Sarcinile de pregătire individuală a studentului:

1. De descris structurile facultative ale celulei bacteriene.

- Capsula
- învelişul extern al unor bacterii.
Se disting:
- Capsula adevărată (peste 0,2µm), vizibilă la microscopul optic
- Microcapsula, detectată la microscopul electronic
- Capsula flexibilă (glicocalix), o reţea laxă de fibre polizaharidice, care difuzează în mediu. Nu se evidenţiază microscopic. Asigură
formarea biofilmelor bacteriene.

Compoziţia chimică a capsulei: apă şi substanţe organice (polizaharide, mucopolizaharide, peptide)

 Bacillus anthracis – acid glutamic
 Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae – polizaharide
 Streptococcus pyogenes – acid hyaluronic

Funcţiile capsulei:
- Impiedică desicarea bacteriei
- Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)
- Barieră protectoare faţa de factori antiinfecţioşi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare
- Rezervă nutritivă
- Asigură aderarea bacteriei la substrate – ţesuturi sau suporturi inerte (placa dentară, biofilm pe catetere, proteze, instrumente, etc)
- Specificitate antigenică de specie sau tip (Ag K)

- Sporul
Reprezintă o diferenţiere celulară care asigură supravieţuirea bacteriei în condiţii nefavorabile ale mediului extern.
 Bacterii sporogene – Bacillus, Clostridium. Aceste mi/o se prezintă sau sub formă vegetativă, metabolic activă, sau sub formă inertă
metabolic – sporul.
 Procesul de formare a sporului este numit sporogeneză, sporulare. Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii
nefavorabile ale mediului extern.
Proprietăţile sporului:
- Inactiv metabolic
- Conţinut scăzut de apă liberă
- Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu
- Rezistent la temperaturi şi pH extreme, desicare, radiaţii, agenţi chimici şi fizici În condiţii favorabile sporul germinează, dezvoltându-se
forma vegetativă. Forma sporului (sferică, ovală) şi poziţia în celulă (centrală, subterminală, terminală) sunt caractere utile în identificarea
bacteriilor.

- Flagelii
– structuri filamentoase proteice, întâlnite la bacterii, bacili, spirili şi spirochete.
Funcţii: intervin în mobilitatea bacteriană, reprezintă Ag H al bacteriilor.
Structura flagelului:
- Filamentul, structură helicoidală constituită din fibrile proteice (flagelină) răsucite
- Corpul bazal, ce serveşte la fixarea flagelului (la nivelul MCP şi PC).
- Cârligul de articulaţie
Mobilitatea bacteriei este asigurată de rotaţia flagelului (30 – 70 micrometri/s).

- Pilii/fimbriile
Pilii comuni (fimbriile)– elemente proteice fine, rigide, scurte repartizate pe suprafaţa celulei bacteriene G - în special. Sunt formate din
subunităţi proteice identice (pilina).
Numărul fimbriilor per celulă: 1 – sute
Funcţii: asigură adeziunea bacteriilor la suprafeţe inerte, la celule sau alte bacterii, reprezintă antigenul F
Pilii conjugativi – structuri capiliforme de natură proteică, prezenţi în număr de 1-10 per celulă (numai la bacteriile ce găzduiesc plasmide
conjugative F).
 Funcţii: transferul de ADN prin conjugare, receptori pentru unii bacteriofagi
 Evidenţierea pililor: microscopia electronică

Lucrul individual al studentului la partea practică:

1. Studierea capsulei bacteriene: colorația
Scopul- evidentierea capsule in frontiu
Componentele- tuş de China, alcool, fucsină apoasa
Etapele,
1. Pe lama portobiect se aplică o picătură de tuş diluat de 10 ori, în ia se diluiază o picătură de
cultură, care se repartizează uniform pe toată suprafaţa frotiului (exact ca şi frotiul de sânge),
apoi se usucă la temperatura camerei.
2. Preparatul se fixează prin metoda chimică cu ajutorul alcoolului sau clorurii de mercur, apoi
se spală cu apă.
3. Se aplică fuxina Pfeiffer timp de 3-5 minute, atent se spală cu apă şi se usucă.
4. Se microscopiază cu imersie.
rezultatul,- capsula apare ca un halou incolor pe fondul negru. Citoplasma bacteriilor se colorează în roşu.
Concluzii- capsula-negru, citoplasma- rosu
Imagini
 2. Studierea incluziunilor: colorația
Scopul-- evidentierea incluziunilor celulare

Componentele- soluţie de Lugol, hârtie de filtru, soluţie de hrizoidină sau vizuvin,

Etapele
1. Pe frotiul fixat în flacăra arzătorului se aplică pe 1-2 min albastru după Neisser.
2. Se varsă colorantul şi se aplică câteva picături soluţie de Lugol pe 1 minut.
3. Preparatul se spală cu apă şi se absoarbe excesul cu hârtie de filtru.
4. Suplementar se recolorarea cu soluţie de hrizoidină sau vizuvin pe 2-3 minute.
5. Preparatul spălat cu apă, uscat, se examinează la microscop cu imersia.
Rezultatul- La tratarea cu unii coloranţi bazici granulele de volutină se colorează în altă culoare, de ex. în roşu-violet la colorarea cu
albastru de metilen – fenomenul metacromaziei.

Concluzii- . în roşu-violet la colorarea cu albastru de metilen – fenomenul metacromaziei.

3. Studierea mobilității: colorație, alte metode.

Flageli = structuri filamentoase proteice.
Rol: mobilitate; Ag H
Tipurile de bacterii după dispoziţia flagelilor
 monotriche (Pseudomonas)
 lofotriche = un mănunchi de flageli la o extremitate (Spirillum)
  amfitriche = câte un flagel sau un mănunchi de flageli la fiecare extremitate
 peritriche = flageli pe toată suprafaţa celulei (Proteus vulgaris)
La spirochete flagelii se plasează în spaţiul periplasmic – flageli interni, periplasmatici
Structura flagel
1. filament = helicoidal, alcatuit din flagelina
2. cirlig de articulatie
3. corp bazal
§ G+

 inel intern (MCt)

 inel extern (PG)
§ G-

 disc M (Mct)
 disc S (spatiu periplasmatic)
 disc P (PG)

Sinteza flagel = proprietate de autoasamblare

Rotire flagel E. coli = 270/s
Motilitatea e determinate de chemotaxis. Bct nu allege directia de miscare, cid oar determina daca trebuie sau nu sa continuie
miscarea in aceeasi directie.
Evidentierea flagelilor:
 microscopie electronic
 coloratie Loeffler (mordansarea cu tanină, săruri de aluminiu, fer, apoi colorarea cu fucsină sau albastru de metilen)
Pilii comuni (fimbriile) – elemente proteice fine, rigide, scurte, pe bct G-. Structura: prot. pilina, fixate de MEx.
Numărul fimbriilor per celulă: sute.
Rol pili:
1. adeziunea bacteriilor la suprafeţe inerte, la celule sau alte bacterii
2. Ag F
Pili conjugativi – structuri capiliforme de natură proteică, prezenţi în număr de 1-10 per celulă (codificati de plasmide conjugative F).
Rol pili conjugativi:
1. transferul de ADN prin conjugare
2. R pentru unii bacteriofagi
Evidenţierea pililor: microscopia electronică