RO Litera este semnul grafic prin care se noteaza un sunet. [[GruPuRI DE SUNETE | Sitaba este grupul de sunete pronuntat cu un singur efort expirator, care contine in mod obligatoriu 0 vocala, TrrtoNe Haar ‘sunete alaturate (vocala gi doua semivocale) pronuntate Intro silaba le-oai-ca, cre-ioa-ne, piel | ne-on, pion, a-zale-e ma-iou, lé-cré-migate, ei | a-éne-at, a-u-tor, tacian dou vocale aléturate care fac parte din silabe diferite DESPARTIREA CUVINTELOR IN SILABE [Link] vocale aléturate se despart 2. cand o vocala e urmata de un diftong sau un tiftong, desparirea se face Tnaintea grupului de sunete Excepiie fac grupurle de consoane formate din b, ¢, df, g, h, p, t, v+ | $i care trec impreuna in silaba urmatoare: ar-b-tru, afri-can. '. trei sau mai multe consoane intre vocale se despart dupa prima consoand Excepie fac grupurile Ipt, mpt, mpt, neg, net, net, ndv, ret, rtf, stm care se despart dupa a doua consoand: pune-tu-al, jert-fa MORFOLOGIA VeRBUL FFELURILE VERBELOR an | Exempue predicative ~ pot indeplini singure functia sintacticd de predicat verbal Bunicul cifeste ziarul copulative veni, a se face, a ajunge, a ramane, a parea, ainsemna _| Mihai a ajuns profesor. ‘Obs. Verbul a deveniare itotdeauna valoare copulativa, iar toate celelalte verbe de mai sus pot fi folosite gi ca verbe predicative. auxiliare afi, aavea, a vrea ‘Am fost si eu la spectacol CConsUGAREA TERMNATH Ene Se termina in =a [a canta, alucra, a crea ‘se termina in diftongul -ea aavea,avrea, abea ‘se termina ine atrece, a rupe, a alege ‘se termina in —Isau— ‘a citi, alubI, @ Coborl, a ut IMODURILE PREDICATIVE (PERSONALE) ALE VERBULU! ‘moouL TPL ‘CONUS. FORME T ‘in, can, cBnt@, Bn, canta, cnt W ‘beau, be, bea, bern, bef beau. TI | toe, tec. rece, recom, rece Wee TV [ettose tosh costo, tim, ct, ote T ‘iniam, canta, cant, céntam, [Link] Tr ‘beam, bea) bes, beam, Beal, beau il | trecsam,trecea, tecee, receam, receafireceau V___|clteam,[Link],cteam, cite. citeau T lina, cintas. cnt, céntard, cinta, cantar’ Du, bus, bau, bauram, bara, bars | ecu, trecusi ecu, trecurém,trecura, Wecuré V__| et cist it. cram. citrag, civra 1 ‘am Cénta, a canta, a canta, am cBniat, all cntat, au cantat T ‘am béut, i bau, @ bau om baut, af baut, au baut i am trecut, aire, a tre, om trecut ff trecut, au recut lam ott, ai cit a cit, am cit ff cit, au ott‘vol edt, vei cinta, va c&nta, vor canta, vep carta: ‘vo! bea. vei bea, va bea, vom bea, vet bee, vorbea ‘vol tre0e, ver rece, va irece, vor rece, vel rece, vor eee vol a, ve il, vac vor fi vet ct vor cit voi cnt, vei canta, va fi cnt, vom fi cra, vei f edna, vor fi eantat voi but, vei bat, va bat, vom f bau, ve Baur, vor fi baut voi fi trecu, ve fi trecut va fi trecu, vom ftrecut vet frecut vor recut Voif cit. ve ct. va fot vam fit, vel ft vor ett 88 cnt, $8 cn 8 carte, si cAntim, si céntaf $8 cane ‘4 beau, s8 bol, 68 bea, 68 bem, $8 bef, $8 boa 34 rec $8 tei, s8 leacd, 68 recom, a trecof, 6a We8ee ‘i clase, 58 ctst_ 8 cteascé, sa lim, sa cli, 58 cease ‘A cinta (are aceeasi form latte persoanele) ‘4 fbaut (ere ace69 forms la toate persoanele) ‘4 fecut (are aceeasi forma la tate persoanele) ‘sé cit (are aceoas! forma la toate persoanele) 25 cla, ei cana, er cA, am cinta. ai cinta, ar carta 25 bea, al bea, ar bea, am bea, afi bes, ar bea 125 fe08, a rece, ar trace, arn rece, ai trece, ar Teee 2§ ct. a i, ar cit am cit af et, ar ett 25 fcintat. 0 fcdntat, arf céntat, am fcdntal, apf cAniat ar canta 125 fibaut, 0 b8ut, ar fl aut am fibaut, aff bau, arf bau a fitrecu, a fitrecut, ar ftrecut, am firecut al fi trecut, ar ftrecut 12 cinta, a canta, arf cantat arf cAntat, aff ental, arf canta ‘ntl. canta (ae forme doar pentru persoana a Ira) ‘eal. bet (are forme doer peniru persoana alla) FORMA AFRMATVA ‘tec treced (are forme doar pentru persoana a Ira) ‘lest! cit (are forme doar pentru persoana a Ita) nu cértal, ru canta (are forme doar pentru persoana a Ira) ‘ru beal, nu bell (are forme doar pentru persoana al-a) FORMA NEGATWA 7 hu trace! nu trecei (are forme doar pentru persoana a Ira) ‘uci. nu cit (are forme doar periru persoana al-a) MODURILE NEPREDICATIVE (NEPERSONALE) ALE VERBULUI 1_[acanta ‘MoouL INFINTIV araté numele acfiuni reprezinté forma de diefonar a verbull Funcru siwTacrice Subiect EXENPLE Nu ugar spune intetdeauna adevarul prezent - se formeazé cu W__|abea Nume predicativ | Sucuria el era do 0-9 vodos familia la mas ajutorulprepoziiel 2 MI | atrece ‘Atribut verbal TT speriadewa do a face ate gregeh 2 citi, a cobor! Complement direct | Nu pot venicu tine dseara, aficantat ‘Complement indirect] Se séturase oo asiepta venirea noasta perfect - se formeaza cu ‘afibaut ‘Compl. cre. de timp Va manca ceva inainte de a plecala geoall ‘erbulu auiar a a fitrecut ‘Compl cire. de mod ‘A recital poezia [ara prvla mea din sal Vv T w ‘ajutorul prepozitl@ sal a v a fictit, afi coborat ‘Moput Parriciew arata actiunea suportaté de un obiect. 1 | cantat Funcri siwracrice In comunicare, partcipiul se foloseste cu valoare adjectival, ru are tip W_[baut Indeplinind funetille sintactice specifice adjectivulul, haart | trecut, spus ‘mad este terminatja sau -s WW _ | ott, coborat ‘Atentie! Unele verbe nu au forma de participiu: a accede, ‘MopuL GERUNZIU arala o actiune aflaté In plind desfasurar. a 1 arn arenes ome W_| band ‘Compl. cire. de timp | Am discutat cu el venind spre cas ie ied ‘mod este terminatia ~dnd M__| trecand sous Oo pee Mooi ee sd ann beat crc uo coche ee cons 1 | 8e(ponr 8) eubec edt int pp ‘nu are timpuri M__| de (pentru, la) baut_| Nume predicativ ‘Aceasta poezie este de invafat. Ble east] arya | tects nso oa ee Complement (Obs. Modul supin se construieste cu prepozitile de, la, pentr 7 Se plctisise de ficutaceleag exerci ication lla adaee ae: cop ores. fark par ‘Andrei, Azorel, Cli, Créciumd, Roménia etc. ‘Obs. Substantivele propri se scriu, In orice situate, cu inijala majuscula un singur cuvant Bins, flare, Maria, Brasov Gupa form’ Tcompuse | dou’ sau mai multe ewinte [ wte-de-vie, bunaivoinga, Teatrul Nafonal (GENUL ST NUNARUL Ge Obs1I Diterenta dintre formele de singular s1 de plural se oenuL men realizeaza cu ajutorul desinentelor. singular [plural “forma de singular (folosita pentru a denumi un obiect) exemple: pom (desinen{é 0), casé (desinenté -@), dul masculin | un(pom) | dot (pom, Cuno eee ee eee feminin ‘o(cass) | doua (case) |-forma de plural folosité pentra a denumi mai multe obiectey, aay fe (say (| asa laa sear or (ceun ate eae DIFERENTA DE GEN cuvinte ferite oul vaca, pore) scroafé, bala fat, barball femele uvinte derivate eu ajutorull ursoalcd, pictorl, priniesa sufixelor motionale ‘gascan, vulpoi ‘Substantive epicene sunt substantivele nume de fine care ignora diferenta de gen (feminin sau masculin)inive exemplare; au aceeasi {forma si pentru feminin, si pentru masculin: vpera, gor, balend, foca. deifin,piton, cimpanzeu ete. ‘SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMAR EXEMPLE defective de plural almente, materi, insugi sau stan, | miere,lapte, unt, brénza, aur, argint, cnste, lene, cura, sete, - au numai forma de singular_| discipiine, sportur Jogica, botanic, ftbal. tenis ‘defective de singular ce evel foereee tural | almente,puratay ‘ore, taete, branzeturi, lap, aplauze, zor, blugi, ochelarl Atentie! Existé si substantive cu doua forme de plural diferte ca sens: centri — puncte anatomice, centre -localit} ‘Substantive colective — denumesc la forma de singular mai multe obiecte de acelagi fel (adica, denumesc multimi de obiecte), ‘stol, grup, familie, neam, turm&, frunzis, pietris, nobilime, tinere, muttime ete. Un grup de turgt a venit ia scoala. ‘Atentie! Acordul dintre un subiect exprimat printr-un substantv colectiv si predicat se face la forma de singular a verbulu Obs. Numeroase substantive colective sunt derivate cu sufixe speci CCAZURILE §1 FUNGTILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI jalizate, numite sufixe colective (i, -ime, -et, ~raie etc) ‘cazu.| Fora Funcqu swracnice Exewie ~ substantivalse distinge prin | Sublect ‘Brazil eeuturau erengileInebreate de 2Bpads articularea cu aticolele | otarate a ajuns un elev N Oy sau | Nume predicativ ‘inal a ajuns un elev premiant. nehotarate un, o, niste ‘Ate, subst. apozifional _| Colega mea, loan, a cagtigat concursul ne Cd Fiofile din glastré erau dela sof aceleasi articole ca ‘Atibut substantival | patrénii aveau 0 cAsuié din lemn . ‘substantivul in cazul nominativ; | Prepozitional ae Copan ~ este insoft de cele mai multe | Complement direct ___| L-am vazut pe pretenul thu reatind nisie poezi fe atc Daecai rer oe Complemer lirect | Am vorbit cu parin(ii mei despre vacanta de vara. folosite tn limba romand: de, pentru, ta, cu, din, prin, In, | Compl. cre. de loc. Ei au ajuns a sooaldi mai repede. Gintre, printre, intre, spre, | Compl. circ. de timp Pot sa te agtept o vesnicie, a = Compl. circ. de mod Bunica a vorbit cu 0 blandofe care Fa alinat durerea. = substantvul poate farticulat Cu | Complement indirect Copillorle place foarte mult Créciunul articol hotarat: (ful, i, lor ‘sau nehotarat unui, unei, unor; | Compl. eire. de mod ‘Totul a decurs conform planulu D. | - prepoziti speciice: datorit, ‘multumita, grate, contrar, genitival (al, a, ai, ale); potrivit, conform, aidoma, | Nume predicativ Umbra aceea era asemenea urechil unui iepuras. ssemenes, ~substantvlpoatefaricat|gtibut eubstantival | Nic In vl cole mal uoaso ol tl roca mu arta ett a nitival ‘substantivul in dativ; el ‘de frumos. ~inanumite suai este precedat side art. posesiv- | Nume predicativ Mertullocului ocupat la sfarstul concursulul, este al ntregit ~ prepoziti speciice: asupra, | Complement indirect contra, impotriva de2SUP"®, | Comp, cre do loe | Randunelle au construt un cub ensure esa inapoia, indératul, imprejurul.| Compl. circ. de timp __| Voi ajunge acasa inaintes [Sséri Intunericului Tse folosegie atunci cand substantivul reprezinta 0) strigare, 0 chemare, adresat de vorhiter cli cAnia i se Atentie! Substantivul in cazul vocativ nu indeplineste niciodata functi sintactice. Are o intonatje exclamativa gi se izoleaz& prin virgule de restul propozitel(Obs. Pronumele dansul nu are valoare de politete; se analizeaza ca pronume personal Caz Funct sinracrice Exewrur Subiect ‘Dumnealureste directorul nostru Pe Nume predicativ Meritul este af tu. Atribut pronominal Floarea pentru ea este rosie. Ac. Complement direct Lam intanit la teatra Complement circumstantial ‘Trebule s& c&nfi ca mine! G. Atribut pronominal genitival Cirle eivor fi returate D. ‘Complement indirect z ‘Cumpard-mi, te rog, niste portocale! PRONUMELE §1 ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV ‘PRONUMELE POSES — tine locul unui substantiv care denumeste posesorul unui obiect; oferd totodata informal si despre obiectul posedat. Caz —_| Ostectut roseoar Poseror. [Link]._[[Link].[[Link]. | pers. pl. | pers. ipl. ers. lll asc. sing. ‘almeu al tu al su alnostu | al vostry 5 fem. sing. amea ata asa ‘anoasiré | a voastré E NoAe. Tass. pl. aimei ai th ai si ainosii__| ai vost 5 fer. pl. ale mele ale tale ale sale ‘ale noastre | ale voastre a mase. sing = 5 s z z 5 on. |[fem-sing a zane = Z 5 2 masc. pl. ‘lor mei calor ta ‘lor sai ‘lor nost | alor vost = fem. pl. ‘lor mele | alor tale ‘alor sale ‘lor noastre _|alor voastre a [ Aton functa sinlactica de aout adjectival. (Increderea ‘Obs. In decinarea pronumelui posesiv,lipsesc formele de persoana alla, la numarul plural "and determina un substantiv cu care se acorda In gen, num&r si caz, devine adjectiv pronominal posesiv si indeplineste ‘mean tine este nemarginta.) FUNCTILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV Caz ___| Funcru swractice: ExePte a Subject Dintre tof, al meu este cel mal frumos. 5 ‘Nume predicativ Biletul clstigator este al vostru ‘Complement direct, [Fam cunoscut pe ai Séila petrecerea de aseara, ‘Complement indirect ‘Am discutat cu al mel despre excursia din vacanta, ‘Complement circ. de loc Nu pol vedea pang la al tu din cauza fumulul Ac. ‘Complement circ. de timp Paina la ale noasire mai sunt dou’ siptamani. ‘Complement circ. de mod Nu vol proceda ca ale voastre. Nume prodicativ Discuta purtaté a fost despre ai ti. ‘tr. pron. prepozitional Plimbarea cu al mela fost distractiva. ‘Atr. pron. genitival Vol asculta cu toata atentia parerea alor vost Nume predicativ “Toata lumea era Impotriva alor sai s. ‘Complement indirect Noroul sa abaitut supra alor noasie. ‘Complement circ. de loc Ei siau agezat masinile Indaratul alor noastre. ‘Complement circ. de timp Ceilalf invita au sosit inaintea alor ti, D. ‘Complement indirect Le-am trimis 0 felcitare alor sai PRONUMELE $1 ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV PRONUMELE DEMONSTRATW — fine locul unui substanti, araténd totodaté apropierea sau departarea (in spafiu sau timp) obiectului de| vorbitor sau identitatea obiectului cu sine ori cu un alt obiect in momente diferte. Din definitie se deduce existenta a treitipuri de| | pronume: de apropiere, de depaitare side identitate FFORNELE PRONUMELUI DEMONSTRATIY (bs.1 Formele sorse i italic sunt forme popular apropiere acest asta acest; Asia ‘aceasta; asta acestea: astoa departare cela; dla ‘aceia: aia 0068; ala acelea; alea identitate ‘acelagi ‘aceiagi aceeasi aceleasi apropiere/ depirtare | apropierel departare _| apropierel departare | apropierel departare sliferentiere celal cesta celal costa ‘cealalté/ ceastéalta | colelate/cestelate ‘apropiere cesta: dstula ‘cestora; astora acesteia; istoia acestora; astora departare aceluia; aluia acelora; alora aceleia; aleia acelora; alora ‘Identitate aceluiagi acelorasi aceleiagi acelorasi ‘apropierel departare | apropierel departare | apropiere! departare | apropiere/ departare <= Saat acnant Trainin eosin ralailatal aactailata l natnvtatial enetartalia‘Complement indirect Vol rimane aca’ cu acest ‘Complement circumstantial de loc ‘De fa acest panda cola esto odtanil Gost de mare. ‘Complement circumstantial de timp ‘Mai sunt doua saptamani pana la aosea, Complement circumstantial de mod ‘Nu mai voi purta ca acesila. Nume predicativ Subiectul lucrila fost despre aceasta, ‘Atribut pronominal prepozitional Tivol canta o melodie despre aceasta, Atribut pronominal genitival Faptele acolora sunt demne de fot respectul nastru. ‘Nume predicativ Victoria a fost a celorlal ‘Complement indirect “Toata adunarea a votat impoliva acostora ‘Complement circumstantial de loc Tmprejurul colorlalte s@ adunase o muljime de cameri. ‘Complement circumstantial de timp L-am cunoscut inainifea acestora ‘Complement indirect ‘Le voi comunica colovlall parerea voasta. ‘Complement circumstantial de mod Conform acestora, vremea va deveni mult mai trumoasa. NUMERALUL Teun De wUVERALE exer : ano nu, do tet car i sea ____Feompuse unsprezece, palspre706e, optsprezece ordinate alirele, a dove, al doudzoctoa = sigen - cu un substantiv) ‘Obs. Numeralul poate avea valoare substantivalé (daca nu §e acorda cu un substantiv) si valoare adjectivals (dacd se acorda In caz "ALTE TIPURI DE NUMERALE Colectiv — exprima ideea de numér, aratand, fotodata, Fractionar— exprima ideea de numa, ca parte ([ractiune) dint-un ee Intreg, Forme ao oe FoRve ‘Gen ~formele au genul ferinin si se obtin prin adaugarea sufxuui —ime ia mase. Sa ambilor numeralele cardinale propriu-zise (exemplu: doime, treime); ant - construcile procentuale (doi a suta) si cuvintele:sfet, intreg,jumatate. ‘adjectival (avand functia sintacticé de atnibut adjectival. Alte numerale colective: tustei, toi cinci etc ApJecTivuL (Obs. Numeralul colectiv poate avea eee ‘substantvala (indeplininé functile sintactice ale unui substantiv) si valoare| Obs. Numeralulfractionar poate avea valoare substantivala(indeplineste functile sintactice ale unui substantiv). ‘TiPURI DE ADJECTVE cu4forme | inalt, inalta, inalf, inalte| oben ; ee eat a ot at. 36:1 Adjectivl se caracteizesz prin fant cB depinde — RES Me Tk, Oblgatoru de un substant var eu forme | vache, vechi (obs.!Adjectvul se acorda in gen, numar sl caz cu invariabile | cumsecade, bleu, maro substantivul pe care determin. aciectve | un. moe atet ore pr ite din alte | rigine kos copac infrunzit, lumir smurane | origine | Provenite din alte opac infuna, mina wemurind ; (GRADELE DE COMPARATIE ALE ADJECTIVULU Exewrur referie la intensitatea acesteia. Pozrivut — forma prin care adjectival exprimd insusirea fara a face ‘Andrei este un copil cuminte Comparativut — forma prin| care adjectivul exprima un} insusiri este mai mare de superioritate — intensitatea ‘Andrei este mel cuminte decat tin anumit grad de intensitate a Insusirl, asemanénd obiectul| este aceeasi de egalitate — intensitatea insugii “Andrei este [a fel de cumnte-ca tne. ‘Andrei este fot asa de (tot atét de) cuminte ca tine. cu un alt obiect sau cu sine, In| momente diferite, Insugirieste mai mica de inferioritate ~intensitalea ‘Andrei este mai putin cuminte ca tine. prepoziti (de). ‘Obs.| Formele comparativului sunt forme compuse, objinute cu ajutorul unor adverbe (mai, putin, atl, aga), substantive (fel) $1 = presupune compararea ‘Androl este col mal curnirite dintre toi elevi.(Superfatv relativ : de superioritate) surenamva.— fora pin | Seca evun at obec sot ye tore adjecivl expe gradu | sine, Inmomente ere facil ea ee canem 9 sk Goea cata ral do anata os | an oe rt) intensitate a insusinii, fr a mai Andrei este foarte (tare) cuminte.Folosirea unor substantive Gu valoare adverbialé Folosirea adjectivulul cu prefixe -arhi,-utra etc. Repetarea adjectivulul Elare un costum nou-nout Rostirea prelunga a unui sunet Ea este 0 massare acta! "ADJECTIVE FARA GRADE OE COMPARATIE ExXEMPLE ‘adjective care, prin sensul lor, exclud ideea de comparatle vu, infin, egal, patrat, etern et. ‘adjective care con: stitule Imprumuturi savante din limba lating, find deja grade de comparatie ale unor adjective ‘superior, inferior, major, minor, exterior, interior, minim, maxim etc. ‘ADvERBUL TiPuRi De ADVERS Exewrue FORWAREA ADVERBELOR Exenri 20010, ail jos, sus, ddeloc (unde?) | depare, aproape, IPC au gta a meme Coys amano: ne”) ingests icon | coe 88) eee ‘oun, atun ier astazi, maine, mereu, de timp (cana?) | astz1 maine prin compunere ‘eri-diminoata | ering, totdeauna dupa inteles | abia, astfel, asa, fireste, cum, cumva, de mod (cum?) | Trrsreste,crucls, | prin conversiune ati din substantive Ma vo! Intoarce cmineata! din adjective Serie rumos! ir ‘20, luni digtanmicira foe ‘compuse Toldeauna, akidaté ie ‘GRADELE DE COMPARATIE Exeurue [positiv aproape, bine | de superioritate - intensitatea este mai mare) mai aproape, mai bine comparativ | de-egaate -intensiatea este aceoasi_[ la ede proape, tot aga de bine de inferioritate - intensitatea este mai mica ‘mai putin aproape, mai putin bine ‘Obs. Formele comparativului sunt forme compuse, obfinute cu ajutorul unor adverbe (mai, putin, ata, asa), substantive (fe) si prepoziti (de). Telativ - presupune comparalia obiectulul] 35; inal cu un alt obiect sau cu sine one sproavedee, el bre superlativ absolut - exprima gradul maxim de Intensitate, fara a mai compara obiectul foarte aproape, foarte bine ‘Obs. Formele superlativulu sunt forme compuse, objinute cu cele), adverbe (mal, putin, foarte, tare) 9p EINBIA Wud avedsep 28 ON ‘IEEDIOW ‘pojUjeU) nes ejUebe1 ednp e\ezose y aJeod pou! ap EIe\juE;SWNDI!O eAzodo1g “eHeMyouNd 1 eoIdoy ob 440088 1 (7) emouo noes 990 un sygspioyou 8 pou op onnejes oqionpe ‘212uotfounfuoo junyin20) |) 0K 1 gunle Wy | wan eo 9S "Bo B85 By aang saulviay 30 31N3W373 Telli, una 1,288 axb2a.0n i area [eB we op ESPON TEU 3 anoofpe ergy © | TORE aS [e24gpuL Gar anna gO INH pais res refed pou opera wey run re ez LPL OO (29) aon 3a yiviiNviswnowio yavNOduOENs viLIZ0dOud ‘980z0/0ue osaqion Bs NS nu eo snds We ‘asus 95 18 20d nog} nog ppupzey oun aids e6v0 tuunjinus e)de)Se © b1e) yS06 S808 208) 10A ‘eujouo eo aug few Bajelul OL 1y027U yneIASEL INqaN Je ‘In| M)SeB NsIUEE injnued wvojuoo suneap ne aqua} ‘ajnedaid gynuino eund as ‘ounje @q aanag Nis ynsaxa ag dow 30 TVLLNVISWNDMID INLNSW3TAWOD “yon ‘9)89 Nes jo1u9Be1 eaiujeuy piezese 6/59 pueD jouNle 1299p eINBuIA uud ouedsap os NN “eIeIeaJo}uI f Teaquleus nes gvaBe: edn ReZAbeE 4 ayeOd duh ap peURIstuNeID ehizodog “el\eMyoUnd 16 ‘uo! ep woyseouno aN, 901 8p g1eiqionpe eunsinoo| nes qionpe (990 UF 18 TPS Tye pupowo wn ‘Dupe es : yo mo ye eee ee pon ae [vee =|, SHER | emmounesoame-vo onan anid on | /,0u10 arerS9pue9 | “279 20 repo) “es enureU ‘eueoyeuopiogns ejeuoHfounfuos junsinoo ‘p12098 e} e99/0 © ap BjUFEUI BUNS Jon aL, ‘Anaya ‘aviae 30 31NaNaTg Pauw ep eaysounD EN ‘siz-nudoid ‘pe eaneoipaid ayjoatieiut ‘e69j00 eye 0 yeuun e ‘ee dig “ones oy ut ewnuod nidioqzed e} qioa up yuonoud ‘fpe un nes ‘ape un ‘29j0p [@ &] eueI weWIeIdes enop jUNs Ye ‘pleanueysqns eveojea no yexownu Te aah 890 BOUNTETOR 19n ounyina9] o nes qien un vowluued e9juyew) eseoe eBunle 10n ‘nue wi anueisans: nag “IN0au TONAL ‘uldew eouewose o yop 48 ven eeOL ‘aneznoe ul Bid ulp Bilboloiui nes inqvonpe Tnaven eBue| ed dunn op eiuejsunoxo wews|duos nun jos ezey) wi eWSeuNTEpUL 19D nang, Nid YANG 3S (109) aii 30 yivIINviswnoulo VivNogdOans vilizodoud QW 30 TWIINVISWASBID TALNANSEWOS ‘ayia 30 aLNaW Tg, eaneoipasd aifoafioquy ‘tui yueZ e nu zep “nfezduy/inf op yeyN es Je ep eyedep 21120) eye @s soyouung ese ‘ginoay eugwerdes S970 o) eoeid ny 910 N99) eu1se0u wichseoq jad e10}208 jnjdeo uy wido we-W, ‘olueind 1UeA Un eateg ‘2/9 a/dSuIC] ‘njdjoqued e| quaa ulp yluenoad ‘fpe un nes ‘ape un verdevpuy e-s ‘e1eqi9n ountin2o] 0 nes qion un TOW, 1 00a" op |, SATORITTON aS ourew ay rei uou yeunpe ne-s injnsevo esdnseeg {INO TONAMRS Gulp 6] op ajeGe NBOUEA TWEED ‘ejoolioju nes naanpe inavan eBuer oe 3019p reiluesuunavo wawerdwoo in jon BzeH| U aeUNdeDUI-IDo (09) 907 3a yiviiNviswnoulo VivNoadOEns viIZodoud ners 207 30 TWIINVISWNOUD MLNAWATAMOS1374008 19a asainouy eueo} 0128109) Ing esaipuy s0i2epay ‘nDeauo] UUO|S VOInYy P 1020) je eivoso yuowoy0 un eye19psu09 2}S0 nu pueD uNIe ewnU eyNBAIK Ud eyedsoP os Hi) Mh Wi WORD seOp wUeB0: op PINB11A UUd eLedsep es doos op ejerlueIsWINoLIO e;zodorg “eHemound 18 eaIdoL. - puvbze wea ee ‘a9 219 Bs enuno nu e9 [(Vopow isejooe sore wy dd ‘es e9 nujuad ‘ap ‘es ‘es €9 “ou yeooid ty InIo1 nog, ny sang ativan 30 aunaneg aon hi 59. ee sae enneoipeud ofieLonut “| % BT | TT TT wg WEG qied e|qi0n | -unopeo puprqun nzen we-1| ag gy ‘nnoofpe un unbnas op 8679 ey yeao4d my “he 148 98 6 f,“euBeu! 95n10 HOE WEIS | Season eunginaoy ones gion un wang ‘inaoau TnNaMeay uaindses up ynpens ne-s | ARBaRSe: ~Anuesqns ‘YiueBes wiyzodoid wip yunoe jndoos ewude a1e9 eiyzodoud 2152 doos ap gresjueysuinsss> greuopiogns eljrzodorg oe e ezneo eanBuls ewude pues ume ete e1S B1e0d ezneo Bp greliueISwInoH: ‘euedsap 0s ny ejs008 1g “eHlemound 18 eoydoy NA uid euedvep o8 yb eUebe: Ednp 15 1e: Phi fa tony 2 j ‘pun ‘wo congejos oqionpe | SURE eS ESERIES Donen UME ee en #1 | [901 wone sore we MN “39 @9 pou ed ‘go ezne9 up ajeuosiountuos “eo nauod ‘e2ar600p ‘eapuly ‘£9 1062 tunjina0y nes younfues aera aulyray 30 sunanera Hama zor mddgr enneoipond atfoetsoyut E Up 0], PBPOMETE won 3 pon Ie =) 1,898 OL TEBE wreqson ouniinoo} o nes qian un 7 ara {nz0a¥ Yona, ‘m)izodoid up yuniive eznes euiudxe o1eo ai;zodoud eave 2150 ezneo op eyeriuersuunsu'o exeuopsogns eljrzodo1d aaa Nis ynsaxa 3g rne- Ho 18 ye6nSe9y ‘ved uy Brow yod nu ‘jor yur eseoe yeo9id © ‘paynd few nu eWeyy yeo91d ny yeuso nes TidIsu ne-s ajaus aiiowe lisdaped ys05 we Ho, ojooe sunfe ny yeopoiduy e-g, webndgo ea eres wry nang id ynsana 3gst 2001 Ory 120 xey'I1 41374008 BNP ANRdOLO Jo} [00g 197 [e [evase JUaWeF® UN BEIePISUOD aIse Nu PURD UNE FeUINU gINBAIA Ud aHedsep 2s ‘gWeGeL }edng “ejayseoe ele) ul eis goep Jeop eIUaBa1 ap INDIA Ud euEdsep as dos 9p eleiiueIsWNduD eXzodoud “eHemound 16 eoIdoL, Jeupuetze: we-w ‘a3 (1299 |S eno nue j,Yepow IER SOE UY ang alive 20 a1Nanang pauneey WOOT Tes 2 [,2uRTO Ee adte mise glee on jeaneoipoud oijoetioqut [#2 Brea BI eS 0 / PERU winded o core Teen uy inidionued e] qiea | “unopeo jeieduuno ednp pueiquin jnzen we, up yuaroud agoofpe un tunings ap sain w) yeoayd ny [PIPE ais Of, “CUOU aTIG HIE WHOIS ‘so trequan auniinoo} o nes qisA un nang, anzomsinvamvay | _e)Sna/ njued vaindses up wnpeAs nes 1080 eyzodoud up pune doos eunudeaaxea eizodard aise doos ep greuersunaur9 ewopioqns ejrodotg 7 ‘0 (so) (vivwid) doos aa yTviLNviswnowlo yivNoauoans viliZodoug 4098 30 TWIINVISWNOUID 1 vie @ gzneo eanburs ewe pueo ume EBL uUd auledsep 28 ON 88308 TeREHeH NE} (oy B9eDe op (8 PONEO Y 2p eindan upd euedsap 28 1 guar edn 6 ye ‘alu ee els ste0d Bzne9 ap eleluetsiuNoH® eiizodore “eeMaUNG HE EIIOL 4. apsouy you nu fuck wenpunu2g 1 #Oupgd ws /, dou 7, 29P@0 0 ny wou ED j eseoe yooyd &eeseds og % a a eee, eee ‘BySOgo ep eeynd yew nu eWwey Je #éunos 2 3202808 ,'ouO Cope Soe We MN "210 go ayfou ed ‘eo ezneo UIp e1euor}ounfuoa ‘oj 82ne9 uyp yeooyd ny ‘eo quod ‘eoeve09p ‘gopuy‘e> tox uno nes iounuoo 960 euoud up yeued nes saw: allv73 30 4LNaWw37: lowe ‘enon eore aie i 3 CUI up isdaped ys0) we Ho. 14949 104 60 jou BH enyeorposd oxootiow 10p 1080 eqv0}ep ojooe sunle my [9019 IS 6 Oj, "POCCTNT igk @ 0 anooipe ‘ve}eou up yeoperduy e-s {-/0uIa feu! 180 pen Os o}008 Op FOPUIY ,"eIe8 NOOLTETATERTTY | wegen unsins0} ones qian un inueweusque guwnjinw WERSEO & FZ nanag angoay Torna mnoyes) e2ne9 wp yerzsew wy ‘giua6e1 elizodord woe ezneo eUIUdKe a1B9 ajiyzodoud e90e 8159 BzNeD ap BjeIiUEsWINDM!O BeUOPIOGNS eIj1zodold Wag “ (Zo) yznvo aa yiviinviswnoulo VivNoadoans ViLIZod0%d yanvo aa TwiiNvisWnoBID i