Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analizacompetitivitilii
Analiza financiard
Maijos, am detaliat pentru fiecare participant in parte, aspectele vizate 5i propunerile fdcute in etapa de
mentorat:
acest sens, sd detalieze modul in care stabilette prelul, sd adauge anumite cheltuieli pe care nu
le luase in calcul gi sd coreleze bugetul star-up din primul an cu cash-flow-ul aferent primului an.
Patriche $tefania - s-a cerut clarificarea ideii de afacere, avand in vedere ca existau mai multe
idei care puteau creea impreund un tot-unitar in planul prezentat. De asemenea, s-a
recomandat o analizd mai detaliati a concurentei, definitivarea unui logo gi clarificarea
obiectivelor in timp, pe primii 3 ani. Pe parte de financiar, i s-a recomandat sd dezvolte modul in
care stabilegte prelul, i s-a oferit consultanfd fiscald in vederea stabilirii cuantumului taxelor
citre stat, s-a oferit consultanld pentru calculul salariilor gi s-a recomandat corelarea cash-flowului din primul an cu bugetul start-up.
recomandat sd adauge in plan gi cuantumul taxelor cdtre stat gi s-a recomandat corelarea cashflow-uluidin primulan cu bugetulstart-up. Toate propunerile gi recomandirile au fost regdsite,
la final, in planul de afacere propus modificat gi completat clar gi corect.
NICU$
,l
Page 1
lonitd Mimi- s-a discutat gi analizat planul propus si s-au facut recomanddri de
ordin structural,
in sensul in care planul propus nu era congruent cu forma agreatd gi propusd in
cadrul
proiectului Antreprenor 2.0; dezvoltarea secliunilor 3, 4 gi 5 pentru a fiin
concordanla cu restul
planului. Pe parte financiard, i s-a oferit consultanfd fiscald in vederea
redactdrii cash-flow-ului gi
a buget-ului start-up pentru primul an, gi s-a recomandat corelarea cash-flow-ului
din primul an
cu bugetulstart-up. Toate recomandarile au fost respectate.
Moldoveanu Dragog - in cadrul etapei de mentorat, s-a propus dezvoltarea secliunilor 4 gi
5 din
planul prezentat, in care se gdseau doar cateva cuvinte inilial; prezentarea echipei
antreprenoriale a fost un alt aspect pe care l-am urmdrit a fi dezvoltat in cadrul mentoratului
ataSarea unui portofoliu gi a felului in care artigtii colaboratori sunt remunerali
, au fost
recomanddri la mentorat, completate. Pe parte de financiar s-a oferit consultanfd fiscal gi
gi
i s-a
recomandat si adauge taxele cdtre stat la cheltuieli, s-a oferit consultanld pe parte
de salarizare
gi s-a recomandat corelarea cash-flow-ului din primul
an cu bugetul start-up.
lonescu lleana
echipei antreprenoriale. Pe parte financiard, s-a clarificat modulin care stabile$te prelul gi
s-a
oferit consultanfi fiscal in vederea imbundtdlirii planurilor financiare, precum gi consultanld pe
parte de salarizare' De asemenea, s-a recomandat corelarea dintre bugetul
START-up gi cash-
$ERBA
ULIAN
{\
ICU$OR
IN VASILE
Page 2
vederea stabilirii taxelor cdtre stat, s-a recomandat corelarea cash-flow-ului din primul
an cu
bugetul start-up
David Diana
s-a oferit consultanld fiscald in vederea stabilirii cuantumului taxelor cdtre stat gi consultanfd pe
parte de salarizare.
situafiilor financiare, s-a recomandat corelarea cash-flow-ul cu bugetul start-up, s-a recomandat
calcularea taxelor cdtre stat gi trecerea lor in proiecfiile financiare la cheltuieli.
Bindili Daniela
$ERBAN,YyI*
NIcUgoR
roNrTA FLoRTN
VASTLE
-r"s.3
umane, mai exact pe parte de salarizare gi s-a recomandat corelarea cash-flow-ului cu bugetul
start-up.
Pe
llie Cristi Marian - recomandirile au vizat: dezvoltarea mai ampl6 a tuturor sectiunilor,
dezvoltarea prezentdrii echipei antreprenoriale gi atagarea unui portofoliu. Pe parte de financiar,
s-a recomandat redactarea cash-flow-ului, a break-even-ului precum gi completarea integrald a
cheltuielilor start-up, i s-a oferit consultanli fiscal gi consultanld pe probleme de resurse umane
salarizare.
Pintilei Mihaela - un business in "industria creativd gi s-a recomandat dezvoltarea secliunilor 3 8 gi atagarea unui portofoliu cu poze/statistici cu ce s-a facut pana acum in cadrul acestui
business. Pe parte de financiar, s-a recomandat redactarea bugetului start-up, a cash-flow-ului, a
break-even-ului, oferindu-i-se consultantd fiscali
gi
flow-ul pe primulan.
IONITA FLORIN-VASILE
Page 4
Recomanddrile mentorilor:
Avdnd in vedere planurile de afaceri prezentate gi finanfarea propusi ca premiu in cadrul programului
Antreprenor 2.0, cat si faptul ca am intdlnit atat afaceri mature, cdt gi afaceri ce pot demara gi se pot
dezvolta cu suma propusd, recomandim:
- Planul afacerii vendorial.com propus de Adrian Alexe, o platforma de comert electronic
adresata IMMurilor care are ca rol principal simplificarea proceselor de vanzare si comunicare intre firme. Considerdm
ca dezvoltarea
platformei poate fi demarati cu suma propusd, iar afacerea poate cre$te progresiv.
- Planul afacerii "Accesorii Alese", propusa de Diana David, o afacere handmade care se poate
dezvolta
progresiv si care poate genera profit consistent, daca este administrata bine si care
deja a demonstrat
potentialul de cre5tere de pand acum, pe piala de handmade trendul de cregtere fiind incd prezent.
- planul afacerii "Valentini lcgCream and More" propus de cdtre Andreea Rddulescu, care
aduce pe piafa
de inghetatd un model de prezentare folosind o plitd caldd care va da un gust deosebit acestui desert gi
care va oferi si produse pentru persoanele cu diabet. Fiind o afacere inilial de familie, va cregte progresiv
bine administratd. lnvestitia ceruti se incadreazi in suma oferitd in cadrul programului.
$ERBAN
IAN NICU$OR
Page 5
Bun gisit,
Asa cum am convenit telefonic, revin cu mailul de confirmare a int6lnirii din data de
09/t2/20t3 - luni, incepdnd cu ora t7.30, dedicata grupului (din Ploiegti) pentru partea
de mentorat din cadrul proiectului Antreprenor 2.0.
Va mulfumesc Ai va agtept./
Weekend pl5cut tuturor.
Iulian
Cu respect,
Iulian Serban
Managing Director,
STEPS BUSINESS CONSULTING SRL-D
Tel
: (+40)0734.392.319
Ema
iI
: i_uI ianserban
offi cg@l
h in
k:
b u.E i n
n"@gmejl,gqm
esq, rp.
S-'
RO
2 atagamente
harta.JPG
49K
locatie,JPG
50K
la
Noi vom veni de la Ploiesti pentru aceasta intalnire si ne-am bucura daca ati putea
participa cu totii.
jur de 3 ore.
Iulian Serban
Managing Director,
STEPS BUSINESS CONSULTING SRL.D
Tel : (+40) 0734,392.379
: iulianserbann@qmail,com
Asa cum am stabilit la sesiunea de mentorat de luni 9 decembrie am adus cateva modificari planului
de afaceri atasat. Principalele modificarisunt in cadrul sectiunilor 8 si 9 sicele doua anexe privind
bugetul (am introdus costurile cu impozitele pe salarii si impozitul pe profit).
Daca mai aveti sugestii care ma pot ajuta in vederea imbunatatirii planului de afacere va rog sa-mi le
comunicati!
$ E RBAd.\q rU
LrAN
N rC U$0 R
Page
Cu consideratie,
Laurentiu NICA
Administrator
Bl
. 11, Office
25. Targoviste
Mobi[
3 atagamente
N ica Lau rentiu_Ploiesti_Seria2_Buget.xls
ffih
Wiil
EiJ 34K
wf, 26K
$ERBAN
IAN NICU$OR
Page 9
Cu respect,
Iulian Serban
2 mesaje
Buna Daniela,
jos cateva remarci despre planul tau de afaceri si recomandarile mele (vei primi
si
de la Florin Ionita recomandari pentru partea financiara) si discutam cu totii pe skype
intre Craciun si Anul Nou, termenul limita de trimite a pianului fiind 31 decembrie,'ora
Mai
23.59.
Asadar:
- imi place ca ai un business intr-o "industrie" nisata si cred ca poate creste foarte
- dezvolta te rog sectiunea 3 si trece obiective pe urmatorii ani, defalcate cumva, mult
anul 1,
2,3 + incearca sa raspunzi la toate intrebarile de la fiecare sectiune
- dezvolta mai bine sectiunea 4 te rog
-. dezvolta te rog sectiunea 5 - echipa antreprenoriala chiar daca nu ii ai acum, cum ii
doresti si care ar fi responsabilitatile fiecaruia si atributiile lor (un fel de fise ale
posturilor)
de asemenea, sectiunea 7- planul de van zari poate fi im bu natatita
la sectiunea B incearca sa dezvolti si sa raspunzi la toate intrebarile
pune si un "portofoliu" poze/statistici cu ce ai facut pana acum pt brand
Cu respect,
Iulian Serban
Ma nag
ing Direct or ,
office@th in k- business. ro
Page 10
<iulianserbann@gmail.com>, "daniela.bindila@ymail.com"
<daniela. bindila@ymail.com>
Bund Daniela
Legat de planulfinanciar, ilitransmit,in primd fazd, primele preciziri:
1. Trebuie corelat
$ERBA
AN NrCUgOR
Page 11,
Sediu secundar: Mun. Ploiesti, str. Gheorghe Doja, nr. 70, et. 1, ap. 1, iud. Prahova
Mobil: W#.?J*3pg
www,gl
gr
so
rgo
n,S q l!,,.e
u[ww,m9-dtefpjprah-pJa.rq
Salutare Corneliu,
Maijos cateva remarci despre planul tau de afaceri si recomandarile mele (vei
primi si de la Florin Ionita recomandari pentru partea financiara) si discutam cu
totii pe skype intre Craciun si Anul Nou, termenul limita de trimite a planului fiind
31 decembrie, ora 23.59.
Asadar:
ltu mesc
si Craciu n Fericitl
Cu respect,
Iulian Serban
Ma nag
ing Director,
Pag e 1,2
: ( **ilS"73{, 3ge. J 1 g
Email : iulianserbannegmfr il.cpm
Tel
qffi cs$-t
W WW-
h in
THI
k:h
r{s i ness_*rc
ion ita2@yahoo.com>
Salut Corneliu,
$ERBAN
rupgy/lrtcvff-
ro*
/:
3:T::::ffi1;:
33,
jud Pranou,
Sediu secundar: Mun. Ploiesti, str. Gheorghe Doja, nr. 70, et. 1, ap.
Mobil: $"G3?*#S0$
www.
1,
jud. Prahova
tg
f**l a*atn*l
m i haela_O7
Buna Mihaela,
jos cateva remarci despre planul tau de afaceri si recomandarile mele (vei primi
si de la Florin Ionita recomandari pentru partea financiara) si discutam cu totii pe
skype intre Craciun si Anul Nou, termenul limita de trimite a planului fiind 31
decembrie, ora 23.59.
Mai
Asadar:
M*#
Page 1,4
Cu respect,
Iulian Serban
Managing Director,
STEPS BUSINESS CONSULTING SRL-D
Tel : (*40)q.734. 3_92.3 1 g
Email : iulipnserLannQg mail.cofn
p
"rq
ion ita2@yahoo.com>
24 decembrie 2013,
17;00
citre:
Bund Mihaela,
Din nefericire, pe site nu regisesc planurile tale financiare. Le-aitransmis?
Criciun fericit!
Multumesc,
LIAN NICU$OR
27 decembrie 2013,
13:54
citre:
costin alexe
<david.dianaelena@gmail.com>,
|
<contactantrepreno12. 0@postprivatizate ro>, contact@webschool.
ro
Va salut cu drag,
Page 1" 6
O@
oostprivatiza re. ro
si
contact@webschool.ro
intr-un mesaj cu
titlul Prenu me-N ume-Mentorat-Antreprenor_2.o_ploiesti
Ianuarie 2014. Duminiga. orele 23:59.
pa
na pe o5
Iulian
Cu respectt
$ERBA
IAN NICU$OR
Page 17
Iulian Serban
Managing Director,
STEPS BUSINESS CONSULTING SRL-D
re I : (**_0).02.3*J9-eJ*1,
E
ma
iI
: Lu.lians_ffb.f,nnffi.gmnil
pffise. ffi! h i n k
WS{
g"
V..V-,
-sp
us lnsEE ..La
IU INK:&US
m$
$$, RQ
dianaelenadavid . <david.dianaelena@gmail.com>
Eu m-am apucat deja sa modific planul, insa voiam sa te intreb daca am putea decala skype
call-ul pe 4 ianuarie, la orice ora ai putea tu.
O zicat mai relaxanta si concediu placut in continuare!
Sarbatori Fericite!
Diana
{Texlul r:ilal ascuns l"extul cital a f**:1as*unxJ
$ERBAN IIJL
Nrcu$0
Page 1"8
I trimite proiectul.
Mersi.
Cu stima,
Dragos
{T
na. goronea
nu
29 decembrie 2013,
21:22
<contactantreprenor2.0@postp,"1iy.gJi7are.ro>,
"contact@webschool.ro" <contact@webschool.ro>
$ERBAN
rVLr#{
NTCU$OR
Page 19
rq,,m
w"w.w-fncehs,-sKpsm{ns.s-g,un*Lrgpde&"ricire
rugaminte
2 mesaje
oo. co m
),
"i u
lianserban
@g mail. com"
wwwslre
Wlrrw . fq ce
$ERBAN
p.d
efe.rip i re . rp.
boo
Lt . Sp
fn {a s Q q . u I st ro p d efq ri Qjl
Nrcu$0R
Page 20
5 ianuarie 2Q14,
1G:49
: "fl o ri n .
on
ita2@ya
hoo
o o.
co m >
<
n i l, q"a m
>a
scris:
{T*xtul citat &seLxls Textul citat a t**t au*un*l
lTwxtul citat '&seuns Textul citat a
ffi
f**t a*cun*J
illttlow+breakeven.xlsx
cristina goroneanu
<cristina.goroneanu@hotmail.com>
5 ianuarie 201'4,1g:41
Buna
Page 2L
0722227 838
Www. stropdefericire. ro
2 atagamente
ffi*
,rErl
Planul de afaceri.doc
ffifi
EJ 682K
$ERBAN
NIC
lT
ion ita2@yahoo.com>
io
5 ianuarie 2014,22:39
nita?@yahoo.com>
a.
goronean
Bund,
Orice tip de entitate economicl nu poate avea la finalul lunii soldul de la casi pe
minus!Te rog sd modifici ca.sh flow-ul, deoarece la tine in primele 5 luni apar soldul
pe minus!
Multumesc,
cristina goroneanu
<cristina.goroneanu@hotmail.com>
5 ianuarie 2014,23:37
Multumesc domnilor
,ffi*
qfrtr
Page 23
Am gandit imprumutul, era pus si in formula de cashflow dar nu era calculat in tabelul de
cashflow - acum este!
Am trimis in al 12-lea ceas si mesajul unde trebuia!
Numai bine!
www. fa ce boo
k. co
m,"
m/asoc.
$ERBAN IULI
Nrcu$oR
Page 24
Materiale auxiliare
lnainte de a porni la drum in afaceri este nevoie sa faceti o evaluare a ideii dumneavoastra de afaceri
pentru a vedea daca exista si o oportunitate de afacere. Astfel, trebuie sa evaluati daca ideea
dumneavoastra vine sa acopere o nevoie reala, daca piata este pregatita pentru ea sidaca va va asigura
un profit rezonabil, direct proportionalcu riscurile asumate.
Un instrument util care va va ajuta sa va evaluati ideea de afaceri este modelul RAMP.
AcronimulRAMP vine de
t.
2.
Return
'
la:
Randamentul i nvestitie i
Advantage - Avantajul com petitiv
3, Market - Piata
4. Potential - Potentialul afa,ce rii
...
Fiecare din cele patru elemente este analizat prin intermediul unor intrebari cheie, incluse in tabelul
de
maijos.
1. B- Return (Randamentullnvestitigi)
Profitul
Este ideea de afaceri profitabila?
Strategia de exit
Aveti o strategie de exit?
N NrCU$OR
Page 25
Necesarul de investitie
De cati bani aveti nevoie pentru a pune afacerea pe picioare? Este nevoie de 10.000 , 100.000 sau
1.000.000 ?
2. A - Advantase
(Avantaiul compqtitivl
Structura costurilor
Care este oferta furnizorilor?
Cat va costa fiecare element pentru a fi achizitionat sau produs?
sansele de succes.
Canalele de distributie
Cum va veti vinde produsul/serviciul?
ll vetivinde direct catre consumatori sau prin intermediul furnizorilor, il veti vinde en-gross sau en-
detail? Dezvoltarea unuisistem de distributie unic poate reprezenta un avantaj competitiv important.
3. M-Market{Piatal
Nevoia
Exista o nevoie reala pe piata care poate fi acoperita prin intermediul produsului/serviciului oferit de
dumneavoastra?
lndiferent cat de interesanta pare ideea, asigurati-va ca exista o problema sau o nevoie reala la care
prod usul/serviciu I d umneavoastra ofera o so lutie.
Page 26
Piata tinta
Cine sunt cumparatorii?
Cine sunt utilizatorii?
Care sunt caracteristicile demografice ale grupului tinta?
Pretul
4.
P- Pgtgntial {Poteqtialul_afa.ceriiJ
1
Dumneavoastra sau cineva din echipa dumneavoastra detine expertiza specifica pe domeniul de
activitate in ca uza?
Sincronizarea
Este piata pregatita pentru produsul/serviciul dumneavoastra? s-ar putea sa aveti o idee geniala,
dar
daca nu gasiti clienti pentru ea, nu veti reusi sa transformati afacerea intr-o activitate de succes.
Page 27
mediului extern
in
care
functioneazi aceasta.
Rolul analizei SWOT este:
Sd identifice slibiciunile organizatiei pentru a le putea contracara;
Si identifice mesajul pe care trebuie sa il transmitd pozitionarea;
Si determine o strategie care duce cel mai bine la atingerea obiectivelor;
Si giseasci sldbiciunile care amenintd afacerea gi si permiti elaborarea planurilor de
rezewd;
Si identifice oportunitdlile care pot stimula dezvoltarea afacerii.
o
.
r
.
o
care
genereazd
dezavantaje
competilionale
Produclie
sau
Calitatea
inalti a produselor
Uzura echipamentelor
design servicii
Licenfe, brevete, procese unice
lnovalii
Finan[e
Surse de finanfare
Lipsa finanfdrii
Brand awareness
Promovare redusa
Fluctualie mare
Lipsa competentelor necesare
Loialitate
Elemente
pot
guvernamentale
Economic
Social
Politici
al
$ERBAN IULI
NICU$
N VASILE
rata
Page 28
Tehnologic
scdzutd a natalitetii
Accesul scdzut
la noi
tehnologii, costul
ridicat al acestora
ANALIZA STEP
ANALIZA STEP este un mod eficient de a identifica cum anume mediul extern poate influenla
afacerea dum neavoastrS. STEP reprezinti acronim ul de la urmdtorii factori din mediu extern:
Trenduri in stilul de
Situatria economiei
Aspecte ecologice/de
vialS
competitive
nalionale
mediu
Evolugii demografice
Finanlarea cercetirii
Evolutrii
macroeconomice
consumatorilor
Tehnologii asociate
Solutii de innoire
Conjunctura economicd
tehnologicd
internatrionali
Legislafia in vigoare pe
piala interniS
il
Schimbdri legislative
Fiscalitate
Capacitatea de
lmpozite pe produs
Aspecte de
lmagine legati de
prelucrare ti gradul de
maturitate
sezonalitate
brand, companie
sociali
Cicluri economice
tehnologie
gi comunicirii
Factori specifici
Sistemul /mecanismul
industriei
populaliei
de achizilii folosit de
Tendinle in evolulia
Modd
consumatori
piefei ti a canalelor de
Evenimente majore
Legislalia privind
distributrie
tehnologia
Comportamentul
Publicitate
Poten;ialul de inovare
cl
Aspecte de etici
Acces la tehnologie,
licenle, brevete
finali
Proprietatea ntelectualS
Comunicafii globale
de schimb valutar
gi
Legislafia viitoare
Legislafia
eu ropean d/i ntern aliona
Procese de
reglementare
Pol itici g uvernamentale
Durata mandatului
g
fluxurile de capital
uvern
u lu i
Schimbarea guvernului
Comerlul internalional
li
gi
Politici comerciale
Finanfare, granturi gi
iniliative
Lobby pe piala
intern 6lgrupuri de
presiune
Grupuri de presiune
internalionale
Rdzboaie gi conflicte
Page 30
Gruparea clientilor vd ajutd sd ajustali produsele gi serviciile astfel inc6t sd rdspundeli cdt mai bine
necesitdtilor clientilor.
Regiune
U
Vd nstd
rba n/Rura
Sex
Densitatea populaliei
Tipul de gospoddrie
Ocupalie
Ed
Climat
ucalie
Venit
Rasd
Motivul cumperdrii
Rata de utilizare $i volumul
Ava ntajele cd utate
Loialitatea fald de brand
Senzitivitatea la prel
Stil de viaIS
Personalitate
Aspiratrii socia le
Aspiralii psihologice
ANALIZA FINANCIARA
Analiza financiard are rolul determliiant in decizia de finanlare a unui proiect de investilii. Noile afaceri
sunt prin excelentd investitii cu un nivel ridicat de risc iar analiza financiard vine in sprijinul decidenlilor
prin relevarea unor elemente argumentative care sustin decizia propusS.
Elementele pe care le regdsim in generalin partea financiard a unui plan de afaceri sunt urmdtoarele:
Previziunea costurilor gi a veniturilor
Fluxul de numerar
Analiza punctului critic
o
r
o
Nrcu$oR
Page 31
Pentru previziunea costurilor este importanti impdrlirea lor in costuri fixe gi costuri variabile. Costurile
variabile sunt acele costuri care sunt direct legate de nivelul activitdlii. De exemplu costurile variabile
pentru realizarea unui produs vor fi date de materia primd inclusd, de forfa de munci consumatd, de
consumurile de energie pentru prelucrare, depozitare gi transport. Costurile fixe sunt costuri care se
repartizeazd la productia fabricatd sau la volumulvdnzdrilor pentru a se obline o includere a lorin costul
total unitar. Costurile fixe se inregistreazd indiferent de nivelul activitdlii, fiind generate de simpla
existentd a afacerii. Spre exemplu aicisunt incluse cheltuielile administrative, de intretinere a spaliilor gi
dotdrilor, cheltuielile cu taxe 5i impozite (exceplie TVA-ul) etc. Pentru o mai ugoard tnlelegere a
situatiilor prezentate pentru decidenli se recomandi folosirea aceluiaSi interval de timp pentru
ra porta rea costurilor.
o componentd cheie in prezentarea planului de afaceri o va reprezenta investilia iniliald in dotdri
materiale gi tehnologice necesare demardrii noii afaceri. Acestea vor fi detaliate pe componente gi pe
perioade. Prin urmare, o impirtire de asemenea necesard este in cheltuieli iniliale gi cheltuieli de
exploatare
sa
u curente.
Pentru toate cheltuielile prezentate se recomandd realizarea studierea ofertelor pielei pentru
determinarea preturilor reale la care vor putea fi cumpdrate produsele sau serviciile necesare demaririi
5iulteriorderuldriieficiente a activitiliinoiiafaceri. Prezentarea ca anexe la planulde afaceria unor
oferte concrete primite pentru bunurile sau serviciile necesare va fi bine apreciatd.
Trebuie acordatd o grijd deosebitd respectdrii consecvente a descrierilor produselor gi serviciilor ce vor fi
realizate 5i livrate, a descrierilor tehnologiilor necesare pentru aceasta 5i a modului de derulare a intregii
afaceri pe care le-ati prezentat in capitolele anterioare. Capitolul de cheltuieli trebuie sd fie construit pe
baza deta liilor afacerii prezentate a nterior.
Previziuneaveniturilor este un punctextrem de sensibilpentru un plan de afaceri. Elare la bazd studiile
de piatd, adicd analiza comportamentului clienlilor gi a concurenlilor, precum $i strategiile de rdspuns la
acestea propuse de noua afacere. Punctul de plecare sunt deci cele doud capitole care cuprind
elementele de marketing ale noii afaceri.
Riscurile care apar in previziunea veniturilor sunt legate de supraestimarea cererii gi mai ales de
supraestimarea efectelor campaniilor de promovare care vor fi derulate. Eficienla acestora poate fi greu
demonstrabilS predictiv gi de aceea finanlatorii vor privi cu cel mai mare scepticism aceste date.
Posibilitdtile de anticipare a valorilor reale ale cererii fiind in general limitate, orice exemplu de date
concrete care sd delimiteze posibilitdlile de manifestare a cererii vor fi apreciate, iar acestea trebuie sd
fie prezentate in capitolul dedicat strategiilor de marketing.
Aici vor fi regdsite doar trimiteri sau date preluate din capitolul respectiv, la care se vor adiuga
com ponentele financiare.
Un element cheie care poate la insuccesul unei noi afaceri este decalajul dintre momentul inregistrdrii
cheltuielilor gi momentulincasirii veniturilor. Unele afaceri sunt mai expuse la astfel de riscuri iar altele
mai putin. Aspectele legate de apari[ia acestui decalaj temporar sunt tratate prin analiza fluxului de
numerar, cunoscut sub denumirea internalionald de cash-flow.
Analiza ratei rentabilitdtii comerciale
Calitatea gestiunii unei afaceri este validatd prin aprecierea produselor sale pe piafi, situalie evidenliatd
prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul oblinut gi cifra de afaceri reprezintd rata rentabilitdlii
comerciale.
Rcr=Pn/CA*100
Aceasti ratd a rentabilitetii este mai frecvent folositi pentru afacerile din domeniul comerlului, intruc6t
ea aratd care este profitul realizat la fiecare 1 leu marfd vdndutd. Maieste cunoscuti gisub denumirea
de rentabilitatea cifrei de afaceri.
$ERBAN
LIAN NICU$OR
#r
ffi
Page 32
Fluxulde numerar
Cunoscut 5i sub denumirea internationald de cash-flow, fluxul de numerar are rolul de a arita modul in
care momentulinregistrdrii cheltuielilor gi alveniturilor influienleazd rezultatele economice. ldeea
acestui instrument a apdrut din confruntarea cu situaliifn care toate datele economice ardtau
viabilitatea unei afaceri gi cu toate acestea ea pdrea in mijlocul unei crize financiare acute. ldentificdnd
printre cauze decalajul dintr momentulinregistrdrii unei cheltuieli gi momentul incasirii veniturilor
necesare pentru acoperirea ei, a apdrut ideea urmdririicirculatieibanilorin afacere pentru a demonstra
viabilitatea sa. Problema cea mai gravd care poate sd apari este blocarea activitdlilor afacerii din
motivul lipseide numerar. Chiar daci aceasti situatie poate fi una temporard sau chiarintdmpldtoare,
ea poate sd conducd la faliment.
Viziunea care trebuie inteleasi bine de antreprenorii fdri experientd este aceea cd numerarul disponibil
nu este egal cu profitul. Numerarul este format din banii care circuld in mod ciclic intr-o afacere. Sensul
termenului include toate formele de bani, de la monedd gi bancnote pdnd la baniiinregistrali electronic
in conturi bancare. lluzia succesului pe'baza excesului temporar de numerar este una dintre gre5elile
tipice ale antreprenorilor incepdtori: Jinerea sub control al programului incasirilor gi al pldtilor viitoare
este de importantd vitald pentru succesul unei afaceri.
in funclie de ritmurile caracteristicedomeniului de activitate in care igi desfdgoard activitatea afacerea,
fluxurile de numerar pot fi urmdrite'la'sOard anuald, trimestriald, lunard sau chiar siptdmdnald.
,, ,.' '
7,S,Analiza punctului
Este o metodd de analizd cunoscutd gi sub denumirea de pragul rentabilitdfii. Ea constd in determinarea
limitei minime a volumului de activitate pe care trebuie sd o realizeze o afacere intr-o anumitd perioadd,
pentru a nu lucra in pierdere. Tntrucdt la aceastd limitd se acopera pe baza beneficiului realizat
cheltuielile totale, putem spune cdrdincolo de ea activitatea afaceriidevine rentabili. A fi rentabil
inseamni a fi capabil sd oferi o ,,rentd", adicd o platd pentru capitalul investit. ln cazul unei afaceriin
care se realizeazd productie industriald, pragul de rentabilitate (Pr) se determind prin raportarea
costurilorfixe (f)la diferenta dintre pretulde livrare unitar (p)gicosturile variabile (v) pe o unitate de
produs. Logica acestui calcul este aceea de a determina cdte produse trebuie fabircate gi vdndute pentru
a acoperi din marja de profit valoarea cheltuielilor fixe ale afacerii.
in cazul afacerilor cu activitate exclusiv'eomerciald, pragul de rentabilitate (Pr) reprezintd volumul minim
al desfacerilor de mdrfuri care acopera suma totald a cheltuielilor de circulalie.
in acest caz se vor raporta cheltuelile fixe la adaosul comercial la 100 RON desfaceride marf5. -Analiza
punctului critic are o mar eimportantd in decizia de investire intr-o afacere pentru cd ea determind intrun mod simplu scara la care trebuie'csnstruit sistemul de afaceri respectiv. Putem si ne imagindm cd
pornind de la o estimare a cereriipotentiale din partea clienlilorvizalidetermindm o un nivelal
critic
productiei pe o anumitd perioadi. Evaluim ofertele de linii de fabricalie care corespund acestei valori si
ajungem la o estimare a octurilor fixe pentru derularea afacerii. Analiza punctului critic ne va spune care
estecantitatea minimd caretrebuierealizatd giv6ndutd pentru a avea o afacere rentabild. Dacd
rezultatul este mult superior cererii, atunci afacerea va avea o problemd de supracapacitate gi implicit
de rentabilitate. Dace rezultatul este superior, dar apropiat de nivelul cererii estimate afacerea poate
avea probleme in fazele de lansare pe piatd, dar poate fi rentabild pe termen lung prin stimularea
directd a cererii sau prin cregterea'naturald a ei. Situalia de dorit este ca punctul critic stabilit sd fie sub
nivelul cererii estimate, astfel incdt prin atingerea unor vdnzdri la nivelul acestei cereri sd se degaje
.l
profituri.
$ERBAN
Nrcu$0R
Page 33