Codul etic al studentului

Codul de Etic Universitar reprezint un contract moral ntre studeni,

profesori i personalul administrativ al universitii, contribuind astfel la
unirea membrilor instituiei de nvmnt, creterea prestigiului acesteia i
formarea unui mediu universitar bazat pe competiie i cooperare dup reguli
corecte.
Codul de Etic coreleaz relaiile pur contractuale ale membrilor comunitii
USM cu ncrederea, ataamentul i responsabilitatea lor i este chemat s-i
protejeze pe acetia de comportamente nedrepte, necinstite sau oportuniste.
n contractul individual de studii, se va include o clauz prin care studentul
menioneaz c a luat cunotin de prevederile Codului de Etic universitar
i se angajeaz, sub semntur proprie, s respecte prevederile acestuia.
n Codul de Etic universitar al USM, sunt stabilite standardele de etic
profesional pe care comunitatea academic i propune s le urmeze i
sanciunile care se pot aplica n cazul nclcrii acestora. Codul de Etic
universitar este un document obligatoriu i nu poate substitui
regulamentele interne i nici nu poate contraveni acestora.
In concluzie scopul codului etic consta in faptul de a depista si de a
respecta toate normele morale de conduita prevazute de regulamentul
universitatii pentru a mentine ordinea publica, iar in caz de nerespectare a
principiilor etice, studenti, profesorii si personalului universitar sa fie supusi
unui control si sanctionat in caz de necesitate.

Principiile etice :
Art. 1. USM este o instituie public de nvmnt fondat prin Hotrrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 537 din 25 septembrie 1991. USM este un
centru de instruire, tiinific i cultural, al crei scop principal este pregtirea,
perfecionarea i reciclarea, la nivel superior, a specialitilor i cadrelor
tiinifice n domeniul economic, promovarea cercetrilor tiinifice i
implementarea rezultatelor lor n practic.
Art. 2. USM respect demnitatea fiecruia dintre membrii si i
promoveaz integritatea academic. Membrii USM se angajeaz s contribuie
la dezvoltarea democratic i la prosperitatea societii. Profesorii i studenii
tind s obin noi cunotine i s mprteasc ideile, cercetrile tiinifice,
de ale cror rezultate beneficiaz comunitatea n ansamblu.
Art. 3. Valorile i principiile promovate n USM i a cror realizare efectiv
se ncearc s se asigure sunt: libertatea academic, autonomia profesional,
dreptatea i echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea i corectitudinea
intelectual, transparena,
responsabilitatea,
respectul i tolerana,
fidelitatea, bunvoina i grija.
Art. 4. Libertatea academic
(1) USM reprezint un spaiu liber de orice amestec, presiune i
constrngere de ordin politic, economic sau religios, exceptnd constrngerile
de natur legal, etic i tiinific.
(2) Membrii comunitii au dreptul s-i exprime liber i deschis opiniile
tiinifice i profesionale.
(3) Schimbul liber de idei i libertatea de exprimare sunt bazate pe
respectul membrilor comunitii academice, indiferent de poziia lor n
ierarhia profesional, i stimuleaz creativitatea academic i tiinific.

Art. 5. Autonomia profesional

(1) USM promoveaz i garanteaz membrilor si un mediu favorabil
exercitrii autonomiei profesionale. Cadrele didactice au dreptul s elaboreze
coninutul curriculumului la disciplina predat conform programelor de studii
universitare, s aleag programele de cercetare, traseele de carier
universitar, oportunitile, nivelul de recunoatere la care tind.
Art. 6. Dreptatea i echitatea
USM asigur membrilor si dreptul la o tratare corect i echitabil fr
nici o form de discriminare, exploatare, abuz de putere. USM pledeaz
pentru nediscriminare i egalitate de anse privind accesul la studii; angajare
i promovare; eliminarea conflictelor de interese; prevenirea i combaterea
oricrei forme de corupie, favoritism i nepotism.
Art. 7. Meritul
(1) USM asigur recunoaterea, cultivarea i aprecierea meritelor
personale i colective care contribuie la realizarea obiectivelor specifice i
creterea prestigiului USM.
(2) Meritul va fi apreciat n funcie de ataamentul i dedicarea fa de
profesie i studiu, fa de USM i membrii comunitii academice, n funcie
de talent i efort propriu, creativitate, eficien i performan.
Art. 8. Profesionalismul i competitivitatea
(1) USM cultiv un mediu favorabil pentru profesionalism i
competitivitate. USM susine programe academice la standarde nalte,
capabile s conduc la progresul cunoaterii, la formarea specialitilor
competitivi i la creterea prestigiului instituiei n domeniul cercetrilor
tiinifice.
(2) USM ncurajeaz i recompenseaz orientarea spre excelen n
activitatea studenilor, cadrelor didactice i cercettorilor, personalului
administrativ i de conducere. Totodat, se va aciona mpotriva imposturii,
diletantismului (amatorismului), superficialitii, dezinteresului i plafonrii n
activitatea profesional.
Art. 9. Onestitatea i corectitudinea intelectual
(1) USM protejeaz rezultatele creaiilor intelectuale. Re-cunoaterea i
beneficiile aparin celor care se afl la originea unei lucrri tiinifice,
manuale, cri, teze de doctor, teze de licen sau proiect etc.
(2) USM condamn, interzice i ia msuri mpotriva oricrei forme de fraud
intelectual: plagiatul sau autoplagiatul, copiatul la examene sau alte forme
de verificare a cunotinelor, substituirea lucrrilor sau a persoanelor
examinate, distorsionarea voit a rezultatelor unor cercetri, nsuirea
nemeritat a unor realizri tiinifice etc.
Art. 10. Transparena
USM respect principiul transparenei tuturor informaiilor i deciziilor
care intereseaz membrii comunitii academice, potenialii candidai,
absolvenii, instituiile cu care colaboreaz i publicul larg, asigurnd o
informare consistent, corect i imparial. Prin aceasta, se creeaz
premisele egalitii de anse n competiie i accesul echitabil la resursele
academice.
Art. 11. Responsabilitatea
USM

ncurajeaz

implicarea

responsabil

membrilor

comunitii

academice n realizarea ndatoririlor ce le revin sau pe care i le asum n

interesul societii i al comunitii academice. Fiecare persoan rspunde
pentru faptele sale.
Art. 12. Respectul i tolerana
(1) USM pledeaz pentru crearea i meninerea unui climat academic
liber de orice manifestare i forme de hruire, exploatare, umilire, dispre,
ameninare sau intimidare.
(2) Respectul i tolerana, n mediul academic, presupun acceptarea
argumentului drept unic criteriu de convingere n disputele de idei, n general,
i n cele tiinifice, n particular.
Art. 13. Fidelitatea
(1) Membrii comunitii academice i asum obligaia de a apra, n mod
loial, prestigiul USM, evitnd orice fapt care ar putea prejudicia imaginea sau
interesele acesteia.
(2) USM condamn cu fermitate concurena neloial.
Art. 14. Bunvoina i grija
(1) USM consider indispensabile bunvoina i grija, ncurajnd
aprecierea, mndria i recunotina fa de cei merituoi, compasiunea i
sprijinul fa de cei aflai n dificultate, amabilitatea, politeea, altruismul,
nelegerea, solidaritatea, promptitudinea i optimismul fa de toi membrii
comunitii sale. Totodat, n USM, sunt descurajate comportamentele de
invidie, cinism, vanitate, lips de amabilitate i dezinteres.
(2) USM este recunosctoare tuturor celor care, n situaii de criz major
sau calamiti, sunt dispui la autosacrificiu.

Promovarea studentelor:

Instruirea practic a studenilor. Incubatoarele

educaionale

Activitatea practic este parte intrinsec a procesului de instruire

profesional a studenilor, component major n pregtirea acestora ca
viitori specialiti n domeniu. Aceast activitate se realizeaz prin efortul
conjugat al universitii i instituiilor de profil publice i nonguvernamentale, selectate dup criteriul manifestrii interesul pentru o
ct mai bun pregtire a specialitilor i angajare ulterioar a lor.
n procesul de instruire practic sunt implicai:

studenii, avnd responsabilitatea de a realiza cu succes obiectivele

instruirii practice;

instructorii de practic care lucreaz n instituiile desemnate ca

locuri de practic i care asigur ndeplinirea de ctre studeni a
obiectivelor de nvare specifice fiecrui an de studii;

ndrumtorii din universitate care au responsabilitatea de a ajuta

studenii s aplice teoria n practic i s asigure legtura cu
instituia desemnat ca loc de practic;

coordonatorul practicii care selecteaz locurile unde se va desfura

practica i plaseaz studenii n activiti practice realiznd
managementul acestui proces, astfel ca studenii s beneficieze ct
mai deplin de perioadele de pregtire practic.
Studentul are urmtoarele drepturi:
sa urmeze activitatile didactice ale facultatii la care a fost nmatriculat n
conformitate cu planurile de nvatamnt;

 sa foloseasca laboratoarele, amfiteatrele, salile de cursuri si seminare, salile

de lectura, biblioteca, mediateca, complexul sportiv si celelalte mijloace puse
la dispoziia sa de catre USM pentru pregatirea profesionala
si pentru activitatii cultural-sportive;
sa participe la activitatile universitare si stiintifice din cadrul USM;
sa aleaga si sa fie ales ca reprezentant n diverse structuri si foruri
universitare de conducere;
sa beneficieze de asistenta medicala;
sa beneficieze de burse de studii si de alte forme de sprijin material n
conformitate cu actele normative n vigoare.

Studentul are urmtoarele ndatoriri:

sa se pregateasca si sa participe activ la orele de curs, seminare, lucrari de
laborator, precum si la verificrile periodice;
sa sustina toate formele de evaluare a cunostintelor prevazute n cadrul
sesiunilor de examene;
sa-si verifice situatia universitara la sfrsitul fiecarui an de studiu;
sa foloseasca cu grija bunurile materiale puse la dispoziia lui n spatiile de
nvatamnt, camine, cantine etc., raspunznd pentru bunurile distruse;
sa manifeste comportament civic si respect fata de colegi, precum si fata de
cadrele didactice si personalul administrativ;
sa excluda din vocabular expresiile necenzurate, obscene, vulgare;
sa nu insulte, sa nu ofenseze cadrele didactice, administrative si colegii;
s respecte regulile de prevenire a incendiilor;
sa nu fumeze n incinta universitatii, sa foloseasca pentru fumat numai
locurile
special amenajate.

Proceduri i sanciuni :
Aici sunt expuse sanctiunile valabile daca
vreun student sau actiune studenteasca se
demonstreaza a fi vinovata de ncalcarea
prezentului cod.
1. Avertizarea si mustrarea nseamna avertizare, mustrare n forma orala
sau scrisa.
2. Cererea/porunca de ascultare/supunere nseamna respectarea de buna
credinta/vointa a cererii universitatii ca o conditie de admitere la studii n
universitate;
restrictii; restituire; eliminare/mutare din locuinta; retinerea/refuzul de
eliberare a diplomei de studii sau a unui grad pentru o anumita perioada de
timp.
3. Confiscarea nseamna confiscarea bunurilor folosite sau posedate prin
ncalcarea regulamentelor universitatii; confiscarea certificatelor/documentelor
false sau folosite fraudulos.
4. Stagiu disciplinar, eliberarea provizorie nseamna un statut special cu
conditiile impuse n timp limitat dupa stabilirea abaterii n comportament.
5. Suspendarea sau exmatricularea. nseamna ncetarea/suspendarea
statutului pe durata nu mai mare dect pentru un an de studii a studentului

sau ncetarea definitiva a statutului studentului.

a. Suspendarea provizorie, pe o perioada nedefinita pina la audienta n fata
Comitetului Disciplinar; presedintele sau delegatul poate impune suspendarea
imediata cu pierderea tuturor drepturilor si privilegiilor studentului dup
estimarea/ aprecierea dovezilor primite.

Contestri privind pedeapsa studentului :

Orice student sau organizatie studenteasca care a fost nvinuita de ncalcarea
regulilor sau statutului universitatii trebuie sa aib sansa de a obtine o
audienta si accesul la cel putin o contestare corecta si deschisa. Pentru a
proteja drepturile studentilor sau organizatiilor studentesti, presedintele sau
delegatul ar trebui sa asigure fiecarui delincvent o procedur de contestare
pentru a pune n discutie ncalcarile. Procedura de judecata va reflecta
preocuparea universitatii pentru aflarea nevinovatiei studentului sau
organizatiilor studentesti acuzate inclusiv si dreptul ambelor parti de a lua
decizie si a solutiona cazul ntr-o anumita perioada de timp.

Procedura trebuie s includa:

motiv pentru contestare;
proceduri pentru documentarea cererii de contestare;
examinarea celor care apeleaz.

Standarte profesionale :

Profesia de asistent social poate fi exercitata de catre persoana care indeplineste

urmatoarele conditii:
este licentiat sau absolvent al unei institutii de invatamant de specialitate,
acreditata de stat in conditiile legii;
detine avizul Colegiului Asistentilor Sociali din Romania pentru exercitarea
libera a profesiei de asistent social;
nu se gaseste in vreunul din cazurile de incompatibilitate sau nedemnitate
prevazute de prezentul statut.
Exercitarea profesiei de asistent social este incompatibila cu:
persoana care nu are capacitate deplina de exercitiu;
promovarea sau apartenenta la o grupare scoasa in afara legii;
folosesirea cu buna stiinta a cunostintelor profesionale in defavoarea
clientului ;
desfasurarea de activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale
de asistent social sau bunelor moravuri.
Este nedemn de a exercita profesia de asisten social:
asistentul social care a fost condamnat definitiv si irevocabil, chiar daca a fost
reabilitat, pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii in imprejurari
legate de exercitarea profesiei de asistent social;
asistentul social caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita
profesia, indiferent de durata, prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara.

Valori si Principii Etice

Acest set de principii etice reprezinta totalitatea exigentelor de conduita morala
corespunzatoare activitatii asistentului social. Principiile au la baza valorile
fundamentale ale asistentei sociale: furnizarea de servicii n beneficiul clientilor,
justitia sociala, respectarea demnitatii si unicitatii individului, a confidetialitatii
si integritatii persoanei, autodeterminarii si competentei profesionale. Fiecare
asistent social si va nsusi aceste valori si principii, ele urmnd sa se
regaseasca n comportamentul sau, astfel nct sa nu aduca prin actiunile sale
prejudicii imaginii profesiei.
Furnizarea de servicii n beneficiul clientilor
Principiul etic: Scopul principal al activitatii asistentului social este acela
de a asista persoanele aflate n dificultate implicndu-se n identificarea,
ntelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale.
n toate demersurile sale, asistentul social actioneaza cu prioritate n
interesul clientului. n situatia n care interesul clientului reprezinta o
amenintare pentru comunitate / membrii comunitatii, asistentul social
are responsabilitatea de a ndruma clientul si de a media n scopul
armonizarii intereselor partilor implicate.
2. Justitia sociala
Principiul etic: Asistentii sociali promoveaza principiile justitiei sociale.
Asistentii sociali se asigura de egalitatea sanselor privind accesul
clientilor la informatii, servicii, resurse si participarea acestora la
procesul de luare a deciziilor. Ei contesta si combat diferitele forme ale
injustitiei sociale precum: saracia, somajul, discriminarea, excluderea si
alte asemenea forme.
3. Demnitatea si unicitatea persoanei
Principiul etic: Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea
individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane.
Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa
colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si
orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut
marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta
preferinta, caracteristica, conditie sau statut.
4. Autodeterminarea
Principiul etic: Asistentul social respecta si promoveaza dreptul clientilor
la autodeterminare. Asistentul social asista clientii n eforturile lor de asi identifica si clarifica scopurile, n vederea alegerii celei mai bune
optiuni. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la
autodeterminare atunci cnd, n judecata profesionala a asistentului
social, actunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc
pentru ei nsisi si/sau pentru ceilalti.
5. Relatiile interumane
Principiul etic: Asistentii sociali recunosc importanta fundamentala a
relatiilor interumane si le promoveaza n practica profesionala.
Asistentii sociali ncurajeaza si ntaresc relatiile dintre persoane cu
scopul de a promova, reface, mentine si/sau mbunatati calitatea vietii
persoanelor, famililor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor.
6. Integritatea
Principiul etic: Asistentii sociali actioneaza cu onestitate si
responsabilitate n concordanta cu misiunea profesiei si standardele
profesionale.
7. Competenta

Principiul etic: Asistentii sociali trebuie sa si desfasoare activitatea

numai n aria de competenta profesionala determinata de licenta,
expertiza si exprienta profesionala. Asistentii sociali au obligatia de a-si
mbunatati permanent cunostintele si deprinderile profesionale si de a le
aplica n practica. Asistentii sociali contribuie la mbunatatirea si
dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.

Standardele Etice

1. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de societate

1.1. Actiune sociala si politica
Asistentul social pledeaza pentru conditii de viata care sa conduca la
satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice,
politice si culturale care sunt compatibile cu principiile justitiei sociale.
Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul vietii politice asupra
profesiei si practicii profesionale. Asistentul social pledeaza pentru schimbari
care sa contribuie la mbunatatirea conditiilor sociale n vederea satisfacerii
nevoilor umane de baza si promovarii justitiei sociale. Asistentul social
actioneaza pentru a facilita accesul la servicii specifice si posibilitatea de a alege
pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate n dificultate. Asistentul
social promoveaza conditiile care ncurajeaza respectarea diversitatii sociale si
culturale att n interiorul Romniei, ct si la nivel global. Asistentul social
promoveaza politicile si practicile care ncurajeaza constientizarea si respectarea
diversitatii umane. Asistentul social faciliteaza si informeaza publicul n
legatura cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin.
Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale n situatii de urgenta.
Asistentul social actioneaza pentru a preveni si elimina dominarea, exploatarea
sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie sociala pe
baza etniei, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale, vrstei, starii
civile, convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor
asemenea criterii. Asistentul social se asigura de respectarea drepturilor
fundamentale ale omului si de aplicarea legislatiei internationale la care
Romania a aderat, conform Constitutiei Romniei.
2. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali fata de profesie
2.1. Integritatea profesionala si promovarea profesiei
Asistentul social promoveaza si mentine standardele practicii profesionale.
Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de
cunostinte si misiunea profesiei. Asistentul social protejeaza si promoveaza
integritatea profesionala att prin studii, cercetare, analiza si critica
constructiva, ct si prin activitati de predare, consultanta, expuneri n cadrul
comunitatii si participare activa n cadrul organizatiilor profesionale. Asistentul
social actioneaza pentru a preveni si a elimina practicarea neautorizata si
necalificata a profesiei de asistent social semnalnd Colegiul Asistentilor
Sociali.
2.2. Evaluare si cercetare
Asistentul social evalueaza si promoveaza politicile din domeniu, implementarea
programelor si interventiile practice. Asistentul social care se agajeaza n
programe de cercetare respecta etica profesiei si utilizeaza tehnici si metode
profesionale. Asistentul social care se implica n programe de cercetare trebuie
sa asigure anonimatul participantilor si confidentialitea asupra datelor
obtinute.
3. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de clienti
3.1. Angajamentul fata de clienti:
Principala reponsabilitate a asistentului social este de a promova bunastarea

clientului. Intresele clientului primeaza. Asistentul social activeaza n limitele

obligatiilor legale si ale responsabilitatilor sale n cadrul institutiei angajatoare.
3.2. Respectarea principiului autodeterminarii
Asistentul social nu decide n numele clientului. Asistentul social l ajuta pe
client sa-si identifice si sa-si dezvolte resursele n vederea alegerii celei mai
bune optiuni, acordnd totodata atentia necesara intereselor celorlalte parti
implicate. Exceptiile sunt prevazute de lege. Asistentii sociali pot limita
drepturile clientilor la autodeterminare atunci cnd, n judecata profesionala a
asistentului social actiunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un
risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti.
3.3. Contractul cu clientul
Asistentul social va furniza servicii clientilor numai n contextul unei relatii
profesionale bazate, atunci cnd este cazul, pe un contract scris si/sau pe
consimtamntul clientului. n cazul n care clientul nu are capacitatea de a
semna un contract, asistentul social trebuie sa protejeze interesele clientului
urmarind sa obtina permisinea reprezentantului legal al acestuia (tutore,
curator, etc.).
Asistentul social foloseste un limbaj clar pentru a informa clientii despre
scopul, riscurile si limitele serviciilor, costurile legate de serviciul respectiv,
alternativele existente, dreptul clientului de a refuza sau de a rezilia contactul
ct si despre perioada pentru care se ncheie contractul respectiv. Asistentul
social trebuie sa ofere clientilor posibilitatea de a pune ntrebari.
n situatiile n care clientii nu nteleg sau au dificultati n a ntelege limbajul
primar folosit n practica, asistentul social trebuie sa se asigure ca acesta a
inteles. Aceasta presupune asigurarea unei explicatii verbale detaliate sau
asigurarea unui translator sau intepret.
Asistentul social are responsabilitatea de a furniza informatii despre natura si
necesitatea serviciilor si de a informa clientul cu privire la dreptul sau de a
refuza serviciul oferit (indiferent daca serviciul a fost solicitat su nu de catre
client).
Asistentul social informeaza clientii cu privire la limitele si riscurile furnizarii
de servicii prin intermediul computerelor, telefoanelor sau a altor mijloace de
comunicare si solicita acordul scris al clientilor pentru orice nregistare audio si
video, ct si pentru prezenta unei a treia persoane ca observator.
3.4. Competenta profesionala
Toate actiunile asistentul social trebuie sa se nscrie n limitele de competenta
ale profesiei. Pregatirea profesionala a asistentului social trebuie sa fie un
proces continuu de perfectionare. Colegiul Asistentilor Sociali stabileste
procedura, limita de timp si modalitatea prin care asistentii sociali si vor
mentine si imbunatati performantele profesionale. Pentru a asigura o
interventie competenta, asistentul social are dreptul si obligatia de a asigura
servicii si de a folosi tehnici specializate de interventie, numai dupa participarea
la un program de instruire specializata. Starile personale (emotionale sau de
alta natura) nu influenteaza calitatea interventiei profesionale a asistentului
social.
3.5. Competenta culturala si diversitatea sociala
Asistentul social ofera servicii n concordanta cu specificul cultural din care
provine clientul, adaptndu-se diversitatii culturale prin cunoasterea,
ntelegerea, acceptarea si valorizarea modelelor culturale existente. Asistentul
social trebuie sa aiba cunostinte de baza despre mediul cultural si
caracteristicile grupului/comunitatii din care fac parte clientii. Instruirea
asistentului social i permite acestuia ntelegerea diversitatii sociale si culturale
privind etnia, religia, sexul si orientarea sexuala, varsta, statutul marital,
convingerile politice si religioase, dizabilitatile mentale sau fizice.

3.6. Conflicte de interes

Asistentul social evita conflictele de interese n exercitarea profesiei si
promoveaza o abordare impartiala a situatiilor profesionale. Asistentul social
informeaza clientul despre posibilele conflicte de interese si intervine, dupa caz,
n prevenirea sau rezolvarea acestora. n anumite cazuri, protejarea clientului
poate conduce la ncheierea relatiei profesionale si orientarea clientului catre un
alt coleg sau un alt serviciu. Asistentul social nu foloseste relatia profesionala
cu clientul pentru obtinerea de avantaje sau alte beneficii n interes personal.
Asistentul social care asigura servicii pentru doua sau mai multe persoane ntre
care exista o relatie (de exemplu membrii unei familii, cuplul) trebuie sa clarifice
care dintre indivizi sunt considerati clienti, natura obligatiilor profesionale ale
asistentului social si ale partilor implicate, ncercnd sa atenueze sau sa
previna conflictele de interese posibile sau reale.
3.7. Confidentialitatea si viata privata
Asistentul social trebuie sa se bazeze pe principiile respectului apararii
intimitatii, confidentialitatii si utilizarii responsabile a informatiilor obtinute n
actul exercitarii profesiei. Asistentul social nu solicita informatii despre viata
privata a clientului dect n cazul n care acestea sunt relevante pentru
interventie. Odata ce aceste informatii au fost obtinute, asistentul social
pastreaza confidentialitatea asupra lor. n anumite situatii, asistentul social
poate dezvalui informatii confidentiale, cu acordul clientului sau al
reprezentantului legal al acestuia. Asistentii sociali pot dezvalui informatii
confidentiale fara acordul clientilor n anumite situatii de exceptie, cum ar fi:
munca n echipa pluridisciplinara, cnd acest lucru este prevazut prin lege,
cand se pune n pericol viata clientului si/sau a altor persoane, cnd se
transfera cazul catre alt asistent social. Asistentul social informeaza clientul n
masura posibilitatii despre ncalcarea confidentialitatii si despre posibilele
consecinte. Asistentul social discuta cu clientii si alte parti implicate despre
natura informatiei confidentiale si circumstantele n care aceasta poate fi
ncalcata. Discutia trebuie sa se faca la nceputul relatiei profesionale si de cte
ori este necesar pe parcursul acesteia. Atunci cnd asistentul social furnizeaza
servicii de consiliere familiilor, cuplurilor sau grupurilor, acesta trebuie sa
obtina un consens privind dreptul fiecaruia la confidentialitate si obligatia
fiecaruia de a pastra confidentialitatea informatiilor. Asistentul social
informeaza familia, cuplul sau membrii grupului cu care lucreaza despre faptul
ca nu poate garanta pastrarea confidentialitatii de catre toate persoanele
implicate. Asistentul social trebuie sa pastreze confidentialitatea atunci cnd
prezinta un caz social n mass media. Asistentul social patreaza
confidentialitatea n timpul procedurilor legale, n masura permisa de lege.
3.8. Accesul la dosare
Accesul la dosarele clientilor si transferul acestora se realizeaza astfel nct sa
se asigure protectia informatiilor confidentiale. Accesul la dosarele clientilor este
permis profesionistilor care lucreaza n echipa pluridisciplinara, supervizorilor
activitatii profesionale de asistenta sociala si altor persoane autorizate n unele
cazuri prevazute de lege. La cerere, clientii au acces la informatii din propriile
dosare, n masura n care acestea servesc intereselor clientilor si nu
prejudiciaza alte persoane. La ncheierea serviciilor, asistentul social are
responsabilitatea de a arhiva dosarele clientilor pentru a asigura accesul la
informatie n viitor si protectia informatiilor confidentiale.
3.9. Contactul fizic
Contactul fizic cu clientul este evitat de catre asistentul social, daca acest lucru
l afecteaza din punct de vedere psihologic pe client. Asistentul social care se
angajeaza n contacte fizice cu clientii are responsabilitatea de a stabili limite
adecvate diferentelor culturale. Asistentul social nu se angajeaza n relatii

sexuale cu clientii sau rudele acestuia, pe toata durata relatiei profesionale.

Asistentul social nu manifesta fata de clienti comportamente verbale sau fizice
de natura sexuala, cum ar fi avansurile sexuale sau solicitarile de favoruri
sexuale.
3.10. Limbajul
Asistentul social foloseste un limbaj adecvat si respectuos fata de client si evita
folosirea termenilor care pot aduce prejudicii persoanelor, grupurilor sau
comunitatilor.
3.11. Plata serviciilor
Atunci cnd se stabilesc taxe pentru furnizarea anumitor servicii, asistentul
social se asigura ca acestea sunt rezonabile si n concordanta cu serviciile
furnizate. Asistentul social nu accepta bunuri sau servicii din partea clientilor
n schimbul serviciilor furnizate.
3.12. ntreruperea si ncheierea relatiei cu clientul
Asistentul social asigura continuitatea serviciilor n cazul n care acestea sunt
ntrerupte de factori cum ar fi: transfer, boala, indisponibilitate, etc. Asistentul
social ncheie relatia profesionala cu clientul si serviciile oferite acestuia atunci
cnd acestea nu mai raspund nevoilor si intereselor clientului. Asistentul social
se asigura ca ncheierea relatiei profesionale cu clientul si a serviciului oferit
este un proces planificat asupra caruia clientul are toate informatiile necesare.
4. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali ca profesionisti
4.1. Supervizarea si consultarea
Pentru a exercita functii de supervizare sau consultanta, asistentii sociali
trebuie sa detina pregatirea, cunostintele, abilitatile, specializarea si experienta
practica solicitata de aceasta pozitie. Asistentul social exercita functii de
supervizare si consultanta numai n aria de competenta specifica profesiei.
Asistentii sociali cu functii de conducere asigura conditiile necesare respectarii
prevederilor Codului Etic.
4.2. Educatia, formarea si evaluarea
Asistentii sociali care ndeplinesc functii de supervizare trebuie sa asigure un
program de pregatire si dezvoltare profesionala continua a asistentilor sociali
din subordine. Asistentii sociali care au responsabilitatea de a evalua
performantele asistentilor sociali din subordine vor folosi criterii si instrumente
de evaluare profesionala clar definite. Asistentul social se implica activ n
dezvoltarea continua a profesiei prin sprijin profesional acordat colegilor la
nceputul carierei si prin participarea la schimb de experienta si cunostinte
profesionale intra si interdisciplinare.
4.3. Angajamentul fata de institutia angajatore
Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele interne ale
institutiei angajatoare. Asistentul social participa la mbunatatirea politicilor si
procedurilor institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite.
Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice
ale profesiei de asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale
acestor obligatii. Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si
procedurile institutiei n cadrul careia si desfasoara activitatea sunt
compatibile cu prevederile Codului Etic. Asistentul social actioneaza astfel nct
sa previna si sa elimine orice forma de discriminare n activitatile, politicile si
practicile institutiei angajatoare.
4.4. Conflictele de munca
Conflictele de munca ale asistentilor sociali sunt rezolvate conform legislatiei n
vigoare. Actiunile asistentilor sociali care sunt implicati n conflicte de munca
trebuie sa se ghideze dupa valorile, principiile si standardele etice ale profesiei.
n cazul unui conflict la locul de munca, trebuie acceptate diferentele de opinie,
iar acestea trebuie puse n discutie tinnd cont si de interesele clientilor.

4.5. Discriminarea
Asistentul social nu practica, nu se implica, nu faciliteza si nu colaboreaza la
nici o forma de discriminare bazata pe etnie, sex sau orientare sexuala, stare
civila, convingeri politice si/sau religioase, deficiente fizice sau psihice sau pe
alte asemenea criterii.
4.6. Conduita privata
Asistentul social va evita ca prin propriul comportament sa aduca prejudicii
imaginii profesiei. Asistentul social va evita ca problemele personale sa i
afecteze judecata, performantele profesionale sau intersele clientilor. n cazul n
care aceasta situatie nu se poate evita, asistentul social trebuie sa solicite
imediat consultanta si sprijin profesional, sa reduca numarul de cazuri cu care
lucreaza, sa si ncheie activitatea profesionala sau sa ntreprinda orice alta
actiune pentru a proteja clientii.
4.7. Reprezentare
n situatia n care reprezinta o institutie, asistentul social trebuie sa prezinte
clar si cu acuratete punctul oficial de vedere al institutiei respective.
4.8. Onestitate
Asistentul social si asuma responsabilitatea si meritele numai pentru propria
activitate si recunoaste cu onestitate meritele si contributia altor profesionisti.
5. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de colegi
5.1. Respectul
Asistentul social si trateaza colegii cu respect si evita aprecierile negative la
adresa lor n prezenta clientilor sau a altor profesionisti. Asistentul social
acorda sprijin si asistenta colegilor care trec prin perioade dificile. Daca
perioada respectiva se prelungeste si are urmari n planul activitatii
profesionale, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la
Colegiul Asistentilor Sociali.
5.2. Confidentialitatea
Asistentul social respecta confidentialitatea informatiilor mpartasite de colegi
n cursul relatiilor profesionale.
5.3. Colaborarea interdisciplinara si consultarea
Asistentii sociali care sunt membri n echipe multidisciplinare participa la
luarea deciziilor care vizeaza bunastarea clientului, utiliznd valorile profesiei si
experienta profesionala. Obligatiile etice si profesionale ale echipei
multidisciplinare ca ntreg si a membrilor echipei trebuie clar definite. Asistentii
sociali solicita si ofera consultanta si consiliere colegilor ori de cte ori este
nevoie.
5.4. Disputele dintre colegi
Disputele dintre colegi se rezolva n interiorul echipei de catre cei implicati si
prin respectarea dreptului partilor la opinie. n cazul prelungirii acestora se
apeleaza la un mediator sau la supervizor. Disputa dintre angajator si un alt
coleg nu este folosita de asistentul social pentru a obtine o pozitie sau un
avantaj personal. Disputele sau conflictele dintre colegi sunt rezolvate fara
implicarea clientului.
5.5. Orientarea catre alte servicii
Asistentul social orienteaza clientii catre alte servicii atunci cnd problematica
clientului depaseste competentele sale profesionale, cnd nu a nregistrat
progrese semnificative si atunci cnd clientul are nevoie de servicii
suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi. Asistentul social care
orienteaza clientul catre alte servicii, transmite catre noua agentie toate
informatiile necesare solutionarii cazului.
5.6. Relatiile sexuale si hartuirea sexuala
Asistentii sociali care desfasoara activitati de supervizare evita sa ntretina
relatii sexuale cu supervizatii sau cu alte persoane asupra carora si exercita o

autoritate profesionala. Asistentii sociali evita sa se implice n relatii sexuale cu

colegii atunci cnd exista un posibil conflict de interese. Asistentii sociali nu
trebuie sa manifeste fata de colegi comportamente verbale sau fizice
susceptibile a fi interpretate drept hartuire sexuala.
5.7. Incompetenta si comportamentul lipsit de etica
n situatiile n care asistentul social observa incompetenta sau comportamentul
lipsit de etica al unuia dintre colegi, i acorda acestuia sprijin si asistenta. Daca
cel n cauza nu si corecteaza comportamentul profesional, asistentul social va
apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali.
Asistentul social actioneaza pentru a descuraja, preveni si corecta
comportamentul lipsit de etica. Asistentul social trebuie sa apere si sa asiste
colegii acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica.
Asistentul social si desfasoara activitatea n institutii publice, private, ONG-uri
sau poate sa desfasoare activitati n cadrul liberei practici, n conditii autorizate
de lege.
Activitatile desfasurate de catre asistentul social pot fi:
consiliere familiala si sprijin terapeutic n depasirea unor situatii de criza;
suport social si psihologic
asistenta si protectie a copilului din: centrele de plasament, asistenta
maternala, adoptie, institutii;
sprijin pentru persoanele vrstnice:
sprijin pentru persoanele afectate de violenta domestica;
prevenirea si tratarea abuzului emotional, fizic, sexual la copii, tineri si
adulti;
prevenirea si tratarea dependentei de drog, alcool etc.
sprijin pentru copiii delincventi si corectarea abaterilor de la normele sociale
de viata;
sprijinirea tinerelor mame singure aflate n situatii dificile;
sprijinirea si integrarea acelor persoane sau familii din casele sociale ale caror
vieti sunt puse n pericol (adaposturi sociale);
ajutor specializat pentru cei saraci, someri, tineri proveniti din casele de copii,
copiii strazii, probatiune etc.
La tipurile de activitati mentionate mai sus se pot adauga si altele n functie de
nevoile sociale care pot sa apara.