petrecerea evenimentelor.
Prognoza si avertizare
Sistemele de prognoza si de avertizare la inundatii ofera informatii catre cei care se ocupa de
managementul riscului la inundatii, autoritatile locale si serviciile de urgenta, informatii care sunt
ulterior difuzate publicului in timp util care sa permita intreprinderea de actiuni eficiente de
atenuare inainte de a ajunge viitura.
Sistemele de prognoza si de avertizare a inundatiilor functioneaza la o serie de termene:
139
sisteme in timp real (pentru a ajuta la actiunile de lupta impotriva inundatiilor)
sisteme pe termen scurt (0-3 zile)
sisteme pe terme mediu (3-10 zile) (de ex. Sistemul European de Prognoza a
Inundatiilor)
Un alt avantaj este ca modelul poate fi folosit pentru a integra depozitarile si furnizarile de apa
necesare pentru resursele de apa cu cele necesare pentru managementul inundatiilor. Acest
lucru are avantaje majore in cazul in care o regiune este predispusa atat la inundatii cat si la
seceta.
Solurile impermeabile si raurile efemere din bazinele Prut si Barlad genereaza viituri fulger si
secete care ar putea fi gestionate in mod eficient, printr-un management integrat al apelor.
Abordare
Aplicare
Sistem de prognoza si avertizare a inundatiilor
Avertizari de inundatii pentru comunitatile

vulnerabile din partile superioare ale
bazinelor
Modelare in timp real a radarului, precipitatiilor si

raspunsului de scurgere a bazinului
Alarmare automata a nivelurilor
Diseminare automata a avertizarilor de inundatii
pentru comunitatile vulnerabile
Centre de management al riscului la inundatii
Sisteme integrate de management al
inundatiilor
Operare in timp real a acumularilor si polderelor ca
raspuns la precipitatii
Centre cheie de risc la inundatii

Avertizarea inundatiilor si managementul
Centre cheie de risc la seceta
Avertizarea secetelor si managementul
secetelor
Tabel 6-1: Aplicarea sistemului de suport decizional
Initiative propuse de management al incidentelor la inundatii

S-a propus sa fie luate urmatoarele masuri:
Alcatuirea planului de raspuns la inundatii ar trebui solicitata la nivel de comunitate

si asezare beneficiind de asistenta Apelor Romane la nivel de regiune
Lansarea la nivel regional a campaniilor de educare pentru a creste gradul de

constientizare asupra pericolului inundatiilor si asupra actiunilor de intreprins in
timpul unei inundatii
Extinderea sistemului existent de prognozare a inundatiilor pentru a furniza

informatii specifice din bazin care sa cuprinda masuri de control activ al
acumularilor si masuri de atenuare temporara in campia inundabila
140
6.2.6
Repartizarea riscurilor
Asigurarile si alte impartiri ale riscului / instrumente de compensare faciliteaza recuperarea
economica si financiara a pierderilor la inundatii prin repartizarea platilor in timp si catre un
numar de oameni.
Se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele pentru a usura povara daunelor produse
la inundatii:
6.3
Asigurare obligatorie de baza a casei si continutului (prin fonduri de asigurare

private sau guvernamentale)
Ajutor/compensatii de la autoritatile locale si centrale
Reducerea impozitului pentru pierderi
Interventie activa
Masuri de interventie activa, dintre care masurile structurale sunt o componenta cheie,
actioneaza pentru a schimba standardul de protectie a persoanelor si a bunurilor prin cresterea
capacitatii hidraulice a retelei sau de retinere a apei de inundatii si, ulterior, reducand
probabilitatea la care inundatiile sunt de asteptat sa se intample.
Aceste masuri sunt scumpe si este recunoscut din ce in ce mai mult faptul ca acestea pot avea
impact negativ asupra mediului.
Masuri structurale, cum ar fi un dig, ofera o crestere imediata a nivelului de protectie dar pot
duce la dezvoltare intensiva in lunca inundabila, care ulterior conduc administratorii campiei
inundabile la infrastructuri continui de aparare impotriva inundatiilor si crestere a potentialului
pentru daune in cazul in care structurile de aparare esueaza.
6.3.1
Actiuni de lupta impotriva inundatiilor

Actiuni de lupta impotriva inundatiilor sunt cele intreprinse in timpul inundatiilor pentru a
gestiona apele de inundatii si lucrarile de aparare pentru a preveni pierderea de vieti omenesti,
daunele economice, esecul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si pentru a devia
inundatiile din zonele vulnerabile.
Aceste procese sunt deja bine stabilite in bazinele hidrografice Prut si Barlad si ar trebui sa
continue in vederea mentinerii unei contributii importante la managementul inundatiilor si a
procesului de recuperare.
Nu sunt propuse masuri suplimentare.
6.3.2
Masuri post inundatii

Inundatiile pot duce la pierderi de vieti omenesti prin inec sau hipotermie, lipsa de apa si
alimente, etc
Cu toate acestea, decese indirecte pot fi cauzate, in special zonele cele mai vulnerabile, de
stresul la inundatii sau ulterior inundatiilor de boli cu transmitere sau de poluare in
aprovizionarea cu apa.
Se propune ca managementul situatiilor de urgenta si actiunile de combatere a inundatiilor ar
trebui sa aiba o perspectiva mai larga, anume aceea de a reduce riscul asupra vietilor
omenesti, prin:
141
Cautare si salvare
Servicii medicale pentru situatiile de urgenta
Asigurarea rezervelor de apa curata in situatii de urgenta
Igienizarea post inundatii
Trebuie remarcat faptul ca aceste masuri fac parte din bunele practici de management al
inundatiilor si cad sub autoritatea Directiei pentru managementul situatiilor de urgenta a MM si a
serviciilor de urgenta cum sunt politia, ambulanta si pompierii..
6.3.3
Managementul bazinului
Managementul eficient al bazinelor hidrografice poate promova infiltrarea si reaprovizionarea
apelor subterane, retine excesul de apa din scurgerea de suprafata prin stocarea apei in zonele
rurale in perioadele de inundatii si sa gestioneze scurgerea de suprafata ce se produce prin
modificarea proprietatilor de transport a terenului pe care curge apa. Padurile, in special in
partile superioare ale bazinelor hidrografice, pot creste ratele de interceptie si infiltrare a apelor
de precipitatii.
Abordare
Aplicare
Schimbarea practicilor agricole

Aratura paralel cu curbele de nivel in locul araturii pe linia de panta.
Teren arabil pe versanti
Identificarea terenurilor cu solurilor vulnerabile si scoaterea

acestora din productia agricola. Reimpadurirea terenurilor agricole
degradate sau vulnerabile.
Introducerea de perdele de vegetatie pentru a reduce eroziunea
eoliana.
Introducerea de santuri pentru a capta scurgerile de suprafata si
eroziunea si sa incurajeze infiltrarea in subsol.
Schimbarea practicilor de pasunat
Schimbarea modelelor de pasunat pentru a preveni pasunatul
excesiv.
Pasuni pe versanti
Identificarea terenurilor cu solurilor vulnerabile si scoaterea

acestora din arealul pasunat. Reimpadurirea pasunilor degradate
sau vulnerabile.
Introducerea de perdele de vegetatie pentru a reduce eroziunea
eoliana.
Introducerea de santuri pentru a capta scurgerile de suprafata si
eroziunea si sa incurajeze infiltrarea in subsol.
Managementul padurilor
142
Abordare
Aplicare
Imbunatatirea practicilor de exploatare forestiera cu scopul de a

evita taierile rase si de a reduce dezgolirea si degradarea solului.
Zone impadurite
Reimpadurirea zonelor defrisate.
Zone despadurite
Plantari pentru controlul eroziunii

Scoaterea zonele fragile de sol din utilizarea arabila si de pasunat.
Zone cu eroziune ridicata
Crearea zonelor de protectie in jurul acestor zone.

Lucrari de stabilizare a solului pentru a preveni alunecarile de teren
prin utilizarea plantarii naturale, reimpadurire si geotextile.
Capcane de colectare a sedimentelor folosind ramuri de lemn.
Tabel 6-2: Aplicarea managementului bazinului

Practicile si masurile cheie ce trebuiesc recomandate pentru adoptare:
6.3.4
Incurajarea reimpaduririi versantilor dealurilor si a partilor inalte din bazin (inclusiv

a zonelor de obarsie a retelei hidrografice, terenurilor degradate si in procesul de
corectare al torentilor).
Educarea fermierilor pentru a executa araturi pe curbele de nivel in vederea

reducerii transportul de material si cresterea infiltrarii apei in sol
Incurajarea plantarii in benzi (sau crearea zone riverane) de-a lungul raurilor,
acestea incetinesc apa care ajunge in rauri si, de asemenea, filtreaza sedimentele
din scurgerea de suprafata inainte de a ajunge in rauri
Managementul campiei inundabile structuri de acumulare

Un alt mod de a interveni pe cursul natural al unui rau este de a retine apa din inundatii si
pentru a o elibera incet - adica atenuarea hidrografelor de inundatii. Prin retinerea apei din
inundatii se limiteaza volumul de apa care trece in aval si, prin urmare, reduce riscul pentru
zonele din aval.
Ar trebui introduse trei tipuri de acumulari:
Reglementarea inundarii periodice (de la an la an) a pasunilor adiacente albiei

raului (celule de inundare)
Acumulare temporara pe terenul arabil creata prin introducerea unui dispozitiv de

control al debitului in albia principala a raului (poldere)
Barajele si acumularile asociate acestora
143
Stocare in campia inundabila

Abordare
Aplicare
Poldere intrari si iesiri controlate

Intretinerea digurilor existente
Teren arabil in campia inundabila
Introducerea structurilor de control pentru a permite

intrarea apei de inundatii in amonte si eliberarea in aval
Constructia de mici diguri, daca este necesar, pentru a
proteja proprietatile din campia inundabila
Controlul inundatiilor prin deschiderea si inchiderea
structurilor de control
Proiectarea sistemului sa functioneze pentru evenimente
de frecventa medie (perioade > 5 ani)
Compensarea fermierilor pentru pierderea productivitatii
agricole
Poate fi folosit prin rotatie
Celule inundabile necontrolate
Coborarea nivelului digurilor curente sau introducerea de
canale de intrare si iesire necontrolate cu niveluri mai mici
pentru scurgere
Pasuni pe campia inundabila
Constructia de diguri minore daca este necesar pentru a

proteja proprietatile din campia inundabila
frecvente (cu frecventa de aparitie <5 ani)
Evacuarea animalelor in perioada de exploatare
Zone umede
Coborarea nivelului digurilor curente sau introducerea de
canale de intrare si iesire necontrolate
Zone umede naturale in campia

inundabila
Constructia de diguri minore daca este necesar pentru a

proteja proprietatile din lunca inundabila
frecvente (cu frecventa de aparitie <1 an)
Eliminarea agriculturii existente si restaurarea habitatelor
de zone umede
Tabel 6-3: Aplicarea solutiei: stocare in campia inundabila
144
Abordare
Aplicare
Acumulari noi
Acumulari permanente folosite pentru atenuarea
inundatiilor si pentru folosintele de apa
Toate raurile si afluentii cu topografie

adecvata
Acumulari nepermanente folosite numai in conditii

de inundatii
In amonte de importantele centrale cu

risc la inundatii
Acumulari existente
Ridicarea nivelului coronamentului sau al
deversorului
Acumularile existente unde nu exista

suficienta atenuare
Tabel 6-4: Dezvoltarea acumularilor
6.3.5
Managementul campiei inundabile retrageri controlate din calea inundatiilor

Retragerea controlata din calea inundatiilor implica deplasarea comunitatilor vulnerabile departe
de zonele cu risc la inundatii in locuri mai sigure. Exemplele includ comunitati mici, in
apropierea unui rau mare, sau locurile in care eroziunea prelungita va distruge in cele din urma
o comunitate.
Retragerea controlata din calea inundatiilor este utilizata in cazul in care nu exista un caz
economic pentru a sprijini regimul existent de management al riscului la inundatii.
Abordare
Aplicare
Retrageri controlate
Zone predispuse la eroziune
Mutarea proprietatilor departe de zonele cu risc la

inundatii
Zonele cu risc la eroziune prin prabusirea

malurilor raurilor
Reinstaurarea utilizarii terenului ca arabil, pasune,

zona umeda sau alta stare naturala
Zone urbane minore de-a lungul

raurilor principale
Zonele urbane slab populate cu <100
proprietati / kilometru
Tabel 6-5: Retragerea controlata din calea inundatiilor

Trebuie remarcat faptul ca retragerea controlata din calea inundatiilor poate fi mai costisitoare
decat alte alternative, dar prezinta o metoda durabila pentru a scoate persoanele si bunurile,
prin urmare, daunele, din zonele cu risc la inundatii.
Este de remarcat faptul ca legile de planificare revizuite sunt un mod eficient de management
pe termen lung al riscurilor in campia inundabila si formeaza un element al retragerii controlate
la riscul de inundatii.
Retragerea controlata la nivel local ar trebui sa fie luata in considerare in urmatoarele conditii:
Localitatile sunt mici (<20 de locuinte, desi aceasta cifra este pur orientativa).
Consideratiile de mediu au exclus toate celelalte optiuni structurale si nonstructurale pentru a reduce riscul la inundatii.
145
6.3.6
De preferinta in cazul in care terenul este detinut in benzi orientate perpendicular

pe rau astfel incat proprietatile pot fi mutate la distanta de inundatii, fara
achizitionarea de terenuri noi, sau
In cazul in care exista o locatie alternativa in apropiere, care poate fi folosita pentru
a reinstala asezarea, astfel incat agricultura sa poata fi intreprinsa cu un efect
redus asupra vietii de zi cu zi.
Comunitatile care sunt afectate de inundatii in mod regulat sunt informate cu privire
la necesitatea de a trece de la locatia existente in locatia propusa, fie in avans sau
dupa urmatorul eveniment de inundatii.
Politica de mutare a satelor este utilizata pentru a preveni deteriorarea la inundatii,

nu pentru a oferi compensatii pentru cei afectati. Cu toate acestea, costul miscarii
ar trebui sa fie la zero costuri pentru proprietarul terenului - de exemplu, mutarea
inainte de inundatii ar necesita achizitionarea de terenuri si locuinte noi in
detrimentul autoritatii. Mutarea post eveniment de inundatii ar avea nevoie de
achizitionarea de terenuri intrucat costul de reconstructie ar fi in sarcina
proprietarului terenului oriunde ar fi fost construita locuinta.
Managementul raurilor lucrari de aparare pe malurile raurilor

Digurile si parapetii de aparare sunt utilizati pe scara larga, in prezent, pentru a proteja
proprietati si terenuri. Lucrarile de aparare inalte au doua dezavantaje principale:
Lucrarile de aparare riverane lungi pot afecta in mod semnificativ regimul de debit
sau morfologia raului principal.
Creste energia mecanica a apelor la inundatii.
Supraincarca nivelurile marite in canalizarile adiacente, provocand inundatii urbane

crescute.
Lucrarile de aparare riverane sunt cel mai bine utilizate la limitele campiilor inundabile la
distanta de un rau principal pentru a asigura protectie locala. Ele pot fi, de asemenea, folosite
pentru a furniza un nivel de protectie scazut pentru agricultura ca parte a optiunilor de
management al campiei inundabile.
Ca o ultima solutie, ele pot fi folosite alaturi de rauri principale prin orase in cazul in care alte
optiuni nu pot reduce in mod suficient riscul la inundatii. Cu toate acestea au nevoie de
programe de intretinere atenta pentru a reduce riscul de rupere sau depasire.
146
Abordare
Aplicare
Lucrari de protectie riverane
Managementul campiei inundabile
Diguri
Diguri joase pentru a proteja terenul agricol
Parapeti de aparare
Zone urbane majore

Zone urbane dens populate > 500 proprietati /
kilometru
Centre comerciale de valoare ridicata
Centre industriale cheie
Cladiri publice majore
Infrastructura cheie
Magistrale rutiere si feroviare
Instalatii energetice majore
Centre de deseuri majore
Tabel 6-6: Aplicarea de lucrari de protectie riverane

Se propune considerarea lucrarilor de aparare acolo unde:
6.3.7
Exista asezari si infrastructura critica
Pagubele economice ar fi severe daca nu s-ar instala si intretine lucrari de aparare
Raportul cost-beneficiu pentru intretinerea sau ridicarea de noi diguri este favorabil
Au fost evaluate si eliminate ca necorespunzatoare sau neviabile economic alte

optiuni de reducere a riscului la inundatii
Managementul raului capacitatea de transport a albiei si derivatii

Directiva-cadru privind apa are ca scop cresterea lungimii raurilor naturale si naturalizate si nu
scaderea lungimii prin intermediul acestor tipuri de masuri. Aceasta optiune nu este considerata
a se potrivi cu bunele practici ale managementul inundatiilor si este descurajata, cu exceptia
cazului in care nici o alta optiune este disponibila.
Cresterea capacitatii de transport a albiei

O modalitate de a preveni inundatiile in anumite zone este de a modifica cursul natural si
comportamentul raului.
Aceste operatiuni pot avea probleme de mediu semnificative, dar au potentialul de a oferi o
reducere imediata in probabilitatea de inundatii.
Pericolul cheie al acestei abordari este ca aceasta afecteaza in mod semnificativ morfologia
raului, care poate crea noi modele de eroziune si inundatii.
147
Abordare
Aplicare
Majorarea latimii albiei raului
Numai pe canalele antropizate
Cresterea in adancimii albiei
Numai in centrele urbane majore
Cresterea pantei albiei

Crearea unei sectiuni si pante continui albiei
Tabel 6-7: Aplicarea de mariri ale capacitatii de transport a albiei

Instrumentele cu care se pune in aplicare acest tip de sistem sunt in general limitate la
cresterea sectiunii transversale, dragarea si constructia de diguri sau canale de deviere/ocolire.
Derivatii
Derivatiile de rauri transfera apa de inundatii dintr-o parte a unui rau in alta parte a aceluiasi rau
sau dintr-un rau in altul. Ele functioneaza prin cresterea capacitatii hidraulice disponibile a
sistemului de rau. Au avantajul de a distribui energia si volumul apei de inundatii departe de
centrele de risc la inundatii. Zonele joase sunt cele mai potrivite locatii pentru a atenua
inundatiile ce ameninta un centru specific.
Totusi, trebuie avute in atentie:
Mentinerea pantei canalului nou cat mai aproape de panta albiei raului original.
Reducerea fortelor hidraulice de forfecare la bifurcatii, coturi si confluente.
Daca aceste doua conditii nu sunt indeplinite, vor aparea schimbari morfologice semnificative a
regimului raului care ar putea crea noi modele de eroziune si inundatii.
Abordare
Aplicare
Canale de derivatie
Zone urbane minore
Transferul apei dintr-un rau in altul
Zone plate joase
Transferul apei dintr-o zona a raului in alta
Tabel 6-8: Aplicarea canalelor de derivatii
6.4
Sectiunile urmatoare prezinta principiile hidrologice, de mediu si economice care trebuie sa fie
indeplinite si inainte de implementarea unui proiect de reducere a riscului la inundatii. Dovedind
ca acestea sunt respectate este o parte a cerintelor de finantare ale UE si ar trebui sa fie, de
asemenea, folosite ca baza pentru aprobarea fondurilor romanesti.
6.4.1
Principii hidrologice propuse

Masurile de reducere a riscului la inundatii se incadreaza in unul din urmatoarele principii. Se
recomanda ca acestea sa fie folosite ca un instrument de selectie pentru masurile de reducere
a riscului la inundatii:
148
6.4.1
Principiul 1
Acordarea de prioritate masurilor de management al riscului de inundatii,

care maximizeaza numarul de procese hidrologice naturale
Principiul 2
Acordarea de prioritate optiunilor care reduc sursa inundatiilor
Principiul 3
Acordarea de prioritate optiunilor care reduc efectul inundatiilor
Principiul 4
Acordarea de prioritate optiunilor care aduc beneficii la nivelul

macrosistemelor de rau
Principiul 5
Minimizarea optiunilor care schimba morfologia naturala a raului
Principiul 6
Minimizarea optiunilor care accelereaza curgerea apei
Principii de mediu propuse

Principiile de mediu sunt integrate in selectie de masuri de reducere a riscului la inundatii din
Master Plan. Obiectivele de mediu cheie sunt:
Evitarea si reducerea potentialului de efecte de mediu negative
Maximizarea potentialului pentru beneficii de mediu pe termen lung si efectuarea

de imbunatatiri ale mediului unde este posibil
Directiva UE referitoare la SEA identifica efectele pe teme specifice de mediu ce ar trebui sa fie
luate in considerare. Cu toate acestea, o Evaluarea strategica de mediu (SEA) conforma cu
normele europene si romanesti nu are loc ca parte a acestui Master Plan pe baza faptului ca
atat Strategia Nationala cat si Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) - in prezent
in curs de elaborare - vor face obiectul SEA.
Criteriile de mediu au fost dezvoltate pe baza unei revizuiri a:
Planurilor relevante internationale, nationale si regionale de protectie si durabilitate

a mediului relevante pentru dezvoltarea Masterplan-ului
Intelegerea conditiilor de baza de mediu pe teritoriul bazinului hidrografic
Tabelul 6.9 anume:
Subiectele de mediu specifice SEA care trebuie sa fie analizate si identificate

indiferent daca acestea sunt relevante pentru Master Plan
Criterii specific care pot fi utilizate pentru evaluarea performantei de mediu a

optiunilor
149
Temele directivei
SEA
Inclus in analiza?
Criterii generale ale analizei
Biodiversitate,
flora si fauna
Da
Optiunile de lucrari de aparare la

inundatii vor proteja site-uri de
importanta ecologica?
Exista un numar mare de site-uri

protejate ecologic in bazin inclusiv SPA
si SCI. Multe dintre aceste site-uri
protejate sunt situate aproape de rauri
cu anumite parti ale raurilor de fapt fiind
parti componente (de exemplu, pe raul
Prut, raul Jijia).
Optiunile de management al riscului la

inundatii ofera posibilitati de imbunatatiri
ecologice?
Punerea in aplicare a unor noi lucrari de

aparare la inundatii sau de modificare a
canalelor existente pot afecta toate
resursele de biodiversitatea si astfel
efectele asupra acestor resurse ar trebui
sa fie considerate in dezvoltarea
Masterplan-ului. Multe din raurile din
bazin au fost puternic modificate ceea
ce a provocat deteriorari de interes
ecologic. Pot apare oportunitati pentru a
restabili si imbunatatirea calitatea
ecologica prin dezvoltarea Masterplanului.
Populatie,
sanatate umana
si bunuri
materiale
Da
Vor reduce optiunile de management al

riscului la inundatii riscurile pentru
sanatatea fizica si mintala cauzate de
Comunitatile au fost grav afectate de
inundatiile istorice in bazinul hidrografic. inundatii?
Vor reduce optiunile de management al
Inundatiile au cauzat pierderi de vieti
riscului la inundatii probabilitatea de
omenesti, daune casnice, intrerupere la
aparitie a efectelor adverse asupra
nivel national, regional si local a retelei
infrastructurii si serviciilor, de exemplu,
infrastructura strategica de transport?
de drumuri si tulburari ale retelelor de
electricitate, apa si telefonie. Inundatiile Optiunile de management al riscului la
pot provoca stres, anxietate, inhiba
inundatii au efecte negative asupra
accesul la servicii de baza si a
resurselor naturale?
infrastructurii si provoca pierderi de vieti
omenesti si astfel au potentialul de a
avea efecte negative semnificative
asupra sanatatii umane.
Dezvoltarea de noi lucrari de aparare la
inundatii pot fi, de asemenea, resurse
intensive in functie de tipurile de
optiunile dezvoltate. O astfel de utilizare
a resurselor ar trebui sa fie evitata, daca
este posibil, si sa se caute oportunitati
de a spori si de a imbunatati conditiilor
resurselor naturale in bazin prin optiuni
150
Temele directivei
SEA
Inclus in analiza?
implementate de exemplu, a resurselor

de sol.
Aer si factori
climatici
Nu
Nici un criteriu de evaluare necesar
Construirea de noi lucrari de aparare la

inundatii, de exemplu, noi ziduri de
protectie la inundatii, poate provoca praf
de constructii care ar putea avea efecte
localizate la calitatea aerului. Cu toate
acestea, in general, se considera putin
probabil ca Master Planulpoate avea ca
rezultat efecte adverse strategice de
asupra calitatii aerului, de exemplu,
emisiile de oxizi de azot si din acest
motiv, problemele de calitate a aerului
nu va fi luata in considerare orice noua
dezvoltare a Masterplan-ului.
Schimbarile climatice reprezinta o parte
inerenta a dezvoltarii in continuare a
Masterplan-ului. Master
Planulintentioneaza sa ajute la
adaptarea populatiei cu privire la
riscurile legate de schimbarile climatice.
Din acest motiv, acesta nu va fi
considerata ca un element separat a
evaluarii de mediu a optiunilor.
Apa
Da
Punerea in aplicare a masurilor de
management al riscului la inundatii are
potentialul de a afecta resursele de apa
intr-o varietate de moduri, de exemplu,
prin afectarea aprovizionarii cu apa,
influentand calitatea apei sau regimurile
de curgere.
Calitatea apei in rauri in intreagul bazin
este variabila si are nevoie de
imbunatatire. Pot fi oportunitati prin
punerea in aplicare a masurilor de
pentru a imbunatati calitatea apei.
Dimpotriva, este important sa se asigure
ca prin crearea de acumulari si de noi
zone umede nu s-ar afecta negativ
calitatea apei sau sa conduca la
Optiunile de reducere a riscului la

inundatii vor proteja si imbunatati
calitatea resurselor de apa?
inundatii vor afecta negativ resursele de
apa din bazin?
inundatii vor afecta negativ calitatea,
distributia si debitul apelor subterane?
151
Temele directivei
SEA
Inclus in analiza?
poluarea altor zone ale bazinului.

Soluri

inundatii vor ajuta la imbunatatirea
Resursele de sol din cadrul bazinului au calitatii si functiilor solului?
fost afectate de o varietate de activitati
necorespunzatoare ceea ce a condus la Optiunile de reducere a riscului la
calitatea proasta a solului, la eroziune si inundatii vor afecta folosirea resurselor
de teren de catre comunitati?
probleme asociate depunerilor de
sedimente. Optiunile de management al
riscului la inundatii au potentialul de a
contribui la o imbunatatire a calitatii
resurselor de sol prin promovarea
metodelor mai durabile de management
al terenurilor si padurilor.
Da
Solul si resursele de teren sunt, de

asemenea, foarte importante pentru
viata pe cuprinsul bazinului fiind intens
folosite pentru scopuri agricole si
forestiere si este important pentru a
intelege daca optiunile de management
al riscului la inundatii ar putea
compromite capacitatea comunitatilor de
a folosi terenul ceea ce ar putea afecta
calitatea vietii.
Patrimoniu
cultural si peisaj
Da
Exista un numar mare de resurse de
patrimoniu in cadrul bazinului. Este
important sa se ia in considerare efectul
asupra resurselor de patrimoniu cultural,
deoarece acestea pot fi afectate atat
pozitiv cat si negativ, de catre optiunile
de management al riscului la inundatii.
De exemplu, resursele de patrimoniu
cultural ar putea fi protejate ca urmare a
reducerii inundatiilor in anumite locatii,
in schimb, ar putea fi afectate, daca sunt
dezvoltate optiuni inoportune.

inundatii vor proteja site-urile de
patrimoniu cultural impotriva efectelor
inundatiilor?
inundatii vor afecta negativ starea sau
vor conduce la pierderea resurselor de
patrimoniu?
inundatii vor proteja si mari caracterul si
calitatea peisajului?
Desi nu sunt desemnate peisaje in

cadrul bazinului, de exemplu, Parcurile
Nationale sunt importante.
Tabel 6-9: Criterii de mediu
152
Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie luate in considerare cu

respectarea a doua cerinte generale:
Evitarea si reducerea potentialului de efectelor negative de mediu
Maximizarea potentialului pentru beneficii de mediu pe termen lung si efectuarea

de imbunatatiri ale mediului unde este posibil
Se propune ca urmatoarele sa fie considerate includeri obligatorii in strategia de management

al riscului la inundatii:
6.4.2
Finalizarea unei SEA a bazinului pentru a intelege riscurile largi de mediu asociate
cu managementul riscului la inundatii.
Conformitatea cu legislatia UE si romaneasca cu privire la evaluarile de mediu si

anume realizarea EIA pentru studiile de fezabilitate.
Clarificarea criteriilor de baza in care SEA si EIA sunt necesare si in ce etapa a

ciclului proiectului. Acest lucru ar trebui sa fie emis de catre MESD catre toate
partile care iau parte la managementul riscurilor la inundatii.
Principii propuse pentru evaluarea economica

Eficacitatea economica
Politica economica publica isi propune sa minimizeze:
Costul economic total de reparare a pagubelor produse la inundatii. Acest lucru

implica reducerea pe cat posibil a riscului de pagube economice la inundatii.
Costul economic total de management al riscului la inundatii. Acest lucru implica

reducerea pe cat posibil a cheltuielile anuale din fondurile publice privind
Eficacitatea economica este o masura la cat de mult este redusa Valoarea actualizata a
daunelor (PVD) cu o masura de management al riscului la inundatii. Optiunile care ofera o mai
mare reducere a PVD la nivel global sunt de preferat celor care ofera reduceri mai mici in PVD.
Eficienta economica
Eficienta economica masoara cum se poate obtine cea mai mare reducere a PVD printr-o
investitie minima.
Optiunile care ofera economii mai mari pentru investitii mai mici ar trebui sa fie selectate in locul
optiunilor care sunt mai costisitoare, dar oferta economii mai mici.
Durabilitate economica
Masuri de management al riscurilor la inundatii nu ar trebui sa puna o povara prea mare de
responsabilitate economica asupra generatiilor viitoare.
Ar trebui evitate constructiile de dimensiuni mari cu capital si cheltuieli operationale marite, care
ofera beneficii economice minore. Ar trebui sa fie adoptat un amestec de solutii structurale si
nestructurale care ating eficienta economica inalta pentru costuri mici.
153
Masuri pentru eficienta si eficacitate

Se propune utilizarea urmatorilor indicatori economici pentru a aprecia scenarii diferite de
management al riscului la inundatii:
Valoarea prezenta a daunelor ( PVd )
Valoarea prezenta a costurilor ( PVc)
Cost economic total
Valoare prezenta neta
Raport cost / beneficiu
Aceste instrumente de masura sunt in conformitate cu cerintele UE pentru analiza cost beneficiu si analiza economica.
Capitolul 7 arata modul in care acesti indicatori economici sunt utilizati pentru a evalua diferitele
scenarii de management al riscului la inundatii, in bazinele Prut si Barlad.
Se recomanda ca:
Finantarea va fi solicitata numai pentru proiectele care au un raport cost / beneficiu

pozitiv si anume ce beneficiu derivat este mai mare decat costul suportat.
Beneficiul si costul sunt derivate ca valoare prezenta asupra unui orizont de proiect
si rate de scont asa cum se specifica de catre UE.
154
6.5
Implicatii
Implicatii
sociale
Implicatii generale ale masurilor propuse de management al riscului

la inundatii
Managementul
riscului
Prevenire si
alerta
Managementul
bazinului
Educatie necesara
pentru a transmite
miscarea de la
"cerinta de a proteja
impotriva
inundatiilor" spre
"cerinta pentru
managementul
riscului"
Mutarea
progresiva
departe de zonele
rezidentiale si
comerciale din
campia
inundabila cu
exceptia cazului
in care evaluarea
riscurilor si bazat
pe un test
secvential se
acorda aprobare.
Disponibilitatea
de a accepta si
adopta schimbari
in managementul
tipurilor de teren
in zonele
prioritare
Managementul
campiei
inundabile
Disponibilitatea
de a accepta
inundatii pe
pasuni si
ocazional pe
teren arabil
Managementul
zonei riverane
Acceptarea
lucrarilor de
restaurare a
raurilor.
Crearea de locatii
de agrement
unde publicul se
poate bucura de
zonele de
restaurare a
raurilor
Dorinta de a
actiona atunci
cand sunt primite
avertizari de
inundatii.
Dorinta de a
instala accesorii
noi si sa
construiasca noi
structuri care sunt
rezistente la
inundatii.
155
Implicatii
Implicatii
politice
Managementul
campiei
inundabile
Managementul
riscului
Prevenire si
alerta
Managementul
bazinului
Managementul
zonei riverane
Potential pentru
perceptia ca
administratia
abandoneaza
comunitatile cu risc
la inundatii.
Implicatii pozitive
- reducerea
daunelor si de
avertizari si
pregatiri marite la
inundatiilor vor
conduce, in timp,
la reducerea
riscurilor
existente la viata
si bunuri.
Legislatie si suport pentru a oferi sistemele subliniate in

Capitolul 8
Necesitatea de a
adapta legislatia
de planificare
pentru a permite
refuzul dezvoltarii
in cadrul campiei
inundabile in
cazul in care sunt
disponibile
alternative.
Implicatii
agricole
Probabilitatea
crescuta de inundatii
intrucat structurile de
protectie existente
nu pot fi mentinute in
cazul in care
beneficiul nu poate fi
demonstrat
Impact redus sau

inexistent.
Aratura pe curbe
de nivel
Infiintarea
perdelelor
vegetale si
forestiere contra
vantului
Disponibilitatea
de a accepta
inundatii pe
pasuni si
ocazional pe
teren arabil
Prevenirea
pasunatului pe
malurile raurilor
Schimbarea
modelelor de
pasunat
156
Implicatii
Implicatii
institutionale
Managementul
campiei
inundabile
Managementul
riscului
Prevenire si
alerta
Managementul
bazinului
Managementul
zonei riverane
Schimbari culturale
semnificative
necesare pentru a
imbratisa principiile
Managementului
riscului.
Cerinta mai mare

de a interactiona
cu bazinul
hidrografic si de a
oferi avertizari in
timp util
comunitatilor.
Schimbul de date in conformitate cu liniile directoare

prevazute in capitolul 8
Grupuri bazate pe comunitate pentru a educa si pune in
aplicare noile modificari
Nevoia de vointa
politica pentru a
aplica legislatia
de planificare
imbunatatita.
Implicatii
pentru
finantare
O mai mare
probabilitate de a
primi fonduri UE
daca procesul si
cultura vor fi in
conformitate cu
directivele UE.
Impact redus sau

inexistent.
Subventii si
stimulente
financiare pentru
agricultorii ce
adopta
modificarile
Remuneratii
pentru fermierii
care au fost
inundati
Stimulente
financiare pentru
a mentine zonele
riverane
Finantarile primite
vor fi directionate in
zonele prognozate
cu risc ridicat si
evaluarea
prioritatilor / clasarea
vor forma baza
pentru cereri de
finantare
Tabel 6-10: Implicatiile noilor masuri
157
6.6
Concluzii si recomandari Strategia propusa

Tabelul arata strategiile propuse pentru a indeplini obiectivele si tintele fixate in Capitolul 5.
Perioada
Termen
lung
Obiective
Tinte
Strategia de implementare
Promovare cresterii pe
termen lung a societatii si a
economiei concomitent cu
protejarea mediului.
Toate eforturile intreprinse
contribuie la dezvoltarea
durabila economica, sociala
si de mediu.
Reducerea progresiva a
riscului la inundatii prin
folosirea legislatiei specifice
pentru planificare, a
standardelor pentru
constructii si schimbarea
folosintei terenului..
Sistem de prognoza si avertizare

la inundatii care sa acopere
bazinele Prutului si Barladului.
Inlaturarea lucrarilor de
infrastructura non-critice pentru
managementul inundatiilor, pentru
a creste conformitatea cu
Directiva cadru privind apa a UE,
in vederea naturalizarii sistemelor
raurilor.
Folosirea legislatiei de planificare
si a standardelor in constructii in
vederea asigurarii ca riscul la
inundatii nu va creste.
Implementarea completa a
masurilor de management al
folosintei terenului si a masurilor
de control al eroziunii.
Sistem de suport decizional pe deplin

integrat in cadrul sistemului DESWAT
pentru a gestiona nivelurile raurilor pe
perioada inundatiilor
Utilizarea pasunilor din campiile
inundabile ca zone de atenuare a
viiturilor
Elaborarea unor politici si acte
normative pentru a incuraja utilizarea
terenului agricol din campiile inundabile
pentru atenuarea viiturilor, cand este
inevitabil
Elaborarea de politici, acte normative,
derularea activitatilor de coordonare si
monitorizare pentru a incuraja luarea
masurilor de management pentru
controlul eroziunii in pasuni, paduri si
teren arabil
Sa ofere un cadru in care

riscurile si pagubele
existente sunt reduse, acolo
unde este posibil.
Termen
mediu
Modificarea legislatiei
existente de planificare si a
standardelor in constructii
pentru promovarea
rezistentei si adaptarii in fata
pagubelor produse de
inundatii.
Imbunatatirea sistemelor de
Educarea comunitatii largi si
impactului asupra
inundatiilor precum si
impactul inundatiilor asupra
comunitatii .
Managementul eficient al
terenurilor
Utilizarea hartilor de risc la

inundatii in vederea definirii
zonelor de dezvoltare, in afara
Implementarea unei analize
secventiale pentru aprobarea
dezvoltarii de noi obiective in
campiile inundabile
Aplicarea unui sistem de
prognoza si avertizare la inundatii
pentru a reduce riscul in
localitatile de pe afluentii minori si
din teritoriile inalte ale bazinelor
Evaluarea conditiei acumularilor
cu rol de management al
inundatiilor precum si evaluarea
caracterului critic si non-critic pe
baza pagubelor provocate in cazul
in care o acumulare sufera o
avarie de mare anvergura.
Dezvoltarea unei strategii de
schimbare a folosintei terenului si
implementarea acesteia in zonele
critice.
Sistem de suport decizional pe deplin

integrat in cadrul sistemului DESWAT
pentru a gestiona nivelul raurilor pe
perioada inundatiilor
Evaluarea conditiei si probabilitatii de
rupere a tuturor acumularilor noncritice
Utilizarea pasunilor din campiile
inundabile pentru atenuarea viiturilor,
amonte de cele mai importante
centrele cu risc la inundatii
Elaborarea unor politici si acte
normative pentru a incuraja utilizarea
terenului agricol din campiile inundabile
pentru atenuarea viiturilor, cand este
inevitabil
Elaborarea de politici, acte normative,
derularea activitatilor de coordonare si
monitorizare pentru a incuraja luarea
masurilor de management pentru
controlul eroziunii in pasuni, paduri si
teren arabil
158
Perioada
Obiective
Stabilirea zonelor de
crestere si dezvoltare in
afara ariilor cu risc la
inundatii identificate.
Acordarea unor ajutoare
pentru riscul la inundatii
acolo unde este posibil.
Termen
scurt
Identificarea zonelor de risc

si stabilirea unei strategi de
management al riscului.
Cooperarea in actiunile de
si cele de management al
terenurilor (cum este
agricultura) pentru a stabili
schimbarile necesare in
politica agricola in vederea
reducerii pagubelor
provocate de inundatii.
Integrarea si alinierea
politicilor, obiectivelor,
tintelor si planurilor de
management.
Imediat
Eligibilitate pentru finantari

UE.
Evaluarea conditiei lucrarilor
existente pentru protectia
impotriva inundatiilor.
Identificarea studiilor si
investigatiilor necesare
pentru a permite definirea
zonelor de risc.
Tinte
Pregatirea hartilor de hazard la
inundatii pentru bazinele Prut si
Barlad.
Aplicarea unui sistem de
prognoza si avertizare la inundatii
pentru a reduce riscul in
localitatile de pe afluentii minori si
din teritoriile inalte din bazinele
hidrografice Bahlui, Nicolina si
Bahluet.
Asigurarea protectie impotriva
riscului la inundatii pentru
comunitatile vulnerabile.
Activitati de culegere a datelor
pentru a creste acuratetea
modelelor raurilor si a estimarii
pagubelor.
Cooperarea cu Ministerul
Agriculturii pentru a defini
schimbari adecvate in
managementul terenurilor (cum ar
fi aratul paralel cu raul) si
identificarea zonele critice.
Clasificarea tuturor lucrarilor de
protectie impotriva inundatiilor in
critice si non-critice pe baza
pagubelor prevenite de acestea.
Finalizarea Strategiei nationale de
management al riscului la
inundatii si aprobarea de catre
UE.
Finalizarea Evaluarii strategice de
mediu (ESM) si aprobarea de
catre UE.
Revizuirea acestui Master Plan si
introducerea obiectivelor si tintelor
pentru reducerea riscului la
inundatii in Planul de
management al bazinului si
Strategia de implementare
Baza de date imbunatatita, inclusiv

model digital precis al terenului,
ortofotoplanuri actualizate si o mai
buna acoperire cu studii topo a
sectiunilor de rau
Evaluarea conditiei si probabilitatii de
rupere a acumularilor critice
Actualizarea modelului raurilor,
modelarea ruperii acumularilor,
actualizarea modelului analizei multicriteriale, actualizarea modelului
economic si crearea hartilor de
inundabilitate folosind aceste date
Actualizarea Master Planului si a
Planului de management al riscului la
inundatii (FRMP) cu informatiile de mai
sus si includerea obiectivelor SEA,
Strategia nationala, Plan bazinal si alte
planuri, inclusiv consultarea tuturor
partilor interesate
Adoptarea Master Planului pentru a

asigura finantarea masurilor no
regret.
Identificarea acumularilor critice si noncritice pentru care ar trebui derulata
evaluarea conditiei si ruperii
Identificarea digurilor si altor lucrari de
aparare critice si non-critice pentru
care ar trebui sa se desfasoare
evaluarea conditiei si capacitatii de
functionare
Identificarea studiilor de fezabilitate
pentru managementul controlului
eroziunii
Realizarea studiilor de fezabilitate si
aplicarea pentru finantarea masurilor
no-regret, unde este cazul.
Tabel 6-11: Strategia propusa pentru atingerea obiectivelor si tintelor
159
6.6.1
Se propune sa fie efectuate urmatoarele:
6.6.2
Modelare suplimentara si mai detaliata a sistemelor raurilor din bazinele

hidrografice Prut si Barlad
Evaluarea pagubelor potentiale in bazinele Prut si Barlad (PVd)
Identificarea digurilor si structurilor de protectie impotriva inundatiilor critice, pe

baza pagubelor evitate
Identificarea asezarilor critice acolo unde pagubele nu pot fi evitate prin aplicarea
practicilor curente sau acolo unde mentinerea practicilor curente nu este viabila din
punct de vedere economic
Modelarea bazinului prin prisma riscului la inundatii ar trebuie facuta pentru:
Identificarea zonelor cu risc mare, mediu si mic din campia inundabila
Ghid pentru aprobarea amenajarii teritoriului
Modificarile propuse in politica de amenajare a teritoriului sunt:
Aplicarea de taxe pe folosinta terenului (instrumente finaciare), pentru alte

folosinte decat cele agricole, in zonele cu risc ridicat pentru a incuraja dezvoltarea
urbana si industriala in alte teritorii
Consolidarea si coordonarea legislatiei existente pentru a preveni dezvoltarea in

zonele cu risc ridicat din campia inundabila
Stramutarea din zonele cu risc ridicat prin modificarea legilor de planificare a

dezvoltarii astfel incat reconstructia in zonele cu risc ridicat la inundatii sa nu fie
permisa iar cladirile ar trebui demolate
Modificarile propuse pentru standardele romanesti de constructie vor necesita, cel putin, ca
toate cladirile din toate zonele cu risc la inundatii, sa beneficieze de:
Tehnici de constructie care sa confere rezistenta la inundatii, de exemplu,

caramida arsa si mortar de ciment in loc de caramizi din argila si paie uscate la
soare.
Inaltimea minima a podelei interioara a unui etaj stabilita la 300 mm deasupra

nivelului de inundare prognozat pentru o asigurare de100 ani
Materiale structurale neperisabile, astfel incat sa nu se deterioreze ireversibil

structura de sprijin daca se produc inundatii
Toate elementele de mai sus, plus cele enumerate mai jos .
Propuneri vizand educatia proprietarilor pentru a-i face constienti de metodele potentiale de
reducere a pagubele provocate de inundatii in proprietatilor lor iar, in cazul in care cladirile au
fost afectate de inundatii, urmatoarele actiuni vor fi obligatorii in vederea reparatiei:
Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul
apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie
Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii
Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in

structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau
160
Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si

prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii
Propuneri vizand masurile de management al incidentei inundatiilor, dupa cum urmeaza:
Alcatuirea planului de raspuns la inundatii ar trebui solicitata la nivel de comunitate

si asezare beneficiind de asistenta Apelor Romane la nivel de regiune
Lansarea la nivel regional a campaniilor de educare pentru a creste gradul de

constientizare asupra pericolului inundatiilor si asupra actiunilor de intreprins in
timpul unei inundatii
Extinderea sistemului existent de prognozare a inundatiilor pentru a furniza

informatii specifice din bazin care sa cuprinda masuri de control activ al
acumularilor si masuri de atenuare temporara in campia inundabila
Reducerea poverii costurilor de reparare sau reconstructie este un aspect cheie al reducerii
efectului inundatiilor asupra comunitatii. Sunt propuse urmatoarele masuri:
6.6.3
Asigurare obligatorie de baza a casei si continutului (prin fonduri de asigurare

private sau guvernamentale)
Ajutor/compensatii de la autoritatile locale si centrale
Reducerea impozitului pentru pierderi
Interventii active
Masuri post incident
Se propune ca managementul situatiilor de urgenta si actiunile de combatere a inundatiilor ar
trebui sa aiba o perspectiva mai larga, anume aceea de a reduce riscul la viata, prin:
Cautare si salvare
Servicii medicale pentru situatiile de urgenta
Asigurarea rezervelor de apa curata in situatii de urgenta
Igienizarea post inundatii
Trebuie remarcat faptul ca aceste masuri fac parte din bunele practici de management al
inundatiilor si cad sub autoritatea Directiei pentru managementul situatiilor de urgenta a MM si a
serviciilor de urgenta cum sunt politia, ambulanta si pompierii.
Managementul bazinului hidrografic

Practicile si masurile cheie recomandate pentru adoptare sunt:
Incurajarea reimpaduririi versantilor si a partilor superioare din bazin (inclusiv a

zonelor de obarsie a retelei hidrografice, terenurilor degradate si in procesul de
corectare al torentilor).
Educarea fermierilor pentru a executa araturi pe curbele de nivel in vederea

reducerii transportul de material si cresterea infiltrarii apei in sol
Incurajarea plantarii in benzi (sau crearea zone riverane) de-a lungul raurilor,
acestea incetinesc apa care ajunge in rauri si, de asemenea, filtreaza sedimentele
din scurgerea de suprafata inainte de a ajunge in rauri
161

Ar trebui introduse trei tipuri de stocare:
Reglementarea inundarii periodice (de la an la an) a pasunilor adiacente albiei

raului (celule de inundare)
Acumulare temporara pe terenul arabil creata prin introducerea unui dispozitiv de

control al debitului in albia principala a raului (poldere)
Barajele si acumularile asociate acestora
Managementul raurilor (1) restaurarea cursului raurilor
Raurile ar trebui reprofilate pentru a crea o sectiune transversala mai naturala
Delimitarea a 3 zone de plantare in lungul malurilor raurilor - zona umeda,

intermediara si uscata
Decolmatarea, unde este cazul, pentru a imbunatati capacitatea de transport
Incetarea tuturor lucrarilor de indreptare a cursului raurilor
Pe termen lung sa fie avuta in vedere la elaborarea studiilor, refacerea traseului

cursului raurilor la starea naturala
Masurile de mai sus vor reduce energia mecanica si forta de eroziune a apei, vor
incuraja inundarea in campiile inundabile si restaurarea biodiversitatii
Managementul raurilor (2) lucrari de aparare de-a lungul raurilor

Se propune considerarea lucrarilor de aparare acolo unde:
Exista asezari si infrastructura critica
Pagubele economice ar fi severe daca nu s-ar instala si intretine lucrari de aparare
Raportul cost-beneficiu pentru intretinerea sau construirea de diguri este favorabil
Au fost evaluate si eliminate ca necorespunzatoare sau neviabile economic alte

optiuni de reducere a riscului la inundatii
Managementul raurilor (3) capacitatea de transport a raurilor

Directiva-cadru privind apa are ca scop cresterea lungimii raurilor cu albie naturala si
naturalizata si nu scaderea lungimii acestora prin intermediul acestor tipuri de masuri. Aceasta
optiune nu se incadreaza in bunele practici ale managementul inundatiilor si este descurajata,
cu exceptia cazului in care nici o alta optiune nu este disponibila.
6.6.4
Pentru a oferi un cadru pentru prioritizarea lucrarilor, este necesar sa se inteleaga regimul de
finantare si economic care guverneaza criteriile de selectie:
Eficacitatea economica masoara reducerea totala posibila a daunelor care poate fi

obtinuta si cat de mult ar costa
Eficienta economica masoara reducerea daunelor ce poate fi atinsa cu un anumit

buget.
162
Desi ambele regimuri de mai sus necesita rezultate hidrologice, de mediu si economice
pozitive, al doilea regim este mai frecvent si este cel mai realist, avand in vedere intentia de a
solicita finantare de la UE si din surse ale bugetului national.
Prioritizarea optiunilor de management al inundatiilor urmareste sa permita:
Prognoza bugetului necesar pentru intretinerea lucrarilor de protectie critice.
Pregatirea si gestionarea unei liste de locatii cu risc ridicat pentru care finantarea
este necesara pentru a reduce riscul la inundatii.
Cerere pentru bugetul necesar pentru lucrari de reducere a riscurilor la inundatii, in

locatiile cu risc ridicat de mai sus.
Prioritizarea masurilor propuse de reducere a riscului la inundatii incearca sa respecte principiile

eficientei economice intr-un cadru in care:
Intretinerea si / sau cheltuielile operationale ale structurilor de control al inundatiilor

sunt aprobate in cazul in care se poate demonstra ca acele costuri sunt justificate.
Sunt urmarite modificari de reglementare pentru a limita cresterea viitoare a riscului

la inundatii.
Reducerea riscului la inundatii este realizata prin optiuni de costuri zero este
urmarita la prima oportunitate.
Reducerea riscului la inundatii se realizeaza prin optiuni cu raportul cost/beneficiu

pozitive si sunt puse in aplicare in conformitate cu scara de risc si disponibilitatea
bugetului.
Promovarea cu succes a optiunilor de reducere a riscului la inundatii va necesita demonstrarea

ca sunt pozitive urmatoarele:
Impactul hidrologic
Evaluarea de mediu (standardul minim fiind impactul neutru)
Raportul cost/beneficiu
Conformitatea cu obictivele si tintele.
Principiile cheie pentru evaluarea impacturilor de mai sus sunt sublinitate mai jos:
Principii hidrologice
Optiunile favorabile de reducere a riscului la inundatii vor respecta cel putin unul dintre
urmatoarele principii:
Principiul 1
Prioritizarea masurilor de management al riscului de inundatii care

maximizeaza numarul proceselor hidrologice naturale
163
Principiul 2
Prioritizarea optiunilor care au efect asupra sursei inundatiilor
Principiul 3
Prioritizarea optiunilor care reduc efectul inundatiilor
Principiul 4
Prioritizarea optiunilor care aduc beneficii la nivelul macrosistemelor raurilor
Principiul 5
Minimizarea optiunilor care schimba morfologia naturala a raului
Principiul 6
Minimizarea optiunilor care accelereaza viteza de curgere a apei
Principii de mediu
Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie evaluate mai intai in
functie de doua cerinte generale:
Evitarea si minimizarea potentialului de generare a efectelor negative de mediu
Maximizarea potentialului de inducere a beneficiilor de mediu pe termen lung si

imbunatatirea conditiilor de mediul unde este posibil
Se propune ca urmatoarele sa fie obligatoriu incluse in strategia de management a riscului la

inundatii:
Finalizarea procedurii SEA la nivelul bazinului pentru a intelege pe larg riscurile de

mediu asociate managementului riscului la inundatii
Conformarea cu legislatia UE si romaneasca cu privire la evaluarile de mediu,

anume, realizarea EIA pentru studiile de fezabilitate
Clarificarea criteriilor de baza in functie de care sunt solicitate SEA si EIA si in ce

etapa a ciclului proiectului. Acest aspect ar trebui sa fie enuntat si transmis de
catre MM tuturor partilor implicate in managementul riscurilor la inundatii
Principiile evaluarii economice

Se recomanda ca:
Finantarea sa fie solicitata numai pentru proiectele care au raport cost / beneficiu
pozitiv si anume pentru care este obtinut un beneficiu mai mare decat costurile
suportate.
Beneficiul si costul sunt determinate ca valoare actualizata pe baza orizontului de

timp si ratei de actualizare specificate de UE.
164
7.0
Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de

Acest capitol al Master Planului isi propune sa identifice mai multe categorii de masuri de
management al riscului la inundatii si beneficiile lor in bazin. Acest capitol isi propune, de
asemenea, sa ilustreze faptul ca masurile propuse sunt o suita de optiuni pentru interventie
activa in reducerea riscului la inundatii.
Aceste optiuni sunt aplicate la nivel de bazin si sunt mentionate in scop orientativ si ilustrativ.
Sunt necesare investigatii detaliate ulterioare pentru a confirma viabilitatea optiunilor prezentate
si, daca acestea sunt viabile, localizarea finala a acestor masuri propuse va trebui analizata pe
parcursul studiilor de fezabilitate.
7.1
Abordarea selectarii scenariilor de management al riscului la

inundatii
Abordarea adoptata de catre acest Master Plan pentru a selecta un plan adecvat de
management al riscului la inundatii este:
7.2
Clasificarea zonei de studiu Prut-Barlad in zone care reflecta caracteristicile

distincte geografice si de risc la inundatii din zona.
Identificarea masurilor adecvate de management al riscului la inundatii in fiecare

din aceste zone.
Simularea influentei acestor abordari cu privire la regimul actual de management al

riscului la inundatii folosind modelari hidrologice, hidraulice si economice.
Compararea eficacitatii si eficientei realizarilor.
Sa propuna masuri care ofera reduceri ale riscurilor la inundatii, respectand in

acelasi obiective pe termen scurt, mediu si lung si strategiile de implementare.
Selectarea scenariilor de management al riscului la inundatii

Zona de studiu este impartita in trei regiuni distincte. Este de remarcat faptul ca aceste regiuni
sunt definite prin caracteristici ale tipului de inundatii si sunt diferite de limitele hidrologice,
hidraulice si economice definite in capitolul 4 din prezentul raport. Regiunile definite sunt dupa
cum urmeaza:
Zona 1, Sistemul nordic - cuprinde afluentii Prutului superior. Caracteristicile

inundatiilor in aceasta regiune sunt inundatii fulger in partea superioara a bazinului
hidrografic si remuul de lunga durata determina inundatii in campia inundabila in
partile inferioare ale bazinului hidrografic.
Zona 2, Sistemul sudic - cuprinde raul Barlad si afluentii sai. Caracteristicile

inundatiilor sunt date de un gradient al raurilor care este mai abrupt decat oricare
dintre regiunile nordice sau raul Prut ceea ce produc debite rapide ce rup malurile
brusc si provoaca daune locale intense.
Zona 3, Sistemul Prut intrucat acest rau formeaza granita cu Ucraina si

Republica Moldova a fost prudent sa se ia in considerare acest rau in regiunea
proprie. Caracteristicile inundatiilor sunt similare cu partile inferioare ale sistemului
de nord inundatii in campia inundabila produse de remuu.
165
Tabelul 7.1. arata diferite masuri de management al riscului la inundatii ce au fost analizate si o
scurta descriere.
Scenariul
Abordarea ipotezelor si evaluarii
A nu face nimic
Se presupune deteriorarea treptata a digurilor pana in

momentul in care nu mai exista diguri.
Modelare in conditiile absentei oricarui dig.
Pastrarea si mentinerea digurilor existente.
Mentinerea lucrarilor existente
Lucrari de remediere pentru a preveni

cedarea lucrarilor cheie de protectie la
inundatii
Managementul bazinului pentru a

reduce eroziunea si scurgerea de
suprafata
- Masuri de controlul eroziunii
Se presupune ca digurile cedeaza atunci cand sunt

incarcate la maxim sub presiune hidrostatica.
Imbunatatiri structurale pentru a reduce posibilitatea de
cedare a digurilor.
Se presupune ca lucrarile de remediere cresc gradul
structural al digurilor, astfel incat acestea sa nu cedeze
atunci cand sunt complet incarcate
Controlul eroziunii pe toate zonele de eroziune cunoscute

Managementul terenului arabil pe toate terenurile arabile
din bazin.
- Managementul terenului arabil

- Poldere
- Celule de inundare
Folosirea intregului teren arabil ca poldere.

Folosirea intregului teren ocupat de pasuni ca celule de
inundare.
Lucrari de aparare riverane

Parapeti de protectie in centrele economice cheie
- Parapeti de protectie in zonele urbane
Diguri in centrele rurale cheie
- Diguri in zonele rurale
Tabel 7-1: Masuri de management al riscului la inundatii
166
Optiunile de mai sus au fost combinate pentru a oferi o gama de optiuni potentiale si pentru a
permite evaluarea beneficiilor pe care acestea ar putea oferi:
Scenariu de management
al riscului la inundatii
1
2
Descriere
A nu face nimic ( DN )
(DE)
Mentinerea lucrarilor existente +
lucrari de remediere
lucrari de remediere +
managementul bazinului
managementul campiei
inundabile
managementul bazinului +
inundabile
noi lucrari de aparare pe maluri
inundabile +
Tabel 7-2: Scenarii de management al riscului la inundatii
167
7.3
Obiectivele modelarii masurilor de management al riscului la

inundatii
Scopul exercitiul de modelare a scenariilor este de a evalua eficicenta economica relativa a
diferitelor masuri de management al riscului la inundatii la nivel regional, cu accent pe influenta
urmatorilor factori:
Influenta schimbarilor de management al bazinului asupra inundatiilor
Influenta schimbarilor de management al campiei inundabile asupra inundatiilor
Influenta noilor lucrari de aparare riverane posibile la inundatii asupra centrelor

cheie de risc
Starea critica a digurilor existente asupra centrelor cheie de risc la inundatii
Eficacitatea digurilor existente,
In cazul in care influentele acestor factori diferiti sunt intelese ele pot fi folosite pentru a defini
care portofoliu de solutii poate reduce cel mai eficient riscul intr-o regiune, care vor ajuta apoi la
evaluarea optiunilor la nivel local.
7.4
Locatii potentiale pentru masurile propuse de management al

inundatiilor
Anexa 10 contureaza locatiile potrivite pentru masurile propuse de management al inundatiilor
pentru bazinele hidrografice Prut si Barlad.
Aceste harti reprezinta masurile propuse care ar crea in conformitate cu viziunea strategica a
bazinelor hidrografice propusa pe termen lung.
Acest Master Plan recomanda ca aceste masuri ar trebui sa fie puse in aplicare in conformitate
cu Planul de management al riscului la inundatii, prezentat in Sectiunile 8.0 si 10. Acest lucru va
implica definirea localizarii efective si forma acestor masuri pe masura ce datele
corespunzatoare devin disponibile si acordurile potrivite sunt puse in aplicare.
Consultatii
Toate masurile mentionate mai sus au fost discutate si convenite cu directorii SGA-urilor din
componenta Directiei Ape Prut.
Date
Toata masurile de mai sus au fost cartate folosind urmatoarele date:
Model digital al terenuluil
Ortofotoplanuri
Harti de inundabilitate cu limitele inundatiilor cu probabilitatea de 0,1% fara

lucrarile existente
168
7.5
Designul general tipic al masurilor de management al riscului la

inundatii
Anexa 14 prezinta formele adecvate pentru masurile propuse de management al inundatiilor
pentru bazinele hidrografice Prut si Barlad.
Aceste modele reprezinta viziunea strategica a bazinelor hidrografice propusa pe termen lung.
Acest Master Plan recomanda ca aceste modele ar trebui sa fie implementate in conformitate
cu Planul de management al riscului la inundatii evidentiat in capitolul 8.
7.6
Metodologia de modelare pentru evaluarea optiunilor

Cele opt (8) scenarii prezentata in sectiunea 7.2 au fost evaluate utilizand metodologia de
modelare ca in sectiunea 4.7. Pentru comoditate aceasta metodologie nu va fi repetata aici.
Pentru a evalua beneficiul larg derivate din managementul bazinului si al campiei inundabile,
modelarea hidrologica a prezentat variatii de debit ale raurilor pentru fiecare scenariu propus ca
o variatie cu privire la frecventa de aparitie.
Analiza economica a utilizat apoi reducerea perioadei de revenire prognozata de hidrologie
pentru a manipula daunele totale prognozate. Aceasta a fost intreprinsa prin urmatorul proces:
7.7
Sectiunea 4.7 prezinta debitele prognozat si daunele locale ulterioare pentru

probabilitatile de 10%, 2%, 1% si 0,1%.
Debitele revizuite dupa punerea in aplicare a scenariilor de mai sus au fost

comparate pentru debitele a nu face nimic si mentinerea lucrarilor existente din
sectiunea 4.7 pentru a aproxima o noua probabilitate de aparitie echivalenta la
care sa se ajusteze pagubele economice.
Daunele au fost interpolate liniar intre noua probabilitate de aparitie si cea de la

sectiunea 4.7.
Noile valori de calcul prezente au fost efectuate pentru a stabili noi relatii intre
locatie si daune bazate pe scenariile de mai sus.
Evaluarea economica a scenariilor de management al riscului la

inundatii
Tabelele 7.3 pana la 7.5 arata rezultatele procesului de modelare si evaluare.
169
Scenariul economic
Scenariul de
management
Analiza economica (Mil )

1
2,650
2,213
2,149
753
796
695
695
635
Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe si indirecte
( PV FD )
Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe la inundatii evitate )
( PV FDA )
437
501
1,898
1,854
1,956
1,956
2,015
Valoarea prezenta a costurilor managementului inundatiilor
( PV FPc )
17
1,012
127
1,121
30
1,134
Costuri economice totale
( PV TC )
2,650
2,217
2,166
1,764
923
1,816
725
1,769
( NPV )
433
484
886
1,727
834
1,925
881
Raport cost / beneficiu mediu
( ABCR )
113
29
1.9
15
1.7
65
1.8
Raport cost / beneficiu incremental
( IBCR )
4.7
1.4
11.5
1.4
57.8
1.4
Tabel 7-3: Sumarul analizei economice a zonei 1 (sistemul nordic)
170
Scenariul economic
Scenariul de
management
Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe

si indirecte
( PV FD )
Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe

la inundatii evitate )

1
2,307
840
638
412
723
353
815
342
( PV FDA )
1,466
1,668
1,895
1,584
1,954
1,491
1,964
Valoarea prezenta a costurilor managementului

inundatiilor
( PV FPc )
11.2
29.6
449.3
112.9
532.6
39.9
542.9
( PV TC )
2,307
852
668
861
836
886
855
885
( NPV )
1,455
1,639
1,445
1,471
1,421
1,452
1,421
( ABCR )
130.7
56.3
4.2
14.0
3.7
37.4
3.6
( IBCR )
11.0
1.0
1.2
0.9
0.9
0.9
Tabel 7-4: Sumarul analizei economice a zonei 2 (sistemul sudic)
171
Scenariul economic
Scenariul de
management
Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe

si indirecte
( PV FD )
Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe

la inundatii evitate )

1
130.5
62.9
56.6
10.6
( PV FDA )
68
74
120
Valoarea prezenta a costurilor managementului

inundatiilor
( PV FPc )
12
128
( PV TC )
131
68
69
139
( NPV )
63
62
-8
( ABCR )
13.5
6.0
0.9
( IBCR )
0.9
0.4
Tabel 7-5: Sumarul analizei economice a zonei 3 (sistemul Prut)
172
7.8
7.8.1
Recapitularea analizei optiunilor economice

Rezumat al analizei cost / beneficiu
Raport cost - beneficiu
Incremental
Standard
Zona 3
Incremental
Standard
Standard
Descriere
Zona 2
Incremental
Zona 1
Scenari
uFRM

(DE)
113
131
14

+ lucrari de remediere
29
4.73
56
10.99
0.90

+ lucrari de remediere +
1.45
0.98
0.40

inundabile
15
11.53
14
1.16

inundabile
1.36
0.93

+ lucrari de remediere + noi
lucrari de aparare pe maluri
65
57.85
37
0.88
1.40
0.94

inundabile + noi lucrari de
aparare pe maluri
Tabel 7-6: Sumarul al rapoartelor cost / beneficiu tipuri se solutii potentiale
173
7.8.2
Comentarii asupra recapitularii economice

In aceasta sectiune se aplica urmatoarele definitii:
Raport cost - beneficiu standard
Pagubele totale dupa implementare / costul

solutiei
Raport cost - beneficiu incremental
Beneficiul suplimentar dupa implementarea

solutiei fara beneficiului scenariului
mentinerea lucrarilor existente / costul
solutiei
Raportul cost/ beneficiu standard descrie eficacitatea solutiei si raportul cost/ beneficiu
incremental descrie eficienta finantarii pentru diverse optiuni.
Tabelul cost / beneficiu de mai sus indica urmatoarele tendinte economice:
Scenariul 2, Mentinerea lucrarilor existente: mentinerea lucrarilor existente prezinta

un raport cost-beneficiu foarte mare indicand faptul ca masurile existente asigura
un nivel ridicat ale beneficiilor economice si ca intretinerea acestor masuri ar trebui
continuata pe termen scurt si mediu.
Scenariul 3, Mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere: indica un raport

beneficiu / cost ridicat in Zonele 1 si 2. Totusi, beneficiul incremental sprijina
lucrarile de remediere in Zona 1 si Zona 2. Acest lucru sugereaza faptul ca lucrarile
critice de protectie din Zonele 1 si 2 ar trebui sa fie reabilitate pentru a rezista la
riscul de rupere sub incarcarea hidraulica pusa de apa la inundatii. In acest scop
va fi necesara imbunatatirea standardului digului de la standardul curent (de clasa
3 sau 4) la clasa 1 sau 2. Aceste imbunatatiri vor reduce riscul la rupere si, in
consecinta, vor reduce riscul rezidual asupra localitatilor importante in ariile
bazinelor mentionate mai sus.
Scenariul 5, mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul

campiei inundabile: arata un beneficiu uniform in ambele analize C/B standard si
incremental, indicand faptul ca protejarea centrelor importante prin intretinerea
lucrarilor critice si inlaturarea digurilor sau stabilirea zonelor de atenuare in campia
inundabila reprezinta un set de solutii cu efect pozitiv.
Scenariul 7. mentinerea lucrarilor existente + noi lucrari de aparare: Zona 2

raporteaza un raspuns slab la acest scenariu. Cu toate acestea, Zona 1 prezinta
un raspuns pozitiv mare la acest scenariu, indicand faptul ca in aceasta zona
exista centre economice care in prezent nu sunt protejate prin intermediul
practicilor existente de management.
Scenariul 4, mentinerea lucrarilor existente + lucrari de remediere + managementul

bazinului: prezinta un beneficu standard pozitiv pe cele trei zone, totusi acesta nu
este reflectat in analiza incrementala pentru care doar Zona 1 prezinta un raspuns
pozitiv si Zona 2 prezentand un raspuns marginal.
Analiza de mai sus indica faptul ca un pachet adecvat de lucrari care ating eficacitatea si
eficienta economica pe termen lung se va baza pe o combinare a scenariilor de mai sus
etapizata pe diferite perioade de implementare.
Alte comentarii sunt:
174
7.8.3
Lucrarile de aparare de pe maluri au numai beneficii limitate, localizate si nu pot

oferi o solutie la nivel de bazin.
Acestea ar trebui sa fie modernizate si reconditionate numai pentru centrele

importante de risc pentru a evita pagube in cazul in care aceste structuri pot ceda.
Introducerea de stocari in campia inundabila prin celule de inundare controlate si

necontrolate pe terenuri cu pasuni in amonte de principalele centre cu risc la
inundatii va aduce beneficii in intregul bazin hidrografic.
Managementul bazinului este o masura pe termen lung, care prezinta relatii

economice pozitive. Cu toate acestea, ca urmare a raportului scazut cost /
beneficiu , va fi necesar sa se justifice acest scenariu pe baza evaluarii economice
pe termen lung (de exemplu un orizont de timp mai mare de 30 ani), precum si
consecintele mai largi ale imbunatatirii mediului si practicilor agricole imbunatatite.
Scenarii de implementare recomandate

Planul de management al riscului la inundatii dezvoltat in capitolul 8 din Master Plan cuprinde
atat o lista cat si programarea lucrarilor in bazinele hidrografice.
Acesta are in vedere prioritatea proiectelor cu raport cost / beneficiu ridicat si a celor care sunt
esentiale pentru managementul pe termen lung al bazinului hidrografic.
In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul Mentinerea lucrarilor existente in toate zonele.
Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:
Zona 1 favorizeaza puternic Scenariul 7 cu rapoartele cost-beneficiu incremental si
standard mai mari de 45 la 1.
Zona 2 are un raport cost-beneficiu incremental de 10 la 1 in favoarea scenariului lucrari
de remediere.
Zona 3 nu prezinte beneficii incrementale mai mari decat costurile si, prin urmare,
optiunea favorizata este mentinerea lucrarilor de aparare existente.
Managementul bazinului si managementul campiei inundabile ar trebui sa faca parte dintro strategie de management pe termen lung si sunt esentiale pentru diminuarea cresterii
viitoare a riscului la inundatii. Desi aceste masuri nu prezinta intotdeauna raport costbeneficiu atractiv in comparatie cu scenariile pe termen scurt (remediere, lucrari de
aparare noi, etc), ele contribuie si sunt o parte esentiala a managementului durabil al
inundatiilor si al bazinului hidrografic.
Aceste recomandari stau la baza Planului de management al riscului la inundatii prezentat in
Capitolul 8 din Master Plan.
175
8
7
Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere +noi

Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere

+managementul bazinului +managementul campiei inundabile
+managementul campiei inundabile
Incremental
Standard

+managementul bazinului

+noi lucrari de aparare pe maluri
Zona 1:
A nu f ace nimic
20
40
60
80
100
120
Zona 2:
176




Incremental
Standard

A nu f ace nimic
20
40
60
80
100
120
140
8
7


Incremental
Standard


Zona 3:
A nu f ace nimic
20
177
7.9
7.9.1
Optiuni propuse de management al riscului la inundatii
Tipurile de solutii investigate ca parte a acestui capitol au aratat ca:
Managementul la scara mai extinsa al campiei inundabile este esential si prevede

reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila care actioneaza
pentru a reduce riscul total in bazinul hidrografic
Managementul bazinului; prin imbunatatirea practicilor agricole, reimpadurire si

controlul eroziunii este o solutie potrivita si ofera beneficii largi pe bazin la un raport
cost / beneficiu pozitiv, cu toate acestea natura pe termen lung a optiunii
sugereaza ca aceasta trebuie pusa in aplicare ca o parte a unei structuri de
management mai largi.
Solutiile structurale (cum ar fi digurile stocarile controlate) au un loc in

managementul campiei inundabile, dar acestea ar trebui sa fie concentrate pe
protectia centrelor economice critice (de exemplu, locatiile asezarilor).
Suita de solutii de mai sus ofera o amplitudine corespunzatoare a masurilor de

management al riscului la inundatii.
178
8.0
Plan propus de management al riscului la inundatii
8.1
Introducere
Acest plan de management al riscurilor de inundatii (FRMP) ar trebui vazut in 3 parti:
Obiective strategice: - pentru reducerea riscului la inundatii si imbunatatiri ale hidrologiei si

hidraulicii bazinului. Acest fapt este necesar pentru promovarea alinierii cu un management
de calitate si politicile UE. Aceasta componenta ofera umbrela sub care ar trebui dezvoltate
toate celelalte obiective, scopuri si strategii.
Planificarea, fixarea scopurilor si programarea lucrarilor: - acolo unde implementarea viziunii
pe termen lung este urmarita prin planificarea si inceperea lucrarilor pentru instalarea
masurilor structurale si nestructurale care incurajeaza o schimbare de la paradigma actuala
a managementului la inundatii spre o imagine holistica a bazinului (nu doar a raurilor separat
de campiile inundabile, etc).
Lucrari active: - unde se iau masuri (ex. programul de lucrari curente pentru orice perioada a
FRMP) fie pentru a reduce riscul la inundatii, a incepe investigatii sau negocieri pentru a
permite progresul spre tintele pe termen mediu.
Este notat ca fiecare perioada de 6 ani a FRMP, obiectivele, tintele si strategiile corespondente
vor trebui revizuite. Aceast fapt e demonstrat de diagrama de mai jos care arata ca:
Strategia pe termen lung este un ghid perpetuu care continua sa ofere resurse pentru
scopurile pe termen mediu pana cand obiectivele pe termen lung sunt atinse. (2049 a fost
aratat ca o limita strict pentru scopuri demonstrative.
Obiectivele si tintele stabilite pentru programul de lucrari pentru perioada 2 a FRMP sunt
emise pe baza obiectivelor si scopurilor stabilite in timpul perioadei 1.
Actiunile programate de lucrari active pentru perioada 2 a FRMP sunt trasate din obiectivele
si tintele fixate in timpul perioadei 1
A se nota ca 2013 este sfarsitul primei perioade a FRMP pentru asigurarea alinierii cu Directiva
UE referitoare la inundatii si aprobarea Strategiei Nationale, SEA si a Planului Bazinal.
179
Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii

Rezultatele Capitolului 7 indica faptul ca masurile propuse pentru managementul riscului la inundatii sunt
potrivite pentru folosirea ca o suita integrata de masuri si vor oferi autoritatilor romane competente ocazia de
a oferi atat planificare strategica pe termen lung cat si actiuni pe termen scurt pentru a limita expunerea la
riscul la inundatii.
Cu toate ca masurile prezentate in Capitolul 7 intra intr-o serie de optiuni care conduc la intervaluri de timp
strategice, planificate si de lucrari active, acestea sunt discutate in continuare in acest capitol. Totusi unele
sunt discutate mai jos pentru a ilustra conceptul de mai sus:
Managementul bazinal este o masura care necesita cooperarea mai multor agentii
guvernamentale si acceptarea schimbarii de catre comunitate. Aceasta intra in
mod natural in prima iterare a FRMP ca un scop strategic care necesita
coordonare considerabila si planificare interimara inainte de a fi atins.
Managementul raului si campiilor inundabile implica eliminarea lucrarilor de

aparare curente, reabilitarea celor existente sau construirea de noi lucrari de
aparare strategice. Aprobarile pentru aceste lucrari nu pot fi obtinute in timp
suficient pentru a fi incepute imediat deoarece Evaluarea Strategica de Mediu si
Evaluarea impactului asupra mediului sunt cerute inaintea acestor lucrari. Aceste
180
lucrari se includ in mod natural in sectiunea de obiective si tinte curente din

perioada 1 a FRMP ce vor fi implementate in perioada 2.
In plus fata de lucrarile active de mai sus, exista lucrari nestructurale discutate in capitolele 5 si
6, ca de exemplu:
Schimbarile in legislatia de planificare vor avea nevoie de coordonare extensiva si

aprobare din partea guvernului Romaniei. Acest fapt trebuie vazut ca un scop
strategic oricum, ca si mai sus, este posibil si necesar sa fie luate in considerare
planificarea si sustinerea acestor schimbari in componenta lucrarilor active ale
perioadei 1 din FRMP.
Educarea comunitatii este un obiectiv strategic, dar trebuie sa aiba implementate

elemente de continuitate astfel incat sa poata comunica cu publicul larg.
Identificarea activelor de protectie impotriva inundatiilor critice este o activitate pe

termen scurt care se aliniaza cu obiectivele strategice de a oferi protectie
aplasamentelor critice. De asemenea ofera o cale prin care pot fi atinse obiectivele
strategice de a nu creste nivelul actual de risc la inundatii in interiorul bazinului. O
alta perspectiva asupra acestui aspect este ca obiectivul strategic de a nu creste
riscul la inundatii necesita protectia centrelor critice de populatie si deci necesita ca
planificarea interimara si scopurile sa fie fixate astfel incat sa fie realizate
programele de lucrari active.
Aceste capitol prezinta:
8.2
8.2.1
Propunerea de Plan de Management al Riscului la Inundatii (FRMP) pentru

bazinele Prut-Barlad ca sa atinga obiectivele si tintele prezentate in capitolul 5
Propunerea de Sistem integrat de Management al Riscului la Inundatii.
Privire de ansamblu asupra Planului propus de management al

Impartirea pe faze a Planului de management al riscului la inundatii
Rezumatul FRMP pentru perioadele 1, 2 si 3 este prezentat in Tabelul 8.3. Este impartit in
urmatoarele perioade de timp aferente anumitor lucrari:
Perioada FRMP
Scopul strategic
global
Alegerea obiectivelor
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in 2013)
Stabilirea obiectivelor
strategice generale
Planificare, coordonare
sau validare si pregatire
pentru implementarea
lucrarilor active
cuprinse in Perioada 2
din FRMP
Executarea programului
initial de lucrari bazate
pe masuri no regrets
pana la finalizarea
Master Planului si a
SEA si aprobarea de
catre autoritatile
romane si UE.
181
Perioada FRMP
Scopul strategic
global
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
2 (2014 2019)
Ajustarea obiectivelor
generale daca este
necesar sau mentinerea
acestora daca nu sunt
solicitate modificari
lucrarilor active
din FRMP
Efectuarea lucrarilor
programate rezultate
din obiectivele si tintele
cuprinse in Perioada1 a
FRMP.
3 (2020 2025)
Ajustarea obiectivelor
generale daca este
necesar sau mentinerea
acestora daca nu sunt
solicitate modificari
lucrarilor active
din FRMP
Efectuarea lucrarilor
programate rezultate
din obiectivele si tintele
a FRMP
Tabel 8-1: Perioadele de timp 1,2 si3 ale FRMP

Este notat ca termenii de referinta pentru acest proiect necesita calculul preturilor propus pentru
2015. Aceasta necesita o suprapunere intre actiunile pe termen scurt din perioada 1 si 2 si
necesita o presupunere a lucrarilor care vor fi initiate in primii 2 ani din cea de-a doua perioada
a FRMP.
Pentru a demonstra efectul perioadelor FRMP, Managemenetul Bazinal (controlul eroziunii)
este folosit ca un exemplu. Acest fapt arata procesul lucrarilor proiectat in tabelul de mai jos,
unde sagetile indica cursul de la obiectivele strategice la tintele pe termen mediu si apoi la
lucrarile active:
Perioada
FRMP
Scopul strategic
global
Alegerea obiectivelor si
tintelor pentru urmatoarea
perioada de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in
2013)
Stabilizarea zonelor
de eroziune existente
din intregul bazinu.
Scopul de a instala primul val de

masuri pentru controlul eroziunii
in cele mai critice zone ale
bazinului.
Planificarea, coordonarea
si discutiile/intelegerile
intre agentii.
Identificarea zonelor critice
care necesita controlul
eroziunii.
2 (2014
2019)
din intregul bazin.
Scopul de a finaliza lucrarile de

control al eroziunii in zonele
critice ale bazinului.
Scopul de a instala primul val al
controlului eroziunii pentru
zonele non-critice ale bazinului.
Inceperea lucrarilor de
stabilizare a eroziunii in
zonele critice ale bazinului.
Identificarea zonelor noncritice pentru aplicarea
masurilor de control al
eroziunii.
3 (2020
2025)
din intregul bazin.
Scopul de a termina lucrarile de

control al eroziunii pentru zonele
non-critice ale bazinului.
Terminarea controlului
eroziunii in zonele critice.
Inceperea stabilizarii
eroziunii in zonele noncritice de eroziune din
interiorul bazinului.
Tabel 8-2: Procesul de planificare strategic si implementare a FRMP

182
8.2.2
Principalele activitati ale Planului de management al riscului la inundatii

Activitatile din fiecare perioada de timp sunt clasificate in 2 activitati principale:
Asistenta tehnica
Masuri de implementare
Activitatile de asistenta tehnica cuprind:
Colectarea si interpretarea pana la actualizare a datelor necesare pentru

mentinerea Masterplan-ului
Actualizarea modelelor, tabelelor si hartilor Master Planului cu date noi
Revizuirea si actualizarea Planului de management al riscului la inundatii
Revizuirea si actualizarea investitiilor strategice
Consultatii cu detinatorii de interese
Definirea de noi studii de fezabilitate sau a nevoilor de date.
Masurile de implementare cuprind:
Masuri de management al campiilor inundabile
Masuri de management al raului
Masuri de management al bazinului
Sistemul de suport decizional
Modificari in aprobarea planificarilor si controlului
Modificarile in aprobarile planificarilor si controlului vor fi finantate din sursele statului roman.
Masurile de control a eroziunii, sub incidenta managementului bazinului, ar trebui sa fie
finantate din bugetul local, fondul funciar, Fonduri de Coeziune (Programul National de
Dezvoltare Rurala Axa 2 si 3) si fonduri private (de la proprietarii terenurilor).
Restul de masuri de implementare si toate masurile de asistenta tehnica pot fi finantate de la
Fondurile de Coeziune ale CE cu majoritatea sumei finantata din Planul Operational Sectorial
(POS) Axa prioritara 5.
Toate fondurile de coeziune trebuie sa arata o aliniere clara cu strategiile nationale relevante,
evaluarile strategice de mediu si Masterplan-urile.
8.2.3
Principiile strategice ale Planului de Management al Riscului la inundatii

FRMP prezentat in acest capitol este bazat pe urmatoarele principii strategice:
Aprobari si actualizari:
Master Planul trebuie sa fie adoptat de catre toti detinatorii de interese si de catre
CE, daca finantare de catre CE este garantata
Finantarea de la CE poate fi acordata doar in aliniere cu Master PlanulFRMP
Master Planul trebuie dezvoltat cu date actuale si prin consultarea la fiecare 6 ani in
concordanta cu Directiva UE privind inundatiile. Este de notat ca prima perioada a
183
Master Planului este mai scurta de 6 ani pentru a permite alinierea cu termenul din
2013 pentru conformitate cu Directiva Cadru Apa.
Sunt abordate intai celulele de rau cu cea mai mare prioritate de risc la inundatii
Master Planul trebuie sa fie actualizat cu modelari locale ale inundatiilor de mare
calitate pentru a revizui cu eficacitate toate studiile de fezabilitate curente si lucrarile
de remediere
FRMP defineste ce studii de fezabilitate noi si achizitii de date sunt necesare.
Masurile de prevenire si pregatire ar trebui sa inceapa cat de repede posibil, cu

toate ca este recunoscut ca aceste masuri au componente pe termen scurt, mediu
si lung.
Studiile si identificarile zonelor de risc crescut in interiorul bazinului sunt critice

pentru abilitatea de a controla dezvoltarea si ghidarea politicilor viitoare de
planificare si ar trebui sa fie investigate ca o parte a lucrarilor imediate.
Revizuirea codului constructiilor si tehnicilor de re-constructie de dupa inundatii ar

trebui revizuite cu prima oportunitate.
Prognoza inundatiilor/ sistemele de alarmare trebuie sa fie bazate pe sistemul

existent la nivel national si extinse astfel incat sa ofere avertizari specifice bazinului.
Interventie activa
Zonele identificate ca avand un risc mare la inundatii ar trebui selectate pentru lucrari active ce
limiteaza sau reduce riscul la inundatii prin:
Celule de inundare pe pasuni care ar trebui implementate cat mai repede posibil
Poldere pe terenuri arabile pot fi dezvoltate de-a lungul unei mari perioade de timp.
Managementul controlului eroziunii pentru beneficul intregului bazin care va trebui

sa fie implementat de-a lungul unei lungi perioade de timp, dar ar trebui sa inceapa
pe cat de repede posibil.
Schimbarea practicilor in ceea ce priveste aratul si pasunatul care vor lua un timp
considerabil pentru a fi adoptate si ar trebui sa fie implementate de-a lungul unei
unitati de timp mai mari
Retrageri controlate din calea inundatiilor; de asemenea aceasta ar trebui

considerata o optiune de ultima instanta.
Orice lucrari, implementari si asistente tehnice ar trebui focalizate pe zone de risc

foarte mare la inundatii.
In zonele bazinului identificate ca avand un risc mare, amplasamentele individuale

si zonele sub-bazinale vor fi luate in considerare pentru reducerea riscului la
inundatii bazat pe riscul total initial si beneficiul potential care poate fi castigat.
184
8.3
Planul de management al riscului la inundatii prevenire si pregatire

Strategia introducerii acestor masuri a fost discutata in Capitolul 6 al acestui raport.
Aceste masuri reprezinta cheltuieli putine din partea guvernului si a organismelor responsabile
pentru managementul inundatii deoarece costul implementarii lor este sarcina proprietarului de
teren sau dezvoltatorului proprietatii.
Se propune sa fie adoptat urmatorul program de asimilare:
8.3.1
Modelarea riscului la inundatii

Perioada FRMP
Scopul strategic
global
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in 2013)
Se existe un model
actualizat al intregului
bazin care sa poata fi
folosit pentru cartarea
riscului la inundatii si
planificarea dezvoltarii.
Intelegerea nivelurilor
de risc in intregul bazin
din perspectiva
impactului economic si
social.
Initierea studiului bazinului

printr-o cercetare de mare
precizie si DTM si nivelul
ploilor/debitului raurilor
pentru a determina si carta
inundatiile in interiorul
bazinului.
2 (2014 2019)
Actualizarea modelului
de modelare a riscului
la inundatii pentru a
ajuta si directiona
lucrarile propuse si
Definirea si oferirea
unui scop studiilor
necesare pentru
actualizarea modelului
si a datelor pentru a
permite cresterea
continua a calitatii si
preciziei modelului in a
face prognoze.
Clasificarea zonelor de
risc crescut din interiorul
bazinului pentru a fi
izolate/sterilizate fata de
planurile de dezvoltare
viitoare.
Actualizarea detaliilor
modelului cu date mai
calitative si mai recente.
3 (2020 2025)
Actualizarea modelululi
de risc la inundati
pentru a ajuta si a
directiona lucrarile
propuse si planificarea
dezvoltarii.
N/A
Necesitatea actualizarii
detaliilor modelului cu date
mai recente sau mai
calitative.
Actualizarea clasificarilor
zonelor din bazin cu risc
mare.
Este de notat ca modelarea riscului la inundatii are un cost inital mare pentru a dezvolta
modelul, oricum, costul mentinerii acestui model poate fi pasat dezvoltatorului printr-o taxa de
actualizare necesara ca parte a procesului de aprobare al dezvoltarii.
185
8.3.2
Modificari in politica de planificare

Perioada FRMP
Scopul strategic
global
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in 2013)
Introducerea politicii de
planificare si a
legislatiei menite sa
reduca riscul la
inundatii prin
dezvoltarea in zone
specifice ale bazinului
si cu materiale de
constructii adecvate.
Acceptarea nevoii
schimbarii politicii de
planificare si a codurilor
de constructii.
Acceptarea unui
concept de legislatie si
modificarea pe baza
comentariilor primite de
la grupurile de
detinatori de interese.
Emiterea pentru dezbateri a

propunerilor de concept de
legislatie de planificare si a
schimbarii codurilor de
constructii
2 (2014 2019)
Reducerea continua a
riscului prin utilizarea
conforma a
reglementarilor
constructiilor si
rezistenta la dezvoltare
in zonele de risc mare
al campiilor inundabile.
Acceptarea in lege a
schimbarilor propuse la
legile de planificare.
Acceptarea masurilor
propuse pentru
schimbarea codurilor
constructiilor.
Inceperea sustinerii si
revizuirii/imbunatatirii
legislatiei romanesti
3 (2020 2025)
riscului prin utilizarea
conforma a
reglementarilor de
constructie, legislatia
de planificare si
rezistenta la dezvoltare
in zonele cu risc ridicat
din campiile inundabile.
N/A
Adoptarea in lege a
schimbarilor la legea
planificarilor.
Adoptarea schimbarilor la
codurile constructiilor
Comentarii generale la initiativele politicii de planificare

Master Planul fixeaza o oportunitate pentru a integra managementul riscului la inundatii in
procesul de planificare si sa evite dezvoltarea neconforma in zonele cu risc la inundatii.
Acest deziderat poate fi atins prin evaluarea riscului la inundatii, cat mai curand posibil, in
procesul de planificare a dezvoltarii si considerarea acestuia in toate etapele, inclusiv:
Amenajare teritoariala la nivel national si regional
Planuri de dezvoltare
Planuri de dezvoltare locale
Aprobarea/controlul dezvoltarii
In general, este necesara o abordare echilibrata care tine cont de riscul la inundatii si in acelasi
timp permite considerarea unei dezvoltari conforme si necesare. Aceasta ar putea fi realizata
prin utilizarea unei abordari secventiale bazata pe zone inundabile definite prin probabilitatea
inundarii zonei si considerarea vulnerabilitatii diferitelor tipuri de dezvoltare.
186
In cadrul Master Planulului au fost identificate zonele de risc la inundatii pe principalele cursuri
de apa in bazinele Prut si Barlad. Orice dezvoltare propusa in zonele cu risc la inundatii ar
trebui sa fie supusa unei verificari in doua etape:
In primul rand, in termenii planificarii adecvate si sustenabile si

In al doilea rand, pentru a se asigura ca riscul la inundatii in zonele de dezvoltare va fi
redus la limita maxim acceptabila a riscului rezidual care poate fi gestionat la un nivel
acceptabil.
Aprobarea dezvoltarii campiei inundabile Testul secvential

Toate site-uri selectate pentru dezvoltare ar trebui sa verifice criteriile analizei secventiala de
risc care acorda prioritate dezvoltarilor in zone ierarhizate astfel:
In afara campiilor inundabile definite astfel
Zonele cu risc redus din campiile inundabile cu lucrari de aparare adecvate si proiecte
rezistente la inundatii
Zonele de risc mediu din campiile inundabile unde tipul amenajarilor de urbanism este
adaptat la inundatii si unde sunt amplasate lucrari de aparare corespunzatoare.
Planurile de evacuare trebuie sa garanteze integritatea vietilor omenesti.
Zonele cu risc ridicat din campiile inundabile trebuie evitate pentru toate tipurile de
amenajari urbane, cu exceptia cazurilor pentru care exista aprobarea organului executiv
abilitat si sunt dispuse masurile de atenuare si protectie la inundatii
Pentru toate cele de mai sus, vor fi necesare dezvoltari pentru a demonstra durabilitatea si
conformitatea cu protectia vietii ca prioritate. Acolo unde dezvoltarile au primit aprobare, riscul
va trebui sa fie diminuat si controlat in tot amplasamentul, schema si proiectarea dezvoltarii
pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
Ar trebui luata in considerare o abordare precauta pentru a permite verificarea neconformitatilor
din procedurile de date si evaluare a riscului si pentru a permite adaptabilitatea la viitoarele
schimbari in ceea ce priveste riscul, incluzand efectele schimbarilor climatice de-a lungul ciclului
de viata al dezvoltarii.
Evaluarea strategica locala a riscului la inundatii

Autoritatile responsabile de amenajarea teritoriala ar trebui sa evalueze din punct de vedere
strategic riscul la inundatii pentru a furniza informatii in procesul revizuirii planurilor de
dezvoltare locala.
Autoritatile responsabile ar trebui sa aplice abordarea secventiala de mai sus la fiecare etapa a
planificarii si sa solicite evaluarea la un grad crescut de detaliu acolo unde dezvoltarea este
planificata in cadrul zonelor cu risc la inundatii. Aceasta va asigura ca riscul la inundatii va fi
mentinut la un nivel acceptabil.
Riscul la inundatii va fi luat in considerare impreuna cu alte consideratii de planificare si i se va
da importanta adecvata in pregatirea strategiilor si politicilor de planificare, incluzand revizuirea
zonarii terenurilor pentru dezvoltarea si pregatire liniilor de ghidare pentru managementul
dezvoltarii.
187
8.3.3
8.3.4
Educarea riscului la inundatii

Perioada FRMP
Scopul strategic
global
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in 2013)
Proprietarii de teren
incep sa ia actiune
pentru prevenirea
riscului la inundatii.
Acceptarea de catre
comunitatea larga a
faptului ca proiectarea
precisa a riscului poate
reduce riscul crearii de
pagube in timpul
inundatiilor.
Utilizarea adancimilor
presupuse ale
inundatiilor in orase
pentru a explica
rezidentilor cum ar
putea reduce pagubele
potentiale cauzate la
inundatii.
2 (2014 2019)
adoptarea tehnicilor de
constructie adecvate.
Repararea
proprietatilor afectate
pentru a include
cerintele pentru
tehnicile de reducere a
pagubelor.
Sfatuirea activa a
comunitatilor afectate
la inundatii,
demonstrand beneficiul
cresterii nivelului
parterului cladirilor
deasupra inaltimii apei
de la inundatie.
3 (2020 2025)
adoptarea tehnicilor de
constructie adecvate.
N/A
Completari la
dispozitiile
reglementarilor
constructiilor referitoare
la faptul ca reparatiile
pagubelor produse la
inundatii trebuie
realizate in asa fel
pentru a rezista
pagubelor viitoare si
cladirile noi ar trebui sa
aiba acest punct ca si
standard.
Managementul incidentelor produse de inundatii

Perioada FRMP
Scopul strategic
global
si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Lucrari active
1 (pana in 2013)
Constientizarea
comunitatii in ceea ce
priveste riscul la
inundatii si pregatirea
pentru actiunile
necesare a fi realizate
inainte si in timpul
inundatiilor.
Scopul ca toate
aplasamentele sa aiba
documentate planurile
de evacuare si rutele
catre iesirile de
siguranta in timpul
inundatiilor.
Sa fie identificate
puncte de adunare
pentru toate
amplasamentele unde
inundatia inconjoara
sau izoleaza, astfel
Sesiuni de educare a
comunitatii pentru
explicarea nevoii de
evacuare si de a fi
pregatit in timpul
anumitor parti din an
cand sunt asteptate
inundatii.
188
incat sa faciliteze
evacuarea in timpul
evenimentelor extreme.
8.3.5
2 (2014 2019)
Vigilenta comunitatii in
ceea ce priveste riscul
la inundatii si
pregatirea pentru
actiunile cerute inainte
si in timpul
evenimentelor de
inundatii.
Revizuirea planificata a
planurilor de evacuare
bazate pe previziunile
de crestere.
Adoptarea planurilor de
evacuare si ansamblu
si comunicarea
acestora serviciilor de
urgenta.
3 (2020 2025)
Vigilenta comunitatii in
ceea ce priveste riscul
la inundatii si
pregatirea pentru
actiunile cerute inainte
si in timpul
evenimentelor de
inundatii.
N/A
Adaptarea la planurile
de evacuare si
punctelor de
ansamblare dupa cum
au fost cerute, bazate
pe cresterea asezarii.
Asigurarea si raspandirea riscului

Nu exista o perioada definita pentru adoptarea acestei activitati deoarece sunt multe forte
implicate. Primul pas este investigarea abilitatii Guvernului Romaniei de a oferi asigurare, daca
aceasta nu este posibil atunci ar putea fi necesara o strategie conexa a publicului (guvernul) si
asigurarilor private.
Aceasta va trebui sa fie investigata la nivelul national al Romaniei si este mai presus de scopul
Masterplan-ului.
189
8.4
8.4.1
Planul de management al riscului la inundatii masuri active de

interventie
Amplasarea masurilor propuse pentru interventia activa
Anexa 10 prezinta harti generale pentru managementul riscului la inundatii pentru intreaga zona
de studiu. Aceste harti prezinta locurile potentiale din fiecare amplasament unde ar putea fi
aplicate solutii structurale si nestructurale.
Fiecare dintre masurile potentiale evidentiate pe harti are un numar unic de identificare, iar
acestea sunt listate in Anexa 12. Anexa 16 ofera un program cadru si de costuri in care
masurile individuale din Anexa 12 pot fi luate in considerare pentru implementare.
Planurile au fost produse utilizand date ortofotografice, informatii din chestionarea lucrarilor si
hartile de inundabilitate. Urmatoarele tipuri de terenuri au fost cartate:
Teren arabil
Pasuni
Zone de eroziune
Orase si sate
Infrastructura majora
Locatiile generale pentru solutiile si abordarile propuse sunt bazate pe:
Consultatiile cu Apele Romane
Harti de inundabilitate pornind de la modelarea raurilor
Planurile identifica unde pot fi implementate urmatoarele masuri

A. Masuri de management al bazinului
Managementul controlului eroziunii
Managementul terenurilor arabile
Managementul pasunilor
Masuri pentru managementul campiilor inundabile
B. Masuri de management al campiilor inundabile de langa rauri
Celule de inundare pe pasuni si paduri
Poldere pe terenuri arabile
Scheme de atenuare
C. Masuri de management al raurilor
Protectii de maluri
Lucrari la albiile raurilor

190
Masurile structurale si nestructurale indicate pe harti nu au fost proiectate in detaliu. Urmatorul

nivel de confirmare a detaliilor si proiectarii este incadrat in faza Evaluarii Fezabilitatii proiectelor
de investigatii.
Acest Master Plan de asemenea sugereaza ca proiectarea detaliata a optiunilor propuse va fi
ajutata de disponibilitatea ortofotoplaurilor de calitate si model al terenului LiDAR.
8.4.2
Perioada
FRMP
Asistenta tehnica
Scopul strategic global
Alegerea obiectivelor si tintelor

pentru urmatoarea perioada de
lucrari active
Lucrari active
Imbunatatirea datelor pentru a

sustine revizuirea FRMP si
planificarea dezvoltarii si
Pregatirea contractelor si
specificatiilor pentru actualizari
la:
Evaluarea strategica de mediu
Evaluarea conditiilor acumularilor
Harti de hazard
Conditia lucrarilor critice de

protectie impotriva inundatiilor
Evaluarea preliminara a riscului

la inundatii
Hidrometria raurilor si a ploilor
Initializarea actualizarilor la:
Analiza ploaie scurgere
Modelul digital al terenului
Actualizarea Masterplan-ului
Masuratori ale raurilor

Datele ortofotografice
2
Pregatirea contractelor si
specificatiilor pentru actualizari
la:
Harti de hazard

Planul de management al riscului

la inundatie
Master Plan
Evaluarea riscului la inundatii

3
N/A

191
8.4.3
Perioada
FRMP
Masuri nestructurale
Reducerea eroziunii, reimpadurirea si

reconstruirea habitatului si protectia
biodiversitatii in bazinele critice.
1
Reducerea riscului la inundatii in Iasi
Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de

lucrari active
Lucrari active
STUDII DE FEZABILITATE, PROIECTARE, EVALUAREA

IMPACTULUI DE MEDIU, DOCUMENTE CONTRACTUALE,
APLICATIILE DE FINANTARE
IMPLEMENTARE
E1: Stabilizarea
solurilor si
revegetare in:
E1: Masuri de control al

eroziunii in:
Bahlui
Bazinul Bahlui
Bahluet
Bazinul Bahluet
Nicolina
Imbunatatirea avertizarilor de inundatii

si diseminarea in comunitatile
vulnerabile din bazinele Bahlui, Bahluet
si Nicolina
Bazinul Nicolina
F1: Sistem de suport
decizional:
Bazinul Bahlui
Bazinul Bahluet
Bazinul Nicolina
192
Perioada
FRMP

lucrari active
IMPACTULUI DE MEDIU, PLANIFICARE SI ACORDURI DE
TEREN, DOCUMENTATIA DIN CONTRACT, APLICAREA
PENTRU FINANTARE
Lucrari active
IMPLEMENTARE
E1: Masuri de control al

eroziunii:
Barlad
Reducerea riscului la inundatii in
zonele de risc din aval in bazinele
Barlad si Bahlui
Crasna
Vaslui
Racova
Simila
Garboveta
E1. Stabilizarea
solurilor si
revegetare in:
Bazinul Bahlui
Bazinul Bahluet
Bazinul Nicolina
Lohan
193
Perioada
FRMP

lucrari active
Lucrari active
F1: Sistemul de suport

decizional
Bazinul Barlad

si diseminare in comunitatile
vulnerabile din bazinul Barlad
Bazinul Crasna
Bazinul Vaslui
Bazinul Racova
Bazinul Simila
F1: Instalarea si comisionarea catre:

Bazinul Bahlui
Bazinul Bahluet
Bazinul Nicolina
Bazinul Garboveta
Bazinul Lohan
194
Perioada
FRMP

lucrari active
PENTRU FINANTARE
Lucrari active
IMPLEMENTARE
E1: Stabilizarea
solurilor si
revegetare in:
Zonele de Eroziune
a bazinului Barlad
Zonele de eroziune
din bazinul Crasna

Zonele de eroziune
din bazinul Vaslui
Va fi confirmat
Reducerea riscului la inundatii in

zonele de risc din aval in bazinul
Barlad.
Va fi confirmat
Zonele de eroziune
din bazinul Racova
Zonele de eroziune
din bazinul Simila
Zonele de eroziune
din bazinul
Garboveta
Zonele de eroziune
din bazinul Lohan
195
Perioada
FRMP

lucrari active
Lucrari active
F1: Sistemul de suport decizional:

Bazinul Barlad
Bazinul Crasna
si diseminari in comunitatile vulnerabile
din bazinul Barlad
Bazinul Vaslui
Bazinul Racova
Bazinul Simila
Bazinul Garboveta
Bazinul Lohan
196
8.4.4
Masuri structurale
Perioada
FRMP
1
Reducerea riscului la inundatii
in centrele cheie de pe raurile
Bahlui, Bahluet, Nicolina si Jijia
Inferioara
Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada

de lucrari active
Lucrari active

PENTRU FINANTARE
IMPLEMENTARE
B1. Celule de
inundare pe
pasuni
B1. Celule de
inundare pe
pasuni
Bahlui
Bahluet
Nicolina
Barlad
Jijia inferioara
Reducerea riscului
la inundatii in
centrele cheie de
pe raurile Bahlui,
Bahluet, Nicolina si
Jijia Inferioara
Bahlui
Bahluet
Nicolina
Barlad
Reducerea riscului
la inundatii in
centrele cheie de
pe raurile Bahlui,
Bahluet, Nicolina si
Jijia Inferioara
Jijia inferioara
197
Perioada
FRMP
Reducerea energiei a apei din

inundatii, restaurarea profilului
natural al raului, decolmatare
unde e necesara, cresterea
habitatului malului raului si
protectia biodiversitatii

de lucrari active
C1. Restaurarea
raului pentru a
suporta celule de
inundare
Bahlui
Bahluet
Nicolina
Barlad
Reducerea energiei
a apei din inundatii,
restaurarea
profilului natural al
raului, decolmatare
unde e necesara,
cresterea
habitatului malului
raului si protectia
biodiversitatii
Lucrari active
C1. Restaurarea
raului pentru a
suporta celule de
inundare
Bahlui
Bahluet
Nicolina
Barlad
Jijia inferioara
Reducerea energiei
a apei din inundatii,
restaurarea
raului, decolmatare
unde e necesara,
cresterea
habitatului malului
raului si protectia
biodiversitatii
Jijia inferioara
Intarirea protectiilor de pe
malurile raurilor pentru a reduce
riscul de rupere si pentru a
creste standardul de protectie
C2.
Imbunatatirea
protectiilor
riverane
Bahlui (Iasi)
Intarirea protectiilor
de pe malurile
raurilor pentru a
reduce riscul de
rupere si pentru a
creste standardul
de protectie
C2. Imbunatatirea
protectiilor
riverane
Bahlui (Iasi)
Intarirea protectiilor
de pe malurile
raurilor pentru a
reduce riscul de
rupere si pentru a
creste standardul
de protectie
198
Perioada
FRMP

de lucrari active
Definirea lucrarilor
critice
Definirea lucrarilor critice

Actualizarea hartilor de hazard
Reabilitarea lucrarilor cheie
pentru a reduce riscul la
inundatii pentru comunitatile
vulnerabile, din cauza ruperii
sau depasirii
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
Lucrari active
critice
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
199
Perioada
FRMP

sau depasirii

de lucrari active
Lucrari active
critice
critice
Actualizarea hartilor
de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii

PENTRU FINANTARE
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
IMPLEMENTARE
200
Perioada
FRMP
Reducerea riscului la
inundatii pentru centrele
cheie de-a lungul raurilor:
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Miletin
Reducerea energiei apei la

natural al raului, decolmatarea
unde e necesara, marirea
habitatelor riverane si protectia
biodiversitatii

de lucrari active
B1. Amplasarea
de celule
inundabile pe
pasuni
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Miletin
Reducerea
riscului la
inundatii pentru
centrele cheie dea lungul raurilor:
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Miletin
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara,
marirea habitatelor
riverane si protectia
biodiversitatii
Lucrari active
B1. Amplasarea
de celule
inundabile pe
pasuni
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Miletin
Reducerea
riscului la
inundatii pentru
centrele cheie dea lungul raurilor:
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Miletin
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara,
marirea habitatelor
biodiversitatii
201
Perioada
FRMP

de lucrari active
C3. Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane
Reabilitarea lucrarilor de
aparare riverane si cresterea
standardului de protectie
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,

sau depasirii
Lucrari active
C3. Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane
Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane si
cresterea
standardului de
protectie
Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut superior,
Tecucel si
Tecucel si
Miletin
Miletin
critice
de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane si
cresterea
standardului de
protectie
critice
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
202
Perioada
FRMP

sau depasirii

de lucrari active
critice
de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
Lucrari active
critice
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
203
Perioada
FRMP

de lucrari active
PENTRU FINANTARE
Reducerea riscului la inundatii

pentru centrele cheie de-a
lungul raurilor Jijia superioara,
Prut inferior, Prut superior,
Tecucel si Miletin

biodiversitatii
Va fi confirmat
Va fi confirmat
Reducerea riscului
la inundatii pentru
centrele cheie de-a
lungul raurilor Jijia
superioara, Prut
inferior, Prut
superior, Tecucel si
Miletin
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara, marirea
habitatelor riverane
si protectia
biodiversitatii
Lucrari active
IMPLEMENTARE
Va fi confirmat
Va fi confirmat
Reducerea riscului
la inundatii pentru
centrele cheie de-a
lungul raurilor Jijia
superioara, Prut
inferior, Prut
superior, Tecucel si
Miletin
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara,
marirea habitatelor
biodiversitatii
204
Perioada
FRMP

biodiversitatii
Reabilitarea lucrarilor de
aparare riverane pentru a
reduce riscul de cedare si
pentru a mari standardul de
protectie

de lucrari active
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara, marirea
habitatelor riverane
si protectia
biodiversitatii
Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane
pentru a reduce
riscul de cedare si
pentru a mari
standardul de
protectie
Lucrari active
Reducerea energiei
apei la inundatii,
restaurarea
raului,
decolmatarea unde
e necesara,
marirea habitatelor
biodiversitatii
Reabilitarea
lucrarilor de
aparare riverane
pentru a reduce
riscul de cedare si
pentru a mari
standardul de
protectie
205
Perioada
FRMP

sau depasirii

de lucrari active
critice
de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
Lucrari active
critice
Actualizarea
hartilor de hazard
Reabilitarea
lucrarilor cheie
pentru a reduce
riscul la inundatii
pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau
depasirii
206
8.5
Planul de management integrat al riscului la inundatii

Figura 8.1 arata un exemplu al unui plan de management integrat al riscului care ar putea fi
folosit. Este bazat pe urmatoarele principii de baza:
8.5.1
Sistemul de management al datelor

Anexa 17 descrie un sistem potrivit de management al datelor. Datele bune si analiza datelor
sunt importante pentru a implementa masurile de management structural si nestructural al
riscului la inundatii pe intreg bazinul. Aceasta ajuta Guvernul si institutiile cheie sa ia decizii
corecte care reduc in mod eficient riscul la inundatii.
Cand datele sunt sicontinui si folosite de parti diferite este mult mai greu sa se stabileasca un
sistem de management comun al riscului la inundatii.
8.5.2
Sistemul de management al lucrarilor de aparare

Anexa 17 descrie un sistem de management corespunzator al lucrarilor de aparare legate de
managementul riscului. Un management bun al lucrarilor de aparare prioritizeaza intretinerea si
investitia bazate pe risc. Lucrarile de aparare legate de managementul riscului sunt evaluate
conform unui set comun de criterii.
Sistemul central de management al lucrarilor de aparare permit guvernului si institutiilor cheie
sa evalueze riscul la inundatii pentru tara si sa ia decizii mai bune in ceea ce priveste investitia.
8.5.3
Sistemul de management al solurilor

Anexa 7 descrie un sistem corespunzator de management al solurilor. Managementul solurilor
este necesar pentru reducerea riscului la inundatii in bazin. Cartarea solurilor si clasificarea vor
determina ca cele mai vulnerabile tipuri de soluri sa fie evidentiate. O strategie de management
adecvata poate fi implementata pentru a stabiliza solurile sau pentru a oferi o acoperire
adecvata. Aceste masuri vor reduce in mod semnificant scurgerile si eroziunea din bazin.
8.5.4
Sistemul de management al pasunilor

Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al pasunilor. Un management bun al
pasunilor previne eroziunea solului si degradarea stratului de iarba. Ambii acesti factori conduc
la inundatii crescute.
8.5.5
Sistemul de management al terenurilor arabile

Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al terenului arabil. Un management bun al
terenului arabil previne eroziunea solului si reduce scurgerile. Ambii acesti factori conduc la
inundatii crescute..
8.5.6
Sistemul de management al padurilor
Anexa 17 descrie un sistem adecvat de management al padurilor. Un management bun al padurilor previne
eroziunea solului si reduce scurgerile. Acesti factori, eroziunea si scurgerile, contribuie la aparitia inundatiilor.
207
National Ownership, Administration and Coordination
National Ownership, Coordination and Review
National Ownership and Coordination
Regional Operation
Regional Operation
Regional Operation
Local Stakeholder Committees Implementation
National Hydrological Data Management System

Topographic Data
Orthophoto Data
River Profile Data
Digital Terrain Model
Hydrometry
Rainfall Data
River Data
Groundwater Data
National Hydrological Asset Management System
Catchment Management Plan
Landuse Data
Land Management
Social Data
Pastoral Land Management
Economic Data
Forestry Management
Infrastructure Data
Arable Land Management
Multi-Criteria Model
Economic Model
Flood Risk Asset Management Database
Hydrological Asset Management Database
National Soil Management System
Floodplain Management Plan
National Integrated Water Management System
Soil Mapping
Land Management
Operation
Soil Classification and Vulnerability
Pastoral Land Management
Flood Decision Support system
Soil Management Database
Arable Land Management
Drought Decision Support system
Erosion Control Plan
Forestry Management
Irrigation Decision Support System
Soil Stabilisation Plan
Development Control
Water Resources Support system
Reforestation Plan
Operation
Controlled Inundation
Planning
Flood Risk Investment Planning
National Pastoral Land Management System
Drought Investment Planning
Pastoral Land Mapping
Irrigation Investment Planning
Water Resources Investment Planning
Remove Fragile Soils from Grazing

Sustainable Grazing Plan
Reforestation Plan to Protect Fragile Soils
National Arable Land Management System
River Management Plan
Arable Land Mapping
River Management

Remove Fragile Soils from Production
Sustainable Arable Production Plan
River restoration
Operation
Regulation during flood events and droughts
Reforestation Plan to Protect Fragile Soils
National Flood Design Review System

National flood risk management design systems
National economic, environmental and multi-criteria
appraisal system
National review panel to appraise and approve flood risk
management investments
Figura 8-2: Componentele unui plan de management integrat al riscului la inundatii

208
8.6
Sistemul de coordonare al investitiei

S-a propus ca rolul Consiliului Inter-Ministerial al Apelor sa fie directionat astfel incat sa
cuprinda o functie de coordonare responsabila pentru revizuirea soliditatii tehnice, de mediu,
economice si financiare pentru toate investitiile din managementul riscului la inundatii.
8.7
Institutiile implicate
Considerand masurile petermen scurt si mediu propuse in acest Master Plan, analiza
institutionala a identificat principalele institutii responsabile pentru implementarea lor. Analiza
este considerata cadrul institutional curent. Strategia nationala de management al riscului la
inundatii ce se dezvolta in prezent ar putea reconsidera responsabilitatile institutiilor mentionate,
in acest caz, va fi necesara o noua analiza.
Masuri
Institutii implicate
Lucrarile de protectie existente utilizate

pentru managementul inundatiilor
Reabilitare
Operare
Intretinere
Masuri de management al campiilor

inundabile
Poldere pe teren arabil
Celule de inundare pe pasuni
Celule de inundare in paduri
Atenuare
Retrageri controlate din calea inundatiilor
Consiliul Local/ Ministerul de interne
Sistemul de suport decizional
Masuri de management al raurilor

Protectii riverane
Cresterea capacitatii de transport a albiei

raurilor
Derivatii

Managementul terenului arabil
Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare
Managementul pasunilor
Managementul padurilor
Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA
209
Masuri
Masuri de control al eroziunii
Institutii implicate
Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare Regia
Nationala a Padurilor ROMSILVA
Coduri de planificare si constructie

Legislatia de planificare
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei
Coduri de constructie
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei
+ Planuri
Planul de management al datelor
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare Regia
Nationala a Padurilor ROMSILVA
Planul de modelare al raurilor si al

bazinului

Planul de proiectare si consultanta
Extinderea responsabilitatii CIMA pentru a include

revizuirea soliditatii tehnice, de mediu, economice si
financiare a tuturor investitiilor de management al riscului
la inundatii.
Tabel 8-3: Institutii responsabile pentru elemente ale FRMP
8.8
8.8.1
Finantarea
Comentariile generale de la Banca Europeana de Investitii
EIB Flood Review: Faza a 2-a Ghid pentru pregatirea schemelor de management al riscului la
inundatii noteaza urmatoarele (FRM insemnand Managementul Riscului la Inundatii ):
Comentarii generale:
Nu exista o metoda ideala de finantare a Managementului riscului la inundatii, si este
evidenta o mare varietate de practici in statele membre UE. FRM este in ultimul rand finantat de
catre cetateni, platitori de taxe, proprietari sau utilizatori de apa, desi statele membre pot profita
de granturi externe (ex. Fondurile structurale ale UE) si imprumuturi (de la EIB).
si
Unul dintre principiile de baza care este universal valabil este ca FRM este un exemplu de
bun public un serviciu care trebuie oferit de autoritatile publice, care nu este nici fezabil, nici
profitabil pentru a fi furnizat de agentii privati. Pentru acest motiv FRM este implementat normal
de organismele publice, care se pot finanta si sa isi recupereze costurile prin diferite metode...
si
Referitor la un set de masuri intr-un meniu de management al riscului la inundatii...unele dintre
aceste atributiuni cad in mod natural in sarcina autoritatilor publice pentru a implementa si
finanta (baraje, lucrari de albie, indiguiri majore). Alte masuri (zonarea, reglementarea
210
dezvoltarii, codurile de constructii) repartizeaza costurile si finantarea catre dezvoltatorii si

proprietarii privati.
Raportul de mai sus de asemenea noteaza urmatoarele surse de finantare:
Bugetele centrale si locale guvernamentale ( ex. Agentia de mediu din UK, care este
responsabila pentru FRM la nivel national, primeste un Grant de ajutor pentru protejarea
impotriva inundatiilor de la guvernul central, suplimentat de taxe si subventii de la administratia
locala pentru scheme de interes local.
Subventii externe (ex. Fondurile structurale de coeziune UE)
Imprumuturi de la UE si alte surse regionale (ex. Banca Mondiala, EBRD, EIB sau
organisme regionale cum ar fi Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre)
Imprumuturi de la intermediari financiari publici (ex. Consiliul Companiilor de Apa din
Olanda este capabil sa imprumute in termeni avantajosi de la Banca Companiilor de Apa o
banca cu actiuni detinute de public si garantate, infiintata in mod special pentru a finanta
investitii in managementul apelor)
Imprumuturi pe termen lung de la guvern.
Si recomanda metodele urmatoare pentru incurajarea utilizarii terenului si managementul

bazinal:
Cum e notat mai sus, o parte a armoniei FRM este utilizarea legilor, reglementarilor,
penalitatilor si inducerilor spre a convinge (constrange) agentii privati spre a-si modifica
comportamentul. In aceste cauze, costul FRM cade in sarcina partilor private, prin subventii
care pot fi folosite pentru a atenua povara financiara
Utilizarea subventiilor publice ar putea fi si chiar o cale mult mai fezabila si avantajoasa din
punct de vedere al costurilor, pentru a atinge obiectivele FRM, comparat cu masuri care implica
implementarea din sectorul public. Exemple includ:
Subventii pentru fermieri si proprietari de terenuri pentru protectia bazinelor hidrografice
ex: reimpaduriri
Recompense pentru administrarea mediului de catre fermieri si proprietari de terenuri
prin modificari in utilizarea terenului si metodele agricole: ex: retentia gardurilor vii,
acoperamantului copacilor, terenuri necultivate).
Compensarea pentru neutilizarea, capacitatea de retentie a luncilor raurilor, restaurarea
zonelor umede etc
211
8.8.2
Surse de finantare propuse

Masuri
Surse potentiale de finantare
Lucrari existente de management al

inundatiilor
Reabilitari
Buget de stat, imprumuturi, Fondul de mediu,

venituri ANAR
Operare
Venituri si taxe ANAR
Intretinere
Venituri si taxe ANAR
Masuri de management al campiei

inundabile
Poldere pe teren arabil
Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa

5), imprumuturi
Celule de inundare pe pasuni/paduri

5), imprumuturi
Atenuari

5), imprumuturi
Mutarea proprietatilor din calea

inundatiilor
Buget de stat, buget local, imprumuturi
Sistem de suport decizional

5), imprumuturi
Masuri de management al raurilor

Lucrari de protectie de-a lungul raului

5), imprumuturi, taxe ANAR
Marirea capacitatii de transport a

raului

5), venituri ANAR
Derivatii

5), buget local

Managementul terenului arabil
Buget local, fondul de ameliorare a fondului funciar,

fondurile de coeziune (Programul National pentru
Dezvoltare Rurala Axele 2 si 3), bugete ale
proprietarilor privati
Managementul terenului cu pasuni
Buget local, fondul de ameliorare a fondului funciar
Managementul terenului cu paduri
Buget de stat, fondul de conservare si regenerare a

padurilor, fondul de ameliorare a fondului funciar,
venituri ROMSILVA, bugete ale proprietarilor privati
212
Masuri
Masuri de control a eroziunii
Surse potentiale de finantare

Buget de stat, fondul de ameliorare a fondului
funciar, fondurile de coeziune (Programul National
pentru Dezvoltare Rurala Axele 2 si 3), Fondul de
Mediu, bugete locale, buget proprietari privati
Este de remarcat faptul ca JASPERS au furnizat o
parere ca aceste lucrari pot fi finantate in cadrul
Axei 4 din POS totusi acest lucru ramane
neconfirmat.
Coduri de planificare si constructie

Legislatie de planificare
Buget de stat
Coduri de constructie
Buget de stat
+ Planuri
Planuri de management al datelor
Planuri de modelare a bazinleor si
raurilor
Planuri de proiectare si consultare
Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu

Axele 5 si 6)
Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu
Axele 5 si 6)
Buget de stat
Tabel 8-4: Surse de finantare pentru managementul risculuila inundatii

Acest Master Plan presupune ca:
Planul de investitii propuse pentru managementul riscului la inundatii va fi finantat din

Fondurile structurale de coeziune din Programul Operational Sectorial de Mediu cu o
rata de 80% din FC si 20% din surse locale.
Ca rata de finantare de 80/20 va continua pana cel putin in 2019, moment in care
Romania va fi membru al UE de 12 ani si intelegerea de finantare s-ar putea sa se
schimbe.
Finantarea prin POS va fi de 10% din finantarile disponibile prin POS pentru perioada 1
si 20% in perioada 2. Finantarea aditionala in perioada 2 va fi amanata pentru
momentul in care se va detine un Master Plan completat si adoptat in avans in toata
Romania si prin urmare, capabil de a atrage mai bine fondurile Europene.
Fondurile de coeziune vor oferi finantare pentru Asistenta tehnica, Cheltuieli de Capital
si Cheltuieli Operationale
Masurile de control ale managementului eroziunii vor fi finantate din sursele din tabelul
8.2.
Masurile de Management al riscului la inundatii vor fi finantate din POS, axa prioritara 5
Sistemele suport, schimbarile institutionale si schimbarile legislative vor fi finantate

intern de catre Guvernul Romaniei.
213
9.0
Analiza financiara
Costurile unitare folosite pentru a genera estimarile de cost sunt prezentate in Anexa 15 a
Masterplan-ului.
Asistenta - consultanta tehnica sau expertiza tehnica utilizata pentru a oferi servicii de
proiectare si documentare si, unde este aplicabil, instructaje si experienta in mod curent dincolo
de sfera de expertiza din cadrul organismelor de guvernare.
9.1
Introducere
Acest capitol prezinta:
Costurile financiare pentru implementarea perioadei 1 si 2 a planurilor de management

al riscului la inundatii subliniate in capitolul 8;
Un sumar al costurilor unitare de capital tipice;
Un sumar al costurilor unitare tipice operationale si de intretinere;
Un sumar al valorii actuale a costurilor.
O defalcare detaliata a costurilor de mai sus e prezentata in Anexa 15.

Obiectivul analizei financiare este pentru a arata:
9.2
Sumarul costurilor pentru diferite elemente ale FRMP;
Sursele de finantare pentru fiecare element;
Distribuirea cheltuielilor in timp;
Acestea sunt folosite pentru prioritizarea investitiilor la nivel national si regional;
Evaluarea capacitatii de a-si permite aceste masuri si planificarea finantarii acestor

masuri.
Estimari de costuri
Valorile costurilor sunt exprimate in Euro in preturi curente si anticipate pentru Decembrie 2013
pentru perioada 1 din FRMP, respectiv Decembrie 2019 pentru perioada 2 din FRMP.
214
9.2.1
Lista detaliata a FRMP 2010-2019

FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Masuri suport
A1. Imbunatatirea datelor
Date topografice
900,000
Apele Romane / Bugetul
de stat
2010-2013
600,000
de stat
2010-2013
de stat
2010-2013
de stat
2010-2013
3,600,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
3,000,000
2,400,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
4,500,000
3,600,000
A2. Actualizarea si aprobarea

Masterplan-ului
50,000
40,000
Model digital al terenului
4,500,000
4,500,000
3,000,000
Harti cu folosintele terenului

Ortofotoplanuri de rezolutie
mare ale campiilor inundabile
Modelarea fenomenului ploaiescurgere
50,000
4,500,000
0
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Fonduri de
coeziune, Axa 5
900,000
10,000
215
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Modelarea raurilor si modelarea

ruperii barajelor
150,000
150,000
120,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
30,000
de stat
2010-2013
50,000
50,000
40,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
10,000
de stat
2010-2013
Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
4,000
de stat
2010-2013
100,000
80,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
20,000
de stat
2010-2013
400,000
320,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
80,000
de stat
2010-2013
Evaluarea strategica a
impactului de mediu si
consultari
consultari
100,000
Evaluarea lucrarilor de
aparare
Inspectarea acumularilor
400,000
216
FINANTARE
Obiect
Evaluarea lucrarilor de aparare
Asistenta
tehnica
200,000
CAPEX
OPEX
Actualizare Master Plan
TOTAL
CE (80%)
200,000
160,000
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Fonduri de
coeziune, Axa 5
40,000
de stat
2010-2013
100,000
100,000
80,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
20,000
de stat
2010-2013
Evaluare preliminara a riscului

la inundatii
20,000
20,000
16,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
4,000
de stat
2010-2013
Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
4,000
de stat
2010-2013
Plan de management al riscului

la inundatii
20,000
20,000
16,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
4,000
de stat
2010-2013
Aprobarea si adoptarea
Masterplan-ului
20,000
20,000
20,000
de stat
2010-2013
A3. A doua actualizare a

Masterplan-ului
217
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
100,000
CAPEX
OPEX
TOTAL
100,000
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
20,000
de stat
2018-2019
2018-2019
80,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
4,000
de stat
20,000
20,000
16,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
4,000
de stat
2018-2019

la inundatii
20,000
20,000
16,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
4,000
de stat
2018-2019
20,000
de stat
2018-2019
Masterplan-ului
20,000
20,000
Masuri structurale
B. Managementul campiei
inundabile
B1. Celule de inundare pe

pasuni
Studii, proiectare, EIA,

aplicatii pentru finatare
218
FINANTARE
Obiect
Bahlui & Nicolina
Asistenta
tehnica
1,399,000
CAPEX
OPEX
TOTAL
1,399,000
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
279,800
de stat
2010-2013
2010-2013
1,119,200
Fonduri de
coeziune, Axa 5
201,200
de stat
Bahluet
1,006,000
1,006,000
804,800
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Barlad
2,495,000
2,495,000
1,996,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
499,000
de stat
2010-2013
Jijia inferioara
1,743,000
1,743,000
1,394,400
Fonduri de
coeziune, Axa 5
348,600
de stat
2010-2013
701,600
POS Mediu /
Alte finantari UE
175,400
de stat
2014-2019
237,800
de stat
2014-2019
155,200
de stat
2014-2019
Jijia superioara
877,000
877,000
Prut inferior
1,189,000
1,189,000
951,200
POS Mediu /
Alte finantari UE
Prut superior
776,000
776,000
620,800
POS Mediu /
Alte finantari UE
219
FINANTARE
Obiect
Tecucel
Miletin
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
838,000
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
de stat
2014-2019
2014-2019
POS Mediu /
Alte finantari UE
838,000
670,400
POS Mediu /
Alte finantari UE
167,600
de stat
16,000,000
12,800,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
3,200,000
de stat
2010-2013
11,000,000
78,800,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
2,200,000
de stat
2010-2013
Fonduri de
coeziune, Axa 5
3,000,000
de stat
2010-2013
Fonduri de
coeziune, Axa 5
400,000
de stat
2010-2013
Constructia de celule de
inundare si acumulari
nepermanente pe pasuni
Poldere in amonte de Podu
Iloaiei
Poldere in aval de Podu Illoiai
0 (Phare
TA)
0 (Phare
TA)
Acumulare nepermanenta la
Targu Frumos
0 (Phare
Acumulare nepermanenta pe
Vamasoaia
0 (Phare
TA)
TA)
16,000,000
11,000,000
15,000,000
15,000,000
312,000,00
0
2,000,000
2,000,000
1,600,000
220
FINANTARE
Obiect
Bahlui & Nicolina
Asistenta
tehnica
CAPEX
13,989,000
OPEX
72,000
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
14,061,000
11,191,200
POS Mediu /
Alte finantari UE
2,869,800
de stat
2014-2019
POS Mediu /
Alte finantari UE
2,037,000
de stat
2014-2019
Bahluet
10,065,000
24,000
10,089,000
8,052,000
Barlad inferior
24,947,000
168,000
25,115,000
19,957,600
POS Mediu /
Alte finantari UE
5,157,400
de stat
2014-2019
Jijia inferioara
17,430,000
93,907
17,523,907
13,944,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
3,579,907
de stat
2014-2019
C1. Reconditionarea
malurilor raurilor pentru
celulele de inundare
Studii,proiectare, EIA,
aplicatii pentru finantare
143,000
114,400
de stat
2010-2013
C. Managementul raurilor
Bahlui & Nicolina
143,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
28,600
221
FINANTARE
Obiect
Bahluet
Barlad
Jijia inferioara
Jijia superioara
Prut inferior
Asistenta
tehnica
48,000
CAPEX
OPEX
TOTAL
48,000
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
9,600
de stat
2010-2013
2010-2013
38,400
Fonduri de
coeziune, Axa 5
133,200
de stat
666,000
666,000
532,800
Fonduri de
coeziune, Axa 5
190,000
190,000
152,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
38,000
de stat
2010-2013
48,000
48,000
38,400
POS Mediu /
Alte finantari UE
9,600
de stat
2014-2019
38,400
POS Mediu /
Alte finantari UE
9,600
de stat
2014-2019
9,600
de stat
2014-2019
9,600
de stat
2014-2019
48,000
48,000
Prut superior
48,000
48,000
38,400
POS Mediu /
Alte finantari UE
Tecucel
48,000
48,000
38,400
POS Mediu /
Alte finantari UE
222
FINANTARE
Obiect
Miletin
Asistenta
tehnica
48,000
CAPEX
OPEX
Reconditionarea malurilor
raurilor pentru celulele de
inundare
Bahlui & Nicolina
Bahluet
1,430,000
480,000
TOTAL
CE (80%)
POS Mediu /
Alte finantari UE
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
9,600
de stat
2014-2019
48,000
38,400
1,430,000
1,144,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
286,000
de stat
2014-2019
480,000
384,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
96,000
de stat
2014-2019
POS Mediu /
Alte finantari UE
1,332,000
de stat
2014-2019
Barlad
6,660,000
6,660,000
5,328,000
Jijia inferioara
1,900,000
1,900,000
1,520,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
380,000
de stat
2014-2019
C2. Recalibrarea albiei prin

Iasi
0 (Phare
11,000,000
8,800,000
Fonduri de
coeziune, Axa
5
2,200,000
Apele Romane /
Bugetul de stat
2010-2013
TA)
11,000,000
223
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
D. Managementul lucrarilor de
aparare
D1. Diguri critice
aplicare pentru finantare
203,000
162,400
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Bahlui & Bahluet
203,000
Perioada de
implementare
CE (80%)
40,600
de stat
2010-2013
de stat
2010-2013
Nicolina
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Barlad
1,278,000
1,278,000
1,022,400
Fonduri de
coeziune, Axa 5
255,600
de stat
2010-2013
Recalibrarea si imbunatatirea
digurilor critice
598,000
598,000
478,400
Fonduri de
coeziune, Axa 5
119,600
de stat
2010-2013
2,152,000
1,624,000
de stat
2014-2019
Bahlui & Bahluet
Nicolina
2,030,000
122,000
0
POS Mediu /
Alte finantari UE
528,000
224
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Barlad
Jijia inferioara
12,780,000
767,000
13,547,000
10,224,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
3,323,000
de stat
2014-2019
6,338,800
4,784,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
1,554,800
de stat
2014-2019
D2. Evaluarea acumularilor

critice
3,000,000
2,400,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
600,000
de stat
2010-2013
100,000
de stat
2010-2013
450,000
de stat
2010-2013
Recalibrarea si imbunatatirea
digurilor critice
Bahlui & Bahluet
3,000,000
5,980,000
358,894
Nicolina
500,000
500,000
400,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Barlad
2,250,000
2,250,000
1,800,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
225
FINANTARE
Obiect
Jijia Inferioara
Asistenta
tehnica
250,000
CAPEX
OPEX
Renovarea acumularilor
critice
Bahlui & Bahluet
Nicolina
30,000,000
Barlad
Jijia inferioara
5,000,000
22,500,000
2,500,000
TOTAL
CE (80%)
250,000
200,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
50,000
CE (80%)
de stat
2010-2013
2010-2013
6,000,000
de stat
30,000,000
24,000,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
5,000,000
4,000,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
1,000,000
de stat
2010-2013
22,500,000
18,000,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
4,500,000
de stat
2014-2019
2,500,000
2,000,000
POS Mediu /
Alte finantari UE
500,000
de stat
2014-2019
E. Managementul si controlul
eroziunii
226
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX

Bahlui & Nicolina
Bahluet
Barlad
Crasna
Vaslui
TOTAL
161,000
232,000
1,327,000
579,000
1,016,000
161,000
232,000
1,327,000
579,000
1,016,000
CE (80%)
128,800
185,600
1,061,600
463,200
812,800
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
32,200
Regia Nationala a
Padurilor sau Administratia
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
2010-2013
46,400
Regia Nationala a
2010-2013
265,400
Regia Nationala a
2014-2019
115,800
Regia Nationala a
2014-2019
203,200
Regia Nationala a
2014-2019
227
FINANTARE
Obiect
Racova
Simila
Garboveta
Lohan
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
55,000
55,000
126,000
126,000
25,000
25,000
41,000
Stabilizarea solului si plantari
Bahlui & Nicolina
TOTAL
16,126,000
806,300
CE (80%)
44,000
100,800
20,000
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
ROMANIA (20%)
11,000
2014-2019
25,200
Regia Nationala a
2014-2019
5,000
Regia Nationala a
2014-2019
8,200
Regia Nationala a
2014-2019
Regia Nationala a
2010-2013
32,800
12,900,800
4,031,50
0
Alte finantari UE
CE (80%)
Regia Nationala a
41,000
16,932,300
Perioada de
implementare
228
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
Bahluet
CAPEX
23,156,000
Bahlui & Nicolina
16,300,000
OPEX
1,157,800
815,000
TOTAL
24,313,800
17,115,000
CE (80%)
18,524,800
13,040,000
ROMANIA (20%)
Alte finantari UE
Regia Nationala a
2010-2013
Alte finantari UE
4,075,00
0
Regia Nationala a
2014-2019
Alte finantari UE
2,485,00
0
Regia Nationala a
2014-2019
140,000
Asociatii de dezvoltare
intercomunitare/ Bugetul
de stat
2010-2013
16,800
de stat
2014-2019
7,952,000
F. Sistem Suport de Decizie

Aplicare pentru finantare,
implementare
700,000
560,000
Alte finantari UE
67,200
Alte finantari UE
Bahlui, Bahluet, Nicolina
Barlad
9,940,000
700,000
84,000
497,000
84,000
CE (80%)
5,789,00
0
10,437,000
Bahluet
Perioada de
implementare
229
FINANTARE
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
Perioada de
implementare
ROMANIA (20%)
CE (80%)
Crasna
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
Vaslui
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
Racova
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
Simila
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
Garboveta
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
Lohan
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
de stat
2014-2019
TOTAL
25,869,000
320,963,901
252,833,600
290,213,000
4,881,901
68,130,301
230
9.2.2
Perioada 1 a FRMP (pana la 2013)
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
Masuri suport
Date topografice
4,500,000
4,500,000
3,600,000
Fonduri de coeziune,
Axa 5
900,000
Administratia Nationala Apele

Romane / Bugetul de stat
3,000,000
3,000,000
2,400,000
Axa 5
600,000

4,500,000
3,600,000
A2. Actualizarea si aprobarea

Masterplan-ului
Harti cu folosintele terenului

Ortofotoplanuri de rezolutie mare
ale campiilor inundabile
4,500,000
0
Axa 5
900,000

Modelarea fenomenului ploaiescurgere
50,000
50,000
40,000
Axa 5
10,000

Modelarea raurilor si modelarea

ruperii barajelor
150,000
150,000
120,000
Axa 5
30,000

231
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
50,000
50,000
40,000
Axa 5
10,000

Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
Axa 5
4,000

100,000
80,000
Axa 5
20,000

consultari
Evaluarea strategica a impactului
de mediu si consultari
100,000

400,000
400,000
320,000
Axa 5
80,000

200,000
200,000
160,000
Axa 5
40,000


100,000
100,000
80,000
Axa 5
20,000

Evaluare preliminara a riscului la

inundatii
20,000
20,000
16,000
Axa 5
4,000

Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
Axa 5
4,000

232
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL

la inundatii
20,000
20,000
Masterplan-ului
20,000
20,000
CE (80%)
16,000
Axa 5
ROMANIA (20%)
4,000

20,000

Masuri structurale
inundabile

pasuni
Studii, proiectare, EIA, aplicatii

pentru finatare
Bahlui si Nicolina
1,399,000
1,399,000
1,119,200
Axa 5
279,800

Bahluet
1,006,000
1,006,000
804,800
Axa 5
201,200

Barlad
2,495,000
2,495,000
1,996,000
Axa 5
499,000

Jijia inferioara
1,743,000
1,743,000
1,394,400
Axa 5
348,600

233
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
Iloaiei
0 (Phare TA)
16,000,000
16,000,000
12,800,000
Axa 5
3,200,000

Poldere in aval de Podu Illoiai
0 (Phare TA)
11,000,000
11,000,000
8,800,000
Axa 5
2,200,000

Targu Frumos
0 (Phare TA)
15,000,000
15,000,000
12,000,000
Axa 5
3,000,000

Vamasoaia
0 (Phare TA)
2,000,000
2,000,000
1,600,000
Axa 5
400,000

C1.Reconditionarea malurilor
raurilor pentru celulele de
inundare
Studii,proiectare, EIA, aplicatii

pentru finantare
Bahlui si Nicolina
143,000
143,000
114,400
Axa 5
28,600

Bahluet
48,000
48,000
38,400
Axa 5
9,600

234
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
Barlad
666,000
666,000
532,800
Axa 5
133,200

Jijia inferioara
190,000
190,000
152,000
Axa 5
38,000

C2. Recalibrarea albiei din Iasi
0 (Phare TA)
11,000,000
11,000,000
8,800,000
Fonduri de
coeziune, Axa 5
2,200,000
Apele Romane / Bugetul de
stat
aparare
D1. Diguri critice
Studii,proiectare, EIA, aplicare

pentru finantare
Bahlui si Bahluet
203,000
203,000
162,400
Axa 5
40,600

Nicolina
Axa 5

Barlad
1,278,000
1,278,000
1,022,400
Axa 5
255,600

Jijia inferioara
598,000
598,000
478,400
Axa 5
119,600

235
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE (80%)
ROMANIA (20%)
D2. Evaluarea acumularilor

critice

pentru finantare
Bahlui si Bahluet
3,000,000
3,000,000
2,400,000
Axa 5
600,000

Nicolina
500,000
500,000
400,000
Axa 5
100,000

Barlad
2,250,000
2,250,000
1,800,000
Axa 5
450,000

Jijia inferioara
250,000
250,000
200,000
Axa 5
50,000

30,000,000
24,000,000
Axa 5
6,000,000

5,000,000
4,000,000
Axa 5
1,000,000

Renovarea acumularilor critice

Bahlui si Bahluet
Nicolina
30,000,000
5,000,000
E1. Managementul si controlul
eroziunii
236
Obiect
FINANTARE
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Studii, proiectare, EIA, aplicare

pentru finantare
Bahlui si Nicolina
Bahluet
161,000
232,000

Bahlui si Nicolina
16,126,000
Bahluet
23,156,000
806,300
CE (80%)
161,000
128,800
232,000
185,600
16,932,300
12,900,800
ROMANIA (20%)
0
Alte finantari UE
Alte finantari UE
32,200
Regia Nationala a Padurilor sau

Administratia Nationala a
Imbunatatirilor Funciare/
Bugetul de stat
46,400

Bugetul de stat
0
Alte finantari UE
5,789,000

Bugetul de stat
18,524,800
F. Sistem suport de decizie
Studii, proiectare, EIA, Aplicare

pentru finantare, implementare
700,000
560,000
161,258,100
127,419,200
700,000
TOTAL
18,012,000
141,282,000
1,964,100
Alte finantari UE
4,031,500

Bugetul de stat
24,313,800
Bahlui, Bahluet, Nicolina*
1,157,800
TOTAL
Axa 5
140,000

33,838,900
* Master Planul decurge din Studiile de Fezabilitate Imediate

237
Total Perioada 1 FRMP
161,258,100
POS Mediu (EC1 + R1)
119,619,000
EC
Total
127,419,200
EC1
Fond de coeziune, Axa 5
95,679,200
EC2
Alte Finantari UE
31,740,000
Romania
Total
33,838,900
R1
Administratia Nationala Apele Romane /

Bugetul de stat - cofinantare
23,939,800
R2

Bugetul de stat operatii si intretinere

Administratia Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat - cofinantare
7,935,000

Funciare/ Bugetul de stat Operatii de
intretinere
1,964,100
R3
R4
Master Planul decurge din Studiile de fezabilitate imediate

Total POS mediu axa 5
67,970,000
Fonduri de coeziune
54,376,800
Administratia Nationala Apele Romane / Bugetul de stat cofinantare
13,594,200
238
9.2.3
FRMP Perioada 2 (2014 2019)

FINANTARE
Asistenta
tehnica
Obiect
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
ROMANIA
Masuri suport
A2. Actualizare Master Plan
100,000
100,000
80,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
20,000

20,000
20,000
16,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
4,000

Harti de hazard
20,000
20,000
16,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
4,000


la inundatii
20,000
20,000
16,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
4,000

Masterplan-ului
20,000
20,000
20,000

Masuri structurale
inundabile
pasuni si depozite
Bahlui si Nicolina
13,989,000
72,000
14,061,000
11,191,200
0
POS Mediu / Alte
finantari UE
2,869,800

239
FINANTARE
Asistenta
tehnica
Obiect
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
ROMANIA
Bahluet
10,065,000
24,000
10,089,000
8,052,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
2,037,000

Barlad inferior
24,947,000
168,000
25,115,000
19,957,600
POS Mediu / Alte

finantari UE
5,157,400

Jijia inferioara
17,430,000
93,907
17,523,907
13,944,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
3,579,907

B1. Constructia de celule de

Studii, proiectare, EIA, aplicatii

pentru finatare
Jijia superioara
877,000
877,000
701,600
POS Mediu / Alte

finantari UE
175,400

Prut inferior
1,189,000
1,189,000
951,200
POS Mediu / Alte

finantari UE
237,800

Prut superior
776,000
776,000
620,800
POS Mediu / Alte

finantari UE
155,200

Tecucel
POS Mediu / Alte

finantari UE

Miletin
838,000
838,000
670,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
167,600

240
FINANTARE
Asistenta
tehnica
Obiect
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
C1. Reabilitarea malurilor

raului pentru celule de
inundare
ROMANIA
0
Constructie si implementare
Bahlui si Nicolina
1,430,000
1,430,000
1,144,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
286,000

Bahluet
480,000
480,000
384,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
96,000

Barlad
6,660,000
6,660,000
5,328,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
1,332,000

Jijia inferioara
1,900,000
1,900,000
1,520,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
380,000


pentru finantare
Jijia Superioara
48,000
48,000
38,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
9,600

Prut inferior
48,000
48,000
38,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
9,600

Prut Superior
48,000
48,000
38,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
9,600

241
FINANTARE
Asistenta
tehnica
Obiect
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
ROMANIA
Tecucel
48,000
48,000
38,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
9,600

Miletin
48,000
48,000
38,400
POS Mediu / Alte

finantari UE
9,600

aparare (Reabilitarea si
actualizarea lucrarilor de
aparare)
D1. Reabilitarea si actualizarea

barajelor critice
0
POS Mediu / Alte
finantari UE
2,030,000
122,000
2,152,000
1,624,000
Nicolina
Barlad
12,780,000
767,000
13,547,000
10,224,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
3,323,000

Jijia de jos
5,980,000
358,894
6,338,894
4,784,000
POS Mediu / Alte

finantari UE
1,554,894

22,500,000
18,000,000
POS Mediu / Alte finantari

UE
4,500,000

2,500,000
2,000,000
POS Mediu / Alte finantari

UE
500,000

D2. Reconditionarea
acumularilor critice
Barlad
Jijia de jos
22,500,000
-
2,500,000
528,000

Bahlui si Bahluet
242
Obiect
Asistenta
tehnica
FINANTARE
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
ROMANIA
E1. Managementul si controlul

eroziunii
Bahlui si Nicolina
16,300,000
Bahluet
9,940,000

pentru finantare
Barlad
Crasna
1,327,000
579,000
815,000
497,000
17,115,000
13,040,000
10,437,000
7,952,000
1,327,000
579,000
1,061,600
463,200
Alte finantari UE
Alte finantari UE
4,075,000

Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul de
stat
2,485,000

stat
Alte finantari UE
Alte finantari UE
265,400

stat
115,800

stat
243
Obiect
Vaslui
Racova
Simila
Garboveta
Lohan
Asistenta
tehnica
1,016,000
55,000
126,000
25,000
41,000
FINANTARE
CAPEX
OPEX
TOTAL
1,016,000
55,000
126,000
25,000
41,000
CE
812,800
44,000
100,800
20,000
32,800
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
Alte finantari UE
ROMANIA
203,200

Imbunatatirilor Funciare/ Bugetul
de stat
11,000

de stat
25,200

de stat
5,000

de stat
8,200

de stat
244
Obiect
Asistenta
tehnica
FINANTARE
CAPEX
OPEX
TOTAL
CE
ROMANIA
Studii, proiectare, EIA, Aplicare

Barlad
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Crasna
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Vaslui
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Racova
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Simila
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Garboveta
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
Lohan
84,000
84,000
67,200
Alte finantari UE
16,800
intercomunitara
TOTAL
7,857,000
159,705,801
125,414,400
148,931,000
2,917,801
34,291,401
245
TOTAL perioada 2 a FRMP
159,705,801
POS mediu (EC1 + R1)
126,791,000
EC
Total
125,414,400
EC1
POS mediu/ alte finantari UE
101,416,800
EC2
alte finantari UE
23,997,600
Romania
Total
34,291,401
R1

Bugetul de stat - cofinantare
25,374,200
R2

Bugetul de stat operatii si intretinere
1,605,801
5,881,800
R3

Funciare/ Bugetul de stat - cofinantare
Funciare/ Bugetul de stat Operatii si
intretinere
1,312,000
Asociatii de dezvoltare intercomunitara cofinantare
117,600
R4
R5
9.2.4
Perioada 3 a FRMP
Profilele costurilor pentru perioada 3 nu au fost oferite din urmatoarele motive:
Lucrarile de implementare din primele doua perioade ale FRMP vor schimba profilul
riscului in bazin si vor necesita reevaluarea schemelor de prioritate conform cu
obiectivele strategice;
Criteriile de finantare se pot schimba de-a lungul timpului si este rezonabil sa se astepte
ca acestea sa ramane aceleasi pentru primele doua perioade, dar nu e rezonabil sa
presupunem ca acestea vor fi mereu la fel;
Obiectivele nationale si bugetele pot varia. Daca bugetele pentru apa si mediu cresc
atunci si intinderea poate creste, daca descresc si intinderea va trebui micsorata;
Lucrarile active propuse pentru a 3-a perioada a FRMP vor fi actualizate la fiecare
revizuire a Master Planului la finalizarea fiecarei perioade, 1 si 2. Previziunile bugetului
vor beneficia de precizie crescuta si de previziunile programului de lucrari peste timp.
246
9.3
Costuri unitare
Un sumar al costurilor unitare este prezentat in Tabelul 9.1
O detaliere a costurilor unitare este prezentata in Anexa 15.
CAPEX Cheltuelile de capital. Acestea acopera principalele elemente de lucrari pentru
instalarea fizica a masurilor sau pentru a procura date. Tarifele unitare tipice pentru cheltuelile
cu capitalul includ:
Constructii, instalatii, lucrari pe contracte, costuri de comisionare;
Costuri de achizitie a terenurilor;
Proiectare si supervizare costuri.
Costurile sunt construite dintr-o combinatie de proiecte istorice si costuri unitare de constructie
tipice provenite din salarii si costuri cu materiale.
OPEX Cheltuieli operationale. Acestea acopera costul anual pentru intretinerea si operarea
masurilor la nivel anual. Tarifele unitare tipice pentru cheltuielile operationale includ:
Inspectia anuala si intretinerea barajelor si a digurilor;
Lucrarile de reparatie;
Monitorizare si munca horticola ce se desfasoara pentru masurile de control al eroziunii.
PVC- Valoarea actuala a costurilor. Aceasta reprezinta costurile unitare totale pe viata aduse la
costul zilei, folosite in analiza economica din capitolul 7.
Obiect
Unitate
de
masura
CAPEX
OPEX
(cost unitar )
(cost unitar anual)
Sursa costului
Date
Model digital al terenului (LIDAR)
0.001
Tarifele industriei
nr
500.0
Tarifele industriei
Ortofotoplanuri
m2
0.001
Tarifele industriei
(m)
130.0
1.0
Cost de
constructie

Lucrari de reabilitare la diguri
247
CAPEX
OPEX
(cost unitar )
(cost unitar anual)
(m )
3.0
0.03
Cost de
constructie
( nr )
7,500,000
3,000
Cost de
constructie
Celule de inundare
4,500,000
1,000
Atenuare
4,5000,000
3,000
Obiect
Unitate
de
masura
Sursa costului
Managementul bazinului
Masuri de control al eroziunii
Managementul campiilor inundabile

Poldere
Managementul raului
Parapeti de protectie la inundatii
(m)
1000
15
Cost de
constructie
Diguri pe malurile raurilor
(m)
500
100
Cost de
constructie
Tabel 9-1: Rezumatul costurilor unitare
248
10.0
Planul de investitii
10.1
Criteriile prioritare Principii strategice

Prioritizarea masurilor va lua in considerare, pe langa eficienta si eficacitate, si ceea ce este
realizabil in orice perioada a FRMP.
Actiunile listate in FRMP prezentate in Capitolul 8 ar trebui prioritizate dupa urmatoarele principii
strategice:
Financiar
Planul de management al riscului la inundatii (FRMP) din Master Plan ar trebui sa

fie utilizat ca plan de investitii care cuprinde pregatirea si planificarea masurilor
precum si componente active de lucrari.
Master Planul trebuie adoptat de catre toate partile interesate in vederea asigurarii
finantarii din partea CE;
Finantarea CE poate fi eliberata numai in alinierea cu Master Planul FRMP.
Adoptarea cu succes a Master Planului in termen scurt este o conditie prealabila

importanta pentru a garanta finantarea viitoare.
Investitiile ar trebui sa fie considerate precum pachete. Uneori, aceasta va

insemna ca zonele cu risc scazut sau mediu sunt incluse in zonele cu risc ridicat
datorita beneficiilor fluxului din zonele cu risc ridicat. Alternativ, acest lucru ar putea
insemna ca zonele cu risc scazut ce au costuri mici asociate sunt tratate alaturi de
zonele cu risc ridicat ca o masura de prevenire si ca urmare a economiilor de scara
in oferirea solutiilor.
Accesibilitatea
Bugetul total in planul de investitii trebuie sa fie aliniat in termen cu fondurile de

coeziune disponibile in cadrul planurilor relevante de operare sectoriala.
Bugetul total disponibil pentru FRMP Prut-Barlad va fi aliniat cu obiectivele

strategice ale POS.
Repartizarea proiectiilor bugetare, precum si a lucrarilor propuse, ar trebui sa se

faca in conformitate cu strategia nationala si cu bugetele alocate.
Eficienta si eficacitatea economica
Sunt prioritizate acele masuri care obtin cel mai mare raport cost beneficiu mediu
si incremental;
Dintre masurile care prezinta cele mai inalte marje de C/B, sunt prioritare acele
masuri care ofera cele mai mici costuri economice totale.
Riscul social la inundatii
Prioritare sunt ariile cu risc ridicat de inundatii (cu exceptia situatiilor prezentate la
punctul 5 Financiar din sectiunea de mai sus).
Comunitatile din zonele inalte au nevoie urgent de un sistem eficient de suport

decizional si de proceduri imbunatatite de avertizare a inundatiilor.
249
Politica
Masurile trebuie sa fie aliniate cu Strategia Nationala si cu Planul de Actiune.
Folosinta terenurilor si acceptare sociala
Celulele inundabile pe pasuni ar trebui implementate cat mai curand deoarece au

cel mai mic impact social si asupra folosintei terenului;
Pe terenul arabil ar trebuie realizate poldere pe un orizont de timp mai lung

deoarece, pentru a putea fi implementate, acestea implica o schimbare in
paradigma sociala si ar putea implica subventii financiare si modificarea politicilor.
Retragerea gestionata din calea inundatiilor este o ultima masura de resort.
Legislatie
Master Planul trebuie sa fie dezvoltat prin actualizarea datelor si consultari la

fiecare 6 ani, in conformitate cu cerintele Directivei UE privind inundatiile.
Institutional
Masurile care necesita schimbari institutionale minore ar trebui implementate

primele;
Masurile care presupun schimbari institutionale semnificative ar trebui executate

mai tarziu.
Tehnic
10.2
Master Planul trebuie sa fie actualizat cu datele rezultate printr-o modelare de

mare calitate a inundatiilor pentru a revizui efectiv toate studiile de fezabilitate
precum si lucrarile de reabilitare curente;
Barajele trebuie evaluate pentru probabilitatea de rupere.
Criteriile de prioritizare Investitii propuse

Masuri de interventie active pentru perioada cuprinsa intre 2010 si 2019 sunt prioritati bazat pe
critieriile conturate in urmatoarele sectiuni:
10.2.1 Conditii generale care influenteaza optiunea de selectie
Datorita lipsei de date, detaliilor de modelare si a distantelor dintre sectiunile

transversale existente in model, se recomanda ca lucrarile cu privire la rauri
(modificarile si reabilitari de diguri, etc.) sa fie amanate pana dupa ce modelarea
bazinului (propusa ca una din evaluarile curente de fezabilitate) este completata, in
scopul de a intelege impactul deplin al masurilor propuse;
Lipsa Strategiei nationale aprobate si SEA limiteaza disponibilitatea finantarii

pentru masurile fara-regrete deci studiile, evaluarea conditiei acumularilor si
digurilor, reabilitarea acumularilor si controlul potential al eroziunii sunt optiuni
disponibile in primii doi ani ai Perioadei 1 a FRMP;
Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind vulnerabil la inundatii puternice,

ruperi si deversari de baraje si diguri, si riscul la inundatii in general. Acest bazin
250
hidrografic contine deasemenea Iasi, principalul oras in aceasta zona, si prin

urmare prezinta o oportunitate de a aborda o proportie semnificativa din riscul total
printr-o serie de masuri de management al riscului la inundatii in limita
disponibilitatii de finantare existente;
Scopul managementului riscului la inundatii este de a obtine beneficii maxime prin

furnizarea celei mai potrivite solutii intr-un bazin hidrografic. In cazul regiunii
Barlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, asta
va insemna incetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa
ajunga in rau de exemplu managementul bazinului hidrografic. In cazul afluentilor
de nord ai Prutului, inundatia este in principal produsa de apele statatoare datorate
pantelor superficiale ale raului si din lipsa de capacitate de transport, in aceste
zone o capacitate de stocare marita si protectie critica fiind cea mai potrivita solutie
de exemplu inmagazinare pe campia inundabila, inlaturarea digurilor necritice
unde este posibil.
10.2.2 Managementul bazinului hidrografic

Scenariile de modelare a bazinului prezentate in Capitolul 7 au demonstrat ca managementul
de control al eroziunilor poate reduce semnificativ pagubele economice in centrele vulnerabile la
inundatii, in zonele joase ale cursurilor de apa ca parte a ameliorarii bazinului la scara mai
larga.
Zonele cu risc economic ridicat din bazin ar trebui sa fie prioritizate, cum ar fi bazinele Bahlui si
Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice si a reduce riscurile sociale.
Zonele de eroziune sunt clasificate in doua categorii:1 ) eroziune severa pe vai abrupte pentru
afluentii din amonte; 2) eroziune usoara pe zonele mai inalte plate si o combinatie de
tratamente pentru aceste zone va fi necesara pentru a oferi beneficii.
Perioada 1 din FRMP:
Bazinul Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece Iasi este inconjurat de
afluenti cu panta mare, dintre care multi sunt captati in acumulari. Aceste acumulari
trebuie sa fie protejate de inundatii puternice si de sedimentare suplimentara prin
masuri de control a eroziunii pentru ambele perspective: securitatea si capacitatea
de stocare a structurii.
In plus acumularile trebuie sa fie inspectate, evaluate si reabilitate. Influenta

combinata a reabilitarii acumularilor si a managementului bazinului va creste
durata de viata a acestora si va reduce riscul la inundatii pentru Iasi cauzat de
ruperi sau deversari in timpul furtunilor majore. Deasemenea va prelungi
capacitatea resurselor de apa si va imbunatati calitatea apei din aceste acumulari.
Bazinul Barlad este, de asemenea, influentat de acumulari sau afluenti/vai cu

panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui.
Barlad este o zona cu o prioritate ridicata, si, ca atare, ar trebui sa fie prioritara, cu
toate acestea, acordand beneficiu zonelor mai joase ale Barladului sunt necesare
lucrari pe diferiti afluenti care sunt in acest moment de risc mediu. Acesti afluenti
au fost inclusi in aplicatiile propuse, in avans fata de alte zone cu risc de inundatii,
astfel incat sa fie realizate toate lucrarile in zona Barlad.
251
10.2.3 Masuri de suport decizional

Inundatiile puternice si eroziunile severe sunt probleme care au efecte similare amandoua
sunt cauzate de caderi masive de ploi ce produc alunecari rapide inrautatite de prezenta
pantelor mari in bazine si apar mai ales in cursurile superioare ale bazinelor (aici panta este mai
mare datorita prezentei muntilor sau datorita impartirii topografice a culmilor bazinelor).
SSD si managementul eroziunii solului pot fi considerate ca solutii comune pentru aceeasi
problema, care asigura reducerea riscului la inundatii a localitatilor din partea superioara a
bazinelor si ar trebui implementate impreuna pentru a optimiza beneficiile si eficienta investitiei.
10.2.4 Managementul campiei inundabile

Furnizeaza spatiu suplimentar pentru stocare in bazine hidrografice pentru a reduce debitul
ramas in restul bazinului si imita atenuarea naturala furnizata de campiile inundabile. Aceste
solutii sunt cel mai bine implementate amonte de localitatile critice datorita efectelor imediate
asupra debitului si a beneficiilor derivate.
Modelarea demonstreaza ca managementul campiei inundabile in lungul bazinului

Bahlui reduce riscul la inundatii cu aproximativ 40%.
Acumularea amonte de Iasi este propusa pentru a asigura reducerea si atenuarea

in debitul descris mai sus. Acestea au mai multe beneficii in ambele bazine Bahlui
si Bahluet prin reducerea debitului si, prin urmare a pagubelor produse localitatilor
aflate de-a lungul raurilor in aval de acumulare.
Localitatile din bazinul Barlad, precum Barlad, Tecuci, Vaslui, etc. au o mare
contributie la daunele totale ale bazinului.
Celulele inundabile amonte de Barlad sunt implementate in perioada 2. Orasele

mai mici decat Barlad prezinta cele mai mari pierderi economice.
10.2.5 Managementul raurilor

Lucrarile de refacere a raului in zona celulelor inundabile amonte de Iasi sunt

implementate pentru a reda raului profilul natural, pentru a distribui energia, pentru
a reface habitatul si pentru a promova biodiversitatea;
Lucarile de aparare riverane din Iasi sunt regularizate si imbunatatite. Noile lucrari
de aparare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundatii de 1%;
Regularizarea si noile lucrari de aparare sunt realizate pentru a ridica nivelul de

protectie in Iasi de la 3% pe an pana la mai putin de 1% pe an. Iasi va fi zona de
risc cea mai prioritara.
Lucrarile de refacere sunt implementate pentru a suporta celulele inundabile de-a

lungul raului Barlad.
252
10.2.6 Managementul activ

Reabilitarea acumularilor critice care inconjoara Iasul impreuna cu masurile de

management de control al eroziunii pentru a reduce riscul cedarii acumularilor;
Reabilitarea acumularilor din jurul Iasului.
Reabilitarea digurilor critice de-a lungul raurilor Barlad si Jijia Inferiora pana la
centrele cheie de risc la inundatii.
253
10.3
Planul de investitii
Valorile costurilor sunt exprimate in Euro, preturi curente anticipate pentru Decembrie 2013 pentru perioada 1 din FRMP, respectiv Decembrie 2019 pentru perioada 2 din FRMP.
Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan
Perioada 2 din FRMP
FONDURI CE(80%)
Perioada 1 din FRMP

OBIECT
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Asistenta
tehnica
TOTAL
CAPEX
OPEX
TOTAL
Perioada 1
din FRMP
Perioada 2
FRMP
Perioada 1
FRMP
Sursa
FONDURI ROMANIA(20%)
Perioada
Sursa
2 FRMP
700.000
55.000.000
55.700.000
44.560.000
POS Mediu
11.140.000

Romane/Bugetul de stat
Poldere in amonte de Podu Iloaiei
16.000.000
16.000.000
12.800.000
POS Mediu
3.200.000

Poldere in aval de Podu Iloaiei
11.000.000
11.000.000
8.800.000
POS Mediu
2.200.000

Acumulare nepermanenta la Targu Frumos
15.000.000
15.000.000
12.000.000
POS Mediu
3.000.000

Acumulare nepermanenta la Vamasoaia
2.000.000
2.000.000
1.600.000
POS Mediu
400.000

Recalibrarea albiei raului in Iasi
11.000.000
11.000.000
8.800.000
POS Mediu
2.200.000

700.000
700.000
560.000
POS Mediu
140.000

N/A
N/A
270.000
12.000.000
12.270.000
9.816.000
POS Mediu
2.454.000

4.500.000
4.500.000
3.600.000
POS Mediu
900.000

Masuratori topografice pe rauri
3.000.000
3.000.000
2.400.000
POS Mediu
600.000

3.600.000
POS Mediu
900.000

Sistemul Bahlui/Bahluet
Sistem de suport decizional pe Bahlui,

Bahluet, Nicolina
Chiperesti3
Modelarea bazinului si actualizarea
hartilor de inundabilitate si hazard
Date topografice
Harti cu folosintele terenurilor

Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru
campiile inundabile
4.500.000
4.500.000
Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere
50.000
50.000
40.000
POS Mediu
10.000

Modelarea raurilor si a ruperii barajelor
150.000
150.000
120.000
POS Mediu
30.000

50.000
50.000
40.000
POS Mediu
10.000

Harti de hazard
20.000
20.000
16.000
POS Mediu
4.000

970.000
67.000.000
67.970.000
54.376.000
13.594.000
TOTAL
3
Evaluarea preliminar a viabilitii lucrarilor la Chiperesti a relevat faptul c inundaiile din Iasi sunt cauzate n principal de constrangerile pentru debit reprezentate de albie si podurile din Iasi, i nu de influenele din aval. Investigaiile intreprinse
pentru a devia o parte din debitul Bahluiului pe Jijia Veche i, de asemenea, analiza unei soluii de stocare, a artat c nici o schimbare n aval nu ar fi la o scara suficienta pentru a afecta regimul de curgere prin orasul Iasi. Se presupune c acest
Studiu de Fezabilitate va ajunge la concluzia c aceasta optiune "nu este fezabila" i, prin urmare, nu au fost alocate costuri n decursul primelor doua perioade de finanare din FRMP.
254
Masuri suport
Perioada 1 din FRMP
OBIECT
Date topografice
Model digital al terenului (inclus in SF-ul
de mai sus)
Masuratori topografice ale raurilor
(inclus in SF-ul de mai sus)
Harti cu folosintele terenurilor
Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru
campiile inundabile (inclus in SF-ul de
mai sus)
A2. Actualizare si aprobare Master
Plan
Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere
Modelarea raurilor si a ruperii barajelor
Harti de inundabilitate (inclus in SF-ul de
mai sus)
Harti de hazard (inclus in SF-ul de mai
sus)
Evaluarea strategica a impactului de
mediu si consultari
mediu si consultari
Inspectarea lucrarilor de aparare
Asistenta
tehnica
0
Perioada 2 din FRMP
Asistenta
tehnica
0
CAPEX
OPEX
TOTAL
CAPEX
OPEX
TOTAL
Fonduri CE(80%)
Perioada Perioada
Sursa
1 FRMP
2 FRMP
0
0
Perioada 1
FRMP
0
FONDURI ROMANIA(20%)
Perioada 2
Sursa
din FRMP
0
POS Mediu
POS Mediu
0
-
POS Mediu
880.000
880.000
180.000
180.000
688.000
128.000
POS Mediu
192.000
52.000
0
-
POS Mediu
POS Mediu
POS Mediu
POS Mediu
80.000
POS Mediu
20.000
0
-
100.000

0
-

400.000
400.000
320.000
POS Mediu
80.000
200.000
200.000
160.000
POS Mediu
40.000
0
100.000
100.000
100.000
100.000
80.000
80.000
POS Mediu
20.000
20.000
Evaluarea preliminara a riscului la

inundatii
20.000
20.000
20.000
20.000
16.000
16.000
POS Mediu
4.000
4.000
Harti de hazard
20.000
20.000
20.000
20.000
16.000
16.000
POS Mediu
4.000
4.000
Plan de management al riscului la

inundatii
20.000
20.000
20.000
20.000
16.000
16.000
POS Mediu
4.000
4.000
Aprobare si adoptare Master Plan
20.000
20.000
20.000
20.000
POS Mediu
20.000
20.000
880.000
880.000
180.000
180.000
192.000
52.000
TOTAL Masuri suport

100.000

688.000
120.000

255
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP
OBIECT
inundabile
B1. Celule de inundare si
acumulari nepermanente pe pasuni
pentru finantare
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Perioada 2 din FRMP

Technical
Assistance
TOTAL
CAPEX
FONDURI CE (80%)
OPEX
Perioada 1
din FRMP
TOTAL
Perioada 2
din FRMP
FONDURI ROMANIA (20%)
Sursa
Perioada 1
FRMP
Perioada 2
FRMP
6.643.000
6.643.000
3.680.000
66.431.000
357.907
70.468.907
5.314.400
56.088.800
POS Mediu
1.328.600
14.380.107
6.643.000
6.643.000
3.680.000
3.680.000
5.314.400
2.944.000
POS Mediu
1.328.600
736.000
Bahlui & Nicolina
1.399.000
1.399.000
1.119.200
POS Mediu
279.800
Bahluet
1.006.000
1.006.000
804.800
POS Mediu
201.200
Barlad
2.495.000
2.495.000
1.996.000
POS Mediu
499.000
Jijia inferioara
1.743.000
1.743.000
1.394.400
POS Mediu
348.600
Jijia superioara
877.000
877.000
701.600
POS Mediu
175.400
Prutul inferior
1.189.000
1.189.000
951.200
POS Mediu
237.800
Prutul superior
776.000
776.000
620.800
POS Mediu
155.200
Tecucel
POS Mediu
Miletin
838.000
838.000
670.400
POS Mediu
167.600
Constructia de celule de inundare

si acumulari nepermanente pe
pasuni
66.431.000
357.907
66.788.907
53.144.800
POS Mediu
13.644.107
Bahlui & Nicolina
13.989.000
72.000
14.061.000
11.191.200
POS Mediu
2.869.800
Bahluet
10.065.000
24.000
10.089.000
8.052.000
POS Mediu
2.037.000
Barladul inferior
24.947.000
168.000
25.115.000
19.957.600
POS Mediu
5.157.400
Jijia inferioara
17.430.000
93.907
17.523.907
13.944.000
POS Mediu
3.579.907
1.047.000
1.047.000
240.000
10.470.000
10.710.000
837.600
8.568.000
POS Mediu
209.400
2.142.000
C1. Reconditionari riverane pentru
celule de inundare
pentru finantare
0
1.047.000
1.047.000
240.000
240.000
837.600
192.000
POS Mediu
209.400
48.000
143.000
143.000
114.400
POS Mediu
28.600
Bahluet
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Barlad
666.000
666.000
532.800
POS Mediu
133.200
Bahlui & Nicolina
Sursa
Romane / Buget de stat

Romane / Buget de stat

256
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP
OBIECT
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Perioada 2 din FRMP

Technical
Assistance
TOTAL
CAPEX
FONDURI CE (80%)
OPEX
Perioada 1
din FRMP
TOTAL
Perioada 2
din FRMP
Sursa

Perioada 1
FRMP
Perioada 2
FRMP
190.000
190.000
152.000
POS Mediu
38.000
Jijia superioara
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Prutul inferior
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Prutul superior
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Tecucel
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Miletin
48.000
48.000
38.400
POS Mediu
9.600
Reconditionari riverane pentru

celule de inundare
10.470.000
10.470.000
8.376.000
POS Mediu
2.094.000
Bahlui & Nicolina
1.430.000
1.430.000
1.144.000
POS Mediu
286.000
Bahluet
480.000
480.000
384.000
POS Mediu
96.000
Barlad
6.660.000
6.660.000
5.328.000
POS Mediu
1.332.000
Jijia inferioara
1.900.000
1.900.000
1.520.000
POS Mediu
380.000
8.079.000
35.000.000
43.079.000
45.790.000
1.247.894
47.037.894
34.463.200
36.632.000
POS Mediu
8.615.800
10.405.894
Jijia inferioara
aparare impotriva inundatiilor
D1. Diguri critice
pentru finantare
0
2.079.000
2.079.000
1.663.200
POS Mediu
415.800
203.000
203.000
162.400
POS Mediu
40.600
POS Mediu
1.278.000
1.278.000
1.022.400
POS Mediu
255.600
598.000
598.000
478.400
POS Mediu
119.600
Reconditionarea si imbunatatirea
digurilor critice
20.790.000
1.247.894
22.037.894
16.632.000
POS Mediu
5.405.894
Bahlui & Bahluet
2.030.000
122.000
2.152.000
1.624.000
POS Mediu
528.000
Nicolina
POS Mediu
Barlad
12.780.000
767.000
13.547.000
10.224.000
POS Mediu
3.323.000
Jijia inferioara
5.980.000
358.894
6.338.894
4.784.000
POS Mediu
1.554.894
4.800.000
Bahlui & Bahluet

Nicolina
Barlad
Jijia inferioara
D.2 Acumulari Critice

pentru finantare
0
6.000.000
6.000.000
Sursa
0
0
POS Mediu
1.200.000

257
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP
OBIECT
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Perioada 2 din FRMP

Technical
Assistance
TOTAL
CAPEX
FONDURI CE (80%)
OPEX
Perioada 1
din FRMP
TOTAL
Perioada 2
din FRMP
Sursa

Perioada 1
FRMP
Perioada 2
FRMP
3.000.000
3.000.000
2.400.000
POS Mediu
600.000
500.000
500.000
400.000
POS Mediu
100.000
2.250.000
2.250.000
1.800.000
POS Mediu
450.000
250.000
250.000
200.000
POS Mediu
50.000
Reconditionarea acumularilor
critice
35.000.000
35.000.000
25.000.000
25.000.000
28.000.000
20.000.000
POS Mediu
7.000.000
5.000.000
Bahlui & Bahluet
30.000.000
30.000.000
24.000.000
POS Mediu
6.000.000
Nicolina
5.000.000
5.000.000
4.000.000
POS Mediu
1.000.000
Barlad
22.500.000
22.500.000
18.000.000
POS Mediu
4.500.000
Jijia inferioara
2.500.000
2.500.000
2.000.000
POS Mediu
500.000
15.769.000
35.000.000
50.769.000
3.920.000
122.691.000
1.605.801
128.216.801
40.615.200
101.288.800
10.153.800
26.928.001
Bahlui & Bahluet

Nicolina
Barlad
Lower Jijia
TOTAL Masuri structurale
Sursa
258
Perioada 2 din FRMP
ioada 1din FRMP

OBIECT
E. Managementul eroziunii
solului
Asistenta
tehnica
393.000
CAPEX
39.282.000
FONDURI CE (80%)
Perioada 1 Perioada 2
Sursa
FRMP
FRMP
OPEX
TOTAL
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
TOTAL
1.964.100
41.639.100
3.169.000
26.240.000
1.312.000
30.721.000
E1. Stabilizarea solului si

revegetare
31.740.000
Perioada
1 FRMP

Perioada
Sursa
2 FRMP
23.527.200
Alte
fonduri
9.899.100
7.193.800
Regia nationala a padurilor sau

Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Buget de stat

pentru finantare
393.000
393.000
3.169.000
3.169.000
314.400
2.535.200
Alte
fonduri
78.600
633.800
Bahlui & Nicolina
161.000
161.000
128.800
Alte fonduri
32.200
Bahluet
232.000
232.000
185.600
Alte fonduri
46.400
Barlad
1.327.000
1.327.000
1.061.600
Alte fonduri
265.400
Crasna
579.000
579.000
463.200
Alte fonduri
115.800
Vaslui
1.016.000
1.016.000
812.800
Alte fonduri
203.200
Racova
55.000
55.000
44.000
Alte fonduri
11.000
Simila
126.000
126.000
100.800
Alte fonduri
25.200
Garboveta
25.000
25.000
20.000
Alte fonduri
5.000
Lohan
41.000
41.000
32.800
Alte fonduri
8.200
Stabilizarea solului si
revegetare
39.282.000
1.964.100
41.246.100
26.240.000
1.312.000
27.552.000
31.425.600
20.992.000
Alte
fonduri
9.820.500
6.560.000
Bahlui & Nicolina
16.126.000
806.300
16.932.300
16.300.000
815.000
17.115.000
12.900.800
13.040.000
Alte fonduri
4.031.500
4.075.000
Bahluet
23.156.000
1.157.800
24.313.800
9.940.000
497.000
10.437.000
18.524.800
7.952.000
Alte fonduri
5.789.000
2.485.000
588.000
588.000
470.400
Alte
fonduri
117.600

imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
intercomunitara / Bugetul de stat
259
Perioada 2 din FRMP
Perioada 1din FRMP

OBIECT
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Asistenta
tehnica
TOTAL

CAPEX
OPEX
FONDURI CE (80%)
Perioada 1 Perioada 2
Sursa
FRMP
FRMP
TOTAL
Perioada
1 FRMP

Perioada
Sursa
2 FRMP
Barlad
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Crasna
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Vaslui
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Racova
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Simila
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Garboveta
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
Lohan
84.000
84.000
67.200
Alte fonduri
16.800
393.000
39.282.000
1.964.100
41.639.100
3.757.000
26.240.000
1.312.000
31.309.000
31.740.000
23.997.600
9.899.100
7.311.400
TOTAL Masuri nestructurale
Asociatii de dezvoltare intercomunitara

/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
/ Bugetul de stat
260
10.4
Programul de investitii si fluxul de numerar

Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioda 2 din FRMP

2010
Asistenta
tehnica
OPEX
Cheltuelile anuale
CAPEX
OPEX
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
14.789.769
14.927.410
24.046.355
29.219.459
26.054.858
21.424.416
14.577.586
13.460.500
Sistemul Bahlui/Bahluet
0
Iloaiei
2011
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16.000.000
3.360.000
5.120.000
5.120.000
2.400.000
0
0
11.000.000
0
0
-
0
0
0
-
1.760.000
0
3.740.000
0
3.740.000
0
1.760.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
15.000.000
0
0
-
0
0
0
-
2.400.000
0
5.100.000
0
5.100.000
0
2.400.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.000.000
0
0
-
0
0
0
-
326.476
0
652.952
0
652.952
0
326.476
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11.000.000
0
0
-
0
0
0
-
0
0
0
0
2.310.000
0
3.520.000
0
3.520.000
0
1.650.000
0
0
0
0
0
700.000
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Poldere in aval de Podu Iloaiei
Targu Frumos
Vamasoaia
Recalibrarea albiei raului in
orasul Iasi
Sistem suport de decizie pe
Bahlui, Bahluet, Nicolina
0
Chiperesti
0
Modelarea bazinului si
actualizari ale hartilor de
inundabilitate si de hazard
Date topografice
0
0
Masuratori topografice pe rauri
0
Harti cu folosintele
terenurilor
0
Ortofotoplanuri de rezolutie
mare pentru campiile
inundabile
0
0
0
0
4.500.000
0
3.000.000
0
4.500.000
0
0
0
-
0
0
0
-
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
-
0
-
0
3.996.350
0
1.011.080
0
0
999.088
0
1.516.620
0
0
0
3.996.350
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
505.540
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
999.088
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
261

Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioda 2 din FRMP
OPEX
Cheltuelile anuale
2010
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Hidrologia fenomenului ploaiescurgere
0
Modelarea raurilor si a ruperii
barajelor
0
0
Harti de hazard
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
14.789.769
14.927.410
24.046.355
29.219.459
26.054.858
21.424.416
14.577.586
13.460.500
50.000
0
0
-
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
150.000
0
50.000
0
20.000
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Masuri suport
Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioada 2 din FRMP
OPEX
Asistenta
tehnica
Cheltuelile anuale
2010
CAPEX
OPEX
A2. Actualizare si
aprobare Master Plan
consultari
0
Evaluarea lucrarilor de
aparare impotriva
inundatiilor
0
0
Inspectarea lucrarilor de
aparare impotriva
inundatiilor
0
0
Evaluarea preliminara a
100.000
0
0
-
0
0
0
-
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
1.142.660
1.602.981
8.039.275
15.949.808
17.409.803
17.374.415
14.577.586
13.460.500
0
0
88.808
0
22.202
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
87.373
0
0
0
131.059
0
0
0
131.059
0
0
0
65.530
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
65.530
0
0
0
0
65.530
0
0
0
25.277
32.765
0
0
0
50.554
0
0
0
0
25.277
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.055
10.111
5.055
0
262
400.000
0
0
-
0
0
0
-
0
0
200.000
0
0
-
0
0
0
-
0
0
100.000
100.000
43.686
0
0
0
0
20.000
20.000
Masuri suport
Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
0
Harti de hazard
0
Plan de management al
0
Aprobare si adoptare
Master Plan
CAPEX
Perioada 2 din FRMP

2010
Asistenta
tehnica
OPEX
Cheltuelile anuale
CAPEX
OPEX
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
1.142.660
1.602.981
8.039.275
15.949.808
17.409.803
17.374.415
14.577.586
13.460.500
0
20.000
0
0
-
0
0
0
0
20.000
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.055
0
0
10.111
0
0
5.055
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
20.000
0
0
-
0
0
20.000
0
0
-
0
0
0
0
0
0
5.055
0
10.111
0
5.055
0
0
0
0
0
0
0
20.000
20.000
5.055
10.111
5.055
Masuri suport
Cheltueli anuale
2014
Obiect
A2. Actualizare si aprobare Master

Plan
mediu si consultari
0
0
0
Inspectarea lucrarilor de aparare
0
0
Evaluarea preliminara a riscului la
inundatii
0
Harti de hazard
0
Plan de management al riscului la
inundatii
0
Aprobare si adoptare Master Plan
2015
2016
2017
2018
2019
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
14.687.898
20.274.966
20.353.461
19.351.860
18.756.038
18.295.043
18.322.924
16.938.907
8.601.247
5.447.344
307.235
274.205
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
25.347
0
0
0
0
0
0
0
0
59.144
0
0
0
0
0
0
0
0
16.898
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.069
0
5.069
0
11.829
0
11.829
0
3.380
0
3.380
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.069
0
0
11.829
0
0
3.380
0
5.055
0
0
10.111
0
0
5.055
0
0
0
263
Masuri Structurale Managementul Campiei Inundabile

Perioda 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioada 2 din FRMP
OPEX
Asistenta
tehnica
Cheltueli anuale
2010
CAPEX
OPEX
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
1.813.805
2.176.566
2.176.566
362.761
inundabile
B1. Celule de inundare si acumulari


pentru finantare
Bahlui & Nicolina
0
Bahluet
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
Jijia superioara
0
Prut inferior
0
Prutul superior
0
Tecucel
0
Miletin
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
381.983
0
274.678
0
681.235
0
475.909
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
458.380
0
329.614
0
817.482
0
571.091
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
458.380
0
329.614
0
817.482
0
571.091
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
76.397
0
54.936
0
136.247
0
95.182
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
72.0000
0
24.0000
0
168.0000
0
093.907
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Constructia de celule de inundare

si acumulari nepermanente pe
pasuni
Bahlui & Nicolina
0
Bahluet
0
Barladul inferior
0
Jijia inferioara
0
1.399.000
0
1.006.000
0
2.495.000
0
1.743.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
877.000
0
1.189.000
0
776.000
0
0
0
838.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
13.989.000
0
10.065.000
0
24.947.000
0
17.430.000
264
Masuri Structurale Managementul Campiei Inundabile

Cheltueli anuale
2014
Obiect
2015
2016
2017
2018
2019
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
7.258.366
8.469.753
8.469.753
7.468.560
7.268.322
7.268.322
7.268.322
8.479.709
6.056.935
2.422.774
inundabile
B1. Celule de inundare si
acumulari nepermanente pe
pasuni

Jijia superioara
0
0
Prutul inferior
0
0
Prutul superior
0
0
Tecucel
0
Miletin
0
286.319
0
0
388.180
0
0
253.345
0
0
0
0
273.587
0
286.319
0
0
388.180
0
0
253.345
0
0
0
0
273.587
0
286.319
0
0
388.180
0
0
253.345
0
0
0
0
273.587
0
47.720
0
0
64.697
0
0
42.224
0
0
0
0
45.598
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.268.631
6.530
0
912.772
2.177
0
2.262.387
15.236
0
1.580.687
8.516
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.522.357
7.835
0
1.095.326
2.612
0
2.714.864
18.283
0
1.896.825
10.219
0
1.776.083
9.141
0
1.277.881
3.047
0
3.167.342
21.330
0
2.212.962
11.923
0
1.268.631
6.530
0
912.772
2.177
0
2.262.387
15.236
0
1.580.687
8.516
0
507.452
2.612
0
365.109
871
0
904.955
6.094
0
632.275
3.406
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Bahlui & Nicolina

0
0
Bahluet
0
0
Barladul inferior
0
0
Jijia inferioara
0
0
265
Masuri Structurale Managementul Raurilor

Perioda 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioada 2 din FRMP
OPEX
Asistenta
tehnica
Cheltuieli anuale
2010
CAPEX
C1. Reconditionari riverane

pentru celule de inundare
Bahlui & Nicolina

0
Bahluet
0
Barlad
0
Jijia inferioara
143.000
0
48.000
0
666.000
0
190.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
48.000
0
48.000
0
48.000
0
48.000
0
48.000
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
01.430.000
0480.000
06.660.000
01.900.000
2012
2013
OPEX

pentru finantare
Bahlui & Nicolina
0
Bahluet
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
Jijia superioara
0
Prutul inferior
0
Prutul superior
0
Tecucel
0
Miletin
0
Reconditionari riverane pentru
celule de inundare
2011
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
285.873
343.048
343.048
57.175
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
39.045
0
13.106
0
181.845
0
51.878
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
46.854
0
15.727
0
218.214
0
62.253
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
46.854
0
15.727
0
218.214
0
62.253
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7.809
0
2.621
0
36.369
0
10.376
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
266
Masuri Structurale Managementul raurilor

Cheltueli anuale
2014
Obiect
2015
2016
2017
2018
2019
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
1.213.653
0
1.456.383
0
1.534.878
0
1.534.878
0
1.534.878
0
1.469.466
0
1.456.383
485.461
0
C1. Reconditionari riverane pentru celule

de inundare
Studii, proiectare, EIA, aplicare pentru

finantare
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
15.699
0
165.762
0
55.640
0
772.008
0
220.243
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
Jijia superioara
0
Prutul inferior
0
Prutul superior
0
Tecucel
0
Miletin
0
Reconditionari riverane pentru celule de
inundare
Bahlui & Nicolina
0
Bahluet
0
Barlad
0
Jijia inferioara
2.616
0
2.616
0
2.616
0
2.616
0
2.616
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
198.914
0
66.768
0
926.410
0
264.291
66.305
0
22.256
0
308.803
0
88.097
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
267
Masuri Structurale Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor

Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioada 2 din FRMP
OPEX
Asistenta
tehnica
Cheltueli anuale
2010
CAPEX
2011
2012
2013
OPEX
H1
H2
879.987
H1
H1
H2
H1
H2
1.319.980
7.188.686
8.362.427
8.362.427
7.702.438
7.042.448
D. Managementul lucrarilor de aparare

D1. Diguri critice

finantare
Bahlui & Bahluet
0
Nicolina
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
Reconditionarea si imbunatatirea digurilor
critice
22.111
0
0
0
139.203
0
65.136
0
33.167
0
0
0
208.80
0
97.704
0
33.167
0
0
0
208.805
0
97.704
0
33.167
0
0
0
208.805
0
97.704
0
33.167
0
0
0
208.805
0
97.704
0
33.167
0
0
0
208.805
0
97.704
0
16.583
0
0
0
104.402
0
48.852
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Bahlui & Bahluet

0
Nicolina
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
203.000
0
0
1.278.000
0
598.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
2.030.000
0122.000
0
12.780.000
0
0
0767.000
5.980.000
0358.894

finantare
Bahlui & Bahluet
0
Nicolina
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
1.319.980
H2
3.000.000
0
500.000
0
2.250.000
0
250.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
326.768
0
54.461
0
245.076
0
27.231
490.15
0
81.692
0
367.61
0
40.846
490.152
0
81.692
0
367.614
0
40.846
490.152
0
81.692
0
367.614
0
40.846
490.152
0
81.692
0
367.614
0
40.846
490.152
0
81.692
0
367.614
0
40.846
245.076
0
40.846
0
183.807
0
20.423
0
268

Perioada 1 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
CAPEX
Perioada 2 din FRMP
OPEX
Asistenta
tehnica
Cheltueli anuale
2010
CAPEX
OPEX
Reconditionarea acumularilor critice

Bahlui & Bahluet
0
Nicolina
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
0
0
0
0
30.000.000
0
5.000.000
0
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
22.500.000
0
2.500.000
0
0
0
0
0
-
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
879.987
1.319.980
1.319.980
7.188.686
8.362.427
8.362.427
7.702.438
7.042.448
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.030.32
0
838.387
0
0
0
0
0
6.036.38
0
1.006.06
0
0
0
0
0
6.036.38
0
1.006.06
0
0
0
0
0
6.036.38
0
1.006.06
0
0
0
0
0
6.036.38
0
1.006.06
0
0
0
0
0
269

Cheltueli anuale
2014
Obiect
H1
2015
H2
3.271.500
H1
H2
6.543.000
H1
6.543.000
H2
6.543.000
4.362.000
2019
H1
H2
H1
H2
D. Managementul lucrarilor de aparare impotriva

inundatiilor
D1. Diguri critice
Reconditionarea si imbunatatirea digurilor critice
141.187
8.485
0
0
0
888.853
53.345
0
415.911
24.961
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
282.374
16.970
0
0
0
1.777.706
106.690
0
831.822
49.922
0
0
188.249
11.314
0
0
0
1.185.137
71.127
0
554.548
33.282
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.564.882
0
173.876
0
3.129.764
0
347.752
0
3.129.764
0
347.752
0
3.129.764
0
347.752
0
3.129.764
0
347.752
0
3.129.764
0
347.752
0
3.129.764
0
347.752
0
2.086.509
0
231.834
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Barlad
0
Jijia inferioara
0
6.543.000
H2
2018
Reconditionarea acumularilor critice
6.543.000
H1
2017
Bahlui & Bahluet

0
0
Nicolina
0
Barlad
0
0
Jijia inferioara
0
0
6.543.000
2016
270
Masuri nestructurale Managementul eroziunii solului

Perioada 1 din FRMP
Obiect
Perioada 2 din FRMP
Cheltueli anuale
2010
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
2011
2012
2013
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
42.807
64.210
6.482.263
6.482.263
6.482.263
6.482.263
6.450.158
6.418.053
E. Managementul
eroziunii solului
E1. Stabilizarea solului si

plantari

0
Bahlui & Nicolina
0
Bahluet
0
Barlad
0
Crasna
0
Vaslui
0
Racova
0
Simila
0
Garboveta
0
0
26.305
0
37.905
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
26.305
0
37.905
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
26.305
0
37.905
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
26.305
0
37.905
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
26.305
0
37.905
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
13.152
0
18.953
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
161.000
0
232.000
0
0
0
0
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.327.000
0
579.000
0
1.016.000
0
55.000
0
126.000
0
25.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
17.537
0
25.270
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Lohan
0
Stabilizarea solului si
plantari
0
Bahlui & Nicolina
0
-
0
0
41.000
0
0
-
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Bahluet
0
0
-
16.126.000
0
0
806.3000
16.300.000
0
0
815.0000
0
0
-
0
0
0
0
0
0
2.634.731
0
0
2.634.731
0
0
2.634.731
0
0
2.634.731
0
0
2.634.731
0
0
23.156.000
1.157.8000
9.940.000
497.0000
0
0
0
0
3.783.321
0
3.783.321
0
3.783.321
0
3.783.321
0
3.783.321
0
0
0
0
2.634.7
31
0
0
3.783.3
21
0
271
Masuri nestructurale Managementul eroziunii solului

Cheltueli anuale
2014
Obiect
E. Managementul
eroziunii solului
E1. Stabilizarea
solului si plantari
Studii, proiectare,
EIA, aplicare
pentru finantare
Barlad
0
Crasna
0
Vaslui
0
Racova
0
Simila
0
Garboveta
0
Lohan
0
Stabilizarea
solului si plantari
2015
2016
2017
2018
2019
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
2.888.225
3.749.677
3.749.677
3.749.677
3.354.093
2.958.510
2.958.510
3.451.595
2.465.425
2.958.510
274.205
274.205
0
165.648
0
72.276
0
126.826
0
6.866
0
15.728
0
3.121
0
5.118
0
0
331.296
0
144.552
0
253.653
0
13.731
0
31.457
0
6.241
0
10.236
0
0
331.296
0
144.552
0
253.653
0
13.731
0
31.457
0
6.241
0
10.236
0
0
331.296
0
144.552
0
253.653
0
13.731
0
31.457
0
6.241
0
10.236
0
0
165.648
0
72.276
0
126.826
0
6.866
0
15.728
0
3.121
0
5.118
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.667.46
1
1.667.461
0
1.667.4
61
1.389.551
0
1.667.46
1
1.945.371
1.389.551
1.667.461
0
Bahluet
124.448
0
135.930
0
0
135.93
0
0
847.370
131.273
Bahlui & Nicolina

0
1.016.844
135.930
0
1.016.84
4
138.275
138.275
1.667.461
135.930
0
1.016.844
135.930
0
1.016.8
44
138.275
138.275
1.667.461
135.930
0
158.586
0
113.275
0
135.930
0
135.930
0
1.016.844
135.930
0
1.016.84
4
1.186.318
847.370
1.016.844
138.275
138.275
161.321
115.229
138.275
138.275
0
138.27
5
272
Masuri nestructurale Sistem Suport de Decizie

Perioada 2 din FRMP
Obiect
Asistenta
tehnica
Cheltueli anuale
2014
CAPEX
84.000
0
84.000
0
84.000
0
84.000
0
84.000
0
84.000
0
84.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2016
2017
2018
2019
OPEX

aplicare pentru finantare,
implementare
Barlad
0
Crasna
0
Vaslui
0
Racova
0
Simila
0
Garboveta
0
Lohan
2015
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
H1
H2
56.154
56.154
56.154
55.745
55.745
55.745
56.154
65.513
46.795
55.949
27.974
56.154
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
28.077
0
28.077
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
56.154
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
55.745
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
27.873
0
27.873
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
55.745
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
56.154
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
28.077
0
37.436
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
46.795
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
55.949
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
27.974
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
273
10.5
Concluzii
10.5.1 Atingerea tintelor

Perioada
Termen mediu
Tinte
Utilizarea hartilor de risc la inundatii,
pentru a preciza planul zonelor de
dezvoltare in afara campiilor inundabile
Furnizarea hartilor de risc la inundatii

actualizate catre autoritatile de
amenajarea teritoriala.
Implementarea unei analize secventiale

pentru aprobarea dezvoltarii de noi
obiective in campiile inundabile.
Includerea procesului de amenajare

teritoriala in procesul de actualizare a
Master Planului
Aplicarea unui sistem de prognoza si

avertizare la inundatii pentru a reduce
riscul in localitatile de pe afluentii minori
si din teritoriile inalte din bazinele
Barlad, Jijia, Prut, Tecucel si Miletin.
Inceperea constructiei celulelor de

inundare si recalibrarea raurilor amonte
de centrele importante de risc pe
Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad si Jijia
inferioara
Dezvoltarea unei strategii de schimbare

a folosintei terenului si implementarea
acesteia in zonele critice
Inceperea studiilor si proiectarea

lucrarilor de management al riscului la
inundatii pentru alte parti ale bazinelor
Activitati de culegere a datelor pentru a

creste acuratetea modelelor raurilor si a
estimarii pagubelor.
Evaluarea conditiei si realizarea hartilor
de inundabilitate pentru acumularile cu
rol de management al inundatiilor
precum si evaluarea caracterului critic
si non-critic pe baza pagubelor
provocate in cazul in care o acumulare
sufera o avarie de mare anvergura.
Termen scurt
Respectarea planului de investitii
Pregatirea hartilor de hazard la inundatii

pentru bazinele Prut si Barlad.
Aplicarea unui sistem de prognoza si
avertizare la inundatii pentru a reduce
riscul in localitatile de pe afluentii minori
si din teritoriile inalte din bazinele
hidrografice Bahlui, Nicolina si Bahluet.
Asigurarea protectie impotriva riscului la
vulnerabile.
Coordonarea cu Ministerul Agriculturii
pentru a defini modificari adecvate in
managementul terenurilor (cum ar fi
aratura paralel cu raul) si de identificare
2010 derularea contractelor de

achizitie a modelului digital al terenului
pe baza LIDAR pe suprafata bazinului,
ortofotoplanurilor bazinului si sectiunilor
topografice ale raurilor
2010 inceperea completarii modelului
de rau rezultate din analiza de ruperii
barajelor, studii hidrologice
2011 inceperea elaborarii hartilor de
inundabilitate si harti de hazard,
imbunatatite
2010 inceperea proiectarii sistemului
suport decizional pentru bazinele
Bahlui, Nicolina si Bahluet
2010 inceperea studiilor si proiectarii
masurilor de management al controlului
eroziunii in bazinele Bahlui, Nicolina si
Bahluet
celulelor de inundare si recalibrarea
raului amonte de centrele importante de
risc pe raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina,
Barlad si Jijia inferioara
274
Perioada
Tinte
a zonele critice
lucrarilor de reabilitare in amonte de

centrele importante de risc pe raurile
Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad si Jijia
inferioara
Clasificarea tuturor lucrarilor de

protectie impotriva inundatiilor in critice
si non-critice pe baza pagubelor evitate
datorita actiunii acestora.
2010 inceperea studiilor pentru

clasificarea si prioritizarea tuturor
digurilor
Finalizarea Strategiei nationale de

management al riscului la inundatii si
Imediate
Respectarea planului de investitii
2010 inceperea evaluarii conditiei si

probabilitatii de rupere a acumularilor
2010- inceperea evaluarii conditiei
digurilor
Finalizarea Evaluarii strategice de

mediu (ESM) si aprobarea de catre UE.
Revizuirea acestui Master Plan si
introducerea obiectivelor si tintelor
pentru reducerea riscului la inundatii in
Planul de management al bazinului si
10.5.2 Lucrari imediate

In dezvoltarea acestui Master Plan, au avut loc discutii cu MM, Apele Romane (Directia Apelor
Prut) si s-a cazut de acord ca urmatoarele lucrari sa fie propuse pentru evaluarea de fezabilitate
imediata:
Poldere in amonte de Iasi la Podu Iloaiei
Acumulari nepermanente la Targu Frumos si pe Vamasoaia
Evaluarea unor lucrari potentiale la albie in Iasi
Sistem suport decizional pentru avertizarea timpurie a inundatiilor
Modelarea bazinului Prut Barlad
Derivatia sau redimensionarea albiei la Chiperesti (a se vedea nota de subsol de

mai sus referitoare la ipoteza concluziei de fezabilitate pentru aceasta optiune)
Aceste elemente au fost incluse in componentele planului de investitii prezentat anterior.
275
11.0
Concluzii
Rezultatele modelarii bazinelor hidrografice, analizei multi - criteriale si evaluarii economice
efectuate in capitolul 4 al acestui raport indica implicatiile economice si sociale ale riscului la
inundatii.
Obiectivele, tintele si strategia prezentate in capitolele 5 si 6 ale acestui raport ofera o cale din
stilul existent de protectie impotriva inundatiilor la o abordare proactiva de gestionare a riscului
la inundatii.
Masurile tipice de interventie active in gestionarea riscului la inundatii prezentate in capitolul 7
(bazinul hidrografic, rauri, campia inundabila si managementul activ), sunt prezentate pentru a fi
o suita eficienta de masuri pentru reducerea riscurilor, atunci cand este aplicat judicios, cu cea
mai potrivita solutie fiind aplicat la tipul de risc si la caracteristicile bazinului hidrografic.
Urmatorul tabel prezinta relatia cost beneficiu pentru solutiile evaluate.
Raport cost - beneficiu
Incremental
Mentinerea lucrarilor existente (DE)
Standard
Zona 3
Incremental
Standard
Standard
Descriere
Zona 2
Incremental
Zona 1
Scenariu
FRM
113
131
14

lucrari de remediere
29
4.73
56
10.99
0.90

1.45
0.98
0.40

managementul campiei inundabile
15
11.53
14
1.16

managementul campiei inundabile
1.36
0.93

lucrari de remediere + noi lucrari de
aparare pe maluri
65
57.85
37
0.88

managementul campiei inundabile +
1.40
0.94
276
In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul Mentinerea lucrarilor existente in toate zonele.
Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:
Zona 1 favorizeaza puternic Scenariul 7 cu rapoartele cost-beneficiu incremental si

standard mai mari de 45 la 1.
Zona 2 are un raport cost-beneficiu incremental de 10 la 1 in favoarea scenariului

lucrari de remediere.
Zona 3 nu prezinte beneficii incrementale mai mari decat costurile si, prin urmare,
optiunea favorizata este mentinerea lucrarilor de aparare existente.
Managementul bazinului si managementul campiei inundabile ar trebui sa faca

parte dintr-o strategie de management pe termen lung si sunt esentiale pentru
diminuarea cresterii viitoare a riscului la inundatii. Desi aceste masuri nu prezinta
intotdeauna raport cost-beneficiu atractiv in comparatie cu scenariile pe termen
scurt (remediere, lucrari de aparare noi, etc), ele contribuie si sunt o parte esentiala
a managementului durabil al inundatiilor si al bazinului hidrografic.
Planul de management al riscului la inundatii prezentat in capitolul 8 din Master Plan cuprinde
atat o lista cat si programul lucrarilor pentru bazinul hidrografic.
Acesta include prioritatea proiectelor care prezinta raportul cost beneficiu ridicat si cele care
sunt.
Capitolele 8, 9 si 10 contureaza planul propus pentru managementul riscului la inundatii pentru
primele 3 perioade a FRMP (2010 2025) si furnizeaza un cost si program de lucru pana in
2015.
FRMP se bazeaza pe partea din fondurile disponibile bazinurilor hidrografice Prut si Barlad
dintr-o combinatie de surse, inclusiv Fondurile de coeziune a U.E., POS si surse
guvernamentale.
Activitatile recomandate ale perioadelor 1 si 2 a FRMP sunt dupa cum urmeaza:
Perioada 1 din FRMP
Tip de actiune
Descriere

Implementare
Efectuarea studiului bazinului cu masuratori topografice de

inalta precizie, DTM si nivelul debitului precipitatiilor / raului
pentru a determina si realiza hartile de inundabilitate in bazin.
Planificare / activare
Intelegerea nivelului riscului pe intreg teritoriul bazinului din

perspectiva impactului economic si social
Modificari in politica de planificare a dezvoltarii

Implementare
Publicarea pentru dezbateri a propunerilor de modificare a

legislatiei de amenajare a teritoriului si a standardelor in
constructii.
277
Tip de actiune
Descriere
Constientizarea necesitatii revizuirii politicii de amenajare

teritoriala si a standardelor de constructie.
Aprobarea propunerilor de acte normative si a modificarilor
care au la baza observatiile tuturor celor implicati.
Educatie cu privire la riscul la inundatii

Implementare
Utilizarea adancimilor prognozate ale apei la inundatii pentru

a explica rezidentilor oraselor modul in care pot reduce
pagubele potentiale la inundatii.
Constientizarea intregii comunitati asupra conceptului de

proiectare sensibila la inundatii prin care poate fi redus riscul
aparitie pagubelor in timpul inundatiilor.
Managementul incidentelor provocate de inundatii

Implementare
Sesiuni de educare a comunitati pentru constientizarea

necesitatii evacuari si pregatiri in acele perioade ale anului
cand sunt de asteptat inundatii.
Urmarirea existentei planurilor de evacuare documentate si a

cailor de evacuare in siguranta pe perioada inundatiilor
pentru toate localitatile.
Identificarea punctelor de intalnire cu scopul de a facilita
evacuarea in timpul evenimentelor pentru toate localitatile
care, de regula, sunt inconjurate sau izolate la inundatii.
Asistenta tehnica
Implementare
Actualizarea:
modelului digital al terenului, masuratori topografice ale
raurilor, ortofotoplanului, Master Planului
Pregatirea contractelor si a specificatiilor pentru a actualiza:

evaluarea conditiei acumularilor, conditia lucrarilor critice de
protectie la inundatii, hidrometria precipitatiilor si raurilor,
analiza ploaie - scurgere
Implementare
Stabilizarea solului si plantari pe bazinele Bahlui, Bahluet,

Nicolina.
Masuri de control a eroziunii pe bazinele Bahlui, Bahluet,

Nicolina.
Sistem suport decizional pe Bahlui, Bahluet, Nicolina.
Masuri structurale
278
Tip de actiune
Descriere
Implementare
Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui si

Bahluet
Inaltarea lucrarilor de aparare pe maluri (Iasi)
Reconditionarea acumularilor critice pe Bahlui, Bahluet,
Nicolina.
Inaltarea lucrarilor de aparare (Iasi)

Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui,
Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara
Reabilitarea raurilor in vederea bunei functionari a celulelor
de inundare proiectate pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad,
Jijia inferioara.
Evaluarea starii digurilor si a acumularilor din zone critice pe
raurile Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara
Perioada 2 din FRMP

Tip de actiune
Descriere

Implementare
Clasificarea zonelor din bazin cu risc ridicat, pentru a fi

izolate/protejate in vederea excluderii pe viitor din planurile de
dezvoltare.
Actualizarea detaliilor modelului cu date noi sau de calitate
mai buna acolo unde acestea sunt furnizate.
Definirea si stabilirea ariei de cuprindere a studiilor necesare

pentru actualizarea modelului si definirea datelor necesare
pentru a imbunatatii permanent calitatea modelului si
acuratetea prognozei.
Modificari in politica de planificare a dezvoltarii

Implementare
Initierea actiunilor de lobby si de revizuirea a legislatiei

romanesti
Aprobarea modificarilor legislative propuse pentru

Aprobarea masurilor propuse pentru modificarea standardelor
in constructii.
Educatie cu privire la riscul la inundatii

Implementare
Consilierea eficienta a comunitatilor afectate de inundatii cu

privire la demonstrarea avantajelor presupuse de ridicarea
nivelului podelei cladirilor deasupra nivelului apei la inundatii.
279
Tip de actiune
Descriere
Repararea proprietatilor deteriorate sa cuprinda conditii

minime specifice tehnicilor de reducere a pagubelor.
Managementul incidentelor provocate de inundatii

Implementare
Adoptarea planurilor de evacuare si transmiterea acestora

catre serviciile de urgenta.
Revizuiri planificate ale planurilor de evacuare, pe baza

prognozelor de crestere.
Asistenta tehnica
Implementare
Actualizarea:
evaluarii conditiei acumularilor, conditiei lucrarilor critice de
protectie la inundatii, hidrometria precipitatiilor si raurilor,
analizei ploaie - scurgere
Pregatirea contractelor si specificatiilor pentru a actualiza:

evaluarea conditiei acumularilor, conditiei lucrarilor critice de
protectie la inundatii, hidrometriei precipitatiilor si raurilor,
analizei ploaie - scurgere
Implementare
Stabilizarea solului si plantari in bazinul raurilor Bahlui,

Bahluet, Nicolina.
Instalarea unui sistem suport decizional pe Bahlui, Bahluet,
Nicolina.
Masuri de control a eroziunii in bazinul raurilor Barlad,

Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.
Sistem suport decizional in bazinul raurilor Barlad, Crasna,
Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.
Masuri structurale
Implementare
Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Bahlui,

Bahluet, Nicolina, Barlad.
Inaltarea lucrarilor de aparare pe malurile raurilor Bahlui,
Bahluet, Nicolina, Barlad, Jijia inferioara
de inundare proiectate pe Bahlui, Bahluet, Nicolina, Barlad,
Jijia inferioara
Reconditionarea digurilor critice pe Bahlui, Bahluet, Nicolina,
Barlad
280
Tip de actiune
Descriere
Celule de inundare pe pasuni in bazinul raurilor Jijia

superioara, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.
de inundare proiectate pe Jijia superioara, Prut inferior, Prut
superior, Tecucel, Miletin.
Evaluarea digurilor si a acumularilor critice pe Jijia
Inaltarea lucrarilor de aparare de-a lungul raurilor pe Jijia
Perioadele FRMP de mai sus acopera intervalul 2010 pana in 2019. Costul estimat pentru
implementarea lucrarilor programate pana in 2019 este dupa cum urmeaza:
Perioada 1 din FRMP
OBIECT
Studii de fezabilitate
imediate derivate din
Master Plan
Masuri Suport
Masuri structurale
Total
Asistenta
tehnica
CAPEX
OPEX
970.000
67.000.000
880.000
15.769.000
393.000
18.012.000
35.000.000
39.282.000
141.282.000
TOTAL
-
67.970.000
1.964.100
1.964.100
880.000
50.769.000
41.639.100
161.258.100
Perioada 2 din FRMP

OBIECT
Asistenta
tehnica
Studii de fezabilitate
imediate derivate din
Master Plan
Masuri Suport
Masuri structurale
Total
CAPEX
-
180.000
3.920.000
3.757.000
7.857.000
OPEX
TOTAL
122.691.000
26.240.000
148.931.000
1.605.800
1.312.000
2.917.800
180.000
128.216.800
31.309.000
159.705.800
FINANTARE EC (80%)
OBIECT
Studii de fezabilitate imediate
derivate din Master Plan
Masuri Suport
Masuri structurale
Total
Perioada 1 din FRMP

54.376.000
688.000
40.615.200
31.740.000
127.419.200
Perioada 2 din FRMP

128.000
101.288.800
23.997.600
125.414.400
Sursa
POS Mediu
POS Mediu
POS Mediu
Alte fonduri
281
OBIECT
Studii de fezabilitate imediate

derivate din Master Plan
Masuri Suport
FINANTARE ROMANIA (20%)

Perioada 2 din
Sursa
FRMP
13.594.000
de stat
Perioada 1 din
FRMP
192.000
52.000
Masuri structurale
10.153.800
26.928.000
Total
9.899.100
33.838.900
7.311.400
34.291.400
de stat
de stat
Alte surse
Este recomandat ca acest Master Plan, si Planul de management al riscului la inundatii inclus,
sa fie acceptat ca un document viu si implementat in bazinul hidrografic Prut Barlad ca un
vehicul pentru a reduce riscul la inundatii atat a locuitorilor cat si a economiei in zona bazinului
hidrografic.
282

Master Plan in Spatiul Hidrografic Prut - Barlad

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master Plan in Spatiul Hidrografic Prut - Barlad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oficiul de Plati

Cod Proiect: 270-10-35/11.2007/PHARE 2005/17-690.01.05

SPRIJIN ACORDAT MMGA

Contextul proiectului .............................................................................................................. 9

Cadrul institutional si legislativ ........................................................................................... 18

Aria Proiectului ............................................................................................................. 9

Analiza situatiei curente ....................................................................................................... 37

Descrierea zonei studiate ........................................................................................... 37

Tinte si obiective ................................................................................................................. 122

Strategia propusa ............................................................................................................... 135

Abordarea selectarii scenariilor de management al riscului la inundatii ................... 165

Plan propus de management al riscului la inundatii ....................................................... 179

Managementul riscului.............................................................................................. 137

Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de management al riscului la inundatii 165

Cerinte generale ....................................................................................................... 122

Introducere ............................................................................................................... 179

Analiza financiara ............................................................................................................... 214

Introducere ............................................................................................................... 214

10.0 Planul de investitii .............................................................................................................. 249

Criteriile prioritare Principii strategice .................................................................... 249

11.0 Concluzii .............................................................................................................................. 276

Location and Catchment Plans

Relevant Legal, Institutional and Funding Frameworks

Hydrological Modelling Report

Hydraulic River Modelling Report

Topographic Survey Report

Flood Maps and Current Flood Protection Assets

Relationship with other Plans and Programmes

Economic Analysis and Multi-Criteria Analysis Report

Existing Flood Protection Condition and Performance Survey

Maps of Suitable Flood Management Measures

Bridges and Culverts

List of Proposed Measures

Relevant National and Regional Plans

Typical Outline Designs of Suitable Flood Management Measures

Schedule of Unit Costs for the Financial Profile

Schedule of Proposed Flood Risk Management Measures

Components of Integrated Flood Risk Management Plan

Curprins Figuri si Tabele

Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor

Ministerul Mediului si Padurilor

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Administratia Nationala Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad

Unitate de Implementare a Proiectului

Program Operational Sectorial

Directiva Cadru Apa

Plan de Management al Riscului la Inundatii

Plan de Management Bazinal

Sistem de Management al Informatiilor

Sistem national de prognoza a vremii (National

Controlul si Reducerea Efectelor Distructive ale

Sistem informational pentru managementul integrat

Sistem integrat pentru suport decizional

Model Digital al Terenului

Sistem de Pozitionare Global /Global Positioning

Sistem informatic geografic

Light Detection and Ranging

Debite de viitura cu probabilitatea de 1%

metri desupra Marii Negre

Taxa pe valoare adaugata

Banca Nationala a Romaniei

Evaluarea Impactului asupra Mediului

Evaluare Strategica de Mediu