1.

Avsffi wm-

BrRr<ENAv,

NvaRIE

9 44

Acei ofi1eri care se imbrace in negru gi privesc moartea cu indigroparitor ignord ci, deasupra acestei mocirle intunecate in
se cufundi totul, Alfred Hirsch a ridicat o tcoaE Ei nu gtiu asta
trebuie # o gti. la Auschwitz, viap omului nu valoreazi nici
negru sub unghie; are atat de puginn raloale inclt nici mdcar nu
e nimeni imp$cat, pentru cn un glon! e mai laloms decat un
Eiste hanga.re unde se folosette gaz Zyklon pentru ci reduce
9i cu un singur bidon pot fi omorAte sute de penoane.
a devenit o industrie rcntabitd doar daci se actioneazd la
qopmnul din lemn, silile de curs nu sunt altceva decit nilte
idr Mnrule hghesuire Peredi nu exisd. tablele de scris sunt
ia.r pmfesorii tra.seazi

in aer triunghiuri

isoscele, accente

qi chiar 9i cursul rnurilor din Eurcpa Prin simPla mitcare

I Existi injur de dodzeci de cete mici de coPii, fiecare cu

de aproape unele de altele incat Fofesorii tlesn linn lectiile in toap6, ca povestea celor zece plegl ale Egiptului
se amestece cu zumzetul tablei inmultirn.
ei,

atit

rii n-au crezut cu putinle

acest tucru

ori ti-au inchipuit ci

era un nebun sau un naiv: cum si fie posibil # fie Folarizati

iii intx-un lagdr de exterminare in care domneSte violen1a $i unde
ste intenis? $i el z6mbea. Hirsch zambea mereu enigrnatic, de
ar fi ttiut ce care pentru ceila$ rnmanea o taind

12

ANTONIO G. ITURBE

Nu conteazi cate tcoli vor inchide nazittii, k rnspundea. Ori de

cete ori cineva se va opri intr-un col! si povesteascn ceva |i copiii se
vor a{eza in jurul lui si asculte, acolo se va fi infintat o qcoale.
U9a pavilionului se deschide brusc giJakopek, paznicul, aleargn

spre camera tefului blocului, Hirsch. Sabolii lui stropesc duqumeaua cu pnmantul umed din bgnr, iar atmosfera pHcute de siguranln din blocul 31 dispare. Din collul s:u, Dita AdlerovS prive;te
hipnotizati micile pete de noroi: par nesemnificative, dar transmit
r.ealitate, la fel cum o singurn picnturn de cerneaE pnteazn o stra-

chini intreagi

de lapte.

$ase, qase, qase!

g;rzilor SS in blocd 31 9i in
isci
in
se
un murmur.
acea fabricA de drstrugere de
vieti carc este Auschwitz-Bi*enau, unde cuptoarele funcqioneazi zi
9i noapte avnnd drept combustibil trupuri umane, blocd 3 t este unrn
atipic, o ciudefenie. Mai bine zis, o anomalie. O reu$itd a lui Fredy
Hinch. care la hcepur a fosr un simplu antrenor sponiv pentru grupuri de tineri qi acum este un adet care a.leargi ia Auschwitz intr-un
maraton cu obstacole impotria clui mai marc tiv.ilug de vie$ din
istoria umanit'lii. A reuEit sn cdnvingn autorit:file gerrnane air &9ff
cd a'i fine ocupafi pe copii intr-o baraci ar inlesni munca piriniilor din acel bgtu BIIb, pe care-I numesc ,,la$r familial", cnci, in
celelalte, copiii sunt tot atat de rari precum pdsdrile. La Ausch\ .itz nu
existi pestui; se elechocuteazn in garduri.
inaltd comandant aI lagirului a acceptat sl se creeze un loc pentlu copii, poate cn aceasta a fost intentia sa de la inceput, dar cu
condigia ca acesta sn fie un bloc cu activitni ludice: era total interzisi
predarca oricirei matrii Wolar.
Hirsch i9i scoate capul pe u9a camerei sa.le de Blockaltester din blocu1 3t $i nu este nevoie sn spun: nimic nici asistenlei, nici profesorilor
care sunt cu ochii pircniti asupra lui. Incuviinleazi dand imperceptibil
din cap. Privirea lui transmite exigeng. El face inotdgauna ce uebuie
si faci qi se a$teapti ca toati lurnea si procedeze la fel.
Este semnaln care indicn sosirea

intregul pavfion

Bihliot..2.a

de la

Aus.hwitz

13

se opresc ii se tmnsformn in cAntecele banale in germani

jocuri
in
de ghicitori pentru ca, atunci cerrd if vor arlta pdvirca
lupii
arieni, sn se deadi ci totul ste in reguu. in general, paiiti
alcdtuiti din lreo doi soldafi intrn tuesc in bamci, dar de-abia
de u5;, sti cateva secunde obsewdndu-i pe copii, uneori chiar

Irctiile

uo canrrc sau ii m;ngije pe cap pe un mi"u1.9i imediat dupn

isi continui rondul

DarJakop& mai adauga cva la alarma conventiona.E:

Insp4ie! Inspecge!

Inspeclia este altceva. Trebuie sd se alinieze, au loc perchezi$,

ii interoghead pe cei mai mici pentru a incerca si-i descoasi
ob$nn asdel inforrnagii, profitend de naivitatea lor. N-au ohinut
iodatn nimic. Copin cei mai mici inleleg mai mult decat afiieaz;
lor murdare de muci.
Cineva toptefte: ,,Prcotul!..." Si lalneqt un murmur de dezolare.
esre numjr un subofiier SS lun obwha,filvn\ care umbu inrorcu mdinile vdrdte in ma.necile lstonului ca un cleric, deli sinlui relisie cunoscuti este aceea a cruzimii.
- Haide, haide, haidelTu,Iuda, chiar tu, spune: ,,Vnd, vnd...'l

-qicevnd, domn

e Stein?

Odce! Pentru numele lui Dumnezeu, fiule, orice!

Doi profesori ridicn ingrijorali capetele. Au in mainile lor ceva

interzis la Auschwitz qi pot fi condamnali la moarte daci ii
d. Acele unelte, atat de perionoase incat delinerea lor este
de pedeapsn capitaH, nu sunt arme de foc, nici obiecte ascu$te,

sau contondente. Acele obiecte de care se tem atet de mult

implacabile ale Reichului nu sunt altce\a decat cn4i: cn4i

rupte, {ire loi ti apmape distruse. Dar naziyii le urmertsc, le
iesc $ le interzic in mod obsesiv De-a lungul istoriei, toli dictatiranii;i asupritorii, fie ei arieni, negri, orientali, arabi, slavi sau
orice culoare a pielii, 6e cn apnrau revolugia populari, privilegine
dominant.. ponrnca lui Dumnezeu sau disciplina sumarn
militarilor, oricare le-ar 6 fost ideologia, cu toFr au a!'ut ceva in

14

ANTONIO G, ITURBE

Bibliotecara de la

comun: mereu au persecutat c! invequna.re ca{le. Acestea sunt foarte

periculoase, stimuleazi gardirca.

Grupurile sunt la locul lor fredonand in Eteptara sosirii gnrzilor,

dar o fate intrerupe armonia speciici unei badci liniqtite, desrinati
distracliei, !i o ia la lugn, printre cercurile de scaune, prcvocand un
intreg tireboi.
Ce faci? Egti nebunn? aude stdgandu-i.se.

tra$

de blaf ca sn o opreasc;, dar ea se

orizontde d un metm in;lfime, carc impate pavilionul in doun jumntnli, $ sa.re zgomotos in cealaftn parte. Chiar intrece mnsura 9i
dir6rni un scaun gol, care se rostogolette zgomotos, Hsend si se atteard pentru o clipi ticerea peste aciivit5iile suslinure de profsori.
Afurisito! O sn ne dai de gol pe toli! gipd doamna lftiikov6, roqie
de minie. Copiii, cnnd ea nu este de fap, ii spLrn ,doamna Buduf'.

stie.; tocmai

lata la.are dp: a.r,m r losr cea care i-a inventar poAtazn& in tundd paviJionului, cu suprareghetorii, proasto!
Dar lata nu se opreqte, iqi continui cursa frenetici, {irn sn ia seama
la toate privirile dezaprobatoare. Multi copii se uiri la ea fascinai cum
hoineregte cu picioarele slabe acoperite cu niEte $osete lungi de l^ni,
cu dungi orizontale. Este o fati foarte slabi, dar nu bolnivicioasd, cu
nigte plete castanii care flutud dintr-o parte in alta in timp ce ea fuge
intr-un zigzag npid printre grupuri. Dita Adlerov6 se mirci pdnrre
sute de persoare, dar aleargn singurn. Mereu alergrn singuri.
Ajunge gerpuind pan; in centrul barncii ;i acolo iii face loc, cu chiu,
cu vai, in mijlocut unui gmp. indepirteazd cu bruschele un scarm $i o
recla-

letiqi cade rcstogolindu-se.

Hei, cine te crezi! ii strign de pe podea.
Pmfesoara din Brno prive;te cu iimire cum

se inligitead in fala
giEjnd. dnara bibliorecrra. Fare.d aibe dmp. ni,ci r.iluflaJ penEu a spune ce}?, Dita ii smulg cartea din maini g profesoara se simte

ei.

mituri pe jos.
h jumetaEa d$mului

cd

lereqte 9i continun sn abrge impiedicindu-se, cAnd ceea ce Febuie ei

si faci este si stea linigtili ca si trac; neobsewaF. Se urcn pe soba

Nu

u|urad. Cand, dupt o clipi, rcaclioneazi pentru a-i mullumi,

h ca!i\,a pati mad distanfn d ea. Mai sunt doar cete\.a
pAni la sosirea naz\tilor
Marody care a vizut manelra, o agreapti dja in afara
i. h di din zbor cartea de algebrn, de parcd i-ar preda
$taGra.
dea.rgi disperati spre supraveghetori car.e, in fundut barncii, se
afl.4 incn

s-o

15

rBte deja

La pnmand

Un profesor incearci

Auschwnz

cand observi

ci

vocile gru-

slibesc pentru o clip;, se incovoaie la fel ca flacdra unei lumnse deschide o fereastrl. Nu trebuie s; se intoarca penFu a

ti ci intd gen e SS. Se hse sn cadi brusc si

intr-un gIup de fetile de unsprezece ani. Varn d4ite sub
$'$ incruciqeazn bragele la piept pentru a evita ca acestea si
Fetigele o privesc piez\, amuzate, in timp ce profesoara, foarte
le face semn cu birbia si ftedoneze in continuare. La intrarea
n, gnrzile SS, dupn ce privesc timp de cateva secunde panortrigi una dintre vorbele lor preferate:
&a deschii u|a

Adttund
atteme tAcerea. inceteazn cantecelele tijocd ,,Vid, ved... Mitparalizead. Si totugi, in mijlocul tecerii, se aude cum cineva
limpede a cincea simfode a lui Beerhoven. Preofl este un serde temut, dar chiar ti et pare oarcum idtat,

penru

cit

insolegte

Doarrme ajutl-ne! se aude toptind vocea proGsoa-rei.

inte de rizboi, mama Ditei canra la pian !i de aceea il distinge
pe Beethwen. iqi da searna cn a mai auzit ti inainte acest
de apdnr de a fluiera simloniile eu o precizie de meloman.
&a intamplat dupi ce au cehtorir timp de rrei zile ingrnmndid
ragon de mnrfuri inchis, firi mdncare qi frrn apn, venind
thetoul din Terezin, unde fusesed deportali odatn expulzali din
li unde au treit vreme de un an. Era noapte cand au ajuns la

ii era cu neputinp se uite zgomotul de 6er vechi

Po4ii mari merarjce.:nd acea'u s-a deschis. ii.ra cu nepurinri
u.

16

ANTONIO G. ITURBI

Bibliotc.ara de ta

Aurhrviv

l7

de aer n:ce, care mirosea a came arsn. ii era cu

ncputinld sn uitc scantejcrca luminilor intense in noapte: peronul era

ll (x,ntinui si fluierc

lu:ninat ca o sah de operatii. Apoi ordinele, lovilurile cu patul pustii

in tabla vagonului, impu$dturile, fluier;turile, tipctele. fi, in mij
locul conluzici, acea simfonie de Beethoven fluieratn impecabil, cu
un calm absolul, de cilre un dpitan, un Hauptsturm{iihrer pe cari:

r(l\rcazi

sij aproapc transpaftnfi, firA sn scoali

ln(d m6inile din manecile vcstonului, cnzutc pcste poali, nu toafte

chiar;i girzile SS il priveau cu spaimn.

in ziua aceea, olileml a trecut aproape de Dita, iar

Inspecie, tuptctte Oberschaldihrerul.

(;nrzile SS carcl insolesc ii npeti ordinul;i il amplificS, tDnslirnrAndul intr-m st.ignt care intr: in timpanele prizonierjlor. Dita,
Itr nriilocul corului de I!te, simte un fior, igi stringc bralele pe lnnsn
trrp iti simte fo;netul drFlor lipire de coastc. Dac: descopcri c6 are
i'Irlih: la ea, totul se va s|e$i.
N-arfi drcpl... goptqte.
Arc paisprezece ani si toatn viaia inainre, mutre dc fEcut. Nu a
;ttrtrrt nici micarincepe ceva- ii vin nr minte cuvintcle pe care mama
rl l. td rcpeti de ani de zile, cand fata sc plange de soarta ei: ,,De
vhril t rnzboiui, Ed;ta... rnzbotul".
l,ra arir dc mha in, dr dproapF .d n: ri m,i rminre;re , um era
htlx'r! cend nu exista r:zboiul. La fel cum ascunde cnrtilc sub rochie
Itt lccl loc in care i s-a luat tot cc avca, pisrreaztr, dc asemenea, in
rrrlDl(d.i un Jlbum de Inrug.Jhi la,urF.i rrinriri in.hjd.o,lii .i
l[' crn i \; remFm,,r.7F , Im F'r lum.a cand n,r c{ilra reJma.
Sc vede pc sineinsiti lavArsta de nounani, pimnitnin fata ceasului
rrt'r)nomic din Piala Primiici din Praga, la incepurut anului 1939
l'rlvct pulin pieziivechiul schelet carc supraveghea acoperigurite din
fi'cl orat, cu enormele sale orbite goale, ca nittc gnuri negre.
l,a'qcoalS le spusescri ci mareie ccas era o masinnrie mecanicn
lnolhnsivi, conccputd de maestrul Hanus cu mai bine de cinci sccole
Itt ru rli. Dar legenda pc care o povesteau bunicite o insrijora: regele
l.n poluncit tui Hnnus se construiasci ceasul astronomic cu sratue
lrl. ftrre defilau la necare orn fixn g apoi le-a ordonal port:ireilor sei
rll.i N(t)ati ochii, ca sn nu mai poad niciodati reprcduce o asemenea
trrlrrrrrriilie pentm un alt monarh. Drepr rizbunare, ceasornicanrl a

se uite prima

gxd

unilbrma impecab n,

m:

ea i-a

vizul

ilb

imaculat ti Cmcea de Fii:r

pc picptul vcstonului; o medalie carc nu se cagtign decnt in luptd. S-a
oprit in 1ala unui grup de mame 9i copii ti cu mana inm;nupd l-a
b:itut pe umnr prietcnos pc unul dintrc micugi. Ba chiar a 9i zimbit.
u$le de un

A arntat spre doi frali gemeni de paisprezece ani Zden;k liJirka - ti

un caporal ea gr:bil s;-i scoatn din rand. Mama s-a ag:fat de poala
tunicii gardianului 9i a ingenuncheat implorand sn nu-i ia. Cnpitanul

inlervenit lbarte calm:

Nicnicri nu vor fi tratagi cum ii va trata unchiulJoset
$i, intr-o oarecare m:surn, aF avea si fie. Nimeni din intregul
Auschwitz nu se atingea nici micar de un fir dc ptu al perechilor dc
a

gemeni pe canr le colecliona, pentru experimentele sale, doctoruuosel'

Mengele. Nimeni nu avea s:-i trateze ca el in macabrelc sale cxpcri,
mente genetice, menite sn cerceteze felul cum nemioaicele ar putea si

ti, asLill, si creasd num:rul natteilor ariene. F:rta ti I

aminte*c pc Mcngele indcpnnmdu-sc cu copiii de mani, neincetencl
nascn gemeni

nicio cfipn sn fluiere liniqtit.

Aceea$ simfonie care acum
Mengde...

se

aude in blocul

3 I.

UEa camerei responsabilului acelui bloc se deschide cu un ulor

scirl6jt !i Block?iltcstcr Hirsch iesc d;n cnmerula sa, prelicnndu-se

phcut suprins de vizita gnrzilor SS. Loveite sonor din c c6ie pentm
al sal,ra pF olilFr: csre o lormul; dF
prin.J"e-i ff, unoat,
'F,pc.r
rangul dc militar, dar cstc si un mod de a indica oatitudine mar$ald,
nicisupusn, nici infricogad. Mengele abia dacn il pdvetle, este absent

cu ma.inile ]a spare, de parc: toate asrea n-ar

nvflr nimic dc-a lace cu el. Scryenrul Preorul, cun ii spun cu totii
inceperea cu ochii

dnprrnc de tocul pistolului.

.hkopek nu s-a inteiat.

18

Bibliorecara de la

ANTONIO G.1TURBE

Cand angreinrodus mana iniuntrut mecanismului ti l-a para'lizat

fi rePaputut
a
mai
nu
najele i-au diat mana, mEiniria s-a blocat ti
.# ti-p a. mul$ ani. NoaPtea visa uneori acea mind amputatd
..-r;"i l" *' ti-" i." printre rotil" djnlate ale masinariei Scheletul

p5-

.tooor.i:i u incepur fesdvalul mecanic: o defilare de

(
.'i uo,o.u,. .ur. se deslnqoa# ca se Ie aminlea5'e cedlrnilor 5
dupi
*inut.t. i^ping ne*oas' unel pe alt"le iar orele rrec una
". 6'gurine care, de ceteva scole, intrau 9i iegeau gr5bite

, ;,.,

ur,

alta, ca acele
i$ dn seama' imdin acea cutie muzicaH neob4nuitn Totuti, acum
nu obsen:
pierrira de grodr:. ra la vinta dc noua ani o fetita inca
,..rr ru.^li ct d".a dmpul estr o coada gro^sa o mare nem\('ri
nu inainrezi De aceea la acea rirst)L ceasunle
9i llpidoase. in carc
insdeimi,ntd doar dac, au st helere lin# rtere
la
Dita. dnand str;ns acele ca4j vechj Lare o Puteou condamna
tcricid de allSda(i
c"m"ra de gazare. o lrde cu no"raigie Pe frtitd
ii pEcea si
Cind o insJlea pe mama ei Ia cumpireturi prin centru'
din Piala Primiriei' dar nu
se opreascd in fala ceasului asronomic
acel schelet o
pentru a privi spectacolul mecanic, cici in realitate
pentrll a s
nelinistea_mai mult decat loia si recunoasci, ci
dinpe ganduri' mulgi'hsha
uitandu-s cu coada ochiului Ia trecntorii duqi
confoarte
re ei striini aflaF in trecre prin capitali, care obsewau
pipugilor automate se ablinea cu greu se nu radS

centrali apadfia

'e"a"i
Imeaiat

.t a^let

a" uimire

risul

prostesc aI celor prezenli

9i
'ir.
porecte. i$ amintegte cu o urmi de melancolie

te innenta

porecle tuturor
una dinhe distracliile sale prcferate em si pund
pfinlilor ei Pe inoamenilor, indeosebi vecinilor qi cuno;tintelor
si'{i dea
renau doamnri Cortlieb, care iti indndea mulr 8;ru1 ca
t'e$in de l'z
imponanla. o ,ruln.u ..aoamna Ciraii" lar pe rapilerul '
i.., -*or.' 'hel li cosre[\' il poreclisc'tn sinea ri "dommelri in urmd
nU C,p ae-St.ra*. isi amintesre cum mergea cnlila
intersec$a din
care-$i agita clopotelul cand se a,Ituia in

rrir*" i.

ou-,iur'ri,

,'

pierdea Ytrpuind in carti'nn Josefou dupn

Diala Starome,dc 5i
mamd
.are ea o lua la fuge sPre pr:vn'Iia domnului Ornesr' de unde

Aushsirz

19

lesntui pentru a-i confecliona hainele f fustele de iarna.

uitat cat de mult ii plicea acel magazin, care avea la intrare un
inos cu niqte beculele colorate care se aprindeau unul dupn
ajungeau sus ti o luau apoi de la capit.
n-ar fi fost o fetild care alerga cu acea fericire nepisntoare a
poate cd, trecand pe langi chiotcd venzitorului de ziare, ar
de reami c: era o coadd lunga de cumparnrori fi.a. in erade demplare ale ziarului L kfi Noa y, n d, de paru dnduri
un corp de literi enorm, mai degrabi saiga decet informa pe
iu: ,,Guvemul accepti intrarea armatei german in Pmga'!.
deschide o clipd ochii ;i vede qerzile SS adulme.ind prin
baricii. Dau la o parte chiar qi desenele aternate de pereli cu
cuie ale cimr vArfuri sunt fabricate din sarmi, ca sn radn daca
se ascund cera sub ele. Nimeni nu vorbegte, iar zgomotul
cotmbdind se aude limpede in acel hangar care miroase a
ti a mucegai. $i a tearne. Este mirosul rezboirnui. Din pupe care li-l amintette de pe \.remea cand era copiH, mereu ii
ln minte cn pacea mirosea a supi concentrati de pul, car' eIa
la fiert toati noaptea de vineri sprc snmbntn. Cum sn nu-9i
gustul milului foafte rumenit gi cel al pastei de ou5 cu
I Lungi zile de gcoaH ti dupi-amieijucand totronul 1i de-a v-a!i
cu Ma.rgit $i a.lte colge, zile care se estompeazn in aminci... Pann cend totul a intEt in de.lin.
ile nu au au-rt loc brusc, ci progesiv De$i a fost o zi in
copiliria s-a inchis ca pe$tera lui Ali Baba ti a rnmas ingroln nisip. i;i aminte;re perfecl acea zi. Ea nu trie in (e zi d srpdar s-a indmplat pe 15 martie 1939. iatrcg oraqul Przga s-a
tlmuraild.
Iacrimile de crista.l ale lnmpii din saton vibrau, dar a qtiut cn nu
Un cutemur, pentru d nimeni nu a]erga, nici nu se panica. Tatil
b.a ceafca de cear la micrn dejun qi citea ziarul, pre6cnndu-se
de parcn nimic nu s-ar 6 intlmplat.