Sunteți pe pagina 1din 5

Definirea conceptului de finalitate educaional

Finalitatile circumscriu modelul de personalitate pe care educatia urmeaza sa-l


formeze.
Ele se diferentiaza si integreaza intr-un tot unitar in functie de cerintele sociale si
descifrarea mecanismului psihologic al invatarii umane.
Formularea lor poate fi preponderent sociala sau psihologica, in functie de
accentul ce se pune pe unii sau altii dintre factorii implicati in aceasta operatie.
Finalitile educaiei sunt previziuni cu privire la modul de realizare a
educaiei , ntr-un anumit interval de timp .
Ele se constituie intr-un sistem cu o functionalitate interna bine conturata,
avand rol director si reglator pentru actiunea educationala.
Ofer posibilitatea abordrii curriculare a sistemului i procesului de
invatamant.
Finalitile educaiei sunt orientri valorice asumate la nivel de politic a
educaiei, n vederea realizrii activitii de formare-dezvoltare a personalitii;
Dup S. Cristea sunt:
Finaliti macrostructurale :idealul i scopurile;
Finaliti microstructurale: obiective generale, specifice i operaionale);
Modelul global al finalitatilor educatiei (S.Cristea)
I.Nivelul finalitatilor de sistem - macrostructurale:
1.Idealul educatiei = tipul de personalitate proiectat de societate pe termen
lung;
2.Scopurile educatiei = linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen
mediu si lung;
II.Nivelul finalitatilor de proces microstructurale:
1.Obiectivele generale : la nivel normativ-global (invatarea inovatoare) si la
nivel normativ-aplicativ(criteriile de elaborare a planului de invatamant);
2.Obiectivele specifice/intermediare: obiective psihologice (afective,
cognitive si psihomotorii) ,obiective cadru si de referinta(pe nivele, cicluri, ani
scolari, arii curiculare si discipline de invatamant);
3.Obiective concrete/operationale: la nivelul unui grup de lectii sau al unei
singure lectii.
Idealul educational
Reprezint tipul de personalitate proiectat de societate pe termen lung;
Continutul idealului este prin excelenta social, incluzand cerintele fundamentale
ale societatii fata de actiunea educationala.
Idealul reflecta, deci, in esenta sa, finalitatea acestei actiuni orientata in directia
realizarii unui cvasiechilibru intre ceea ce pretinde societatea si ceea ce poate
realiza actiunea educationala
Prin idealul educativ se proiecteaza si se anticipeaza nevoile sociale obiective ale
societatii, precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste desfasurarea si finalitatea
actiunii educationale.
Caracteristicile idealului educaional
1. caracter istoric, raportat la evoluia istoric a societii;
2. caracter abstract deoarece nu este tangibil,
3. caracter prospectiv deoarece presupune o serie de previziuni educaionale
pentru 1-3 decenii,
4. caracter strategic incluznd o abordare global i inovatoare a problemelor
educaionale,
5. caracter politic, reflectnd interese sociale de maxim generalitate)
Dimensiunile idealului educaional
Dimensiunea sociala - vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei
societati cu trasaturile definitorii pe care le incumba. Idealul trebuie sa fie

in concordanta cu aceasta tendinta si sa o anticipeze prin orientarea pe


care urmeaza s-o imprime actiunii educationale.
Dimensiunea psihologica - se refera la tipul de personalitate pe care
societatea il reclama pentru a raspunde nevoilor ei. Acest tip presupune
stabilirea unei configuratii de trasaturi necesare pentru toti sau pentru
majoritatea membrilor acelei societati.
Dimensiunea pedagogica - se refera la posibilitatile de care dispune sau
cu care va trebui sa fie investita actiunea educationala pentru a putea
transpune in practica acest ideal.
Perspectiva istorica asupra idealului educational
n Atena, idealul educativ era exprimat in ideea dezvoltarii armonioase
(kalokagathia).
In Sparta, idealul educativ era dominat de spiritul militar.
Evului Mediu ii este propriu idealul cavaleresc si idealul religios.
Renasterea impune un ideal umanist, accentul punandu-se pe dezvoltarea si
inflorirea personalitatii umane. Se insista cu precadere pe cunoasterea
individualitatii umane, a libertatii si demnitatii sale.
Epoca luminilor intregeste idealul educational impunand increderea nestramutata
in puterea ratiunii umane, ca instrument de stapanire a naturii. Valorile stiintelor
naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare continutul idealului
educational.
Introducerea si extinderea masinismului, concomitent cu adancirea
diviziunii sociale a muncii, au impus, n epoca modern, o alta viziune
asupra educatiei, concretizata intr-un alt mod de a concepe idealul
educational.
Reprezentativa din acest punct de vedere este conceptia sociologului
francez Emile Durkheim, potrivit caruia educatia trebuie sa raspunda unor
nevoi imediate ale mediului social.
Idealul urmeaza sa condenseze intr-un tot unitar toate acele calitati
intelectuale, fizice si morale de care trebuie sa dispuna oamenii asa
cum ,,societatea ii vrea. .
Scopurile educatiei
Reprezint linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu:
democratizarea invatamantului, proiectarea curriculara, conducerea manageriala,
descentralizarea administrativ ,informatizarea educaiei etc.
Scopul acoper o zona mai larg de fenomene, are un caracter mai concret decat
idealul i angajeaza un lan de aciuni educaionale.
Din punct de vedere structural, el se prezint ca unitate dialectic a doua laturi,
una ideal, de imaginare a operaiilor i rezultatelor, iar cealalt, intenional, de
declanare a aciunii, n vederea realizrii sale.
Scopul este determinat de idealul educativ, iar prin acesta de conditiile
istorico-sociale pe fondul carora se desfasoara actiunea educationala.
Intre idealul educativ si scopurile educative exista o stransa
interdependenta. Pe de o parte, idealul determina scopurile educative, iar
pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri si la diferite
niveluri prescriptiile generale ale idealului.
Caracteristici ale scopurilor educaiei
Caracter practic deoarece prefigureaz posibilitile concrete de aciune,
Caracter strategic prin trasarea liniilor generale de inovare i dezvoltare,
Caracter tactic i operaional prin stabilirea criteriile de elaborare a
obiectivelor generale.
Obiectivele educaionale

Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare. Astfel,


in timp ce scopul contureaza finalitatea in termeni generali si sintetici,
obiectivul detaliaza aceasta finalitate, prescriind rezultatul actiunii din
perspectiva psihologica a invatarii umane.
n calitate de finaliti pedagogice microstructurale, obiectivele educaiei
sunt angajate n proiectarea activitilor de instruire organizate formal i
nonformal, n context colar, dar i extracolar.
Funcia de baz a obiectivelor const proiectarea curricular a planului de
nvmnt, a programelor i manualelor colare, a altor materiale
auxiliare, a activitilor didactice concrete realizate de profesori.
Obiectivele generale
Obiectivele generale ale educaiei / instruirii sunt valabile la toate nivelurile,
treptele i disciplinele de nvmnt.
Aceste finaliti microstructurale vizeaz dou situaii pedagogice distincte, dar
complementare:
1) stabilirea unui reper valoric unitar pentru realizarea procesului de
nvmnt, analogic cu cel angajat de idealul educaiei, reper valoric care are
semnificaia de obiectiv general al procesului de nvmnt;
2) definitivarea criteriilor de elaborare a planului de nvmnt (n calitate
de document curricular fundamental).
Obiective specifice
Sunt acele finaliti microstructurale care definesc orientrile valorice
intermediare ntre obiectivele generale i obiectivele concrete. Elaborarea lor
este realizat prin aciunea de specificare a obiectivelor generale.
Obiectivele specifice au o sfer larg de aplicare la nivelul instruirii, organizat n
contextul procesului de nvmnt. Ele proiecteaz realizarea i dezvoltarea
unor competene de nvare, angajate pedagogic (prin diferite programe) n
funcie de:
a) domeniile psihologice reprezentative pentru comportamentul personalitii
obiective specifice: cognitive, afective, psihomotorii;
b) coninuturile generale ale educaiei obiective specifice educaiei:
intelectuale-morale-tehnologice-estetice-psihofizice;
c) formele generale ale educaiei obiective specifice educaiei / instruirii:
formale-nonformale-informale;
d) nivelurile i treptele de nvmnt obiective specifice nvmntului primar
/ precolar, colar; secundar inferior, superior; universitar;
e) coninuturile particulare ale educaiei / instruirii obiective specifice stabilite
pe discipline de nvmnt; module de studiu, capitole, subcapitole, uniti de
instruire, activiti concrete / lecii
Tipuri de obiective specifice:
1. Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate i
complexitate.
Ele se refera la formarea unor capacitai i atitudini generate de specificul
disciplinei i sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Au o structur comuna pentru toate disciplinele aparinand unei arii curriculare i
au rolul de a asigura coerena in cadrul acesteia.
2. Obiectivele de referina sunt obiective care specific rezultatele asteptate ale
invarii la finalul unui an de studiu i urmaresc progresia in formarea de
capacitai i achiziia de cunotinte ale elevului de la un an de studiu la altul.
Obiectivele operaionale
Sunt enunuri cu caracter finalist ce dau sens inteniei de a produce o
schimbare n structura personalitii elevului, ca urmare a implicrii lui ntro activitate instructiv-educativ.

Operaionalizarea obiectivelor trecerea de la nivelul finalitilor


macrostructurale la cel al finalitilor microstructurale prin derivare sau
specificarea criteriilor pe baza crora un obiectiv devine operaional.
n literatura de specialitate sunt menionate 2 criterii de operaionalizare:
a. Performana nivelul de realizare al unei sarcini de nvare se bazeaz
pe respectarea a trei criterii
( R.F.Mager):
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuit.
Ex.: elevul trebuie s identifice ntr-un interval de 5 minute cel puin 3
substantive din textul dat
b. Competena capacitate ntelectual ce dispune de posibiliti multiple de
transfer i aplicabilitate n operarea cu coninuturi diverse; realizabil pe intervale
mai mari de timp, accentueaz caracterul formativ al procesului de nvmnt.
Ex.: dezvoltarea capacitilor de analiz i sintez a gndirii elevilor.
Cerine pentru formularea corect a obiectivelor operaionale :
nu descriu activitatea cadrului didactic ci ceea ce trebuie s fac n
mod concret elevul,
formularea obiectivului trebuie realizat pe nelesul elevilor,
un obiectiv cuprinde o singur sarcin didactic,
obiectivele se structureaz logic pe parcursul leciei,
sarcinile de nvare formulate prin obiective trebuie s fie
accesibile elevilor,
obiectivele trebuie formulate n mod concis, evitndu-se
redundana,
obiectivele trebuie s includ i condiiile de realizare a sarcinii
precum i criteriile de reuit.
Taxonomia obiectivelor reprezint o clasificare a acestora dupa unul sau mai
multe criterii/principii.
Ex: clasificarea ierarhic a obiectivelor ( B.S. Bloom)
Taxonomia se raporteaz la 2 dimensiuni:
una de coninut ( domeniul afectiv, cognitiv, psihomotor);
una de difereniere i ordonare a proceselor psihice mplicate n funcie de
gradul lor de complexitate;
Funciile obiectivelor operaionale
Funcie de orientare valoric a procesului de nvmnt aspiraii sociale;
Funcie de evaluare a rezultatelor colare i a activitii elevilor;
Funcie de reglare a procesului de nvmnt;
Funcie de anticipare a rezultatelor colare.
Competenele
Conform LEN nr 1/2011 competenele sunt nelese ca un ansamblu
multifuncional i transferabil de cunotine, deprinderi/abiliti i aptitudini,
necesare pentru:
a) mplinirea i dezvoltarea personal, prin realizarea propriilor obiective n via,
conform intereselor i aspiraiilor fiecruia i dorinei de a nva pe tot parcursul
vieii;
b) integrarea social i participarea ceteneasc activ n societate;
c) ocuparea unui loc de munc i participarea la funcionarea i dezvoltarea unei
economii durabile;
d) formarea unei concepii de via, bazate pe valorile umaniste i tiinifice, pe
cultura naional i universal i pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea n spiritul demnitii, toleranei i respectrii drepturilor i
libertilor fundamentale ale omului;

f) cultivarea sensibilitii fa de problematica uman, fa de valorile


moral-civice i a respectului pentru natur i mediul nconjurtor natural, social i
cultural.
In Legea educaiei naionale, la articolul 68, se precizeaza:
(1) Curriculumul naional pentru nvmntul primar i gimnazial se axeaz pe 8
domenii de competene cheie care determin profilul de formare al elevului:
a) competene de comunicare n limba romn i n limba matern, n cazul
minoritilor naionale;
b) competene de comunicare n limbi strine;
c) competene de baz n matematic, tiine i tehnologie;
d) competene digitale, de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de
nvare i cunoatere;
e) competene sociale i civice;
f) competene antreprenoriale;
g) competene de sensibilizare i de expresie cultural;
h) competena de a nva s nvei.
Competenele cheie
Competenele cheie reprezint un pachet transferabil i multifuncional de
cunotine, aptitudini i atitudini, necesar tuturor indivizilor, n vederea
dezvoltrii personale i a incluziunii lor sociale i profesionale.
Ele ar trebui s fie dobndite pn la sfritul nvmntului obligatoriu,
pentru a funciona ca baz a activitilor ulterioare de nvare/formare.
Competenele cheie sunt eseniale pentru:
dezvoltarea personal de-a lungul ntregii viei (capital cultural),
incluziunea social i cetenia activ (capital social),
ocupare i dezvoltare profesional (capital uman).
Competenele cheie:
au un caracter transversal;
sunt transferabile (n contexte noi);
sunt multifuncionale (pot fi utilizate pentru a atinge mai multe obiective sau
pentru a realiza mai multe sarcini simultan);
reprezint o precondiie a unei dezvoltri personale adecvate i a unui parcurs
educaional i de formare eficient.