ROMANTISM

UL

APARITIA
ROMANTISMULUI
Romantismul

este un amplu curent artistic

care se dezvolta in Franta , Anglia,
Germania la inceputul secolului al XIX-lea,
raspandindu-se ulterior in restul Europei.
Se defineste adesea prin opozitie cu
clasicismul curent artistic specific
secolului al XVII-lea, caracterizat prin reguli
stricte de creatie( stil inalt, personaje
nobile, inspiratia din Antichitate, regula
celor trei unitati in teatru)

Caracteristici ale
romantismului

1.primatul eului accentuarea

prezentei eului liric in

text,subiectivitate, particularizare a
trairilor

2.primatul sentimentului daca

multe dintre curentele si ideologiile

anterioare accentuau rolul ratiunii,
romantismul acorda prioritate
exprimarii sensibilitatii, a sentimentului

Calderon,
Juramint
e
incalcate

Calderon,

Julieta

3.libertatea creatiei . Clasicismul

impunea reguli stricte de creatie( surse de

creatie, dimensiuni, stil tipuri de
personaje), romantismul isi propune o arta
eliberata de orice constrangeri, o arta care
sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.

4.imbogatirea limbajului poetic la

nivel lexical cu arhaisme, regionalisme,
neologisme care ofer expresivitate operei
si la nivel stilistic cu anumite procedee :
antiteza, metafore, simbolul

5. literatura reflecta specificul national . Clasicismul

tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte

general-valabile ale existentei. Romantismul doreste o
particularizare a literaturii nationale, care sa reflecte
specificul poporului. Astfel literatura romantica se inspira
din:

natura. Natura nu mei este un simplu

decor ci devine stare de spirit, transmite
trairi umane.
istoria. Tendinta romantica este de
idealizare a trecutului, de glorificare a
eroilor, a luptei pentru libertate. In proza
si teatru se cauta reconstituirea
atmosferei epocii, prin descrieri.
folclor. Romanticii descopera valentele
artistice ale literaturii populare, preluand
imagini, motive, credinte, ritmuri
specifice

Shelley, Filosofia dragostei

Muntii-astern pe cer
Trec izvoarele in rauri,
saruturi.
Raurile curg spre mare,
Val cu val se-mbratiseaza.
Nevazute, limpezi brauri
Lega boarea de-alta boare. Orice floare fara fluturi
Si pe noi ne-ndeparteaza.

Nu-i nimic stingher in fire,

Soarele in brate strange
Toate tind sa se imbine
Globul. Luna-n mari se
Intr-o tainica iubire
scalda.
De ce nu si eu cu tine?

Ce e viata mea? se frange

Fara sarutarea-ti calda.

Turner, Ultimul

drum al
Temerarului

Heinrich Heine, Amurg

La palid, tarmul marii
Dus pe ganduri si singur sedeam,
Se lasa mai jos si-arunca
Peste valuri, fasii ca jeraticul soarele
Si albe, largi, impunse
De talazuri, valurile
Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape
(...)

 Casper

David
Friedrich

George Byron,
LOCH NA GARR
Departe de mine gradini inflorite,
Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.
Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,
Ce tin libertatea si dragostea-n ei.
Tu-nalti Caledonie culmi minunate,
Cu care stihia se lupta-n zadar,
Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,
Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)

C. D. Friedrich,

Doi barbati contempland

luna

6.aspiratia spre absolut este o

atitudine specifica romanticului, un idealist

cautand iubirea perfecta, cunoasterea
totala, libertatea deplina.

7.critica realului este rezultatul

antitezei ideal-real si conduce la doua mari

atitudini:
revolta eroul promoveaza valori, indeamna
la revolta care sa schimbe lumea

melancolia- este atitudinea pasiva,

pesimista a celui care si-a pierdut speranta,

incredearea in forta de regenerare a lumii.
Rezultatul este izolarea, inadaptarea, evadarea
in vis, natura, imaginatie-arta

Delacroix,

Libertatea
conducand poporul

Friedrich,

Manastirea Graveyard in
zapada

M. Eminescu, Melancolie
Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,
Prin care trece alba regina noptii moarta.
O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mie
Si in mormant albastru si-n panze argintie
In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,
Tu adorat si dulce al noptilor monarc!
(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci
vegheaza
O cucuvaie sura pe una se aseaza,
Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)
Biserica-n ruina
Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,
Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul
Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)

8.personajul romantic este o figura de

exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat

de excese,dar nu neaparat exemplar, figura
care evolueaza in situatii neobisnuite.

Teme si motive
romantice
teme: timpul,
viata, moartea, geniul,

iubirea, natura, istoria, creatia, societatea,

aspiratia spre absolut
motive

noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte elementa

naturale care capata redundanta in opera unui scriitor)
visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,
amintirea, uitarea
iubita moarta, femeia inger, femeia demon,
iubirea interzisa/imposibila
inspiratia, muza,
trecerea ireversibila a timpului
Prometeu, Moise, Satana(Lucifer), magul

Calderon, Pe

firul apei

Alphonse de Lamartine
O. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceata
Trecu, si langa unda cea linistita-a ta
M-asez ca si-alta data pe aceeasi piatra , iata
Pe care si ea sta!
(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:
Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprins
Decat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piere
Cand luciul ti-a intins
Si-un glas cum nu fu n lume vreodata, in clipita
Aceea rasunat-a, iar tarmul a raspuns
Inmarmurit de farmec si vraja cand rostit-a
In soapta scumpu-i glas
O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,
Lasati al vostru zbor;
Crutati pe-aceia care voiesc sa se adore
Tot timpul vietii lor(...)
-

Gricault, Pluta

meduzei

Friedrich, Copacul

cu corbi

Edgar Allan Poe, Corbul

Stand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapte

Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator,
Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bate
Cineva parea ca bate bate-n usa mea usor.
E vreun trecator - gandit-am si-a batut intamplator.
Doar atat ,un trecator.

O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,

Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dadeau tarcoale si niciunde n carti vreo cale
Sa-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore
Fata fara-asemuire ingerii ii spun Lenore
Nume-n lume trecator.
(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav dearipa,
A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.
N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,
Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Pallas ca un Domn stapanitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.
(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,
Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;
Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeriEu mi-am spus sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!
Spuse Corbul: Nevermore.(...)

Delacroix,

Ofelia

Edgar Alen Poe,

(...) Iubirea-mi doarme! Somnul
sau,
Pe cat de lung, fie de greu!
Lin umble viermii-n jurul sau!
Departe, -ntr-o padure nvolta,
Desfaca-se o nalta bolta,
Bolta ce-nchise adeseori
Aripa negrilor usciori
Biruitori pe funerare
Steme-ale neamului sau mare...
O bolta-ascunsa, -ndepartata,
Pe care-a arucat in poarta,
Copil jucandu-se o piatra,
Mormant sonor din care ea
Un sunet nu va mai putea,
De-a pururea si-n veci sa scoata.
Infiorata fiica-a Sortii!
Ca-n fundul lui horcaiau mortii.

Adormita

Genuri si specii
literare
liric: meditatia,elegia,poemul,romanta
epic: povestirea fantastica, romanul
sentimental, confesiunea
dramatic: drama romantica( specie
noua caracterizata prin inspiratia din
istorie, conflict puternic social,
personaje provenind din toate mediile
sociale, eroul revoltat, culoarea
locala

Reprezentanti
Anglia:

Byron, Shelly,
Wordsworth, Young, Coleridge
Franta: Lamartine, Hugo, Musset,
Vigny, G. Sand, Chateaubriand
Germania: Hlderlin, Hoffmann,
Heine, Novalis
Rusia: Lermontov, Puskin
America: E. A. Poe

Francois Rude,
Napoleon visand
la nemurire

 Realizat

de
prof. Simona Achimescu,
Liceul Teoretic Adam Mller
Guttenbrunn Arad