BAZELE

CONTABILITĂȚII

MUNTEAN Neli, conf. univ., dr.

 LOGO
Bibliografia minimală
 Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din
15.12.2018. În Monitorul Oficial nr. 1-6, art. 22 din
05.01.2018. Data intrării în vigoare: 01.01.2019.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=12093
8&lang=ro#
 Standardele Naționale de Contabilitate (modificate). În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 101-107, art.
58, publicat 22.03.2019.
https://monitorul.fisc.md/NAS/standardele-nationale-
de-contabilitate.html
 Planul general de conturi contabile (modificat). În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2019, nr. 230-
237, publicat 19.07.2019.
 LOGO
Tema 3: METODA CONTABILITĂŢII

Trebuie să aibă loc transformarea

contabililor
în consultanți,
din oameni ai cifrelor în vânzători de
idei,

atât în intern, cât și în extern.

Căci, sarcina contabilului este să

facă cifrele să vorbească!
 LOGO
CUPRINSUL TEMEI:

1. Principiile de bază ale

contabilității
2. Procedeele metodei contabilității
 LOGO
1
Principiile generale ale contabilității
 LOGO
Principiile generale ale contabilității

Datorită faptului că este important ca toţi cei care ţin evidenţa contabilă şi/sau
recepţionează situaţiile financiare să le poată interpreta uniform, unitar şi
corect, s-a elaborat un set de norme cu caracter general ce formează cadrul
conceptual general al contabilităţii, numit principii contabile.
În scopul creării unei imagini reale a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatelor obţinute de către entitate, potrivit art. 6 al Legii contabilităţii şi
raportării financiare, este necesar de respectat următoarele principii generale
ale contabilităţii:
Continuitatea activităţii
Contabilitatea de angajamente
Permanenţa metodelor
Prudenţa
Intangibilitatea
Separarea patrimoniului şi datoriilor
Necompensarea
Prioritatea conţinutului asupra formei
Evaluarea la cost de intrare
Importanţa relativă
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Principiul continuității activității, potrivit căruia se presupune
că entitatea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor
previzibil (cel puţin pe o perioadă de 12 luni de la data
raportării), fără a intra în stare de lichidare sau de reducere
sensibilă a activității. Continuitatea activității se exprimă clar în
actul de constituire.
1) Ex.: entitatea este creată cu scopul de a activa pe o perioadă de
timp nedeterminată pentru obținerea profitului.
2) Ex: în mod normal mijloacele fixe se reflectă în bilanț la valoarea
contabilă, care este egală cu diferența dintre costul de intrare şi
suma amortizării acumulate. În cazul lichidării entității este
necesar de evaluat mijloacele fixe la valoarea de lichidare
(valoarea la care acestea pot fi vândute), care, de regulă, este mai
mică decât valoarea contabilă.
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Contabilitatea de angajamente constă în recunoașterea elementelor
contabile pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul
încasării/plății numerarului sau compensării în altă formă.
1. Ex.: în anul 201N s-a plătit pentru revista „Contabilitatea şi
audit” suma de 1 850 lei, din care 1 000 lei, în mod anticipat,
pentru anul 201N+1. În acest context, în anul 201N vor fi
reflectate la cheltuieli administrative numai 850 lei, celelalte 1000
lei constituind cheltuieli ale anului 201N+1.
2. Ex.: în anul 2020 a fost achitată suma de 9000 lei pentru
asigurarea angajaților pentru perioada 01 septembrie 2020 – 31
august 2021. Astfel, respectând principiul dat, în anul 2020 vor fi
reflectate cheltuieli în valoare de 3000 lei, iar cealaltă parte din
sumă – 6000 lei, va fi reflectată în componența cheltuielilor în
anul 2021.
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Principiul permanenței metodelor presupune continuitatea aplicării
regulilor și normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și
prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor asigurând
comparabilitatea în timp și în spațiu a informațiilor contabile. Acest
principiu asigură aplicarea pentru aceleași elemente, structuri, domenii de
activitate etc. a acelorași metode de la o perioadă de gestiune la alta.
Respectarea acestui principiu asigură comparabilitatea în timp a
indicatorilor economici. Regulile, procedeele și modalitățile specifice
contabilității sunt fixate în politicile contabile ale entității. În caz de
modificare a unei metode este necesar de calculat influența acestei
modificări în expresie bănească, iar la efectuarea comparărilor dintre
indicatori calculați după diferite metode, trebuie de efectuat
recalculările respective, deoarece metodele şi evaluările diferite conduc la
rezultate diferite.
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Prudența prevede neadmiterea supraevaluării activelor și a veniturilor și/sau a
subevaluării datoriilor și a cheltuielilor.
Intangibilitatea presupune că totalul bilanțului la începutul perioadei de gestiune
curente trebuie să corespundă cu totalul bilanțului la sfârșitul perioadei de gestiune
precedente.
Separarea patrimoniului și a datoriilor prevede prezentarea în situațiile financiare doar
a informațiilor despre patrimoniul şi datoriile entității, care trebuie contabilizate separat
de patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale altor entităţi.
Ex.: Entitatea S.R.L. „Garden” trebuie să aibă un cont bancar separat de cel al
proprietarului său. Proprietarul în cauză poate avea în proprietate o casă, o mașină şi
alte bunuri, poate avea și datorii personale, dar toate acestea nu reprezintă resurse
sau datorii ale S.R.L. „Garden”. În plus proprietarul S.R.L. „Garden” poate fi şi
proprietarul unei alte afaceri, de exemplu o farmacie. În acest caz trebuie să existe
contabilități complet separate pentru fiecare afacere.
Ex.: Dacă fondatorul entității are datorii personale privind neonorarea obligației de
achitare a creditului bancar, acest fapt nu înseamnă că respectivele datorii vor fi
atribuite entității a cărui fondator este.
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Principiul necompensării prevede că elementele de activ și de pasiv trebuie să fie
evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între
posturile de activ și cele de pasiv ale bilanțului, precum și între veniturile și cheltuielile
din raportul de profit și pierdere. Necompensarea trebuie înțeleasă în sensul că pentru
fiecare element patrimonial cu substanță materială, pentru orice resursă care reflectă
drepturi și obligații etc. trebuie să fie deschis câte un cont în contabilitate. Astfel, orice
compensare între elementele de activ şi de pasiv sau între elementele de venituri şi
cheltuieli este interzisă. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii
faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale,
numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea
integrală.
Prioritatea conţinutului asupra formei presupune că informațiile prezentate în
situațiile financiare trebuie să reflecte mai curând esența și conținutul faptelor
economice, decât forma juridică a acestora. Pentru ca informația să prezinte în mod
credibil faptele pe care le reprezintă este necesar ca acestea sa fie contabilizate şi
prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economica, şi nu doar cu forma
lor juridică.
 LOGO
Principiile generale ale contabilității
Evaluarea la cost de intrare prevede că elementele contabile prezentate în
situațiile financiare sunt evaluate la cost de achiziție sau la cost de producție, cu
excepția cazurilor prevăzute de standardele de contabilitate.
Importanța relativă prevede că nu este necesară (permite) (ne)îndeplinirea
cerințelor privind recunoașterea și evaluarea elementelor contabile, privind
prezentarea, publicarea și consolidarea informațiilor aferente acestora atunci când
efectele îndeplinirii cerințelor respective sunt nesemnificative.
În reglementările contabile, noțiunea de „informație nesemnificativă”, este
reflectată sub aspectul pragului de semnificație.
Ex.: La 1 martie 2020, entitatea X a asigurat un automobil cu destinație administrativă,
conform contractului de asigurare CASCO, pe o perioadă de 12 luni, în sumă de 15 650
lei. Conform politicilor contabile ale entității, pragul de semnificație pentru cheltuielile
de asigurare anuale a unui obiect de mijloace fixe constituie 4 000 lei.
În cazul depășirii pragului de semnificație, cheltuielile de asigurare se înregistrează
inițial drept cheltuieli anticipate și se decontează la cheltuielile curente lunar prin
metoda liniară, pe parcursul întregii perioade de acțiune a contractului de asigurare.
Lunar: 15 600 ÷ 12 luni = 1 300 lei
 LOGO
2
Metoda contabilității
 LOGO
Metoda contabilității
Contabilitatea ca disciplină științifică se
caracterizează prin existența unui obiect propriu de
studiu. În scopul realizării acestuia, contabilitatea
folosește o metodă proprie de cercetare.
Prin metoda contabilității se înțelege ansamblul de
principii, procedee şi instrumente cu ajutorul cărora
se realizează evidența, calculul, analiza și controlul
stării şi mișcării patrimoniului.
Astfel, metoda contabilității dezvăluie esența
obiectului, evidențiază modificările intervenite în
patrimoniul întreprinderii, permite de a stabili
structura surselor proprii și atrase, dă posibilitate
de a determina veniturile, cheltuielile și rezultatele
financiare ale întreprinderii precum și o serie de
alți indicatori ce caracterizează situația
patrimonială a întreprinderii.
 LOGO
Metoda contabilității

Metoda contabilității cuprinde trei categorii de procedee:

Procedeele
metodei
contabilității

Procedee comune Procedee comune Procedee specifice

tuturor disciplinilor disciplinilor metodei
științifice economice contabilitatii
 LOGO
Metoda contabilității
Procedeele metodei contabilităţii comune tuturor disciplinilor știinţifice

Procedee comune disciplinelor știinţifice

Observația Comparația

Raționamentul Clasificarea

Analiza Sinteza
 LOGO
Metoda contabilității

 Observaţia este faza iniţială a cercetării în cazul oricărei științe. Numai printr-o observaţie atentă se
pot delimita faptele şi fenomenele pe care, având conținut economic şi fiind evaluabile în bani, le
vom include în obiectul contabilității, adică le putem asocia unui patrimoniu dat, aflat în circuitul
economic sau social. Observaţia se asociază cu cantitatea, calitatea şi valoarea.
 Raționamentul se aplică de metoda contabilității pentru ca pe bază de judecăți logice obținute prin
observare sau documentare asupra elementelor patrimoniale să se stabilească concluzii cu valoare
de generalizări. Raționamentul face posibilă înțelegerea dublei reprezentări a patrimoniului, a
influențelor pe care le produc mișcările de valori asupra bilanțului, a stabilirii corelațiilor în balanța
de verificare, etc.
 Comparația se folosește în metoda contabilității prin punerea în faţă a două elemente sau
structuri aflate în perimetrul său de studiu în vederea fixării unor concluzii. Comparația este de
neconceput în analiza contabilă, în luarea deciziilor, etc. Comparația se face fie între elementele
componente ale patrimoniului, între veniturile şi cheltuielile proprii, fie față de componentele sau
structurile altor unități patrimoniale.
 Clasificarea în contabilitate servește la repartizarea rațională a elementelor patrimoniale, respectiv a
bunurilor economice şi a surselor de formare a acestora. Clasificarea este posibilă în contabilitate
întrucât trăsăturile comune atrag elementele patrimoniale cu una sau mai multe trăsături identice şi le
separă pe cele cu trăsături diferite. În acest fel este folosită împărțirea sistematică pe clase a
elementelor, fenomenelor sau proceselor economice.
 Analiza. Ca procedeu științific de cercetare a unui fenomen, domeniu, spațiu de activitate etc.,
analiza pornește de la studierea aprofundată a fiecărui element în parte observând locul, rolul şi
implicația acesteia în cadrul ansamblului dat. În contabilitate, analiza se aplică în cele mai diferite
situații începând cu înregistrarea zilnică a operațiunilor şi terminând cu întocmirea lucrărilor
periodice.
 Sinteza ca procedeu științific de cercetare asigură trecerea de la particular la general. Prin ea se
realizează generalizarea unor concluzii desprinse în procesul de analiză. Sinteza permite
generalizarea atât la nivel microeconomic cât şi macroeconomic. În ambele cazuri sinteza are ca
scop stabilirea politicilor economice şi financiare de urmat privite din planuri diferite.
 LOGO
Metoda contabilității

Procedeele metodei contabilității comune disciplinilor economice

Procedee comune
disciplinilor economice

Documentația Evaluarea

Calculația Inventarierea
 LOGO
Metoda contabilității

Documentaţia reprezintă procedeul ce permite consemnarea datelor ce privesc

patrimoniul, în documente. Documentul este un act prin care se adeverește, se constată
sau se preconizează un fapt, se conferă un drept, se recunoaște o obligație. Orice operație
economico-financiară trebuie reflectată într-un document în momentul producerii ei,
pentru că numai astfel este posibilă asigurarea integrității patrimoniului în ansamblu şi pe
elemente componente. Documentul este necesar şi pentru stabilirea răspunderilor, pentru
că acesta, în afara operației în sine, relevă actul decizional, ceea ce implică răspunderea
gestionării prin efectele produse.
Evaluarea este procedeul ce permite exprimare valorică a elementelor patrimoniale şi
a operațiunilor ce privesc elementele patrimoniale. În contabilitate, evaluarea înseamnă
aducerea elementelor componente ale patrimoniului la un numitor comun prin intermediul
aceleași unități de măsură. Evaluarea constă în transformarea unităților naturale în
unități valorice cu ajutorul monedei naționale chiar şi în cazul elementelor patrimoniale
exprimate în unități monetare străine.
Calculația este un ansamblu de operațiuni matematice referitoare la fapte şi fenomene
economice în scopul de a găsi valoarea uneia sau mai multor mărimi de această natură.
Calculația se află în legătură directă cu evaluarea în cazul stabilirii valorii elementelor
patrimoniale rezultate din activitatea proprie.
Inventarierea este acel procedeu prin care se întocmește o listă, un registru sau un
document în care sunt reflectate şi descrise cantitativ şi valoric toate bunurile care se află
într-o întreprindere, instituție, depozit, etc. Inventarierea prezintă cunoașterea faptică a
structurilor patrimoniale, în vederea evaluării patrimoniului dat.
 LOGO
Metoda contabilității

Procedee specifice
Metodei Contabilității

Dubla
Bilanțul
înregistrare

Contul Balanța de
contabil verificare
 LOGO
Metoda contabilității

Bilanţul este un document care reflectă sintetic, în expresie

valorică, în activ, mijloacele economice după componența lor
materială, iar în pasiv aceleași mijloace după sursele lor de
proveniență în cadrul unei unități patrimoniale, la un moment
dat.
Contul este procedeul propriu contabilității prin care elementele
patrimoniale sunt individualizate în cadrul fiecărei unități, fiind
destinat urmăririi apariției şi evoluției acestora pe parcursul
existenței lor, concomitent cu existența patrimoniului. Conturile
reflectă componența patrimoniului şi starea acestuia de-a lungul
fazelor circuitului economic. Totalitatea conturilor utilizate de
către o întreprindere formează sistemul de conturi.
Dubla înregistrare este considerată un procedeu de bază al
metodei contabilității care presupune înregistrarea oricărei
operații economice oricât de simplă este ea, în cel puțin două
conturi, unul care se debitează şi altul care se creditează.
Balanța de verificare asigură verificarea exactității înregistrării
operațiilor economice în conturi, legătura dintre conturile
sintetice şi bilanț, legătura dintre conturile sintetice şi conturile
analitice, precum şi centralizarea datelor contabilității curente.
 LOGO
ÎNTREBĂRI!

22
 LOGO

Bileţel de ieşire
Impresia VAŢIA UNEI ASTFEL
zilei, o problemă personalăDE DEZBATERI
rezolvată, o întrebare pentru
următoarea întâlnire

ATENŢIE!
Un profesor este apreciat funcţie de capacitatea sa de a învăţa
studentul! Orice student poate fi învăţat ceva, cu condiţia
alegerii celor mai potrivite metode şi mijloace de educaţie!

VĂ MULŢUMESC PENTRU PARTICIPARE!

 LOGO

Succes la
asimilarea
materialului!!!