BIBLIOGRAFIE

EE@G, b&o*&tubifrrto

f*rfili&ffi

|tleru&dii

STRUCTURT OBLIGATORII ALE

hdd,

BACTERIEI
@qk
i

Sffi
G Vkqelorts -(e
klqituHUfted,&.

&

@E

AB&.*&-

2012,

tsilru 3tud!{ii r&Utii & Medud Dcntrr;,

- Haterialul

nuc-lear

(nudeoid)

- Citopliasma
, ?oBGLGn d.
.

tBq,

r t ffi

- l,lembrana citoplasmatica

P.tatubi-EeE.
P,b.EiAl,e

l|rd #i; ttu ffiE,

U4.
E, ttokDr.B
tul&y.diffidr.

L U.dro,&&w.klffial

Edhbqk Muhtu

hffiab.

- Peretele bacterian

th*r, re.

CITOPLASUA

MATERIALUL NUCLEAR
.
.

Bacteria nu are un nucleu adeyarat,

llucleul primitiv: nu prezinta membrana nucleara si

nuEleoli.

Situat in centrul celulei,

'

ADt{ cromozomial:
- repreinta unicul cromozom bacterian
- molecula d.c., hlicoirtala, circular inchisa.
- brcle sprinfasurate, unite la baza.
- FUNCTU: contine informatia genetica neGsara
pentru organizarea structurala si fuf,ctionala +

Sistem coloidal

80o/o H2O

Glucide, proteine, lipide, saruri minerale

Incluzii si yacuole

ARN + ADN extracromozomial (plasmide)

Ribozomi: 7OS (subunttati: 3OS si 50S)

autoreplicare

PLASiIIDE

.
.
.
.

ADN extracromozomial, dc, circular

Nu sunt indispensabile pentru bacterie
Replicare autonoma
Exemple:
Plasmidul F (factor de sex, factor de fertilitate)
. Bacterii F + (donatoare de material gentic)

. Bacterii F - (receptoare de material genetic)

are gene responsabile de

rezistenta la antibiotice

Plasmidul R

Plasmidul col - are gene ce codifica sinteza de

bacteriocine

MEMBRANA CITOPLAS!,IATICA

'

"Mozarc fluid": dublu strat fosfolioidic in care

floteaza proteine globulare

'
.

Formeaza invaginatii

MEZOZOMI

FUNCTII:

;
;

Bariera osntotica. semipermeabila

Sediul enzimelor implicate in respiratia

bacteriana si fosforilarea oxidativa

r' Participa la diviziunea bacteriei

PERETELE BACTERIAN

(I)

Structurd rigida

BacteriiGram-negative: peretcsulitire

Bacterii Gram-pozitive: perete gros + structura simpla

structura complexa

- peptidoglkan (mureina)
- glican: acid N-acetilmuramic +
N-acetil-glucozamina
- componenta peptidica:
-tetrapptide + punti peptidice
- acizi teichoici
- lanturi pol ribitolfosfavpotiglocerol fosfat
- majoritatea contin D-alanina

- peptidoglican:

wr strat subtire

' - spatiul peripiasmatic

- situat intre membrana citoplasmatica si

membrana extema
- loc de stocare a unor enzime

- membrana extema

Membrana extema

.
.

(II}

PERETELE BACTERTAi{

PERETELE BACTERTAN

(rV)

Fosfolipide, proteine matrice, lipoproteine

FUNCTII

Lipopolizahaftd (LPS) = endotoxina

- eliberata prin liza bacteriana
- structura:

Asigura forma bacteriei si protectia osmotica

-iipidA =toxic
- core

- unitati repetitive pS (antigen

BACTERII CU PERETE DEFECTIV

Forme L - protoplasti si sferoplasfi

Participa la diviziunea celulara

Contine

Prezinta receptori specifici pentru bacteriofagi si

struhuri antigenice

bacteriocine

STRUCTURI FACULTATIVE (ANEXE)

GLICOCAUX

BACTERIENE

- Retea regulata de subunitati glicoproteice asamblate

Capsula, glicocalix

Cili (ftageti)

Pili

Sporul bacteraan

in structuri hexagonale/tetragonale.
- Se observa la rnicroscopul electronic (ME).

'

Polimerii extracelulari sunt produsi de enzimele de

la nivelul suprafetei celulel procariote.
S,

m uta

nsi glucosiltran-sferaza
f ructosiltrafl

sferaza.

CAPSULA
Structura bine definita la exteriorul peretelui,
alcatuita din polimeri polizaharidici
(exceptie bacilul carbunos: de natura polipeptidica)

cILII

.
'
.

Se observa la microscopul optic (MO).

Structuri filamentoase, subtiri, lungi, dispuse la

suprdfata unor bacterii (bacterii triche)
- exceptie: endoilii spirochetelor

Ex. de bacterii capsulate: pneumococii , Klebsiella.

FUNCTII

Organite locomotoare

Proteieaza tracteria de factorii nefavorabili din mediu.

Confera virulenta bacteriilor.
Rol de anugen (Ag K)

Rol in aderenta bacteriilor

- ex. aderarea S. mutans la supraFata dintilor

lintr membrana (mb.) externa (ext.) si peptidoglican]

Bacterii triche: mono-, amfi-, lofo, si periTRICHE.
Structura proteica: unitatea proteica = flagelina.
- corpuscul bazal (discuri + tua centrala), carlig si
filament

FUNCTII:

PILII

.
.
'
.
.
.

Apendici filamentosi, drepu/usor incurbati. rigizi.

Mai scurti si mai

fini decat cilii.

Prezenti in nurnar crescut pe suprafata bacteriilor.

5e observa numai la ME.

Categorii: pili somatici (fimbrii) si pili de sex (de

conjugare).
Structura groteica: unitatea proteica = pilina.

FUNCTII

.
.
'

Pilii somatlci - rol in aderenta bacteriilor de gubstrat.

Prezinta receptori pentru bacteriofagi (BF).
Pilii de sex - rol in initierea proceselor de conjugare.

-Conferamobilitatebacteriilortriche.

- Rol antigenrc (Ag H).

SPORUL BACTERIAN

.
.
.
.
.

Forme de rezistenta ale bacteriilor.

Endospori/exospori
Ex. bacterii sporulate: Bacillus si Clostridium.

Forma: sferica/ovala;
Deformant (sporii clostridiilor)/nedeformant
(spor b. carbunos)
Localizare in celula bacteriana:
- termlnala (ex. spor. b. tetanic)
- subterminala (ex. spor. b. botulinic)
- centrala (ex. spor. C. histolyticum)

Lipsit de metabolism

STRUCTURA:

.
.
.
.

Protoplast
Perete sporal
Cortex sporal

contine peptidoglican
contine peptidoglican special, cu
mai putin legaturi incrucisate
Invelisuri sporale - contin o proteina - keratinei

FUNCIE - confera rezistenta prin:

. Dlpicolinatul de calciu
. Absenta apei libere

s,:rn
*

ffi

Nr. crescut de legaturi disulfidice

INMULTIREA BACTERIANA

FIZIOLOGIA BACTERIANA

NUTRITIA

RESPIRAT]A

Mb. citoplasmatica

lantului respirator.

Diviztunea se produce cand cresterea a atins

punctul critic = dublarea volumului celulei.

. INMULTIREA

RESPIRATIA BACTERIANA

Multiplicarea bacteriilor se realizeaza prin

sciziparitate (diviziune directa): cel. mama ajunsa la
punctul critic de crestere se divide in 2 cel. fiice
identice.

Exista diferente intre diviziunea BGp si BGN:

- BGP: formare de sept transversal derivat clin
mb. si cresterea centripeta a peretelui.
- BGN: invaginarea peretelui + mb. si
strang ularea citoplasmei.

(I)

+ mezozomii = sediul enzimelor

RESPIMTIA BACTERIANA (II)

- B. strict anaerobe
- supravietuiesc numai in absenta

- B. facultativ anaerobe (aerob_anaerob facultative)

- traiesc in prezenta/absenta Or.

- majoritatea.B. intalnite la om.

O.

- le lipsesc unele enzime ale lant. reip,:

- catalaza, peroxidaza, unii citocromi
- O" este toxic

In functie de relatia cu O, din mediu, B. se clasifica

in:
- B. strict aerobe
- necesita prezenta O, ca unic acceptor de H
- ex,: Mycobacterium tuberculosis (bacil. Koch, BK)
B. anth racis, pseudomonas aeruginosa.

ex.: C/osfridium, Bacteroides, prevotella,

de ri um, peptostreptococii,
Verllonella.

Fu soba

- B. microaerorile
- cresc mai bine in atmosfera mai saraca in
02 si imbogatita cu 5_20o/o CO.. --'-- ex.: Neisserla,
Brucella,
.,Campylobactei,

Acti nobaci I I us, Agg regati ba cte r.

CRESTEREA

NUTRITIA BACTERIANA (N.8.

N.B. = modalitatea prin care B. folosesc substantele

din mediu pentru crestere,
B. de interes medical sunt:

. chimiotrofe (obtin E prin din substante

organice si anorganice, prin reactii de oxidare);

- heterotrofe (foiosesc ca sursa de C substantele

organice).

SI MEIABOUSMUL BACTERIAN (I)

Bacteriile cresc prin sinteza de noi constituenti

celulari, plecand de la substantele nutritive din
mediu.

Factorii de nrediu care influenteaza cresterea

B.:
- Substante nutritive

-pH
- Potentialul redox
- Osmolarltatea
- Temperatura: B. in. tlnite la om mezofiie
=

CRESTEREA

.
.

SI METABOUSMUL BACTERIAN (I)

Bacteriile cresc prin sinteza de noi constituenti

celulari, plecand de la substantele nutritive din
mediu.
Factorii de mediu care influenteaza cresterea B.:
- Substante nutritive

SI METABOUSMUL BACTERIAN (II)

- Metabolismul B. = totalitatea reactiilor

biochimice prin care B. preiau
substantele nutritive din mediu pentru

-pH
- Potentialul redox
- Osmolaritatea
- Temperatura: B. intalnite la om = mezofile

CRESTEREA

CRESTEREA

sinteza de compusi bacterieni +

CURBA CRESTERTI SI INMULTIRII

MICROBIENE

SI METABOUSMUL BACTERIAN (III)

CAMCTERISTICILE METABOLISMUL B. :

.
.
.
.
.
.

Necompartimentat

=L(u

Plasticitate

.o

(J

(,

ci

Flexibilitate

dt

Eficienta maxima

Intens
Restrictionatgenetic

d = faza de declin
- nr. total de B. viabile = k
- se epuizeaza substratul nutritiv si se acumuleaza
produsi toxici

FAZELE CURBEI DE CRESTERE MICROBIANA

a = faza "lag" (de latenta), de adaptare a B. la noul
mediu

- dureaza 30'- th: nr. de bacterii

e = faza de autosterilizare: in timp, nr, B.\ la

b = faza de inmultire logaritmica (de crestere

Aspctul culturii in faza S (smooth):

- Mediul lichid se tulbura omogen

- Mediul solid: colonii S - margini regulate,

suprafata neteda, bombate, lucioase, se

omqenizeaza cu SF, neaderente de mediu

'

O.

Cultura infaza S este alcatuita din bacterii tinere.

exponentiala)
- nr. de bacterii /exponential.
- B. tinere, cu caracterele bine exprimate

c = faza de stationare (de platou)

- nr. total de B. viabile = k

GENETICA BACTERIANA

EREDITATEA

VARIAB ILITATEA

.
.

Mutatia
Transfer de material genetic si
recombinare

TRANSFERUL DE MATERIAL GENETIC

UTATIA

SI
RECOMBINAREA

I INSERTIE
r

DELETIE

r SUBSTITUTIE
r INVERSIE

TRANSFORMAREA

CONJUGAREA

TRANSDUCTIA

TRANSFORMAREA

r Experienta lui Griffith r

1928

ADN eliberat in mediu de catre

bacteria donor este preluat de catre

bacteria receptoare

CONJUGAREA

Pili de sex

Contact direct dintre B donor si

&

B receptoare

Plasmide conjugative

Coniuq.(on

,1

:lt''

rilut orercsm

- --

tG_.

BF (FAG BACTERIAN)

*Dono.(ellarQ.iertoaredpie.r
(ellwnh rts pilur, The pilur
drawr th! elB logerher.

r
Tfe (ellt (cntJ{ o.e ..orher

Ofe siand ol p arn,a CNA

t.nile6 ro the tect err

'':

l)

The re(ipienl

synlherIe5,

(onplementary {iand 10 k.ooe

an f+ (ell; th doodrynthghet
a (ompi! menbry rt.nd,
,o{o.i.g is (ohploro phsn jd.

FAG LITIC (VIRULENT)

- ciclul litic
:

FAG TEMPERAT

- ciclut lizogen
- B lizogenizata
+ colversie fagica
ex. bacilul difteric

Transfer de material genetic realizat cu ajutorul

bacteriofagului (BF)