Cuprins: CAPITOLUL 1 Contabilitatea Si Gestiunea Fiscala-Curs Introductiv

Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. univ dr.
Gabriel RADU Curs 1_2

Curs introductiv – Februarie/Martie 2023
Cuprins:
CAPITOLUL 1 Contabilitatea si gestiunea fiscala- curs introductiv
1.1 Abordari conceptuale privind Contabilitatea si Gestiunea fiscala

1.2 Rolul fiscalitatii in cadrul unei întreprinderi
1.3 Gestiunea fiscală, managent fiscal şi riscul fiscal
1.4. Sursele de drept fiscal si sistemul fiscal
1.4.1 Sistemul fiscal – structura şi elemente definitorii de recunoaştere şi aplicare a
elementelor fiscale în practica afacerilor.
1.4.2 Structura sistemului fiscal
1.4.2.1 Impozitele, taxele si contributiile
1.4.2.2. Obiectivele fiscalităţii, politica fiscala, funcţiile sistemului fiscal
1.5. Ministerul de Finanta Publice din Romania

1.5.1 Organizarea MFP
1.5.2 Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF)
1.6. Contabilitatea si relatia acesteia cu fiscalitatea .

1.6.1. Principii contabile
1.6.2 . Evaluarea si recunoasterea în contabilitate
Bibliografie:
• Legea 82/1991, Legea Contabilitatii, cu modificări și completări ulterioare;
• OMFP 1802 /2014, Reglementari contabile conforme cu directivele Europene;
• Legea 227 / 2015 privind Codul fiscal cu modificări și completări ulterioare;
• Legea 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, cu completarile ulterioare.
• www.anaf.ro
• www.mfinante.ro
1
Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. univ dr. Gabriel RADU Curs 1_2
1 Notiuni introductive
1.1 Abordari conceptuale privind Contabilitatea si Gestiunea fiscala
Contabilitatea şi fiscalitatea constituie două discipline adesea independente una de alta, ori
societăţile comerciale, regiile autonome şi alte instituţii de stat prezintă un ansamblu de documente
contabile şi fiscale care trebuie analizate în ansamblu şi nu independent una de alta.
Contabilitatea răspunde în plan informaţional şi decizional la problematica gestiunii
valorilor economice separate patrimonial. Entităţile patrimoniale au reprezentat spaţiul de
reprezentare şi acţiune al contabilităţii. Unul din interesele informaţionale onorate de contabilitate,
considerat de unii autori principal este cel fiscal. Din totdeauna pentru contabilitate a existat problema
concilierii sale cu fiscalitatea. Cauza perpetuă a unei asemenea situaţii a fost generată de faptul că nu
în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt convergente cu cele
fiscale , care nu se subordonează prezentării unei imagini fidele a operaţiilor ce au loc în întreprindere.
Principiile fiscale urmăresc fie stimularea fie restrangerea unor activităţi.
Prin Directiva a IV-a a C.E. s-a stabilit interactivitatea între dreptul contabil şi dreptul fiscal.
Aceasta este realizată prin Gestiunea fiscală a întreprinderii.
Obiectul de studiu al Gestiunii fiscale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor
prin incompatibilitatea între regula fiscala şi contabilă, convergenţele dintre ele, precum şi
stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal şi eficienţei fiscale a întreprinderii.
Gestiunea fiscală se adresează tuturor întreprinderilor care au în obiectul de activitate acte/fapte de
comerţ, operaţii economice şi financiare destinate obţinerii de profit. Pentru acest motiv trebuie
respectate principalele mecanisme ale fiscalităţii, fără ca profesionistul contabil să se abată de la
obiectivul fundamental al contabilităţii, obţinerea unei imagini clare, complete şi reale (o imagine
fidelă) a situaţiei financiare şi a rezultatelor.
Fiscalitatea are la bază dreptul fiscal pentru a determina regimul de impozitare privind
beneficiile, TVA, impozitele şi taxele locale, contribuţiile pentru asigurări sociale, etc.
Contabilitatea, în cadrul obiectivelor de imagine fidelă, are un rol esenţial în economie pentru
a furniza situaţii financiare. Credibilitatea informatiei financiare se bazeaza pe:
- inteligibilitate ( înţelese de diverşi utilizatori ),
- pertinenta ( în raport cu necesitatea luării de decizii ),
- corectitudine ( să inspire încredere în fidelitatea informaţiilor ),
- comparabilitate în timp şi spaţiu.
Imaginea tradiţională a fiscalităţii ca instrument de constrângere este înlocuită cu cea de
gestiune fiscală a întreprinderii.
Comportamentul fiscal al întreprinderii s-a modificat permanent. Astfel entitatea s-a adaptat
regulile fiscale care s-au modificat permanent si a cautat solutii de eficienta financiara in vederea
aplicarii regulilor fiscale.
Odată cu dezvoltarea afacerilor, fiecare operaţie este generatoare de un element fiscal.
Impozitul vizeaza tot ce este tranzacţie, relatia dintre societate şi mediul economico-social, acumulare
şi distribuire de resurse.
1.2. Rolul fiscalitatii in cadrul unei întreprinderi
2
Dezvoltarea fiscalităţii generează necesitatea creării unui sistem informaţional pentru a ţine
cont mulţimii regulilor fiscale.
Apropierea societatii de un parametru fiscal poate fi justificată din cel puţin două puncte de
vedere.
• primă justificare rezulta din importanţa punerii faţă în faţă a fiscalităţii în viaţa entitatii
cu partea practică.
• a doua justificare îşi găseşte raţiunea în faptul că societatile şi partenerii lor de afaceri
sunt din ce în ce mai receptivi la ideea că în multe domenii fiscalitatea nu este
imperativă, dar lasă entitatii posibilitatea de a alege ceea ce poate utiliza mai bine în
interesul său.
Societatea poate să adopte un comportament mai dinamic faţă de parametrul fiscal exercitând
drepturile fiscale şi analizând consecinţele pentru a modela obligaţia fiscală pe care o suportă în
interesul său. Progresul tehnic, dezvoltarea societăţii în general şi apropierea de parametrul fiscal a
făcut posibilă ca fiscalitatea să facă parte din previziunea întreprinderii.
Un obiectiv fiscal nu trebuie atins numai prin opţiuni fiscale. Orizontul trebuie lărgit şi prin
intermedierea variantelor juridice, ale căror efecte fiscale pot răspunde mai bine doleanţelor
întreprinderii.
Modelul de contabilitate continental, este bazat pe macroeconomie unde predomină intervenţia
guvernamentală şi influenţa regulilor fiscale în materie de normalizare contabilă. Informaţia contabilă
trebuie utilizată în deciziile de perspectivă ale firmei. Ori documentele de sinteză în concepţia de
astăzi răspunde în mare măsură utilizatorilor principali de informaţii şi nu în ultimul rând statului.
Concepţia se vrea schimbată pe acelaşi model în care informaţia contabilă să devină credibilă.
Reglementările de natură fiscală vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unei unităţi
economice ce are calitatea de contribuabil. În domeniul fiscal se operează cu noţiuni de fisc , fiscal.
Specialiştii definesc fiscul ca administratorul ce are în atribuţiile sale calculul, perceperea, urmărirea
plăţii impozitelor , taxelor şi contribuţiilor datorate de contribuabil statului. Fiscal este termenul ce
priveşte fiscul şi competenţele ce îi revin. Obiectivele fiscalităţii constau în calculul, perceperea,
aşezarea, urmărirea plăţii impozitelor , taxelor şi contribuţiilor datorate de unităţile economice ,
statului. Ele sunt îndeplinite de componentele sistemului fiscal - mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.
Obiectivele gestiunii fiscale ale întreprinderii au în vedere asigurarea securităţii şi eficacităţii
fiscale, prin intermediul cercetării prescripţiilor de formă şi fond ;amânări, eşalonări, scutiri, impuse de
dreptul fiscal. Se evită astfel sancţiunile şi penalităţile fiscale şi se procedează la o mai bună alocare a
resurselor sale financiare. Unităţile economice trebuie să optimizeze în plan financiar şi economic
raporturile sale cu fiscalitatea. Acest comportament poate fi posibil în condiţiile în care sistemul de
impozite , taxe şi contribuţii oferă modalităţi de antrenare a impozitelor pe linia creşterii profitabilităţii
sale. Cercetarea securităţii fiscale trebuie să rămână în atenţia conducerii economice a întreprinderii.
Aceasta reprezintă unul dintre aspectele clasice în relaţiile întreprinderii cu fiscalitatea. Întreprinderea
trebuie să respecte regulile de bază şi de termen care îi sunt impuse prin dreptul fiscal. Ea este într-
adevăr expusă riscului controlului fiscal, control susceptibil de a pune în evidenţă neregulile comise.
Miza financiara a controlului fiscal sunt este rareori neglijată în măsura în care redresările
făcute sunt însoţite de sancţiuni şi penalităţi de o importanţă variabilă, dar deseori determinantă.
Literatura de specialitate a controlului fiscal este abundentă şi descrie adesea cu exces puterile
reprezentanţilor aparatului fiscal. Consecinţele financiare ale unei proceduri de verificare pot fi extrem
de dificile pentru o întreprindere ce pot conduce la o imagine nefavorabilă a sa , sau de a compromite
echilibrul financiar. Pentru acest motiv întreprinderile sunt tentate a se îndrepta spre un comportament
mai puţin curativ faţă de fiscalitate, mai mult orientate spre depistarea şi mai ales prevenirea riscului
fiscal.
3
Eficacitatea fiscală constituie un element esenţial al gestiunii fiscale .Întreprinderea trebuie să-
şi conceapă o politica fiscală autonomă detaşată de restul întreprinderii şi dotată cu un obiectiv unic şi
independent: cercetarea căilor legale, cele mai puţin impozabile. Gestiunea fiscală ca şi gestiunea
comercială sau cea de producţie , se integrează în gestiunea întreprinderii şi trebuie deci definită în
funcţie de obiectivele politicii generale ale întreprinderii sau în raport de strategia adoptată.
Eficacitatea fiscală a întreprinderii poate fi atinsa direct sau indirect. Cea directa poate fi realizata prin
intermediul dreptului fiscal ce cuprinde măsuri de ajutor sau incitare fiscală. Este cert că întreprinderea
care utilizează optim măsurile de incitare sau favorurile de care ea poate beneficia, atrage un avantaj
financiar imediat. Acesta este cel mai important în cercetarea eficacităţii fiscale.
1.3 Gestiunea fiscală, managent fiscal şi riscul fiscal.
Un alt factor cheie al succesului în materie de gestiune fiscală constă în aptitudinea

întreprinderii de a îmbina strategia fiscală cu riscul fiscal. Dacă administraţia financiara admite o
anumită abilitate fiscală a întreprinderii în nici un caz nu va permite în schimb să o facă cu exces. O
ingeniozitate prea mare poate fi acuzată de administraţie care va invoca abuzul de drept. Chiar dacă
există argumente, această perspectivă constituie una din limitele gestiunii fiscale, limită care nu este
mereu blocată, separând abilitatea fiscală admisă de cea excesivă şi deci interzisă, fiind departe de a fi
stabilită. Această delimitare a gestiunii fiscale nu antrenează abuzul de drept fiscal. Astfel unităţile
economice care operează pe pieţele Internaţionale cunosc , că utilizarea judicioasă a convenţiilor
internaţionale se intersectează cu clauzele de contractare(cumpărări, vânzări), fapt ce conduce la
evitarea utilizării abuzive a acestor convenţii.
Decizia fiscală trebuie să se încadreze organic în deciziile întreprinderii şi să prezinte o
diminuare de risc şi în unele situaţii de incertitudine. Cel care decide trebuie să ţină seama de o
dimensiune riscanta şi nesigură în deciziile sale , chiar dacă în cazurile în care nu ne interesează
incertitudinea fiscală poate dezvălui câteva aspecte specifice. Global , aceste condiţii şi limite nu
trebuie să acopere interesul care poate opri întreprinderea de la o bună gestiune a parametrului fiscal în
dubla perspectivă de securitate şi eficacitate. Aceasta presupune de la început ca responsabilii
întreprinderii , ajutaţi în aceasta de consilierii lor, acceptă să trateze fiscalitatea ca o variabilă a
gestiunii în toate etapele de viaţă ale firmei.
Rezolvarea acestor aspecte deloc de neglijat privind Gestiunea fiscală, marchează trecerea
de la o fiscalitate subiectivă la una obiectivă. Fiscalitatea acceptă şi recunoaşte o anumită abilitate în
raport cu reglementările fiscale, denumită abilitate fiscală admisă de cea excesivă. Aceasta abilitate
impune asumarea unui risc fiscal ce poate conduce întreprinderea în starea de evaziune fiscală.
Din acest punct de vedere, gestiunea fiscală este considerată ca o frontieră ce separă facilităţile
fiscale admise de cele exagerate. Ea nu antrenează abuzul de drept fiscal. Decizia fiscală trebuie să se
încadreze organic în deciziile întreprinderii şi trebuie să prezinte o diminuare de risc şi incertitudine.
Aceasta presupune gestionarea parametrului fiscal în dubla perspectivă de securitate şi
eficacitate fiscala. Responsabilii de întreprinderi au obligaţia de a trata fiscalitatea ca o variabila a
gestiunii în toate etapele de viaţa ale firmei. Astfel, gestiunea fiscală marchează trecerea de la un cost
fiscal excesiv la unul optimizat, prin includerea în decizia de perspectivă a firmei, riscul şi eficacitatea
fiscală, optimizarea tuturor cheltuielilor cu impozite taxe, contribuţii şi fonduri speciale. În fiscalitate
este utilizat termenul de “decizie de gestiune” care desemnează totalitatea variantelor alese de o
întreprindere. Decizia de gestiune este atât asumarea responsabilităţii cât şi o atenţie asupra securităţii
afacerilor unei firme. Gestiunea fiscală a firmei trebuie să fie corectă, alegerile făcute trebuie să
corespundă regulilor de drept fiscal. Încălcarea acestora conduce la o gestiune fiscală incorectă, sau la
evaziune fiscală.
4
Dreptul fiscal defineşte evaziunea fiscală ca o sustragere de la impunere a materiei impozabile.
Această sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare se poate realiza fie prin aplicarea corectă a
legilor fiscale în favoarea contribuabilului – situaţie în care evaziunea fiscală este legală, fie prin
săvârşirea voluntară şi în cunoştinţă de cauză a unor contravenţii care constituie evaziunea fiscală
frauduloasă. Considerăm necesare câteva exemple din ţările Uniunii Europene cu privire la faptele
care au în vedere interpretarea favorabilă a legislaţiei fiscale sau fapte de evaziune fiscală legală :
- constituirea fondurilor de amortizare sau de rezervă într-un cuantum mai mare decât cel ce se
justifică din punct de vedere economic diminuându-se profitul impozabil;
- investirea unei părţi din profitul contabil realizat în utilaje şi echipamente menite să modernizeze
întreprinderea sau pentru protecţia mediului înconjurător, investiţii pentru care statul acordă reduceri a
impozitului pe venit, măsură menită să stimuleze acumularea;
- facilităţi cu privire la deductibilitatea cheltuielilor legate de pregătirea profesională şi practica în
producţie a salariaţilor, sumele achitate pentru contractele de cercetare care au ca obiect programele
prioritare de interes naţional etc.
Evaziunea fiscală frauduloasă face obiectul întocmirii de declaraţii false, documente de plăti
fictive şi de registre contabile neconforme cu realitatea, nedeclararea materiei impozabile ,
declararea veniturilor impozabile inferioare celor reale, ţinerea registrelor duble, înregistrarea de
cheltuieli neefectuate în realitate, falsificarea bilanţului, vânzările fără documente, precum şi
emiterea de facturi fără vânzare efectivă, care ascund operaţiunile reale supuse impozitării etc.
1.4 Sursele de drept fiscal si sitemul fiscal

Dreptul fiscal s-a creat şi corespunde textelor de origine variată. Din raţiuni de legitimitate şi
de consimţământ la impozit, legea a fost mult timp privilegiată de crearea dreptului fiscal, consolidând
supremaţia legii în sursele reglementare.
Principalele surse ale dreptului fiscal sunt :
a) Sursele legislative.
b) Sursele convenţionale.
c) Sursele reglementare.
d) Sursele jurisprudenţiale.
a). Sursele legislative, constituie sursa principală a dreptului fiscal. şi Constituţia României
precizează că impozitele şi taxele sunt instituite prin lege. Deci legea reprezintă actul legislativ care
deţine autoritatea principală în materie fiscală, exemplu : Legea 227 / 2015 privind Codul fiscal
Anumite dispoziţii fiscale pot fi date prin ordonanţe guvernamentale, dacă Parlamentul
abilitează guvernul să le emită.
b). Sursele convenţionale sunt stabilite prin acorduri, tratate şi convenţii internaţionale. Se
disting :
1. convenţii internaţionale. Stabilite între două state în scopul de a regla situaţia fiscală a
persoanelor fizice sau juridice aflate în situaţia de a le fi impozitat venitul într-unul din cele două state.
Aceste convenţii conduc cel mai adesea la impozitarea într-unul din cele două state şi exonerarea în
celălalt stat, în condiţiile în care afacerile sunt extinse în afara graniţelor ţării de origine.
2. dispoziţii comunitare Sunt rezultatul tratatului de la Roma şi care funcţionează în cadrul
Uniunii Europene. Aceste dispoziţii au consecinţe în dreptul fiscal intern al fiecărui stat membru.
Consiliul Uniunii Europene fixează directive destinate să permită armonizarea legislaţiilor naţionale şi
de a compara dispoziţii legislative reglementare şi administrative în perspectiva unei pieţe unice
europene.
5
c). Sursele reglementare, constituie doctrina administrativă prin care legile sunt completate în
vederea punerii lor în aplicare prin decrete sau ordine ministeriale la nivel ierarhic inferior legilor.
Aceasta putere reglementară în executarea legilor fiscale este autonomă.
Normele, instrucţiunile şi circularele privind aplicarea legilor, revine Ministerului Finanţelor.
d). Sursele jurisprudenţiale reprezintă raţionamente de natură fiscală prin jurisdicţii litigioase şi
care se referă cel mai adesea la contestaţiile contribuabililor cu privire la interpretarea legilor de câtre
administraţie ( norme de aplicare, instrucţiuni sau circulare ale Ministerului Finanţelor).
Jurisprudenţa vine să interpreteze corect legea şi implicit normele sale de aplicare şi să
completeze noţiunile pe care legea nu le-a definit cu precizie. Atunci când administraţia constată că
judecătorul adoptă o orientare care se opune propriei sale doctrine poate interveni pentru a obţine prin
Parlament votul unei legi confirmând propriile analize. În practică, tribunalele administrative intervin
în materie de impozite directe şi indirecte, atunci când competenţa tribunalelor judiciare se referă la
venituri ale statului, precum dreptul de înregistrare.
1.4.1 Sistemul fiscal – structura şi elemente definitorii de recunoaştere şi aplicare a

elementelor fiscale în practica afacerilor.
Impozitele, taxele, contribuţiile, reprezintă fundamentul şi motivaţia pe care este construită

fiscalitatea.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, realizate prin intermediul unui
mecanism bazat pe tehnici, metode şi instrumente specifice desfăşurării activităţii de urmărire şi
control cu ajutorul aparatului fiscal. Legea fundamentală a statului de drept consfinţeşte obligaţia
tuturor cetăţenilor ţării de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice.
Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a contribui sub forma de impozite şi taxe la
constituirea fondurilor bugetare dă naştere la “ Creanţă fiscală “ pentru buget şi ”obligaţie fiscală”
pentru agentul economic. Creanţa fiscală reprezintă dreptul statului de a percepe prin organele fiscale
impozite, taxe şi alte venituri în contul bugetului. Titlul de creanţă fiscală este actul prin care se
constată şi se individualizează obligaţia fiscală a unei persoane fizice sau juridice. Întocmirea titlurilor
de creanţă fiscală este realizată fie de organele fiscale în cadrul dreptului de control privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor economice producătoare de venituri impozabile, instanţele de
judecată, notariatele de stat, organele vamale, regiile autonome, societăţile comerciale ale persoanelor
juridice pentru impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat, impozite şi taxe reţinute de persoane cărora le plătesc venituri sau prestează
servicii.
Creanţa fiscală încetează atunci când obligaţia fiscală a contribuabilului este achitată,
compensată sau prescrisă. Obligaţia fiscală de a vira impozite şi taxe revine persoanelor fizice şi
juridice, române şi străine, asocierile dintre acestea si alte categorii,numite contribuabili.
1.4.2. Structura sistemului fiscal
La baza sistemului fiscal s-au conturat trei componente : impozite, taxe, contribuţii şi fonduri speciale,
mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.
1. Impozitele, taxele şi contribuţiile ;

6
2. Mecanismul fiscal ;
3. Aparatul fiscal.
1.4.2.1 Impozitele, taxele si contributiile
Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie şi fără contraprestaţie din partea statului cu scopul de
a acoperi cheltuielile publice.
Taxele reprezintă contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea persoanelor fizice şi

juridice ( acte notariale, menţiuni la contractul şi statutul societăţilor comerciale, acte testamentare,
etc. ), valoarea taxelor în raport cu serviciul prestat de stat este mult mai mare.
Contribuţiile reprezintă obligaţii ale agentului economic la asigurări sociale de stat, sănătate,
pensii, şomaj, fiind achitate de persoanele fizice şi juridice care utilizează forţă de muncă pe durată
nedeterminată sau determinată.
A. Clasificarea impozitelor după Legea bugetului de stat : ( fig.nr.1)
Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele şi taxele se împart în doua categorii :
1. Venituri curente;
2. Venituri din capital
Veniturile curente sunt clasificate în două grupe :
1.a) venituri fiscale ,

1.b) venituri nefiscale.
1.a) Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe şi
indirecte.
Impozitele directe sunt suportate de persoane fizice sau juridice care le plătesc în
cunoştinţă de cauză ( impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe
dividende, impozitul pe clădiri, etc. ).
Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suportă cel care le plăteşte. Ele sunt
suportate în general de consumatorul final ( accize, taxa pe valoare adăugată , taxele vamale,
taxele de consumaţie etc. ).
1.b) Veniturile nefiscale provin din vărsăminte efectuate de Banca Naţională a României
din profitul net, al regiilor autonome, veniturile de la instituţiile publice, taxele consulare, etc.
Ponderea lor în totalul veniturilor curente este foarte mică.
2. Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri ale societăţilor comerciale cu
capital de stat sau a rezervei de stat.
Fig.1 Clasificarea veniturilor statului

7
- impozitul pe veniturile din salarii

- impozitul pe profit
- impozitul pe veniturile microintreprinderilor
1.veniturifiscale venituri din impozite directe - impozitul pe terenuri
-impozitul pe dividende
- impozitul pe clădiri
A.Venituri curente - accize

venituri din impozite indirecte - TVA
- taxe vamale
- vărsăminte efectuate de BNR din profitul net
2. venituri nefiscale - vărsăminte efectuate de regii autonome din profitul net
- - venituri de la instituţii public

- taxe consulare
- valorificarea unor bunuri ale societăţilor comerciale cu capital de stat
B.Venituri din capital
- valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat.
B. Elemente comune ale impozitelor şi taxelor
Toate actele normative prezintă elementele impozitelor şi taxelor. Aceste elemente cuprind :
obiectul impozitului, subiectul impozitului, baza de calcul, plătitorul de impozite, cota, termenul de
plată, înlesniri acordate la plată, drepturile plătitorului de impozit, obligaţiile şi sancţiunile.
a) obiectul impozitului este elementul care stă la baza aşezării impozitului : venitul, profitul,
preţul sau tariful.
b) subiectul impozitului se identifică cu persoana fizică sau juridică care deţine sau realizează
venitul sau profitul.
c) baza de calcul. De cele mai multe ori, obiectul impozitului reprezintă şi baza de calcul, dar
există şi excepţii, de exemplu : la impozitul pe clădiri, obiectul îl reprezintă clădirea, iar baza de calcul
valoarea sau taxele de succesiune.
d) plătitorul de impozite de regulă coincide cu subiectul impozitului. Există şi excepţii : la

impozitul pe veniturile din salarii, subiectul este salariatul, plătitorul este unitatea la care salariatul
realizează venitul.
e) cota ( cuantumul impozitului ) serveşte bazei de calcul a impozitului prin care se determină
suma de plată. Cota poate fi fixă sau procentuală.
8
Cota fixă este exprimată sub forma unui cuantum aplicată la baza de calcul sau la o parte din
aceasta ; de exemplu pentru taxa privind folosirea terenurilor în alte scopuri decât producţia agricolă
sau silvică.
Cota procentuală poate fi proporţionala sau progresivă. Cotele procentuale proporţionale rămân
neschimbate în raport cu baza de calcul ( cota de TVA de 24%, 19 %, 5% sau 0 % după caz, se aplică
indiferent de baza de calcul ), iar cotele procentuale progresive se caracterizează prin aceea că se
modifică în funcţie de mărimea bazei de calcul.
f) termenul de plată este intervalul de timp de la înregistrarea creanţei fiscale a bugetului de

stat până când se achită. Este prevăzut de legislaţie.
g) înlesnirile/facilitti acordate la plată sunt precizate în textele legale şi pot fi sub formă de
scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări la plată, eşalonări.
h) drepturile plătitorului de impozite se referă la compensări atunci când la o scadenţă s-a

plătit o sumă mai mare decât cea normală; plătitorul are dreptul să compenseze suma plătită în plus cu
o parte sau integral din suma ce trebuie achitată la scadenţa următoare. Atunci când nu este posibilă
compensarea, plătitorul are dreptul să solicite de la buget restituirea sumelor achitate ( TVA de
recuperat). Plătitorul are dreptul la contestaţii în cazul în care se consideră nedreptăţit în urma
controlului efectuat de organele fiscale.
i ) obligaţiile plătitorului stabilite prin legi, precizează calcularea şi vărsarea la termen a

impozitelor, organizarea evidenţei contabile a lor, din care să rezulte cu exactitate baza de calcul,
sumele de plată, modul de virare la buget, prin ţinerea contabilităţii a tuturor intrărilor şi ieşirilor de
bunuri economice din patrimoniu.
j) sancţiunile sunt consecinţa nerespectării termenelor legale de plată a impozitelor sau a

neachitării obligaţiilor fiscale. Sancţiunile sunt date prin majorări de întârziere, amenzi
contravenţionale sau penale.
k) prescrirea reprezinta depasirea termenului prin care se pierdere dreptul de cere o creanta
fiscala sau de a solicita o obligatie fiscala.
1.4.2.2. Obiectivele fiscalităţii, politica fiscala, funcţiile sistemului fiscal
Obiectivele fiscalitatii
Obiectivele fundamentale ale fiscalităţii sunt realizate prin promovarea politicii financiare,
economice şi sociale. Prin politica financiară statul trebuie să-şi procure resursele financiare necesare
realizării funcţiilor statului. Acest obiectiv principal este realizat prin promovarea şi respectarea
principiilor fiscale. Volumul impozitelor poate spori printr-un număr mai mare de plătitori, fie prin
introducerea de noi impozite sau extinderea bazei de impozitare.
Impozitul are un randament ridicat dacă prezintă un caracter universal cu cote mici de
impozitare astfel încât acesta să nu reprezinte o povară pentru contribuabil. Politica fiscală în domeniul
economic urmăreşte dezvoltarea unor ramuri din economie prin pârghii de influenţare a creşterii
producţiei, dezvoltării serviciilor şi a agriculturii.
9
Încurajarea agenţilor economici pentru a dezvolta anumite activităţi se realizează prin scutiri de
la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor sectoare pentru unele bunuri autohtone cu costuri
ridicate, facilitaţi prin utilizarea unor amortizări accelerate în primul an de dobândire a capitalului fix
ca active imobilizate.
Prin politica fiscală pe care statul o promovează, se urmăresc obiectivele de ordin social şi
chiar politic. Mecanismul fiscal urmăreşte acordarea de facilităţi contribuabililor cu venituri relativ
mici, fiind scutiţi de impozite până la un anumit cuantum. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare
foarte mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii cum este alcoolul, tutunul şi
produsele din tutun. Realizarea eficientă a activităţii fiscale corelată cu un control financiar intern şi
extern contribuie la îndeplinirea celui mai important obiectiv al politicii fiscale: un buget de venituri
suficient de mare care să elimine deficitul bugetar.
In acest context politica fiscală trebuie să realizeze folosirea conştientă a întregului ansamblu
de instrumente şi procedee cu caracter fiscal pentru stabilirea nivelului şi structurii prelevărilor
obligatorii, operaţiile impozabile, regimul exonerărilor şi al creditelor fiscale astfel încât procesul
repartiţiei produsului social să asigure rezervele necesare acoperirii cheltuielilor publice şi a celor
pentru protecţie socială. Întreg sistemul fiscal trebuie să se caracterizeze prin aşezarea sarcinilor
fiscale potrivit principiului justeţei sociale, fără nici un fel de discriminare între contribuabili. Volumul
diferit al impozitului perceput , ţinând seama de mărimea venitului sau a averii, răspunde unor criterii
de echitate şi satisface funcţia socială , ca trăsătură a sistemului fiscal, prin care sunt favorizate
categoriile de contribuabili cu greutăţi materiale mari, ca şi agenţii economici care utilizează forţă de
munca cu capacitate redusă sau proaspeţi absolvenţi ai învăţământului superior.
Din cele prezentate mai sus rezultă că obiectivele fundamentale ale fiscalităţii sunt:
• promovarea politicii financiare, prin încasarea veniturilor fiscale, prin plăţi obligatorii şi fără
contraprestaţii de către contribuabili; taxe, contribuţii şi fonduri speciale. Scopul încasării
acestor venituri este , acoperirea cheltuielilor publice, necesare oricărei societăţi pentru a
funcţiona în limite normale.
• promovarea politicii economice, prin dezvoltarea activităţilor productive, care asigură
perenitatea firmei, reduceri de impozite pentru activităţile de export, dezvoltarea unor sectoare de
activitate şi inhibarea altora; taxe vamale mari, accize pentru acele bunuri din import care se
produc şi în ţara noastră cu scopul de a proteja producţia indigenă, etc.
• promovarea politicii sociale pentru persoanele dezavantajate, datorită veniturilor mici sau cu
capacitate redusă de muncă, veterani de război, handicapaţi, etc. Fiscalitatea intervine cu cote de
impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii şi la plata
unor fonduri speciale a tuturor agenţilor economici care fac reclamă şi publicitate la astfel de
produse.
Principii fiscale
Impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri,
cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la
interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare
plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată
determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
10
c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în
funcţie de mărimea acestora;
d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi
juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii
investiţionale majore.
1.5 Ministerul de Finante Publice (MFP)

1.5.2 Modul de organizare si functionare
Conform HG 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului de Finante Publice,

principalele atributii ale MFP sunt. (Conform informatiilor publicate pe site-ul: www.mfinante.ro)
Ministerul Finanțelor Publice se organizează şi funcționează ca organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care aplică
strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor Publice este minister cu rol de sinteză şi îndeplineşte următoarele funcții:
11
a) de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a Guvernului şi cu normele
Uniunii Europene, elaborarea strategiei în domeniile de activitate specifice ministerului: fiscal,
bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile, datorie publică, audit public intern,
managementul investiţiilor publice, domenii reglementate specific;
b) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional
necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanţelor publice;
c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român şi al Guvernului României,
reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele
normative în vigoare;
d) de prognoză, prin care se asigură elaborarea de studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung
privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, precum şi
fundamentarea principalelor măsuri de politică economică, exercitată prin Comisia Naţională de
Prognoză;
e) de concepţie bugetară şi fiscală;
f) de administrare a veniturilor statului;
g) de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;
h) de administrare a datoriei publice;
i) de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană
pentru domeniul financiar şi fiscal;
j) de administrare financiară a fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD, Facilitatea de tranziţie, a
instrumentelor structurale şi a instrumentului de asistenţă pentru preaderare, acordate de Uniunea
Europeană, inclusiv a asistenţei financiare acordate de statele membre ale Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul
Financiar Norvegian;
k) de monitorizare împreună cu celelalte ministere/autorităţi competente potrivit legii a asistenţei
tehnice oferite acestora de instituţiile financiare internaţionale şi băncile guvernamentale de
dezvoltare/cooperare internaţională;
l) de coordonare a relaţiilor bugetare cu Uniunea Europeană, precum şi a contactelor cu structurile
comunitare, din punct de vedere administrativ, în acest domeniu;
m) de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv cu privire la utilizarea
fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public;
n) de organizare şi exercitare a auditului intern în entităţile publice, inclusiv în Ministerul
Finanţelor Publice;
o) de evidenţă a bunurilor ce constituie domeniul public al statului;
12
p) de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi
unităţile subordonate;
q) de control al aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate,
precum şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea
sa;
r) de autoritate cu competenţe în domeniul politicii şi legislaţiei vamale, coordonare, îndrumare
şi control în acest domeniu;
s) de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare şi materiale, de susţinere
a activităţilor specifice prin intermediul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, de
consultanţă juridică, precum şi de promovare a unui cadru de lucru comunicaţional;
t) de elaborare, de promovare şi de implementare a politicii în domeniul achiziţiilor publice, de
stabilire şi implementare a sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor
legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi de monitorizare a funcţionării
eficiente a sistemului de achiziţii publice, exercitate prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii
Publice;
u) de autoritate cu atribuţii în evaluarea încadrării măsurilor susceptibile de a constitui ajutor
de stat în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român;
v) de administrare a schemelor de ajutor de stat al căror furnizor este desemnat conform
prevederilor legale în vigoare;
aa) de implementare a politicilor de eficientizare a managementului investiţiilor publice;
bb) de evaluare a oportunităţii implementării proiectelor de investiţii publice ca parteneriate între
sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, în vederea transmiterii spre aprobare
Guvernului.
Principiile care stau la baza activității Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele:
a) coerența, stabilitatea şi predictibilitatea în domeniul finanțelor publice pe termen mediu;
b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;
c) întărirea autorității instituției;
d) perfecționarea managementului fondurilor publice;
e) transparența activității în toate domeniile sale de activitate;
f) colaborarea cu partenerii sociali;
g) asigurarea unui mediu de afaceri concurențial şi predictibil.
Unitățile aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanțelor Publice şi
societățile la care Ministerul Finanțelor Publice exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar
13
A. Unități care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice
-Agenția Națională de Administrare Fiscală,
-Comisia Națională de Prognoză.
-Agenția Națională pentru Achiziții Publice
B. Instituții şi activități care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor Publice

-Tipărirea şi difuzarea publicației "Revista Finanțe Publice şi Contabilitate"
-Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile
C. Companii naționale, societăți naționale şi societăți comerciale aflate sub autoritate sau în
administrarea Ministerului Finanțelor Publice, la care acesta exercită calitatea de reprezentant
al statului ca acționar
-Compania Națională Imprimeria Națională - S.A.,
-CEC Bank- S.A.,
-Societatea Comercială Banca de Export-Import a României EXIMBANK- S.A.,
-Fondul național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, - F.N.G.C.I.M.M. S.A
IFN și filialele
-Fondul Român de Contragarantare - S.A..
1.5.2 ANAF
Organizarea ANAF se realizeza in baza HG 520/2013, care reglementeaza cadrul general.

Informatiile importnate privind relatia cu contribuabilii sunt regasite in cadruul acestei platforme care
prezinta inclusiv legislatia la zi aplicabila in Romania si nu numai, inclusiv Codul Fiscal actualizat.
NOTA 1: PENTRU ACCES LA CODUL FISCAL SE RECOMANDA ACESUL DIRECT PE SITE-

UL ANAF LA URMATORUL LINK:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm
ANAF reprezinta cel mai important instrument al MFP pentru colectarea taxelor si impozitelor.
NOTA 2: PENTRU TOTALITATEA DECLARATIILOR FISCALE LA NIVEL DE

CONTRIBUABIL, FORMATUL ACESTORA SI MOD DE COMPLETARE EXITA LA NIVEL DE
ANAF CENTRALIZATE.
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/declararea_obligatiilor_fiscale/toate_f
ormularele/!ut/p/a1/pdFNC4IwGMDxz9LBYz5PmmLdjMDpSQPJdokJvoFtMlfSt0-lQ4eah3bb-
P3h2QYUMqCcPZqKqUZw1k576l7JhrjE8qwISYKYOIfw5AQx4tEZwWUE-
GP5qO2D7bvXAF0f2ws9uv_1I1i4_xmolkwTzED3RPohrQWwsyECWrUinz_s4vPc9iqgsigLWUjzLs
fjWqmu3xto4DAMJuOsNKUw8JuvRa8g-
2DQ3dI0zbAJ1zR_Dv7qBYNKPuE!/dl5/d5/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/
14
Spre exemplu, pentru a vedea care este calendarul privind obligatiile fiscale, se paote accesa urmatorul
link:
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/info_obligatii_fiscale/calendar_obliga
tii_fiscale/!ut/p/a1/hc89D4IwEAbg3-LQlTvBEuKGC5U4gIkRupiS8BlsSanw90XD4KD1trs8b-
4OOGTApZjaWphWSdG_eu7f2Jb5zA3cGFmKmNLD8UyjBDHxFpAvAH9UiNZ8tFvzFvBn_xW4la
C_AsuJMfC6V8X73TyUhRfUwHVZlbrUzkMv48aYYdwTJDjPsyOkqBytCH7zjRoNZB8Mhvslw47
20yncPAGk_bO3/dl5/d5/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/
1.6 Contabilitatea si relatia acesteia cu fiscalitatea .

Situaţiile financiare prezentate de întreprinderi care aplica IFRS, situaţiile financiare
simplificate pentru întreprinderi mici şi mijlocii care aplica ordinul 1802/2014, trebuie să răspundă în
primul rând investitorilor de capital. Aceasta presupune ca impozitul să devină neutru asupra
contabilităţii, principiile, regulile de evaluare, ipotezele, politicile contabile ale întreprinderii să se
aplice ca şi drept contabil autonom.
Pe de alta parte, fiscalitatea îşi are propriile reguli, principii, care nu întotdeauna converg cu
cele contabile. În acest sens Codul fiscal se apropie în mare măsura de regulile generale europene.
Politica fiscala are dezideratele ei, urmărind cu prioritate o aşezare cat mai buna a veniturilor fiscale
ale statului, cu instrumente fiscale eficiente şi un aparat fiscal în care specialiştii din domeniu să fie
mai întâi consilieri şi apoi să aplice sancţiunile când se constata abateri.
15
O stabilitate a regulii fiscale fără a polua conturile anuale, face posibilă reorientarea conducerii
economice a firmei de a estima atât parametrii fiscali dar, mai ales asupra dezvoltării afacerilor,
rentabilizării lor, creşterea profitului, analiza valorii adăugate, a capacităţii de autofinanţare.
Evaluarea structurilor situaţiilor financiare trebuie să fie efectuate în acord cu respectarea celor
noua principii contabile:
1.6.1. Principii contabile
Conform OMFP 1802 din 2014, Sectiune 2, Principii generale de raportare financira
SECŢIUNEA 2.4 Principii generale de raportare financiară
47. - Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor
financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ, respectiv bilanţul prescurtat, şi în
contul de profit şi pierdere.
48. - Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate sunt recunoscute şi evaluate în conformitate cu principiile generale prevăzute de
prezentele reglementări.
49. -
(1) Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe
baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod
normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
(2) O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza principiului continuităţii activităţii
dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau
să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. Aceste
prevederi nu se aplică situaţiilor financiare anuale întocmite de entităţile absorbite în cadrul unui
proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia
de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată.
(3) Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de
anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt
întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu
motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.
Evenimentele sau condiţiile ce necesită prezentări de informaţii pot apărea şi ulterior datei bilanţului.
(4) Entităţile aflate în lichidare, conform legii, prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte situaţiile
financiare anuale. În scopul prezentării bilanţului, acestea procedează la reclasificarea creanţelor pe
termen lung în creanţe pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.
16
50. - Principiul permanenţei metodelor. Politicile contabile şi metodele de evaluare trebuie aplicate
în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
51. -
(1) Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale, recunoaşterea şi evaluarea
trebuie realizate pe o bază prudentă şi, în special:
a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau
profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama
conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.
(2) Activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate.
Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive,
subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau
cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi
credibile.
52. - În afara sumelor recunoscute în conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute toate
datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au apărut în cursul exerciţiului financiar respectiv sau
în cursul unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data
întocmirii acestuia.
53. -
(1) Principiul contabilităţii de angajamente. Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile
financiare ale perioadelor aferente.
(2) Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data
încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi
creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"),
respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul
408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe
baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de
însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.).
(3) Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute
simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea
distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
(4) Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente
perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.
54. -
(1) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
(2) În cazul modificării politicilor contabile şi al corectării unor erori aferente perioadelor precedente,
nu se modifică bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.
17
(3) Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exerciţiilor
financiare precedente, precum şi a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a
principiului intangibilităţii.
55. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Componentele elementelor
de active şi de datorii trebuie evaluate separat.
56. -
(1) Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între
elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
(2) Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente
justificative.
(3) Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanţelor şi veniturilor, respectiv a
datoriilor şi cheltuielilor corespunzătoare.
În situaţia de la alin. (3), în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanţelor şi datoriilor care
au făcut obiectul compensării.
(4) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de
vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor
justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul
contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.
57. -
(1) Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând seama
de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are
drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico- financiare, în
conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile
asociate acestor operaţiuni.
(2) Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum
acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul
cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele
încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal
existent.
(3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. Atunci când
există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică,
entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
(4) Exemple de situaţii când se aplică acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către utilizatori a
contractelor de leasing în leasing operaţional sau financiar; recunoaşterea veniturilor din chirii,
respectiv a cheltuielilor din chirii în funcţie de fondul economic al contractului şi de eventualele
gratuităţi (stimulente) aferente; încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision,
respectiv consignaţie; recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere
sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de
natura acţiunilor deţinute la entităţi afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea
reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.
(5) Entităţile au obligaţia ca la întocmirea documentelor justificative şi la contabilizarea operaţiunilor
economico- financiare să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare
18
situaţiile în care natura economică a operaţiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care
stau la baza acestora.
58. -
(1) Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie. Elementele prezentate în situaţiile
financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de
producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele
prevăzute de prezentele reglementări.
(2) În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor
financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secţiunii 3.4 "Evaluarea alternativă la valoarea justă".
59. - Principiul pragului de semnificaţie. Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în
prezentele reglementări referitoare la prezentările de informaţii şi publicare, atunci când efectele
respectării lor sunt nesemnificative.
1.6.2. Evaluarea si recunoasterea în contabilitate
Societatile care aplica OMFP 1802/2014 sau tratamentul IFRS trebuie sa respecte cerintele si
reglementarile cu privire la identificarea, recunoastrea, inregistrarea si prezentarea activelor, datoriilor
capitalurilor, veniturilor si cheltuielilor in contabilitate.
Regulile contabile care sunt aplicate nu de multe ori sunt altele decat regulile fiscale cu privire
la evaluarea si recunoastrea acelorasi categorii de elemente.
In cadrul cursului de Contabilitate si Gestiune Fiscala, pe parcurs se vor prezenta care sunt
principalele elemente comune ale CONTABILITATII si FISCALITATII, dar mai ales se vor prezenta
elementele necomune.
19
Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. univ dr. Gabriel RADU Curs 3_4_5
Martie 2023
CAPITOLUL 2 Contabilitatea si fiscalitatea salariilor
2.1 Sistemul social din Romania

2.2 Fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice
2.2.1 Impozitarea veniturilor persoanelor fizice din salarii in Romania.
2.2.2.Contributii, taxe si impozite privind utilizarea fortei de munca
2.2.3. Calcul salariilor, mod de evaluare si particularitati
ce reprezinta salarii?
2.3 Reflectarea in contabilitate a salariilor si contributiilor salariale
2.4 Particularitati si reguli privind fiscalitatea salariilor
2.5 Concluzii
2.6 Legislatie Cod fiscal
2.1 Sistemul social din ROMANIA - discutie libera pe seama sistemului actual la nvelul RO si UE.
2.2 Fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice.
Fiscalitatea persoanelor fizice privind veniturile obtinute in Romania, reglementata de Codul Fiscal,
TITLUL IV - Impozitul pe venit
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:
CAPITOLUL I - Dispozitii generale (art. 58 - 66)
CAPITOLUL III - Venituri din salarii si asimilate salariilor (art. 76 - 82)
Cod fiscal si Normele aferente
BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:
CAPITOLUL II - Venituri din activitati independente (art. 67 – 69^3)
CAPITOLUL II^1 – Venituri din drepturi de proprietate intelectuala (Art. 70 – 73)
CAPITOLUL IV - Venituri din cedarea folosintei bunurilor (art. 83 - 90)
CAPITOLUL V - Venituri din investitii (art. 91 - 98)
CAPITOLUL VI - Venituri din pensii (art. 99 - 102)
CAPITOLUL VII - Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura (art. 103 - 107)
CAPITOLUL VIII - Venituri din premii si din jocuri de noroc (art. 108 - 110)
CAPITOLUL IX - Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal (art. 111 - 113)
CAPITOLUL X - Venituri din alte surse (art. 114 - 117)
CAPITOLUL XI - Venitul net anual impozabil (art. 118 - 123)
Cod fiscal si Normele aferente
1|Page
Martie 2023
2.2.1 Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

2.2.2 Contributii, taxe si impozite privind utilizarea fortei de munca
Ian. Oct. Oct. Ian. Ian Ian Ian
Denumirea contributiei
2014 2014 2017 2018 2021 2022 2023
CAS angajator (conditii normale
15,80% 15,80% 15,80% 0 0 0 0
de munca)
CAS angajator (conditii
20,8% 20,8% 20,8% 4% 4% 4% 4%
deosebite de munca)
CAS angajator (conditii speciale
25,8% 25,8% 25,8% 8% 8% 8% 8%
de munca)
CAS angajat 10,50% 10,50% 10,50% 25% 25% 25% 25%
In cota de contributie
individuala de asigurari sociale
este inclusa si cota aferenta 4,50% 4,50%
5,10% 3,75% 3,75% 3,75% 3,75%
fondurilor de pensii
administrate privat (pilon II)
Asigurari de sanatate, angajator 5,20% 5,20% 5,20% 0 0 0 0
Asigurari de sanatate, angajat 5,50% 5,50% 5,50% 10% 10% 10% 10%
Fond concedii si indemnizatii 0,85% 0,85% 0,85% 0 0 0 0
Somaj angajator 0,50% 0,50% 0,50% 0 0 0 0
Somaj angajat 0,50% 0,50% 0,50% 0 0 0 0
Fond de garantare a creantelor
0,25% 0,25% 0,25% 0 0 0 0
salariale
Accidente de munca si boli cf. cf. cf.
0 0 0 0
profesionale CAEN CAEN CAEN
2,25% 2,25% 2,25% 2,25%
Contributia asiguratorie pentru
munca (angajator)
Din CAM se distribuie lunar

catre:
15% 15% 15% 15%
Fondul de garantare a
N/A N/A N/A
creantelor salariale 20% 20% 20% 20%
Bugetul asigurarilor de somaj
Sistemul de asigurare pentru 5% 5% 5% 5%
accidente de munca si boli
profesionale
40% 40% 40% 40%
2|Page
Martie 2023
Fondul national unic de

asigurari sociale de sanatate
20% 20% 20% 20%
pentru plata concediilor
medicale
Bugetul de stat
Impozit pe venit (calculat dupa

contributii si deduceri personale 16,00% 16,00% 16,00% 10,00% 10,00% 10,00% 10,00%
conform Cod Fiscal)
Total, exclusiv accidente de 55,1% 47,25% 47,25% 47,25% 47,25%
60,1% 55,1%
munca
Exceptii:
IT: impozit pe venit 0;

Total: 37,25%
Ordinul nr. 1168/2017 / 492/2018 / 3024/2018 / 3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de
programe pentru calculator.
Constructii:
în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028
CAS: 21,25%
CASS: 0
Impozit pe venit: 0
CAM: 0,337%, dar se calculeaza in continuare 2,25% (trebuie aprobata schema de ajutor de stat)
Total: 23,5%
Pentru anul 2023 salariul minim este 4000 lei brut.
2.2.3 CALCUL SALARIILOR, MOD DE EVALUARE SI PARTICULARITATI

CE REPREZINTA SALARII?
A. NOTIUNI TEORETICE - COD FISCAL
Venituri din salarii = toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică
rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de
lege.
CE CUPRINDE SALARIUL BRUT?
• salariile de bază;
• sporurile şi adaosurile de orice fel;
• indemnizaţiile pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului
de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel;
• recompensele şi premiile de orice fel;
• sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate etc.
3|Page
Martie 2023
VENITURI ASIMILATE SALARIILOR (ART. 76 ALIN (2))
• indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;
• sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor;
• sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
• remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat;
• remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte
persoane, în baza contractului de mandat;
• sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, sumele
pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
• indemnizaţiile pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară /străinătate,
pentru partea ce depaseste 2,5 x nivelul legal, in limita a 3 salarii de baza.
• Prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit
legii, pentru partea care depăşeşte limitele neimpozabile (2,5x diurnal la institutii
publice)
AVANTAJE PRIMITE ÎN LEGĂTURĂ CU O ACTIVITATE DEPENDENTĂ (ART. 76

ALIN (3))
• Cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte
bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei, altele
decât cele care se încadrează în limitele prevăzute la alin. (4^1) lit. b) şi c).
• împrumuturi nerambursabile;
• anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
• abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în
scop personal;
• permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
• primele de asigurare, serviciile medicale furnizate sub formă de abonament
plătite de către suportator pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din
salarii şi asimilate salariilor, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele
obligatorii şi cele care se încadrează în plafonul de neimpozitare*;
• utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii
sau închiriat, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la
domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul desfășurării activității;
• bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția
destinațiilor și limitelor neimpozabile, tichetelor de masă, voucherelor de vacanță,
tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
• Indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor
Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
cu modificările și completările ulterioare.
• orice alte sume sau avantaje in bani sau natura
CUM SE CALCULEAZA SALARIUL?
Nr. Crt. Element Sume
4|Page
Martie 2023
1. Salariul de bază
2. Alte drepturi salariale
3. Avantaje în natură
4. Reţineri (absente, CO fara plata, penalizari, etc.)
5. Venit brut (1+ 2 + 3 – 4)
6. CAS (25% * 5)
7. CASS (10% * 5)
8. Tichete (1)
9. Deduceri (2)
10. Venit net (5 – 6 – 7 + 8 – 9)
11. Impozit pe venitul din salarii (10 * 10%)
12. Salariu net (5 – 6 – 7 – 11)
13. Avantaje in natura
14. Avans salarial, rețineri in favoarea terților
15. Rest de plată (12-13-14)
A. EXEMPLU PRIVIND CALCUL SALARIAL SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE
2.3 Reflectarea in contabilitate a salariilor si contributiilor salariale
In materialul de mai jos sunt redate principalele inregistrari si mai ales operatiile contabile privind salariile.
A) SISTEM IMPOZITARE SI TAXARE SALARII 2023
5|Page
Martie 2023
B) MONOGRAFIA CONTABILA PRIVIND SALARIILE
Configurarea notei contabile de salarii
Inregistrarea salariatilor in programul de contabilitate
6|Page
Martie 2023
Intocmirea statului de salarii aferent lunii ianuarie 2023
NOTA CONTABILA – SALARII
7|Page
Martie 2023
Nota: Inregistrare CAM: 6461 = 436
C) STAT DE SALARII LUNA IANUARIE 2023
8|Page
Martie 2023
2.4 Particularitati si reguli privind fiscalitatea salariilor

Concedii medicale
Avantaje in natura
Utilizarea fortei de munca din afara RO
2.5 Concluzii
Se vor detalia la curs principalele concluzii ale capitolului.ANEXA 1 - DECLARATIA 112
9|Page
Martie 2023
10 | P a g e
Martie 2023
Model de calcul salariu si taxe aferente incepand cu luna ianuarie 2023
Rand Element Sal minim

1 Salariu Brut de incadrare 3,000
2 Tichete 600
3 Venit brut realizat 3,600
4 Scutire pentru imp si contributii 200
5=3-4 Baza calcul contributii 2,800
6=6*5 CAS 25% 700
7=7*5 CASS 10% 280
8=1+2-4-6-7 Venit impozabil 1 2,420
9=1*% CF Deducere % 14%
10=1*9 Deducere valoare 420
11=8-10 Venit impozabil FINAL 2,000
12=11*%CF Impozit 10% 200
13=11-12 Salariu net 1,800
14 Alte retineri 150
15=13-14 Rest de plata 1,820
Pentru a se calcula salariul net pentru un salariu minim brut la nivel de tara, se vor lua in calcul
urmatoarele aspecte:
- Scutirea de 200 de lei, dupa care se aplica taxele (CAS, CASS, Impozit)
- Deducerea se calculeaza in functie de salariul brut din contract + alte venituri realizate ( in acest caz
au fost luate in calcul tichetele de masa in valoare de 600 de lei)
- Alegerea procentului de deducere se face in functie de venitul brut realizat
-Procentul de deducere obtinut se aplica la salriul minim, adica 3000 lei, indiferent de nivelul salatiului
brut realizat
- Procentul de deducere se poate schimba in functie de persoanele pe care le are in intretinere
salariatul (ex. Copil/sot/sotie/alti membrii ai familiei pana la gradul 2) (Cf. Art. 77, alin. 4, Cod Fiscal)
- De asemenea, daca angajatul are copii, cu varsta pana in 18 ani, inscris la o unitate de invatamant, se
acorda o deducere suplimentara de 100 de lei/copil ( Documente necesare pentru aplicarea deducerii
***)
-Totodata, daca angajatul are varsta pana in 26 de ani si realizeaza venituri pana in 5000 lei brut ( se
acorda o deducere suplimentara de 15% din salariul minim de baza brut pe tara)
Se introduce un nou plafon lunar, în cazul unor avantaje salariale neimpozabile. Astfel, următoarele
venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:
1. prestațiile suplimentare primite de salariati în baza clauzei de mobilitate potrivit legii – în limita a 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul autorităţilor şi instituțiilor publice;
Excepția de la această regulă o reprezintă prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în
Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează
11 | P a g e
Martie 2023
activități mobile de transport rutier (aceste sume sunt neimpozabile în aceleași limite ca și diurna și nu se
iau în calcul la această analiză).
2. contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau
în regulamentul intern - în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi,
prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului lunar
neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în
regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană
se înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate. Prevederile nu
sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare.
3. cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția
angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum
este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern - în limita unui plafon neimpozabil de
20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, în următoarele condiții:
(i) angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în
care își desfășoară activitatea;
(ii) spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat
de la o terță persoană, de către angajator;
(iii) contractul de închiriere este încheiat în condițiile legii - contractul de închiriere încheiat de angajator cu
proprietarul imobilului;
(iv) plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți, în cazul în care ambii soți desfășoară activitate în aceeași
localitate, la același angajator sau la angajatori diferiți, pe baza declarației pe propria răspundere a
acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se ia în calcul
valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele.
Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative şi constituie
responsabilitatea angajatorului.
4. contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului,
pentru angajații proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut
în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanțate din
buget - în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
5. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările
12 | P a g e
Martie 2023
ulterioare, şi cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate
cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de
către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spațiului Economic
European, suportate de angajator pentru angajații proprii - în limita a 400 euro anual pentru fiecare
persoană;
6. primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
7. sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea
cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire,
apă şi abonamentul de date, şi achiziția mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de
angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern - în limita unui plafon lunar de 400 lei
corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de
telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
Ordinea în care veniturile menționate mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de
bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabilește de angajator.
Astfel, în cazul celor 7 categorii de sume ce pot fi acordate angajaților, există limitări individuale (ex:
primele de asigurare voluntară de sănătate nu pot depăși suma de 400 euro/an/angajat) și o limitare la
nivelul tuturor celor 7 sume cumulate. Pentru a nu datora impozit pe venit și contribuții sociale în cazul
acordării acestor sume, angajatorii trebuie să se asigure că:
(i) valoarea fiecăruia din cele 7 avantaje nu depășește limitele individuale;
(ii) valoarea tuturor celor 7 avantaje, cumulat, nu depășește limita de 33% din salariul din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat.
Exemplu:
Un salariat al societății ABC SRL primește în luna ianuarie 2023 următoarele beneficii:
- i se achită contribuția la fondul de pensii facultative în valoare de 500 lei;
- i se achită prima de asigurare de voluntară de sănătate în sumă de 350 lei;
- i se acordă 400 lei pentru activitatea desfășurată în regim de telemuncă (integral);
Salariul de bază al angajatului în luna ianuarie a fost de 3.000 lei.
Vom analiza dacă beneficiile de mai sus vor fi considerate neimpozabile la stabilirea impozitului pe venit
și a contribuțiilor sociale datorate.
13 | P a g e
Martie 2023
Suma
Beneficiu Plafon Tratament fiscal
acordată
Contribuția la fondul de pensii
500 lei 400 € Neimpozabil, sub plafon
facultative
Prima de asigurare de voluntară de
350 lei 400 € Neimpozabil, sub plafon
sănătate
Suma acordată pentru activitatea în
400 lei 400 lei Neimpozabil, sub plafon
regim de telemuncă
Diferența de 260 lei se va
Total beneficii 1.250 lei 990 lei
impozita
Astfel, deși pentru fiecare din cele 3 beneficii acordate sunt respectate limitele individuale, deoarece
cumulat valoarea beneficiilor depășește plafonul de 33% din salariul de bază (ex: 990 lei), suma de 260 lei
se va impozita în luna ianuarie (asupra acesteia se vor calcula impozit pe venit 10%, CAS 25%, CASS 10% și
CAM 2,25%).
! Deoarece acest plafon este lunar, trebuie acordată o atenție sporită lunilor în care se decontează
cheltuielile cu serviciile turistice. Menționăm că angajatorii au și opțiunea de a acorda tichete de vacanță
(în limita a 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată) asupra cărora se calculează doar
impozit pe venit (nu și contribuții sociale), iar aceste tichete nu se iau în calcul în plafonul de 33% din
salariul de încadrare.
Termen de depunere declaratia 112:

- lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul pe veniturile
din salarii si contributiile sociale; sau
- trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, in anumite conditii. Depunerea
trimestriala a declaratiei consta in completarea si depunerea a cate unei declaratii pentru fiecare luna din
trimestru.
Art. 80 Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut
la data efectuării plății acestor venituri, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri
asimilate salariilor:
a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;
b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de
până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au
avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită
profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice
care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit
legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
B. SUPORT CURS – PREZENTARE LEGISLATIE
14 | P a g e
Martie 2023
Extras din Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 15. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2023 este de 6.789 lei. (*in crestere fata de 6.095 lei cat a fost in 2022).
Art. 16. Cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in conditiile legii, in cazul:

a) asiguratului sau pensionarului, la 6.789 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.395 lei.
Art. 17.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2023, cota contribuţiei
pentru persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, este 17% din
contribuţia asiguratorie pentru muncă reglementată la art. 2203 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 18.
(1) Pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea
drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat se stabilesc prin aplicarea coeficientului de
1,1% asupra sumelor plătite.
(2) Pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea
drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1%
asupra sumelor plătite.
(3) Cheltuielile stabilite prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se suportă din bugetul din
care se finanţează drepturile respective.
Art. 19.
Tariful pentru un talon de plată la domiciliul beneficiarilor, în situaţia în care aceştia au optat pentru plata
în cont curent sau în cont de card, este de 2,15 lei şi se suportă din bugetul din care se finanţează dreptul
respectiv.
Art. 20.
Se autorizează Ministerul Finanţelor, ca la solicitarea ordonatorului principal de credite, să introducă în
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, fişele de investiţii aferente
poziţiei "C - Alte cheltuieli de investiţii" în programul de investiţii publice anexă la buget, cu încadrarea în
prevederile bugetare aprobate.
Art. 21.
(1) Se autorizează ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului
asigurărilor pentru şomaj, după caz, să includă în bugetul fondurilor externe nerambursabile creditele
bugetare aferente sumelor primite în cursul anului sau disponibile din anul anterior şi necuprinse în
bugetul aprobat pe anul 2023 reprezentând fonduri externe nerambursabile, alţi donatori şi din alte
facilităţi postaderare, precum şi creditele de angajament necesare implementării proiectelor la nivelul
15 | P a g e
Martie 2023
prevăzut în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanţare, atât în bugetul propriu, cât şi al

instituţiilor publice finanţate parţial din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
(2) Se autorizează ordonatorul principal de credite să introducă în anexele nr. 3/03 şi 4/04, după caz,
creditele bugetare conform prevederilor alin. (1), să majoreze creditele de angajament necesare
implementării proiectelor la nivelul prevăzut în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanţare,
repartizate pe ani, şi să le comunice, în termen de 10 zile de la efectuarea modificărilor, Ministerului
Finanţelor.
EXTRAS DIN CODUL FISCAL
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CODUL FISCAL
CU NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE
ultima actualizare: Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 din 31 ianuarie 2020
ART. 146 - Stabilirea si plata contributiilor de asigurari sociale

(1) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum
si institutiile prevazute la art. 136 lit. d) - f) au obligatia de a calcula si de a retine la sursa contributiile
individuale de asigurari sociale, precum si obligatia de a calcula contributiile de asigurari sociale datorate
de acestia, dupa caz.
(21) În cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor
contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special
prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de calcul, reținere și plată a
contribuției de asigurări sociale, datorată potrivit legii, revine după cum urmează:
a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de
alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt
acordate și plătite direct persoanei fizice de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației
persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a
contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români și care datorează
contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în
domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4);
c) persoanelor fizice, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite direct
persoanei fizice de plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români, alții decât angajatorul.
(5) Calculul contributiei de asigurari sociale datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri
din salarii sau asimilate salariilor, precum si de catre institutiile prevazute la art. 136 lit. d) - f) se realizeaza
prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381 alin. (1) si (2), dupa caz, asupra bazelor
lunare de calcul prevazute la art. 139, art. 143 - 145, dupa caz, in care nu se includ veniturile prevazute la
art. 141 si 142.
6) Pentru persoanele prevazute la art. 136 lit. d) - f), in cazul in care din calcul rezulta o baza lunara
de calcul mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, prevazut la art. 143 alin. (2), cota
contributiei de asigurari sociale se aplica asupra echivalentului a de 5 ori castigul salarial mediu brut, pe
fiecare loc de realizare al venitului.
ART. 138 - Cotele de contributii de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat.
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt urmatoarele:
16 | P a g e
Martie 2023
a) 25% datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati sau pentru care exista
obligatia platii contributiei de asigurari sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorata in cazul conditiilor deosebite de munca, astfel cum sunt prevazute in Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre
persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorata in cazul conditiilor speciale de munca, astfel cum sunt prevazute in Legea nr.
263/2010, de catre persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
ART. 1381 - Prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor

(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, de la angajatori
care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5,
cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu 3,75 puncte procentuale.
Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuția la fondul de pensii administrat
privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuții în limita cotei prevăzute
la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului
finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului
sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17).
ART. 156 - Cotele de contributii de asigurari sociale de sanatate

Cota de contributie de asigurari sociale de sanatate este de 10% si se datoreaza de catre
persoanele fizice care au calitatea de angajati sau pentru care exista obligatia platii contributiei de asigurari
sociale de sanatate, potrivit prezentei legi.
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Contribuabili
ART. 58 - Contribuabili
Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare
contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 129.
Sfera de cuprindere a impozitului
ART. 59 - Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit , se aplica urmatoarelor
venituri:
17 | P a g e
Martie 2023
a) In cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice
sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei; Norme metodologice
b) In cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), veniturilor obtinute din orice
sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu data de la care acestea devin rezidenti in
Romania;
c) In cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui
sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) In cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului
salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) In cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 58 lit. d), venitului
determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. b) este
supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara
României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România.
ART. 60 – Scutiri
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
a1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);
c) pensii;
d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod
individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
e) transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire,
prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;
2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-
(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin
ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului muncii și justiției
sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului finanțelor publice;
4. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin.
(1) - (3), ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o
perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere dintre cele
prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, în cursul unui an;
5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin.
(1) - (3), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
a) angajatorii desfășoară activităţi în sectorul construcţii care cuprind:

(i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 - secţiunea F - Construcţii;
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri CAEN:
2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
18 | P a g e
Martie 2023
2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;

2332 - Fabricarea cărămizilor, ţiglelor și altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcţii;
2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcţii metalice și părţi componente ale structurilor metalice;
0811 - Extracţia pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului,
cretei și a ardeziei;
0812 - Extracţia pietrișului și nisipului;
2351 - Fabricarea cimentului;
2352 - Fabricarea varului și ipsosului;
2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
(iii) 711 - Activităţi de arhitectură, inginerie și servicii de consultanţă tehnică;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) și alte activităţi specifice
domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru societăţile comerciale
nou-înfiinţate, respectiv înregistrate la registrul comerţului începând cu luna ianuarie a anului 2019, cifra
de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru
societăţile comerciale existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de
afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Pentru societăţile comerciale existente la data de 1
ianuarie al fiecărui an care au avut o cifră de afaceri din activităţile menţionate la lit. a) realizată cumulat
pe anul fiscal anterior de peste 80% inclusiv, facilităţile fiscale se vor acorda pe toată durata anului în curs,
iar pentru societăţile comerciale existente la aceeași dată care nu realizează această limită minimă a cifrei
de afaceri se va aplica principiul societăţilor comerciale nou-înfiinţate. Această cifră de afaceri se realizează
pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări,
precum și alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde
inclusiv producţia realizată și nefacturată;
c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), realizate de
persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore
de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până
la 30.000 lei, obţinut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), realizate de
persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va beneficia de facilităţi fiscale;
d) scutirea se aplică potrivit instrucţiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului
muncii și justiţiei sociale și al ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declaraţia privind
obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit și evidenţa nominală a persoanelor
asigurate reprezintă declaraţie pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor de aplicare a scutirii;
e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b), în vederea aplicării facilităţii fiscale, se va
stabili prin ordin al președintelui Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză, care se va publica pe site-ul
instituţiei.
19 | P a g e
Martie 2023
6. Prosumatorii persoane fizice, altele decât cele organizate conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
182/2016, pentru veniturile obținute din vânzarea energiei electrice la furnizorii de energie electrică cu
care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, dacă centralele
electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe care le dețin au puterea electrică
instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
ART. 61 - Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 67;
a1) venituri din drepturi de proprietate intelectuala, definite potrivit art.70;
b) venituri din salarii si asimilate salariilor, definite conform art. 76;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investitii, definite conform art. 91;
e) venituri din pensii, definite conform art. 99;
f) venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, definite conform art. 103;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 111;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 si 117.
Venituri neimpozabile
ART. 62 - Venituri neimpozabile
in intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, primite de la bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice
sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum si cele de aceeasi natura
primite de la organizatii neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;
b) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca acordate, potrivit legii, persoanelor

fizice, altele decat cele care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor;
c) indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului

bolnav, potrivit legii;
d) recompense acordate conform legii din fonduri publice;
l) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat, conform legii;
n) drepturile in bani si in natura primite de:
20 | P a g e
Martie 2023
- militarii in termen, soldatii si gradatii profesionisti care urmeaza modulul instruirii individuale,
elevii, studentii si cursantii institutiilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si
siguranta nationala;
- personalul militar, militarii in termen, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare, rezervistii, pe timpul concentrarii sau mobilizarii; Norme metodologice
w) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile

olimpice/paralimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea
realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe locurile 1 - 6 la campionatele europene,
campionatele mondiale si jocurile olimpice/paralimpice, precum si calificarea si participarea la turneele
finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile
olimpice/paralimpice, in cazul jocurilor sportive.
x) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de
elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in
cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
(10) In categoria veniturilor neimpozabile mentionate la art. 62 lit. x) din Codul, fiscal se cuprind:
a) premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-
stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si
concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
b) contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
c) alte drepturi primite de participanti cu ocazia acestor manifestari.
Cotele de impozitare
ART. 64 - Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit este de 10% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din
fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activitati independente;
a1) drepturi de proprietate intelectuala;
b) salarii si asimilate salariilor;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute expres pentru categoriile de venituri
cuprinse in titlul IV.
ART. 65. - Perioada impozabilă
21 | P a g e
Martie 2023
(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Norme metodologice
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in
situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului. Norme metodologice
ART. 66 - Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe
Sumele sunt calculate prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani inclusiv
și majorarea la leu a fracțiunilor ce depășesc 50 de bani.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii si asimilate salariilor
Definirea veniturilor din salarii
ART. 76 - Definirea veniturilor din salarii si asimilate salariilor
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o
persoana fizica rezidenta ori nerezidenta ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de
munca, a unui raport de serviciu, act de detasare sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de
perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv
indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca acordate persoanelor care obtin venituri din
salarii si asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipuri de venituri,
considerate asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite
potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor
juridice fara scop patrimonial;
c) solda lunara acordata potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societatilor, potrivit legii sau actului
constitutiv, dupa caz, precum si participarea la profitul unitatii pentru managerii cu contract de
management, potrivit legii;
e) sume reprezentand participarea salariatilor la profit, potrivit legii;
f) remuneratia obtinuta de directorii cu contract de mandat si de membrii directoratului de la
societatile administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum si
drepturile cuvenite managerilor, in baza contractului de management prevazut de lege;
g) remuneratia primita de presedintele asociatiei de proprietari sau de alte persoane, in baza
contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea
asociatiilor de proprietari, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor constituite prin subscriptie publica;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupa caz, precum si
sumele primite pentru participarea in consilii, comisii, comitete si altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport si cazare, primite de salariati, potrivit legii, pe perioada delegarii/detasarii, dupa
caz, in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste plafonul
neimpozabil stabilit astfel:
22 | P a g e
Martie 2023
(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului pentru
personalul autoritatilor si institutiilor publice;
(ii) strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna prin hotarare a Guvernului pentru
personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului pentru
personalul autoritatilor si institutiilor publice;
(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna prin hotarare a Guvernului pentru
personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
o) remuneratia administratorilor societatilor, companiilor/societatilor nationale si regiilor
autonome, desemnati/numiti in conditiile legii, precum si sumele primite de reprezentantii in adunarea
generala a actionarilor si in consiliul de administratie;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu
acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești
rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate
potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept;
q) indemnizatiile lunare platite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenta, stabilite
conform contractului individual de munca;
r) remuneratia bruta primita pentru activitatea prestata de zilieri, potrivit legii;
r1) veniturile obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitati in cadrul misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale romanesti din strainatate, in conformitate cu
prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
s) orice alte sume sau avantaje in bani ori in natura.
(3) Avantajele, în bani sau în natură, primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2),
precum și cele primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți, cu excepția celor
prevăzute la alin. (4), includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau inchiriat
de la o terta persoana, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu sau
resedinta la locul de munca/locul desfasurarii activitatii;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii
oferite gratuit ori la un pret mai mic decat pretul pietei;
c) imprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru angajatii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii si asimilate salariilor, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii
si cele care se incadreaza in conditiile prevazute la alin. (4) lit. t);
h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu exceptia destinatiilor si
limitelor prevazute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masa, voucherelor de vacanta, tichetelor de cresa si
tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
i) indemnizatia de hrana si indemnizatia de vacanta acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.
153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Norme metodologice
23 | P a g e
Martie 2023
(2) Avantajele in bani si in natura prevazute la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal sunt considerate a fi orice
foloase primite de angajat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a
unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
(3) La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, in

conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica,
termica si altele;
c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul
convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
(5) Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul
afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru
fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta
persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru
suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de
intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului
cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru
terti.
(6) Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face
astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determina proportional cu
numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor.
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor alin. (5) si avantajul se determina proportional
cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop
personal.
(7) Nu sunt considerate avantaje:

a) contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate
presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
b) reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
c)
(4) Urmatoarele venituri nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru

dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în
natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora,
contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice
și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este
prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern.
24 | P a g e
Martie 2023
Nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice,
dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, cu excepția
indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii.
În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile
sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
din cele de mai jos, nu depășește 150 lei:
(i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia
Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
(ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
(iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.
b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) hrana acordata de angajatori angajatilor, in cazul in care potrivit legislatiei in materie este
interzisa introducerea alimentelor in incinta unitatii;
Plafonul zilnic neimpozabil se acorda numai daca durata deplasarii este mai mare de 12 ore,
considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de deplasare in interesul desfasurarii activitatii;
q) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
r) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordarii si la momentul
exercitarii acestora;
s) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata
pe piata, pentru credite si depozite;
s) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, in limita a 400 euro
anual pentru fiecare persoana;
t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană.
w) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru

susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate,
încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele
stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400
lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de
telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
y) acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru

împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.
25 | P a g e
Martie 2023
x) sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților;
(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.
Deducere personala
ART. 77 - Deducere personala
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (21) au dreptul la deducerea
din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună
a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală
suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
(3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin
hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni,
se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a
salariului minim brut pe ţară.
(4) Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de până la nivelul prevăzut
la alin. (3) inclusiv, deducerile personale de bază se stabilesc potrivit următorului tabel:
Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere
fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 și peste
Procent din Procent din Procent din Procent din Procent din
de la ..... la salariul salariul salariul salariul salariul
minim minim minim minim minim
1 salariul 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 45,00%

minim
salariul salariul 19,50% 24,50% 29,50% 34,50% 44,50%

minim + 1 minim + 50
leu de lei

minim + minim +
1851 de lei 1900 de lei

minim + minim +
26 | P a g e
Martie 2023

minim + minim +
(10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

a) 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta
de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la
alin. (3);
b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o
unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
ART. 78 - Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor
(1) Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se
calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepția persoanelor fizice care realizează
în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu
angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate
cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției
individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
(i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
(ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;
(iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și
completările ulterioare, și cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația
privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități
autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European,
suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400
euro;
(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei
al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate
angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (5);
(v) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării

sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror
activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor,
27 | P a g e
Martie 2023
oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât
servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei
fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei
a 400 euro anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în
întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3), în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de
persoane.
Termenul de plata a impozitului
ART. 80 - Termenul de plata a impozitului
(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține

impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
C. PLAN DE CONTURI CONFORM 1802/2014 APLICAT IN CONTABILITATEA SALARIILOR
Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice in functie de
necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale fiecarei entitati.
42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

• 421.Personal -salarii datorate (P)
• 423.Personal -ajutoare materiale datorate (P)
• 424.Prime reprezentand participarea personalului la profit(P)
• 425.Avansuri acordate personalului (A)
• 426.Drepturi de personal neridicate (P)
• 427.Retineri din salarii datorate tertilor (P)
• 428.Alte datorii si creante in legatura cu personalul
o 4281.Alte datorii in legatura cu personalul (P)
o 4282.Alte creante in legatura cu personalul (A)
43.ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
• 431.Asigurari sociale
o 4315. Contributia de asigurari sociale (P)
o 4316. Contributia de asigurari sociale de sanatate (P)
• 436. Contributia asiguratorie pentru munca (P)
• 438.Alte datorii si creante sociale
28 | P a g e
Martie 2023
o 4381.Alte datorii sociale (P)

o 4382.Alte creante sociale (A)
44.BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
• 444.Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
64.CHELTUIELI CU PERSONALUL
• 641.Cheltuieli cu salariile personalului
• 642.Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
o 6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaţilor
o 6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor
• 643.Cheltuieli cu primele reprezentand participarea personalului la profit
• 644.Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
• 645.Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
o 6455.Contributia unitatii la asigurarile de viata
o 6456.Contributia unitatii la fondurile de pensii facultative
o 6457.Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate
o 6458.Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
• 646. Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca
o 6461 Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă corespunzătoare
salariaţilor
o 6462 Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă corespunzătoare altor
persoane, decât salariaţii
29 | P a g e
Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. Univ. dr. Gabriel RADU Curs 6
Aprilie 2023
CAPITOLUL III -IMPOZIT VENIT MICROINTREPRINDERE

3.1 Contribuabilii
3.2 Cotele aplicabile
3.3 Baza de impozitare
3.4 Exemplu calcul
TITLUL III
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
3.1 Contribuabilii
(1) În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) Abrogat
b) Abrogat
c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat
veniturile
f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă
fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în
domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
g) are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
h) are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere
pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
prezentul articol.
(2)Începând cu data de 1 ianuarie 2023, prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele juridice române care
desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare»,
5520 - «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată», 5530 - «Parcuri pentru rulote,
campinguri şi tabere», 5590 - «Alte servicii de cazare», 5610 - «Restaurante», 5621 - «Activităţi de alimentaţie
(catering) pentru evenimente», 5629 - «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de
servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să aplice prevederile
art. 52.
(1) Pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 alin.
(1) lit. c) din Codul fiscal, se vor lua în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art.
53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea
aceluiași exercițiu financiar.
d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
1|Page
Aprilie 2023
e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești,
potrivit legii.
3.2 Cotele de impozitare

1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi, minim un angajat cu normă întreagă
(sau mai mulți cu norma fractionata).
Alte variante acceptate:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial
dacă fracțiunile de normă însumate reprezintă echivalentul unei norme
întregi
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, cu remunerație cel
puțin la nivelul salariului minim brut.
3.3 Baza de impozitare
Art. 53. - Baza impozabilă Aplicare.
(1) Baza impozabilă asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) și (2) din Codul
fiscal este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a
7-a "Conturi de venituri", potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri
menționate la art. 53 alin. (1) și se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Microîntreprinderile care își încetează existența în urma unei operațiuni de reorganizare sau de lichidare,
potrivit legii, și care pe parcursul perioadei de funcționare au fost și plătitoare de impozit pe profit, la calculul
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă: rezervele constituite din profitul
net, rezervele constituite din diferențe de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în
devize, precum și sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit,
repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe
profit.
(3) În cazul în care se achiziționează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat,
în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcțiune. Punerea în funcțiune se face potrivit
prevederilor legale.
(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din
care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
2|Page
Aprilie 2023
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română
era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse
bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din
evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în
evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri,
dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
(2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit
alin. (1) se adaugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor
contabile aplicabile;
c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală,
rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului
impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe
profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia
către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare
de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți
sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale
sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare
a lichidării.
(3) În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce
din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune,
potrivit legii.
Sinteza Impozitul pe venitul microintreprinderilor
3|Page
Aprilie 2023
• Persoanele juridice care aplică regimul impozitului pe venitul microîntreprinderilor

• Cotele de impozitare
• Baza de impozitare
• Reguli privind ieșirea din sistem
Condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

• venituri* < 500.000 EUR la sfarsitul anului
• capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.
• nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii.
Schimbare de abordare:
• Nu exista conceptul de pierdere fiscala – atentie la temenul de 7 ani report
• Nu exista conceptul de cheltuieli nedeductibile sau cu deductibilitate limitata;
• Nu exista conceptul de venituri neimpozabile.
• 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi

Venituri din orice sursa (Clasa 7):
Ce se elimina?
 Gr. 71
 Gr. 72
 Gr. 74, ct. 7584
 Gr. 78
 Ct. 7581 (anulare dobanzi, penalitati – ch neded)
 Ct. 7581 (despagubiri soc asig-reasig pt pagube produse stocurilor/imobilizarilor, despagubiri
CEDO, )
 Ct 765, 768 (dif curs valutar in trimestrele I, II, III)
 Ct. 709
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
4|Page
Aprilie 2023
 veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de
persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile
asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era
supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Ce se adauga?
 Ct. 609
 Diferența favorabilă curs valutar înregistrate cumulat de la începutul anului (RC 765 + RC 768
– RD 665 – RD 668)
 1061, 105 reduse sau anulate, deduse initial la calculul profitului impozabil și neimpozitate în
perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit - indiferent de
motiv (modificare destinație rezerva, distribuire către participanți sub orice formă, lichidare,
divizare, fuziune etc)
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au
fost și plătitoare de impozit pe profit – utilizate pentru majorare 1012, acoperire pierderi,
distribuire participanti etc.
! Nota: Daca rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calculul
bazei impozabile ca urmare a lichidării.
CE SE POATE DEDUCE DIN VALOARA IMPOZITULUI MICRO:
 Valoarea sponsorizarii acordate in respectivul trimestru, max 20% impozitului calculat.)
 Valoarea casei de marcat (in trimestrul punerii in functiune) – daca valoarea nu poate fi dedusa ea
se mai poate realiza in max 28 trimestre viitoare.
CE SE INTAMPLA DCAA PLANUL ESTE MAI MARE SAU NU MAI SUNT INDEPLINITE
CONDITIILE?
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro
Calculul şi plata impozitului pe profit - începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limite,
luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate in acel trimestru.
• trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului

• D100
3.4 EXEMPLUL DE CALCUL IMPOZIT MICROINTREPRINDERE
Impozitul se inregistreaza:
698 = 4418 - SUMA AFERENTA DIN TRIMESTRUL RESPECTIV PANA CA =500.000EUR
5|Page
Aprilie 2023
3. SUPORT CURS IMPOZIT PROFIT (Titlul II Cod Fiscal)
CUPRINS:
3.1 Contribuabili
3.2 Sfera de cuprindere a impozitului
3.3 Scutiri
3.4 Anul fiscal
3.5 Cota de impozitare
3.6 Activități de natura barurilor de noapte
3.7 Calculul profitului impozabil
3.7.1 Reguli generale
3.7.2 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
3.7.3 Scutirea de impozit a profitului reinvestit
3.7.4 Venituri neimpozabile
3.7.5 Cheltuieli
3.7.6 Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
3.7.7 Reguli privind limitarea deductibilitatii dobanzii si a altor costuri echivalente
dobanzii din punct de vedere economic
3.7.8 Amortizarea fiscală
3.7.9 Contracte de leasing
3.7.10 Pierderi fiscale
3.8 Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
3.8.1 Plata impozitului
3.8.2 Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit
3.9 Impozitul pe dividende
3.9.1 Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
3.10 Exemplu de calcul impozit profit
1|Page
Aprilie 2023
3.7 Calculul profitului impozabil
3.7.1 Reguli generale
ART. 19 - Reguli generale
(1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și
cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate
cu prevederile art. 31 . Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală.
Norme metodologice
5. (1) În aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile și cheltuielile sunt cele
înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum și orice alte sume care, din punct de vedere fiscal, sunt elemente similare
veniturilor și cheltuielilor.
(2) Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
(3) Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului
fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de
procedură fiscală;
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul
pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora.
(4) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune a stocurilor sunt
recunoscute la calculul rezultatului fiscal.
(5) În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, în baza convențiilor la care România este
parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului
fiscal, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenții.
(6) Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață. La stabilirea rezultatului
fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind prețurile de transfer, prevăzute de Codul de
procedură fiscală.
Ordin nr. 442/2016 din 22 ianuarie 2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și
condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer
(7) În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală
veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării
activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 25 .
3.7.2 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
ART. 20 - Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
(1) La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă următoarele
stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste
activități; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală,
aceasta se recuperează potrivit dispozițiilor art. 31;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de

cercetare-dezvoltare.
(2) Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat, pentru activitățile de cercetare-
dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabil, activități
2|Page
Aprilie 2023
efectuate atât pe teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului
Economic European.
(3) Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului
fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru
activitatea desfășurată de către contribuabili.
(4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfășurat.
3.7.3 Scutirea de impozit a profitului reinvestit
ART. 22 - Scutirea de impozit a profitului reinvestit
(1) Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și
aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a
programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și
puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale
pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(11) Profitul investit în susținerea învățământului profesional-dual prin asigurarea pregătirii practice și formării de
calitate a elevilor este scutit de impozit.
(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat
de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1).
Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la
începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1), pentru contribuabilii care aplică
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat
de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1) până la sfârşitul anului respectiv pentru
contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
3.7.4 Venituri neimpozabile
ART. 23 - Venituri neimpozabile
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar
impozitului pe profit, situată într-un stat terț, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România
are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține
la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o
perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de
participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu
gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția
celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. i) și j);
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile
reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca
urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a

evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu
3|Page
Aprilie 2023
deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice,
după caz;
g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași
imobilizări;
h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică

română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă
neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră
sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică
română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri;
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un
stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de
lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare;
k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor;
l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în
evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în care se aplică prevederile
convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin respectiv, iar convenția respectivă
prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii ;
o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii
capitalului social, potrivit legii.
3.7.5 Cheltuieli
ART. 25 - Cheltuieli
(1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în
scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și
taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile
patronale și organizațiile sindicale.
13. (1) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității
economice, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, precum și
costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria
cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării
vânzărilor;
b) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pentru alte persoane fizice în condițiile în care cheltuielile
respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul desfășurării activității
economice a contribuabilului;
c) cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții,
la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
d) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca
imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
e) cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea
sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;
f) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
g) cheltuielile efectuate cu editarea publicațiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului
impozabil pe baza documentelor justificative și în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuție;
h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII Taxa pe valoarea
adăugată din Codul fiscal, în situația în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate
4|Page
Aprilie 2023
în scopul desfășurării activității economice, de exemplu: aplicare pro rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată
plătită într-un stat membru al UE;
i) ABROGAT
j) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese, stabilite în cadrul contractelor încheiate, în
derularea activității economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe măsura înregistrării lor;
k) cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operațională și/sau financiară a
activității contribuabilului;
l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare și a obligațiunilor, înregistrate potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, dacă la data evaluării/reevaluării nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul
fiscal;
m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioară și executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile.
(2) Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV sunt cheltuieli deductibile
pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepția celor reglementate la alin. (3) și (4).
(2^1) Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii care desfăşoară
activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. în cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile
înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de
contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului,
potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru
proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe,
grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai
acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o
unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea
serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor
de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau
prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic
sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei,
care include și consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;
g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita prevăzută la art. 26 ;
h) cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, potrivit art. 402;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28 ;
j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare
suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
k) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei
persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția
societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității
economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9
scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste
cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;
5|Page
Aprilie 2023
2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru
instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
în cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca
urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din
diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente;
m) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții

de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit lit. l) la un singur autoturism
aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din
anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile
și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile
realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările
contabile aplicabile;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile
române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată
potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe
amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situații/condiții:
1. au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin
norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare;
3. au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;
4. au termen de valabilitate/expirare depășit, potrivit legii;
5.subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situațiile/condițiile
prevăzute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/dirijarea vizează
transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea
risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă termenul de valabilitate/expirare este
depășit, potrivit legii;
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate
sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;
e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. în situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară
identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare,
precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora
sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil;
f) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană
situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de
informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții
calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3);
f^1) cheltuielile privind tranzacţiile efectuate cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării
cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021, numai în situaţia
în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic;
g) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cu
excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității
6|Page
Aprilie 2023
pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art.
26 , precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii
care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la
nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile
aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele
aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale, potrivit alin. (41).
Incepand cu 01.01.2022 platitorii de impozit pe profit nu mai pot reporta creditul fiscal pentru sponsorizare neutilizat
pentru urmatorii 7 ani consecutivi. Constinua sa se reporteze pana cel mult in 2028 sumele din sponsorizari efectuate
inainte de 01 ianuarie 2022 respectiv inainte de inceputul urmatorului an fiscal modificat.
Daca sponsorizarea efectuata are o valoare mai mare decat reducerea de impozit, diferenta poate fi redirectionata
catre un ONG printr-o cerere de redirectionare.
i1) cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele
achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă
servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare;
i2) contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu
educația timpurie conform lit. i1), dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depășește
impozitul pe profit datorat, diferența va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru
angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate;
j) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil declarat
inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor reprezentând achiziții de bunuri
efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate
în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;
k) cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile

profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000
euro anual, altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1);
l) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării
unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
m) cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a
evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
n) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din
categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea
proprie;
7|Page
Aprilie 2023
o) cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări utilizând
modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
p) cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele

internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt
achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;
q) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea

reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate
conform titlului IV;
r) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul

acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;
s) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte
de corupție, potrivit legii;
ș) cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 23 lit. i).
t) cheltuielile reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la
art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la data punerii în funcţiune,
potrivit legii; contribuabilii care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziţie din
impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează
impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de
declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit potrivit prevederilor
prezentei litere se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
ţ) cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Naţiunilor Unite Pentru Copii -
UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri
speciale la care România este parte; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la
lit. i) şi scad valoarea astfel rezultată din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la lit. i). În situaţia în care
valoarea stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) şi prezentei litere, diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost
utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit în limita valorii astfel calculate şi către
Fondul Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea
potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, în termen de maximum 6 luni de la data
depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare. În acest
caz, redirecţionarea impozitului pe profit se efectuează, potrivit art. 42 alin. (4), fără a exista obligaţia înscrierii entităţii
beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
3.7.6 Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
ART. 26 - Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere, numai în
conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din
patrimoniu, după caz;
b) provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților. Provizioanele pentru garanții de bună
execuție acordate clienților se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile
prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în perioadele următoare, la nivelul cotelor
prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori
serviciilor prestate;
c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui
procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
8|Page
Aprilie 2023
d) provizioanele specifice, constituite de instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ținut de Banca
Națională a României, de instituțiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată,
de instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de
plată, precum și provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare și funcționare;
e) ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale
a României, se determină ajustări prudențiale de valoare sau, după caz, valori ale pierderilor așteptate, înregistrate de
către instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state care nu
sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparțin Spațiului Economic European, potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, și filtrele prudențiale potrivit
reglementărilor emise de Banca Națională a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor
prudențiale sunt elemente similare veniturilor;
f) ajustările pentru depreciere înregistrate de către sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state
membre ale Uniunii Europene și state aparținând Spațiului Economic European, potrivit reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aferente creditelor și plasamentelor care intră în sfera
de aplicare a reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a României referitoare la ajustările prudențiale de valoare
aplicabile instituțiilor de credit persoane juridice române și sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state
care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparțin Spațiului Economic European;
g) rezervele tehnice constituite de societățile de asigurare și reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare și
funcționare, cu excepția rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se
diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după
deducerea reasigurării; Norme metodologice
h) provizioanele tehnice constituite de persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii facultative, respectiv
administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit prevederilor legale;
i) provizioanele de risc pentru operațiunile pe piețele financiare, constituite potrivit reglementărilor Autorității de
Supraveghere Financiară;
j) ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui
procent de 100% din valoarea creanțelor, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) și i), dacă creanțele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza
hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvență pe bază de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
k) provizioanele pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitelor de deșeuri, constituite de
contribuabilii care desfășoară activități de depozitare a deșeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul
pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părți din tarifele de depozitare
percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și
reparare a parcului de aeronave și a componentelor aferente, potrivit programelor de întreținere a aeronavelor,
aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română;
m) rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării și modernizării producției de țiței și gaze
naturale, rafinării, transportului și distribuției petroliere, precum și cele aferente programului geologic sau altor domenii
de activitate, prevăzute prin acte normative, constituite potrivit legii. Acestea se includ în veniturile impozabile pe
măsura amortizării acestor active sau a scăderii lor din evidență, respectiv pe măsura efectuării cheltuielilor finanțate
din această sursă;
n) ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situațiile în care:
1. sunt distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;
Norme metodologice
2. au fost încheiate contracte de asigurare.
(9) Rezervele reprezentând facilități fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire sau
pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, aceste sume se
impozitează ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care sunt utilizate. în situația în care sunt menținute
până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul fiscal al lichidării. Nu se supun impozitării rezervele de
influențe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităților în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de instituțiile
de credit - persoane juridice române și sucursalele băncilor străine, care își desfășoară activitatea în România.
(10) În înțelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înțelege și majorarea unui
provizion sau a unei rezerve.
(11) Prevederile alin. (1) lit. c) și j) se aplică pentru creanțele, altele decât cele asupra clienților reprezentând sumele
datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și
servicii prestate, înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016.
9|Page
Aprilie 2023
3.7.7 Reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a /altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic
ART. 40^1 - Definiții specifice
În sensul prezentului capitol, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri echivalente
din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare
potrivit reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea: plăți în cadrul împrumuturilor cu
participare la profit, dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu cupon zero,
sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice», costul de finanțare al plăților de
leasing financiar, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea dobânzii
capitalizate, sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind prețurile de transfer acolo
unde este cazul, dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri de acoperire a
riscului aferente împrumuturilor unei entități, anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la
împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare, comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare,
comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri;
2. costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depășesc veniturile din
dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le primește contribuabilul;
3. perioadă fiscală - perioada impozabilă stabilită potrivit prevederilor art. 16;
4. întreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:

a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de
capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
ART. 40^2 - Reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a /altor costuri echivalente dobânzii din punct de
vedere economic
(1) În sensul prezentului articol, diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării, astfel cum sunt definite potrivit
art. 40^1 pct. 2, și plafonul deductibil prevăzut la alin. (4) este dedusă limitat în perioada fiscală în care este
suportată, până la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită conform algoritmului prevăzut la alin. (2).
(2) Baza de calcul utilizată pentru stabilirea costurilor excedentare ale îndatorării, deductibile la calculul
rezultatului fiscal, o reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile
reprezentând amortizarea fiscală, determinate potrivit art. 28.
(3) În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre costurile excedentare
ale îndatorării și plafonul deductibil prevăzut la alin. (4) este nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se
reportează potrivit alin. (7).
(4) Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la
plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro calculat la cursul de schimb
comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz.
(5) Prin excepție de la alin. (1) și (4), în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă, în sensul că nu face
parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară, și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu
permanent, acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care acestea sunt
suportate.
(6) Se exclud din domeniul de aplicare al alin. (1) și (4) costurile excedentare ale îndatorării rezultate din împrumuturi
utilizate pentru finanțarea unui proiect de infrastructură publică pe termen lung care are scopul de a furniza, de a
îmbunătăți, de a opera și/sau de a menține un activ de mari dimensiuni, considerat a fi de interes public general, dacă
operatorii de proiect sunt înregistrați în Uniunea Europeană, iar costurile îndatorării, activele utilizate în scopul
proiectului și veniturile înregistrate de operatorii de proiect provin din/sunt în Uniunea Europeană. Excluderea ia în
considerare atât veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic dobânzilor, cât și
cheltuielile reprezentând dobânzi și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, aferente unor
proiecte de infrastructură publică pe termen lung.
(7) Costurile excedentare ale îndatorării care nu pot fi deduse în perioada fiscală de calcul în conformitate cu
alin. (1) se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere, conform
prezentului articol. Dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de
fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înființați, respectiv celor care preiau patrimoniul societății absorbite
10 | P a g e
Aprilie 2023
sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare. Dreptul de reportare al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de
desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se împarte între acești contribuabili și cei care
preiau parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.
(8) Pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor alin. (1) și (4), prin excepție de la art. 7 pct. 44 și 45,
valoarea fiscală a activelor nu include costuri de dobândă și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic.
(9) Regulile prevăzute de prezentul articol sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din diferențe de curs valutar,
reportate potrivit prevederilor art. 27, prevederi în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul
entităților independente prevăzute la alin. (5), dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar, reportate potrivit
prevederilor art. 27 în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, sunt integral deductibile.
3.7.8 Amortizarea fiscală
ART. 28 - Amortizarea fiscală
(1) Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum și investițiile
efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor
prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților
sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de
gestiune, asociere în participațiune și altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare
corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investițiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanțe minerale utile, precum și pentru
lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață;
d) investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătățirii
parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului
fix;
e) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând domeniului public,
precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f) amenajările de terenuri;
g) activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
h) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic,
potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
i) investițiile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit
reglementărilor legale din domeniul educației naționale.
(4) Nu reprezintă active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

b) tablourile și operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;
e) bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate
pentru desfășurarea activității economice;
h) imobilizările necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.
(5) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
11 | P a g e
Aprilie 2023
a) În cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) În cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru, precum și pentru
computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară,
degresivă sau accelerată;
c) În cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau
degresivă.
(6) În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabilește prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea
fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
(7) În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară
cu unul dintre coeficienții următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 6 și 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(8) În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul
contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului
fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
(9) Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci de comerț sau fabrică, drepturi de
explorare a resurselor naturale și alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepția
cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată,
încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile aplicabile, precum și cheltuielile de dezvoltare care din punct de
vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe
perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor
informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani.
Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de amortizare degresivă sau accelerată. Cheltuielile aferente
achiziționării contractelor de clienți, recunoscute ca imobilizări necorporale potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
se amortizează pe durata acestor contracte.
(10) Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada din contract/durata
de utilizare rămasă. În cazul în care cheltuielile ulterioare sunt recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări
necorporale după expirarea duratei de utilizare, amortizarea fiscală se determină pe baza duratei normale de utilizare
stabilite de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.
(11) În cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări necorporale, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea pe o perioadă de maximum 5
ani.
(12) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune, prin aplicarea regimului de
amortizare prevăzut la alin. (5);
b) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală
de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după
caz;
c) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune,
de cel care a efectuat investiția, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz; în cazul
investițiilor efectuate la mijloace fixe utilizate în asocieri fără personalitate juridică de cel care a efectuat investiția, pe
perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz, urmând să se aplice prevederile art. 34;
d) pentru investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul
îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală
se calculează pe baza valorii rămase majorate cu investițiile efectuate, a metodei de amortizare utilizată pentru mijlocul
fix îmbunătățit, pe durata normală de utilizare rămasă. în cazul în care investițiile se efectuează la mijloace fixe
amortizabile pentru care durata normală de utilizare este expirată, amortizarea fiscală se determină pe baza metodei de
amortizare corespunzătoare mijlocului fix îmbunătățit, pe durata normală de utilizare stabilită de către o comisie tehnică
internă sau un expert tehnic independent;
e) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
f) amortizarea clădirilor și a construcțiilor minelor, salinelor cu extracție în soluție prin sonde, carierelor, exploatărilor la
zi, pentru substanțe minerale solide și cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de
durata rezervelor și care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, se calculează pe unitate de produs, în
12 | P a g e
Aprilie 2023
funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează la un
interval maxim de:
1. 5 ani la mine, cariere, extracții petroliere, precum și la cheltuielile de investiții pentru descopertă;
2. 10 ani la saline;
g) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare
financiară și care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activității de explorare și producție a resurselor
de petrol și gaze și alte substanțe minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, în concordanță cu cele
mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizează un cadru general conceptual similar pentru a
elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile și practicile acceptate ale domeniului de activitate,
valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscală
utilizate înainte de casarea acestora, pe perioada rămasă. Aceste prevederi se aplică și pentru valoarea fiscală rămasă
neamortizată la momentul retratării mijloacelor fixe specifice activității de explorare și producție a resurselor de petrol și
gaze și alte substanțe minerale;
h) mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcționare
prevăzut în cărțile tehnice;
j) numai pentru autoturismele folosite în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. m);
k) În cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare, în funcție de politica contabilă
adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul trecerii în conservare se recuperează pe durata normală
de utilizare rămasă, începând cu luna următoare ieșirii din conservare a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare
fiscală;
l) prin excepție de la prevederile lit. a), mijloacele fixe amortizabile transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare,
prevăzute la art. 32 și 33 , se amortizează prin continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului
transferului, începând cu luna efectuării transferului, respectiv prin continuarea regimului de conservare potrivit lit. k),
după caz;
m) pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la
determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set;
n) pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a
activului rezultat, amortizarea se poate determina pentru fiecare componentă în parte.
(13) Prin excepție de la prevederile art. 7 pct. 44 și 45, în situația în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
contribuabilul deduce subvenția guvernamentală la calculul valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea rezultată este și
valoare fiscală.
(14) Prin excepție de la prevederile art. 7 pct. 44 și 45, pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9
scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite în Reglementările privind
omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor
utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003,
cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500
lei/lună. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplică prevederile alin. (12) lit. h). Sunt exceptate situațiile în care
mijloacele de transport respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții, precum și pentru test drive și pentru demonstrații;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către alte persoane, transmiterea
dreptului de folosință, în cadrul contractelor de leasing operațional sau pentru instruire de către școlile de șoferi.
Norme metodologice
(15) Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activități pregătitoare pentru exploatarea
resurselor naturale, inclusiv cele reprezentând investițiile prevăzute la alin. (3) lit. c) care, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, se înregistrează direct în contul de profit și pierdere, se recuperează în rate egale pe o perioadă de
5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. În cazul în care aceste cheltuieli se capitalizează potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, recuperarea se efectuează astfel:
a) pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporțional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală
estimată a resurselor, în cazul în care resursele naturale sunt exploatate;
b) în rate egale pe o perioadă de 5 ani, în cazul în care nu se găsesc resurse naturale.
Intră sub incidența acestor prevederi și sondele de explorare abandonate, potrivit regulilor din domeniul petrolier.
(16) Cheltuielile aferente achiziționării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsură ce
resursele naturale sunt exploatate, proporțional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată a
resurselor.
(17) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea
contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se
calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală, cu excepția celor prevăzute la alin. (14).
(18) În cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părți componente ale mijloacelor fixe
amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală rămasă neamortizată, cheltuielile reprezentând valoarea
fiscală rămasă neamortizată aferentă părților înlocuite reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
13 | P a g e
Aprilie 2023
Valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează în mod
corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părților înlocuite și ma(19) În
cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părți componente ale mijloacelor fixe
amortizabile/imobilizărilor necorporale, după expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizării
fiscale se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic
independent.
(20) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă și bolilor profesionale,
precum și înființării și funcționării cabinetelor medicale pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului
impozabil la data punerii în funcțiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor
prezentului articol.
(21) În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai mică decât limita
stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit
prevederilor prezentului articol.
jorarea cu valoarea fiscală aferentă părților noi înlocuite, și se amortizează pe durata normală de utilizare rămasă.
(22) Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabil și
clienți, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de
contribuabilul care își menține dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(23) Ministerul Finanțelor Publice elaborează normele privind clasificația și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe.
(24) Pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre
marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 m, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și
necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de
produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata
acordului petrolier. Cheltuielile aferente investițiilor în curs, imobilizărilor corporale și necorporale efectuate pentru
operațiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât și în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în
contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în
euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a fiecărui exercițiu
financiar.
(25) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică la calculul rezultatului fiscal, cu excepția prevederilor
art. 3 alin. 2 lit. a) și ale art. 8 din aceeași lege.
(26) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare
financiară, pentru activele imobilizate deținute pentru activitatea proprie, transferate în categoria activelor imobilizate
deținute în vederea vânzării și reclasificate în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie, valoarea
fiscală rămasă neamortizată este valoarea fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate deținute în vederea
vânzării. Durata de amortizare este durata normală de utilizare rămasă, determinată în baza duratei normale de
utilizare inițiale, din care se scade durata în care a fost clasificat în categoria activelor imobilizate deținute în vederea
vânzării. Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care a fost reclasificat în categoria
activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.
3.7.9 Contracte de leasing
ART. 29 - Contracte de leasing
(1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce, în
cazul leasingului operațional, locatorul are această calitate.
(2) Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului
financiar, și de către locator, în cazul leasingului operațional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 28.
(3) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operațional locatarul deduce chiria
(rata de leasing), potrivit prevederilor prezentului titlu.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) - (3), contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaționale de raportare financiară, pentru determinarea rezultatului fiscal, vor avea în vedere
următoarele reguli:
a) în cazul în care contractul de leasing transferă dreptul de proprietate asupra activului-suport la locatar până la
încheierea duratei contractului de leasing sau costul activului aferent dreptului de utilizare reflectă faptul că locatarul va
exercita o opțiune de cumpărare, locatarul deduce cheltuielile cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare pe
durata activului-suport, determinată potrivit art. 28, cu respectarea și a celorlalte condiții prevăzute în cadrul art. 28;
b) în cazul contractelor de leasing care nu îndeplinesc condiția prevăzută la lit. a), cheltuielile cu amortizarea activului
aferent dreptului de utilizare se deduc astfel:
1. pe durata contractului de leasing, în situația în care locatarul amortizează activul respectiv pe aceeași durată, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
2. pe durata activului-suport determinată potrivit art. 28, în situația în care locatarul amortizează activul respectiv pe
durata de utilizare economică a activului-suport, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. În cazul în care activele-
14 | P a g e
Aprilie 2023
suport sunt de natura celor prevăzute la art. 28 alin. (4), cu excepția celor prevăzute la art. 28 alin. (4) lit. c), cheltuielile
cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare se deduc pe durata contractului de leasing;
c) pentru deducerea cheltuielilor privind dobânzile, în cazurile prevăzute la lit. a) și b), se aplică prevederile art. 40 2;
d) în situația în care activele-suport care fac obiectul contractelor prevăzute la lit. a) reprezintă active de natura celor
prevăzute la art. 22 alin. (1), scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit, potrivit art. 22, se aplică la valoarea
dreptului de utilizare a activelor respective;
e) pentru deducerea cheltuielilor prevăzute la lit. b) se aplică și prevederile art. 25 alin. (1) și (3) lit. l), după caz;
f) în cazul în care se efectuează reevaluarea activului aferent dreptului de utilizare sunt aplicabile prevederile art. 7 pct.
44 lit. c), art. 23 lit. g), art. 25 alin. (4) lit. l), art. 26 alin. (6) și (7);
g) pentru clasificarea contractelor de leasing, locatarul nu aplică prevederile art. 7 pct. 7 și 8, art. 28 alin. (4) și (14).
h) pentru deducerea diferențelor de curs valutar se aplică prevederile art. 40 2, cu excepția vehiculelor rutiere
motorizate, unde se aplică prevederile art. 25 alin. (3) lit. l);
(5) În cazul contractelor de leasing pe termen scurt și în cazul contractelor de leasing în care activul-suport are o
valoare mică, pentru care locatarul optează să nu aplice dispozițiile privind recunoașterea contractelor de leasing,
potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, cheltuielile aferente
acestor contracte, reprezintă cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
3.7.10 Pierderi fiscale
ART. 31 - Pierderi fiscale
(1)Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile
obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la
fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau
divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înființați ori de către cei care preiau patrimoniul societății
absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului
de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu își încetează existența ca efect al unei
operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești
contribuabili și de cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate
persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică
cedentă.
(21) Prevederile alin. (2) se aplică și:
a) contribuabilului care, în calitate de absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere, preia de la
un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost anterior plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală
nerecuperată integral de către absorbit/divizat/cedent, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se
recuperează de către contribuabil, pe perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7
ani;
b) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a
preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere, de la un plătitor de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor, fost plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată, potrivit prevederilor
prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil pe perioada rămasă, cuprinsă între anul
înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani;
c) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a
preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere, de la un alt plătitor de impozit pe
profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează
de către contribuabil pe perioada rămasă cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani."
(3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile și
cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile și cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate
la nivelul sediului permanent desemnat în România.
(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care anterior au realizat
pierdere fiscală intră sub incidența prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii
fiscale și limita celor 7 ani.
(5) În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului următor celui în care a
început operațiunea de lichidare și data închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce privește
recuperarea pierderii fiscale, potrivit alin. (1).
3.8 Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
3.8.1 Declararea și plata impozitului pe profit
ART. 41 - Declararea și plata impozitului pe profit
15 | P a g e
Aprilie 2023
(1) Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea și plata
impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind
impozitul pe profit prevăzut la art. 42 . Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu
lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării
și data închiderii procedurii de lichidare.
(2) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), pot opta pentru calculul, declararea și plata
impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata
impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42.
(3) Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului
fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opțiunea este obligatorie pentru cel puțin 2 ani
fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul
anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1).
3.8.2 Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit
ART. 42 - Depunerea declarației de impozit pe profit

(1) Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie
inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b), alin. (16) și (17), care
depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
(2) Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) au obligația să depună o declarație anuală
de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei
de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5)
lit. a) și b), alin. (16) și (17), care depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul
acestor alineate.
Ordonanța de urgență nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor
proprii, precum și pentru completarea unor acte normative
(13) Pe perioada aplicării prevederilor prezentului articol (2022 – 2026), termenele pentru depunerea declarațiilor și
pentru plata impozitului sunt următoarele:
a) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 și 42 din Codul fiscal,
termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit aferent
anului fiscal respectiv este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub
incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la
închiderea anului fiscal modificat.
3.9 Impozitul pe dividende
3.9.1 Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
(1) O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină,
să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în
prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut
plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la
sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește,
după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal
modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru
dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, dacă în ultima
zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică română care primește
dividendele îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte
persoane juridice române, dacă, la data plăţii dividendelor, fiecare dintre aceste persoane îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) persoana juridică beneficiară a dividendelor:
(i) deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plăteşte dividendele, pe o
perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv;
16 | P a g e
Aprilie 2023
(ii) este constituită ca o «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu răspundere limitată»,
«societate în nume colectiv», «societate în comandită simplă» sau are forma de organizare a unei alte persoane
juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(iii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul
pe profit;
b) persoana juridică care plăteşte dividendele:
(i) este constituită ca o «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu răspundere limitată»,
«societate în nume colectiv», «societate în comandită simplă» sau are forma de organizare a unei alte persoane
juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(ii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul
pe profit.
(5) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau
fondurilor de pensii facultative.
OUG 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii,
precum și pentru completarea unor acte normative
Pentru a stimula asigurarea de resurse financiare suplimentare contribuabililor plătitori de impozit pe profit, impozit pe
veniturile microîntreprinderilor sau impozit specific unor activități, prin reducerea sarcinii fiscale,având în vedere
necesitatea stimulării și dezvoltării capitalului românesc, intr-o perioadă îndelungată pentru identificarea surselor de
finanțare, respectiv 2021-2025, este necesară reglementarea acesteia cu suficient timp anterior aplicării acesteia, astfel
încât aceasta să poată genera efectele așteptate începând cu anul 2021.
Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal,
contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III „Impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor“ din Codul fiscal, precum și contribuabilii care intră sub incidența prevederilor Legii nr.
170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, beneficiază de reduceri ale impozitului pe
profit anual/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/impozitului specific unor activități.
a) 2%, în cazul în care capitalul propriu contabil, prezentat în situațiile financiare anuale, respectiv în raportările
contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor juridice rezidente în state aparținând Spațiului
Economic European, în anul pentru care datorează impozitul, este pozitiv. Pentru contribuabilii care, potrivit
prevederilor legale, au obligația constituirii capitalului social, capitalul propriu contabil trebuie să îndeplinească
concomitent și condiția de a fi la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris;
b) dacă înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul
față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul precedent și îndeplinește concomitent condiția prevăzută
la lit. a), reducerile au următoarele valori:
Procentul de reducere a impozitului Intervalele de creștere anuală a capitalului propriu ajustat
5% până la 5% inclusiv
6% peste 5% și până la 10% inclusiv
10% peste 25%
b) 3%, dacă înregistrează o creștere peste nivelul prevăzut la alin. (4) a capitalului propriu ajustat al anului pentru
care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 și dacă îndeplinește
concomitent condiția prevăzută la lit. a). Prevederile prezentei litere se aplică începând cu anul 2022, respectiv
începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022.
Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c), procentul de creștere a capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează
impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 are următoarele valori:
Anul pentru care datorează impozitul Procentul minim de creștere a capitalului propriu ajustat
2022 5%
2023 10%
2024 15%
2025 20%
(5) În sensul prezentului articol, capitalul propriu ajustat cuprinde următoarele elemente:a) capital subscris
vărsat/capital de dotare;b) patrimoniul regiei;c) patrimoniul public;d) patrimoniul privat;e) patrimoniul institutelor
17 | P a g e
Aprilie 2023
naționale de cercetare-dezvoltare;f) prime de capital;g) rezerva legală, statutară sau contractuală și alte rezerve
constituite din profitul net ca urmare a deciziei acționarilor/asociaților sau potrivit prevederilor legale;h) rezultatul net
reportat - sold creditor, reprezentând diferența pozitivă dintre soldurile creditoare și debitoare.
3.10 EXEMPLUL DE CALCUL IMPOZIT PROFIT

Impozit pe profit
Societatea STUDENT prezintă la 31.12.N următoarele informaţii referitoare la cheltuieli,
respective venituri:
Solduri finale
Elemente
D C
0 1 2
TOTAL CHELTUIELI din care: 3.383.015

601 Cheltuieli cu materiile prime 700.000
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 300.000
605 Cheltuieli privind energia şi apa 75.000
607 Cheltuieli privind mărfurile 400.000
613.1 Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare clădire firmă 15.000
613.2 Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare viaţă asociat 45.000
6231 Cheltuieli de protocol 105.000
6232 Cheltuieli de reclamă și publicitate – publicitate contract 40.000
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane 87.000
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 14.000
635.1 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – nedeductibile 11.900
635.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - deductibile 40.000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 174.000

646 Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă 3.915
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi – plătite organelor de control 54.200
6584 Cheltuieli cu sponsorizarea 35.000

6588 Alte cheltuieli de exploatare – fără documente justificative 18.000
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii 180.000
6651 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 18.000
666 Cheltuieli privind dobânzile 600.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor –clădire
6811.1 70.000
firmă
18 | P a g e
Aprilie 2023
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor – maşina si
6811.2 60.000
echipamente
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli-

6812.1 45.000
garanţii comerciale
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli –
6812.2 18.000
altele nedeductibile
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
6813 180.000
imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
6814 40.000
circulante
Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea
6863 18.000
imobilizărilor financiare
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
6868 21.000
obligaţiunilor si altor datorii
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 15.000
4.806.000
TOTAL VENITURI din care:
701.1 Venituri din vânzarea produselor finite - export 1.450.000
701.2 Venituri din vânzarea produselor finite – intern 850.000
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 300.000
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 600.000
708 Venituri din activităţi diverse 150.000
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi - comerciale 45.000
761 Venituri din imobilizări financiare–Dividende Romania 1.200.000
763 Venituri din creanţe imobilizate 70.000
766 Venituri din dobânzi 40.000
768 Alte venituri financiare 15.000
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – altele 27.000
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 34.000
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare 25.000
Se mai cunosc următoarele informaţii :

Pierdere contabila N-1 : (45.000)
Capital social = 480.000 lei;
Capital împrumutat = 1.000.000 lei;
Capital propriu = 850.000 lei;
Rezervă legală înregistrată = 10.000 lei.
Pierdere fiscala = (23.000 lei)
Amortizarea fiscală 98.000 lei
Se cere să se calculeze impozitul pe profit aferent anului fiscal N:
Înainte de a stabili rezultatul contabil trebuie închise toate cheltuielile şi veniturile după cum
urmează:
19 | P a g e
Aprilie 2023
1) Inchiderea cheltuielilor din exploatare:
121.01
2.546.015 Profit şi pierdere - =% 2.546.015
exploatare
601 Cheltuieli cu materiile prime 700.000
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 300.000
605 Cheltuieli privind energia şi apa 75.000
607 Cheltuieli privind mărfurile 400.000
613.1 Cheltuieli cu primele de asigurare –
15.000
asigurare clădire firmă
613.2 Cheltuieli cu primele de asigurare –
45.000
asigurare viaţă asociat
6231 Cheltuieli de protocol 105.000
6232 Cheltuieli de reclamă și publicitate –
40.000
publicitate contract
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi
87.000
persoane
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 14.000
635.1 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
11.900
vărsăminte asimilate – nedeductibile
635.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
40.000
vărsăminte asimilate - deductibile
641 Cheltuieli cu salariile personalului 174.000
646 Cheltuieli privind contribuția asiguratorie
3.915
pentru muncă
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi – plătite
54.200
organelor de control
6584 Cheltuieli cu sponsorizarea 35.000
6588 Alte cheltuieli de exploatare – fără
18.000
documente justificative
6811.1 Cheltuieli de exploatare privind
70.000
amortizarea imobilizărilor –clădire firmă
amortizarea imobilizărilor – maşina si 60.000
echipamente
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli-garanţii 45.000
comerciale
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – altele 18.000
nedeductibile
6813 Cheltuieli de exploatare privind
180.000
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind
provizioane pentru deprecierea activelor 40.000
circulante
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 15.000
20 | P a g e
Aprilie 2023
2)Inchiderea veniturilor din exploatare.
121.01
3.456.000 =% Profit şi pierdere - 3.456.000
exploatare
701.1 Venituri din vânzarea produselor finite
1.450.000
- export
701.2 Venituri din vânzarea produselor finite
850.000
– intern
704 Venituri din lucrări executate şi servicii
300.000
prestate
600.000 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
150.000 708 Venituri din activităţi diverse
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi,
45.000
penalităţi - comerciale
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri
27.000
şi cheltuieli – altele
7814 Venituri din provizioane pentru
34.000
deprecierea activelor circulante
3) Închiderea cheltuielilor financiare
121.01
837.000 Profit şi pierdere - =% 837.000
exploatare
663 Pierderi din creanţe legate de
180.000
participaţii
6651 Cheltuieli din diferenţe de curs
18.000
valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile 600.000
6863 Cheltuieli financiare privind
provizioane pentru deprecierea 18.000
imobilizărilor financiare
6868 Cheltuieli financiare privind
amortizarea primelor de rambursare a 21.000
obligaţiunilor si altor datorii
4) Închiderea veniturilor financiare
121.01
1.350.000 =% Profit şi pierdere - 1.350.000
exploatare
21 | P a g e
Aprilie 2023
761 Venituri din imobilizări financiare–
1.200.000
Dividende Romania
70.000 763 Venituri din creanţe imobilizate
40.000 766 Venituri din dobânzi
15.000 768 Alte venituri financiare
7863 Venituri din provizioane pentru
25.000
deprecierea imobilizărilor financiare
5) Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHELTUIELI

Rezultatul contabil = (3.456.000 – 2.546.015) + (1.350.000 – 837.000) =
= 909.985 + 513.000 = 1.422.985 lei
6) Rezultatul fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
= 1.422.985 – 1.286.000 + 639.240 = 776.225 lei
6.1 Venituri neimpozabile = 1.200.000 + 86.000 =1.286.000 lei
6.1 a) Venituri din dividende – sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la o persoană
juridică română. (ct 761) = 1.200.000 lei
6.1 b) Venituri din provizioane – sunt neimpozabile, conform prevederilor legale
deoarece reprezintă venituri relizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere
în anul anterior.(ct. 7812 +ct. 7814 + ct. 7863 ) = 27.000 + 34.000 + 25.000 = 86.000 lei.
6.2 Cheltuieli nedeductibile = 45.000 + 35.000 + 74.140 + 11.900 + 54.200 + 18.000 +

130.000 + 256.000 +15.000 = 639.240 lei
6.2 a) Cheltuieli cu asigurările ce nu vizează bunurile societăţii – Toate sumele plătite

în favoarea acţionarilor respectiv asociaţi. (ct. 613.2) = 45.000 lei
6.2. b) Cheltuiala cu sponsorizarea - (ct 6584 ) = 35.000 lei
6.2. c) Cheltuieli de protocol peste limita legală de 2%.
Baza de calcul: Total venituri – Total cheltuieli + Chelt cu impozitul pe profit + Chelt de
protocol
= 1.422.985 + 15.000 + 105.000
= 1.542.985 lei
Cheltuieli cu protocolul deductibile = 1.542.985* 2 % = 30.860 lei
Cheltuieli cu protocolul nedeductibile 105.000 – 30.860 = 74.140 lei.
6.2.d) Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate nedeductibile
(ct. 635.1) = 11.900 lei.
6.2. e) Cheltuieli cu amenzile şi penalităţile (ct. 6581)= 54.200 lei.
6.2. f) Cheltuielile fără documente justificative (ct. 6588)=18.000 lei.
6.2. g) Cheltuielile cu amortizarea – (ct. 6811.1+ ct6811.2) = 130.000 lei.
6.2. h) Cheltuieli cu provizioanele (ct. 6812.2 +ct.6813 + ct. 6814 + ct. 6863)
= 18.000 +180.000 + 40.000 +18.000 = 256.000 lei
6.2.i) Cheltuiala cu impozitul pe profit (ct. 691) =15.000 lei
22 | P a g e
Aprilie 2023
7) Rezultatul impozabil = Rezultatul fiscal – Deduceri fiscale (Amortizarea fiscală și
Rezerva legală) – Pierderea fiscală:
= 776.225 – (98.000 + 71.899) – 23.000 = 583.326 lei
7.1. Rezervă legală
Condiția 1: 5% din (Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuiala cu impozitul pe
profit)
Baza rezervă legală: 1.422.985 + 15.000 = 1.437.985 lei.
Rezervă legală= 5%*1.437.985 = 71.899 lei
Condiția 2: maxim 20% din capitalul social.

Capital social: 480.000 * 20%= 96.000
NOTĂ: Rezerva după constituire = 10.000 + 71.899 = 81.899 lei mai mic decât
96.000 lei
Rezervă legală de constituit = 71.899 lei.
8) Impozit pe profit calculat = Rezultatul impozabil * 16%= 583.326 * 16% = 93.332 lei
9) Calculul și deducerea sponsorizării din impozitul calculat

Condiții:
Conditia 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri;
CA = (grupa 70 ) = 3.350.000 *0,75%= 25.125 lei
Max Condiția 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Impozit calculat = 93.332 * 20% = 18.666 lei
Deducerea din impozitul calculat pentru anul N a sponsorizării este în sumă de 18.666 lei,
deci impozitul datorat este 93.332 – 18.666 = 74.666 lei
10) Înregistrarea impozitului pe profit de plătit la bugetul de stat:

Impozit de plătit = 74.666 lei – 15.000 lei (rulaj 691) = 59.666 lei
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 59.666 lei
11) Înregistrarea repartizării rezervei legale
129 Repartizarea
= 1061 Rezerve legale 71.899 lei
profitului
Declarația de impozit pe profit
23 | P a g e
Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. Univ. dr. Gabriel RADU Curs 10_13
Aprilie_Mai 2023
CAPITOLUL IV – TVA
4.1 Definitii
4.2 Operatiuni impozabile
4.3. Persoane impozabile
4.4. Livrarea de bunuri si prestarile de servicii
4.4.1 Livrarile de bunuri
4.4.2 Prestarea de servicii
4.4.3 Importul de bunuri
4.5. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
4.5.1 Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii
4.5.2 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
4.5.3 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
4.5.4 Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
4.6. Baza de impozitare
4.6.1Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
efectuate în interiorul ţării
4.6.2 Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
4.6.3 Baza de impozitare pentru import
4.8 Regimul Deducerilor
4.8.1 Sfera de aplicare a dreptului de deducere
4.8.2 Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă
4.9 Persoanele obligate la plata taxei
4.9.1 Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România
4.9.2 Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare
4.9.3 Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri
4.9.4 Regimul special de scutire pentru intreprinderi mici
4.10 Rambursarile de TVA
4.11. Facturarea
4.12 Perioada fiscală si decontul de taxa.
4.12.1 Perioada fiscala
4.12.2 Decontul de taxă
4.13 EXEMPLE TVA
1
Aprilie_Mai 2023
4.1. Definiţia taxei pe valoarea adăugată
Art. 265. - Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat
conform prevederilor prezentului titlu.
4.1.2 Semnificaţia unor termeni şi expresii
ART. 266 Semnificaţia unor termeni şi expresii

(1) În sensul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. achiziție reprezintă bunurile și serviciile obținute sau care urmează a fi obținute de o persoană impozabilă, prin următoarele
operațiuni: livrări de bunuri și/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această
persoană impozabilă, achiziții intracomunitare și importuri de bunuri;
2. achiziție intracomunitară are înțelesul art. 273;
5. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a
unei achiziții intracomunitare impozabile, stabilită conform cap. VII al prezentului titlu;
6. bunuri reprezintă bunuri corporale mobile și imobile. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific și altele de
această natură se consideră bunuri corporale mobile;
8. codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 318 alin. (1), atribuit de către autoritățile competente din
România persoanelor care au obligația să se înregistreze conform art. 316 sau 317, sau un cod de înregistrare similar, atribuit de
autoritățile competente dintr-un alt stat membru;
10. data aderării României la Uniunea Europeană este data de 1 ianuarie 2007;
11. decont de taxă reprezintă decontul care se întocmește și se depune conform art. 323;
12. decontul special de taxă reprezintă decontul care se întocmește și se depune conform art. 324;
14. factura reprezintă documentul prevăzut la art. 319;
15. importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă,
conform art. 285 și care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei conform art. 309;
17. livrare intracomunitară are înțelesul prevăzut la art. 270 alin. (9);
20. perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 322;
21. persoană impozabilă are înțelesul art. 269 alin. (1) și reprezintă persoana fizică, grupul de persoane, instituția publică, persoana
juridică, precum și orice entitate capabilă să desfășoare o activitate economică;
(2) În înţelesul prezentului titlu:

a) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România este considerată a fi stabilită în România;
b) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă are
un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de
bunuri și/sau prestări de servicii impozabile;
c) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României și care are un sediu fix în România conform lit. b)
este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la
care sediul fix de pe teritoriul României nu participă. Norme metodologice - Norme metodologice
2
Aprilie_Mai 2023
(3) Mijloacele de transport noi la care se face referire la art. 268 alin. (3) lit. b) și la art. 294 alin. (2) lit. b) sunt cele prevăzute la lit. a) și
care îndeplinesc condițiile prevăzute la lit. b), respectiv:
a) mijloacele de transport reprezintă o navă care depășește 7,5 m lungime, o aeronavă a cărei greutate la decolare depășește 1.550
kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depășește 48 cm3 sau a cărui putere depășește 7,2 kW, destinate transportului
de pasageri sau bunuri, cu excepția:
1. navelor atribuite navigației în largul mării și care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activități
comerciale, industriale sau de pescuit, precum și a navelor utilizate pentru salvare ori asistență pe mare sau pentru pescuitul de
coastă; și
2. aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată;
b) condițiile care trebuie îndeplinite sunt:
1. în cazul unui vehicul terestru, acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcțiune sau să nu fi efectuat
deplasări care depășesc 6.000 km;
2. în cazul unei nave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcțiune sau să nu fi efectuat deplasări a
căror durată totală depășește 100 de ore;
3. în cazul unei aeronave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcțiune sau să nu fi efectuat zboruri
a căror durată totală depășește 40 de ore.
4.2. Operaţiuni impozabile
Art. 268. (1) Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții:
a) operațiunile care, în sensul art. 270 - 272, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera
taxei, efectuate cu plată; Norme metodologice
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 275 și
278;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 269 alin. (1),
acționând ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 269 alin. (2).
(2) Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului
este în România, potrivit art. 277.
4.3. Persoane impozabile
Persoane impozabile şi activitatea economică
Art. 269. (1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc,
activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
(2) În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate
3
Aprilie_Mai 2023
economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate. Norme
metodologice
(7) Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public prevăzute la alin. (5) sunt, de asemenea, persoane impozabile
pentru următoarele activități:
a) telecomunicații;
b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;
c) transport de bunuri și de persoane;
d) servicii prestate în porturi și aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
f) activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitățile organismelor de publicitate comercială;
i) activitățile agențiilor de călătorie;
j) activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare;
k) operațiunile posturilor publice de radio și televiziune;
l) operațiunile agențiilor agricole de intervenție efectuate asupra produselor agricole și în temeiul regulamentelor privind organizarea
comună a pieței respectivelor produse.
(11) Asocierile în participațiune nu dau naștere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte
forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică și sunt constituite în temeiul legii, indiferent dacă sunt tratate
sau nu drept asocieri în participațiune, nu dau naștere unei persoane impozabile separate. Norme metodologice
4.4. Livrarea de bunuri si Prestarile de servicii

4.4.1 Livrarile de bunuri
Art. 270. - (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Norme metodologice
(3) Următoarele operațiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul alin. (1):
a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a
oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu
excepția contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; Norme metodologice
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la
proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.
(6) În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare tranzacție este
considerată o livrare separată a bunului.
(8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
b) acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de
desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice; Norme metodologice
4
Aprilie_Mai 2023
c) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, în
condițiile stabilite prin normele metodologice. Norme metodologice
(9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înțelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat
membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul
acestora.
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale
economice din România într-un alt stat membru, cu excepția nontransferurilor prevăzute la alin. (12). Norme metodologice
(11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat
membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizate în scopul desfășurării activității sale
economice.
4.4.2 Prestarea de servicii
Art. 271. - (1) Se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri, așa cum este definită la art. 270.
Norme metodologice
(3) Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing; Norme metodologice
b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau
cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;
d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Norme metodologice
(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată în sensul alin. (4), fără a se limita la acestea, operațiuni precum:
a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii
în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, în condițiile stabilite prin normele metodologice; Norme
metodologice
b) serviciile prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de
desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice; Norme metodologice
c) serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanție de către persoana care a efectuat inițial livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii.
(6) Prevederile art. 270 alin. (5) și (7) se aplică în mod corespunzător și prestărilor de servicii. Norme metodologice
4.4.3 Importul de bunuri
ART. 274 - Importul de bunuri
Importul de bunuri reprezintă:
a) intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulație în înțelesul art. 29 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene;
b) pe lângă operațiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulație, provenite dintr-
un teritoriu terț, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.
4.5. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
5
Aprilie_Mai 2023
4.5.1 Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii
Art. 280. - (1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
(2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele
obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.
(3) Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art.
326 alin. (1).
(4) Regimul de impozitare aplicabil pentru operațiunile impozabile este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilității taxei. Norme
metodologice
(5) În cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare prevăzut la art. 282 alin. (3), regimul de impozitare aplicabil
este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care se emite o factură sau se încasează un
avans, înainte de data la care intervine faptul generator. în aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emiterii
facturii sau la data încasării avansului, după caz.
Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
Art. 281. - (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute în prezentul
capitol.
(2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are
loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienților săi. Norme metodologice
(3) Pentru bunurile transmise în vederea testării sau verificării conformității, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării
bunurilor de către beneficiar. Norme metodologice
(4) Pentru stocurile la dispoziția clientului se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în
vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție. Norme metodologice
(7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții-montaj, consultanță, cercetare,
expertiză și alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte
documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractuale, la data
acceptării acestora de către beneficiari.
(8) În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt:
livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică și altele asemenea, se consideră că
livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data
emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an. Norme metodologice
4.5.2 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
ART. 282 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

(1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator; Norme metodologice
b) la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile
reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;
Norme metodologice
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de
jocuri sau alte mașini similare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în
continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare: Norme
metodologice
6
Aprilie_Mai 2023
a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 , care au sediul activității economice în România conform
art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei. Persoana
impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este
inferioară plafonului de 4.500.000 lei și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare
începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data
exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 4.500.000 leieste
constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor
rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 și 278 ,
realizate în cursul anului calendaristic; Norme metodologice
b) persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în
scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data
înregistrării în scopuri de TVA.
(4) Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a) persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor art. 269 alin. (9);
b) persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România conform art. 266 alin. (2) lit. a);
c) persoanele impozabile care în anul precedent au depășit plafonul de 4.500.000 leiprevăzut la alin. (3) lit. a);
d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului și care au depășit plafonul de
4.500.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a) în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcție de operațiunile realizate
în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316.
4.5.3 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
ART. 284
Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
(1) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru
livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.
(2) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat
membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 112 sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art.
319 alin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio
factură/autofactură până la data respectivă.
4.5.4 Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
ART. 285
Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
Art. 285. 1) În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare,
stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin
faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe europene. Norme metodologice
(2) În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor europene prevăzute la alin. (1), faptul generator și exigibilitatea taxei pe
valoarea adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator și exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar
fi fost supuse unor astfel de taxe.
4.6. Baza de impozitare
4.6.1 Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării
Art. 286. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), din tot ceea ce constituie contrapartida
obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv
subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni; Norme metodologice
b) pentru operațiunile prevăzute la art. 270 alin. (3) lit. c), compensația aferentă;
7
Aprilie_Mai 2023
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit
prevederilor art. 7 pct. 26, baza de impozitare este considerată valoarea de piață în următoarele situații:
(2) În sensul alin. (1) lit. e), valoare de piață înseamnă suma totală pe care, pentru obținerea bunurilor ori serviciilor în cauză la
momentul respectiv, un client aflat în aceeași etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar
trebui să o plătească în condiții de concurență loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care
livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă,
valoare de piață înseamnă:
1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât prețul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, în absența unui
preț de cumpărare, prețul de cost, stabilit la momentul livrării;
2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului. Norme
metodologice
(3) Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator
cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac
obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli
accesorii. Norme metodologice
(4) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
Norme metodologice
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, penalizările
și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile
și/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare; Norme metodologice
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci
când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui contract de leasing financiar sau operațional și refacturează locatarului
costul exact al asigurării, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane. Norme
metodologice
ART. 287
Ajustarea bazei de impozitare
Art. 287. - Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:
a) În cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea
acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;
b) În cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și
în cazul desființării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau
ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive/definitive și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;
c) În cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate după
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
e) În cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
4.6.2 Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
ART. 288
Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
(1) Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate conform art.
286 pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. în cazul unei achiziții intracomunitare de
bunuri, conform art. 273 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determină în conformitate cu prevederile art. 286 alin. (1) lit. c) și ale art.
286 alin. (3). Norme metodologice
4.6.3 Baza de impozitare pentru import
ART. 289
8
Aprilie_Mai 2023
Baza de impozitare pentru import

(1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la
care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a
importului bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Norme metodologice
(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare, care
intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de
impozitare stabilită conform alin. (1), precum și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Uniunea Europeană, în
cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinație a bunurilor îl
reprezintă destinația indicată în documentul de transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în România
ori, în absența unei astfel de mențiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în România.
ART. 290
Cursul de schimb valutar
(1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se
stabilește conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.
(2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operațiuni, alta decât importul de bunuri, se exprimă în valută,
cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a României sau ultimul curs de schimb
publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la
care intervine exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză, iar, în cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare prevăzut la
art. 282 alin. (3) - (8), la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului
TVA la încasare. în situația în care se utilizează cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană, conversia între monede,
altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. în
contractele încheiate între părți trebuie menționat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în caz
contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală
Europeană
ART. 291
Cotele
(1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt
supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017. Norme metodologice
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform legislației specifice, cu excepția protezelor
dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b); Norme metodologice
b) livrarea de produse ortopedice; Norme metodologice
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal,
animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri; Norme
metodologice
g) livrarea apei pentru irigații în agricultură. Norme metodologice
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării,
precum și prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor
publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
i) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.
3) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:
a) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate
sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii; Norme metodologice
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și
arheologice, grădini zoologice și botanice, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile
CAEN 9321 și 9329, potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului
9
Aprilie_Mai 2023
Național de Statistică nr. 337/2007, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele
scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m);
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința
include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:
1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și
reabilitare pentru minori cu handicap;
3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a
terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane
fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi
locuite ca atare; Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în mod individual sau în comun cu altă
persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota
redusă de 5%;
4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie
subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea
unei locuințe în condițiile pieței. Norme metodologice
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00
10;
4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie
subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea
unei locuințe în condițiile pieței.
f) dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, potrivit Clasificării
activităților din economia națională - CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007, în
scopul practicării sportului și educației fizice, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. l);
g) transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;
h) transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu - telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi - în scop turistic sau
de agrement;
i) transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de agrement;
j) transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.
k) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale.
(4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2),
pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.
(5) În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul
generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se
aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
(6) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de
servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2), precum și în situația prevăzută la alin. (5). Norme metodologice
(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.
(8) Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și
care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
4.8 Regimul Deducerilor

4.8.1 Sfera de aplicare a dreptului de deducere
ART. 297
(1) Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei. Norme metodologice
(2) Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică
sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 282 alin. (3) - (8) este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor și
serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său. Norme metodologice
(4) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul
următoarelor operațiuni:
10
Aprilie_Mai 2023
a) operațiuni taxabile;
b) operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi
deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România;
c) operațiuni scutite de taxă, conform art. 294, 295 și 296;
d) operațiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 5 și lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în
afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din
afara Uniunii Europene, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei
persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;
e) operațiunile prevăzute la art. 270 alin. (7) și la art. 271 alin. (6), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.
(5) Dacă nu contravine prevederilor alin. (4), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei și pentru cazurile prevăzute la art.
270 alin. (8) și la art. 271 alin. (5).
(6) În condițiile stabilite prin normele metodologice se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achizițiile efectuate de o persoană
impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform art. 316 . Norme metodologice
(7) Nu sunt deductibile:

a) taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și taxa aferentă
sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate
conform art. 286 alin. (4) lit. e);
b) taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția cazurilor în care aceste bunuri sunt
destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
ART. 298 - Limitări speciale ale dreptului de deducere
(1) Prin excepție de la prevederile art. 297 se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției
intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele
aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității
economice. Norme metodologice
(2) Restricția prevăzută la alin. (1) nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă totală maximă autorizată care depășește
3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate: Norme metodologice
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi;
e) vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosință este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operațional;
f) vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
(4) În cazul vehiculelor care nu fac obiectul limitării dreptului de deducere conform alin. (1), fiind utilizate exclusiv în scopul activității
economice, precum și a celor exceptate de la limitarea deducerii potrivit alin. (3), se vor aplica regulile generale de deducere stabilite
la art. 297 și art. 299 - 301.
(5) Modalitatea de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin normele metodologice.
4.8.2 Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă
Art. 300. - (1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și
operațiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează
atât operațiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 269, cât și operațiuni pentru
care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parțial impozabilă.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizițiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt sau de către o
persoană parțial impozabilă se determină conform prezentului articol. Persoana parțial impozabilă nu are drept de deducere pentru
achizițiile destinate activității pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parțial impozabilă desfășoară
activități în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operațiuni cu drept de deducere, cât și operațiuni fără drept de
deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activități și aplică prevederile prezentului articol. Persoana
parțial impozabilă poate aplica pro rata în situația în care nu poate ține evidențe separate pentru activitatea desfășurată în calitate de
persoană impozabilă și pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.
(3) Taxa aferentă achizițiilor destinate exclusiv realizării de operațiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de
investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se deduce integral. Norme metodologice
11
Aprilie_Mai 2023
(4) Taxa aferentă achizițiilor destinate exclusiv realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere, precum și de investiții care sunt
destinate realizării de astfel de operațiuni nu se deduce. Norme metodologice
(5) Taxa aferentă achizițiilor pentru care nu se cunoaște destinația, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care
dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care
sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere se deduce pe bază
de pro rata. Prin excepție, în cazul achizițiilor destinate realizării de investiții, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de
operațiuni care dau drept de deducere, cât și pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a
taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului investițional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu prevederile
art. 305. Norme metodologice
(6) Pro rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:

a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvențiile legate direct de preț, a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de
servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; și
b) suma totală, fără taxă, a operațiunilor prevăzute la lit. a) și a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care nu
permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, acordate în
scopul finanțării operațiunilor scutite fără drept de deducere sau operațiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.
(8) Pro rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operațiunile prevăzute la alin. (6), pentru care
exigibilitatea taxei ia naștere în timpul anului calendaristic respectiv, inclusiv evenimentele prevăzute la art. 287 . Pro rata definitivă se
determină procentual și se rotunjește până la cifra unităților imediat următoare. La decontul de taxă prevăzut la art. 323 , în care s-a
efectuat ajustarea prevăzută la alin. (14), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro ratei definitive.
(9) Pro rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul precedent, sau pro
rata estimată pe baza operațiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care
ponderea operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul curent față de anul precedent. Persoanele
impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie
inclusiv, pro rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum și modul de determinare a acesteia.
4.9 Persoanele obligate la plata taxei
4.9.1 Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România
ART. 307
(1) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este datorată în conformitate cu prevederile prezentului titlu,
este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepția cazurilor pentru care beneficiarul este
obligat la plata taxei conform alin. (2) - (6) și art. 331 . Norme metodologice
(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA
conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) și care sunt
furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru
respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România
conform art. 316 alin. (4) sau (6).
(3) Taxa este datorată de orice persoană înregistrată conform art. 316 sau 317 , căreia i se livrează produsele prevăzute la art. 275
alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este
considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2), chiar dacă
este înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 316 alin. (4) sau (6).
(4) Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316
sau 317, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, în următoarele condiții:
1. cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru și să fi
efectuat o achiziție intracomunitară a acestor bunuri în România, care nu este impozabilă conform art. 268 alin. (8) lit. b); și
2. bunurile aferente achiziției intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori
de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revânzător, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul
revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; și
3. cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea
respectivă.
12
Aprilie_Mai 2023
(5) Taxa este datorată de persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situațiile prevăzute la art. 295 alin. (1) lit. a) și d).
Norme metodologice
(6) În alte situații decât cele prevăzute la alin. (2)-(5), în cazul în care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizată de o
persoană impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de
bunuri/prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2) și care nu este înregistrată în România conform
art. 316 , persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România, indiferent
dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 , sau persoana nestabilită în România, dar înregistrată în România
conform art. 316, care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România, conform art. 275 sau 278 .
Prin excepție, persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România și neînregistrată în scopuri de TVA
conform art. 316 sau 317 , care este beneficiar al unor servicii prevăzute la art. 278 alin. (5) lit. h), nu este persoana obligată la plata
taxei dacă prestatorul aplică unul dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314 sau 315 . Norme metodologice
(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1):
a) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în
România, respectiva persoană poate, în condițiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal ca
persoană obligată la plata taxei;
b) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă care nu este stabilită în Uniunea
Europeană, respectiva persoană este obligată, în condițiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal
ca persoană obligată la plata taxei.
4.9.2 Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare
ART. 308
Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare
(1) Persoana care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri care este taxabilă, conform prezentului titlu, este obligată la plata
taxei.
(2) Atunci când persoana obligată la plata taxei pentru achiziția intracomunitară, conform alin. (1), este:
a) o persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, respectiva persoană poate, în condițiile stabilite prin
normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
b) o persoană impozabilă care nu este stabilită în Uniunea Europeană, respectiva persoană este obligată, în condițiile stabilite prin
normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.
4.9.3 Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri
Art. 309. - Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu, este obligația importatorului.
4.9.4 Regimul special de scutire pentru intreprinderi mici
ART. 310 - Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici
(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată,
este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a
României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în
continuare regim special de scutire , pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace
de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b). Norme metodologice
(2) Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația
persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a
prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă
nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se
consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România conform
13
Aprilie_Mai 2023
art. 297 alin. (4) lit. b), a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite
fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f). Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin.
(1), dacă sunt accesorii activității principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, și
livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă. Norme metodologice
(3) Persoana impozabilă care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta
oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă. Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv
operațiuni scutite fără drept de deducere conform art. 292 nu se consideră că depășește plafonul prevăzut la alin. (1).
(4) O persoană impozabilă nou-înființată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii
activității economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire și nu optează pentru
aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3).
(5) Pentru persoana impozabilă nou-înființată care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire
este plafonul prevăzut la alin. (1).
(10) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire:
a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor, în condițiile prevăzute la art. 297 și 299 ;
b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document. Norme metodologice
(11) Prin normele metodologice se stabilesc regulile de înregistrare și ajustările de efectuat în cazul modificării regimului de taxă.
4.10 Rambursarile de TVA
ART. 303 - Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform
art. 316
1) În situația în care taxa aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316,
care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operațiuni taxabile, rezultă un excedent în
perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei.
(2) După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele
impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de taxă prevăzut la art. 323.
(3) Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare,
a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat, și a
diferențelor negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
(4) Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de
raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 323 , din soldul taxei de
plată al perioadei fiscale anterioare, și a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferențele de TVA
de plată stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
(11) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în condițiile și potrivit procedurilor stabilite prin
normele în vigoare.
(12) Pentru operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. b), j), l), m) și p), persoanele care nu
sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al
ministrului finanțelor publice.
4.11. Facturarea
ART. 319 - Facturarea
(1) În înțelesul prezentului titlu sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă
acestea îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul articol.
(2) Orice document sau mesaj care modifică și care se referă în mod specific și fără ambiguități la factura inițială are același regim
juridic ca o factură.
(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:

a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
14
Aprilie_Mai 2023
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară
datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei
impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și
denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316 , ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de
identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și
denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 266 alin. (3) în
definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă,
prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în
prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) În cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) În cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice
altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) În cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) În cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre
mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și
antichități", după caz;
p) În cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de
servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași
operațiune. Norme metodologice
(23) Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă cu condiția ca valoarea TVA colectată sau de regularizat să fie
exprimată în lei. în situația în care valoarea taxei colectate este exprimată într-o altă monedă, aceasta va fi convertită în lei utilizând
cursul de schimb prevăzut la art. 290.
(24) Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar.
4.12 Perioada fiscală si decontul de taxa.

4.12.1 Perioada fiscala
Art. 322. - (1) Perioada fiscală este luna calendaristică.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul
anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau
neimpozabile în România conform art. 275 și 278 , dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4) lit. b), care nu a depășit
plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor metodologice, cu excepția situației în care persoana
impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri. Norme
metodologice
(7) Prin excepție de la prevederile alin. (2) - (6), pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală
și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu:
a) prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în această
primă lună a respectivului trimestru;
b) a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în a doua lună
a respectivului trimestru. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care persoana
impozabilă va avea obligația depunerii unui decont de taxă conform art. 323 alin. (1);
c) prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în a
treia lună a unui trimestru calendaristic.
(8) Persoana impozabilă care potrivit alin. (7) este obligată să își schimbe perioada fiscală trebuie să depună o declarație de mențiuni
la organul fiscal competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziției
intracomunitare care generează această obligație, și va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică pentru anul curent și pentru anul
următor. Dacă în cursul anului următor nu efectuează nicio achiziție intracomunitară de bunuri, persoana respectivă va reveni conform
15
Aprilie_Mai 2023
alin. (1) la trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală. în acest sens va trebui să depună declarația de mențiuni prevăzută la alin.
(6).
4.12.2 Decontul de taxă
Art. 323. (1) Persoanele înregistrate conform art. 316 trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă
fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.
(2) Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate conform art. 316 va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naștere
dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condițiile
prevăzute la art. 301 alin. (2), suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma
taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei, precum și alte informații
prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.
(3) Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare și se vor înscrie la
rândurile de regularizări.
4.13 EXEMPLE TVA
EXEMPLE SI STUDII DE CAZ PRIVIND TVA-ul
Exemplul nr. 1: SC STUDENT SRL încasează un avans pentru o livrare de mărfuri (operaţiune impozabilă cu
cota de 19%) în sumă de 119.000 lei de la SC STUDENTA SRL în data de 15 octombrie N.
În termen de 2 zile, respectiv pe 17 octombrie se emite factura pentru avans.
La sfârşitul lunii, pe data de 30 octombrie, se livrează bunurile şi se facturează, preţul de vânzare conform
contractului încheiat între părţi fiind de 1.000.000 lei, TVA 19%. Societatea STUDENT SRL încasează creanţa
printr-un ordin de plată în data de 10 noiembrie N.
SC STUDENT SRL va înregistra principalele operaţii contabile cronologic astfel:
A. Încasarea şi facturarea avansului.

VARIANTA 1
1. Încasarea avansului în data de 15 octombrie N:
5121 = 419 119.000 lei
16
Aprilie_Mai 2023
Conturi la bănci în lei Clienţi - Creditori
2. Facturarea avansului pe data de 17 octombrie N:
Factura emisă de STUDENT SRL cuprinde:
Avans 100.000 lei

TVA 19.000 lei
Total factură 119.000 lei
Cum avansul cuprinde şi TVA-ul, sumele au fost calculate folosind regula de 3 simplă sau cota redusă de TVA
( 19/119), înregistrarea contabilă la STUDENT SRL determinând operaţia:
419 = 4427 19.000 lei

Clienţi - Creditori TVA colectată
VARIANTA 2
O altă variantă pentru înregistrare avansului la STUDENT SRL propunem:
1 Încasarea avansului în data de 15 octombrie N:
5121 = % 119.000 lei

Conturi la bănci în lei 419 100.000 lei
Clienţi - Creditori
4428 19.000 lei
TVA neexigibilă
17
Aprilie_Mai 2023
2. Facturarea avansului pe data de 17 octombrie N:

4428 = 4427 19.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
B. Livrarea bunurilor şi întocmirea facturii definitive se realizează pe data de 30 octombrie N.
Factura cuprinde:
Mărfuri 1.000.000 lei

TVA 190.000 lei
- Avans ( roşu) (100.000) lei
- TVA (roşu) (19.000) lei
Total factură fară TVA 900.000 lei
TVA 171.000 lei
Total factură cu TVA 1.071.000 lei
3. Stornarea avansului facturat la data de 17 octombrie N:
% = 4111 119.000 lei

419 Clienţi 100.000 lei
Clienţi - Creditori
4427 19.000 lei
TVA colectată
4. Înregistrarea livrării mărfurilor în data de 30 octombrie N:
4111 = % 1.190.000 lei

Clienţi 707 1.000.000 lei
Venituri din vânzarea
18
Aprilie_Mai 2023
mărfurilor
4427 190.000 lei
TVA colectată
O altă variantă pe care o propunem este:
3. Stornarea avansului la data de 30 octombrie N:
419 = 4111 100.000 lei

Clienţi - Creditori Clienţi
4. Înregistrarea livrării de mărfuri la data de 30 octombrie N:
4111 = % 1.171.000 lei

mărfurilor
4427 171.000 lei
TVA colectată
NOTA: EXISTA SI VARIANTA DE STORNARE A AVANSULUI FOLOSIND STORNAREA IN ROSU
C. Încasarea prin ordin de plată a facturii emise în data de 30 octombrie N.
5. Încasarea clientului în data de 10 noiembrie N:
5121 = 4111 1.071.000 lei

Conturi la bănci în lei Clienţi
19
Aprilie_Mai 2023
Exemplul nr 2 OPERATIUNI DE EXPORT-AIC-LIC (Achizitii intarcomunitare si Livrari

intracomunitare)
PRECIZARE: COTA TVA ESTE CONSIDERATA PENTRU EXEMPLELE DE MAI JOS CA FIIND DE
19%
1. „ SC STUDENT SRL ”, persoană impozabilă, derulează următoarele operaţiuni:
a. vinde unor clienţi din România pe bază de factură produse finite în sumă de 10.000 lei.
4111 = % 11.900 lei

Clienți
7015 10.000 lei

Venituri din vânzarea produselor
finite
4427 1.900 lei

Tva colectată
b. livrează unui client, persoană impozabilă dintr-un stat membru (Austria) bunuri în valoare de 5.000
euro, pentru care i s-au prezentat:
- codul valid de TVA. din Austria al clientului
- documentele de transport
 operaţiunea este livrare intracomunitară scutită de TVA, cu drept de deducere şi se reflectă în contabilitate
astfel:
4111 = 7015 22.500 lei
5.000 x 4,5 lei/euro
c. livrează unui client persoană impozabilă din Ungaria bunuri în valoare de 10.000 EUR pentru care i s-a
prezentat codul valid de TVA dar nu există documente de transport care să ateste efectuarea livrării în
20
Aprilie_Mai 2023
celălalt stat membru. În consecinţă livrarea nu poate fi recunoscută în contabilitate ca operaţiune

scutită.
Înregistrare contabilă:
4111 = % 53.550 lei

7015 45.000 lei
10. 000 EUR x 4,5
lei/euro
4427 8.550 lei
45.000 x 19%
d. livrează unui client din Polonia bunuri în sumă de 1.000 EUR, clientul este persoană neimpozabilă.
4111 = % 5.355 lei

7015 4.500 lei
1.000 euro x 4,5 lei/euro
4427 855 lei
1.000 x 19% x 4,5
lei/euro
e. vinde unui client din Republica Moldova bunuri în sumă de 5.000 USD. Operaţiunea este considerată
export pe baza facturii, a declaraţiei vamale de export şi a documentelor de transport.
4111 = 7015 20.000 lei

5.000 x 4 lei/USD
21
Aprilie_Mai 2023
f. vinde unui client persoană impozabilă din Bulgaria bunuri în valoare de 3.000 EUR, dar bunurile sunt
transportate la un partener de afaceri al acestuia din Turcia. Operaţiunea se reflectă în contabilitate ca
export pe baza: facturii, a declaraţiei vamale de export şi a documentelor de transport.
4111 = 7015 13.500 lei

3.000 x 4,5 lei/euro
g. achiziţionează de la un client persoană impozabilă din Ungaria mărfuri în valoare de 10.000 Euro.
în Ungaria – LIC
în România – AIC
Înregistrarea contabilă:
371 = 401 45.000 lei

10.000 euro x 4,5 lei/euro
Taxare inversă
4426 = 4427 8.550 lei
Exemplul nr. 3. Evaluare mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul
Societatea STUDENT SRL ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul. La începutul
perioadei, respectiv la data de
01.01.N soldurile conturilor de mărfuri erau după cum urmează:
-SID 371 Mărfuri 142.800 lei;
-SIC 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 20.000 lei;
22
Aprilie_Mai 2023
-SIC 4428 TVA neexigibil 22.800 lei.

Pe data de 15.01.N se cumpără mărfuri la un cost de 300.000 lei, TVA 19 % de la un furnizor intern
conform facturii emise de acesta. Adaos comercial practicat de firma STUDENT SRL este 30%. Pe 30.01.N se
vând mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul de 238.000 lei, conform centralizatorului bonurilor de casă de
marcat fiscale.
Care sunt principalele înregistrări contabile de evidenţiere a operaţiilor de vânzare şi cumpărare
precedente ştiind că societatea utilizează metoda de evaluare la preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA.
1. Înregistrarea achiziţiei pe baza facturii de cumpărare de la furnizor, în data de 15.01.N:
% = 401 357.000 lei

371 Furnizori 300.000 lei
Mărfuri
4426 57.000 lei
TVA deductibil
2.Înregistrarea adaosului comercial pe baza Notei de recepţie – constatare diferenţe din data de 15.01.N:
371 = % 164.100 lei

Mărfuri 378 300.000*30%=
90.000 lei
Diferenţe de preţ la
mărfuri
4428 (300.000+90.000)*19%=
74.100 lei
TVA neexigibil
3. Vânzarea, pe baza bonului de casă, presupune în prealabil calculul TVA colectat, pe data de 30.01.N:
TVA = 19/119 * 238.000 = 38.000 lei
23
Aprilie_Mai 2023
5311 = % 238.000 lei

Casa în lei 707 200.000 lei
mărfurilor
4427 38.000 lei
TVA colectată
Pentru a putea face descărcarea gestiunii trebuie să calculăm coeficientul de repartizare:
Metoda 1
SIC 378 + RD378

K1 = *100
SID371 + RD371 − SIC 4428 − RC 4428
Coeficientul se înmulţeşte cu rulajul creditor al contului de venituri şi se obţine adaosul comercial

pentru mărfurile vândute. Suma de la contul 607 se completează prin diferenţă.
Pentru a putea face calculele este mai uşor să facem T-urile conturilor implicate:
371 Mărfuri 378 Diferenţe de preţ la mărfuri

SI 142.800 SI 20.000
300.000 238.000 43.137 90.000
164.100
RD 464.100 RC 238.000 RD 43.137 RC 90.000
TSD 606.900 TSC 238.000 TSD 43.137 TSC 110.000
SFD 368.900 SFC 66.863
4428 TVA neexigibilă

SI 22.800
24
Aprilie_Mai 2023
38.000 74.100
RD 38.000 RC 74.100
TSD 38.000 TSC 96.900
SFC 58.900
20,000 + 90,000 110,000

K1 = *100 = = 21,57%
142,800 + 464,100 − 22,800 − 74,100 510,000
Contul 378 va avea un rulaj debitor egal cu: 21,57..%*200.000=43.137 lei
% = 371 238.000 lei

607 Mărfuri 156.863 lei
Cheltuieli privind
mărfurile
378 43.137.lei
mărfuri
4428 38.000 lei
TVA neexigibilă
Metoda 2
SIC 378 + RD378

K2 = *100
SID371 + RD371
Coeficientul se înmulţeşte cu rulajul creditor al contului 371 şi se obţine adaosul comercial pentru
mărfurile vândute. Suma de la contul 607 se completează prin diferenţă.
25
Aprilie_Mai 2023
20,000 + 90,000 110,000

K2 = *100 = = 18,12%
142,800 + 464,100 606,900
Contul 378 va avea un rulaj egal cu: 18,12..%*238.000=43.137 lei
% = 371 238.000 lei

607 Mărfuri 156.863 lei
Cheltuieli privind
mărfurile
378 43.137.lei
mărfuri
4428 38.000 lei
TVA neexigibilă
Exemplul nr. 4. Baza de impozitare a TVA-ului pentru importuri
Societate STUDENT SRL importă materii prime în sumă de 10.000 € – preţ furnizor extern W la data
15 octombrie N. Cheltuielile cu transportul extern sunt în valoare de 500 €, iar alte cheltuieli generate de
achiziţie 750 € au fost realizate de K . Cursul € la momentul importului a fost de 5 lei/€. Taxe vamale 10 %,
comision vamal 1 %, TVA 19%.
Totodată cheltuieli generate de transportul intern sunt de 1.000 lei, facturate de o terţă societate,
plătitoare de TVA.
Care este baza de calcul a TVA-ului, care este TVA-ul care trebuie achitat în vamă, ce TVA de
recuperat va avea întreprinderea la sfârşitul lunii, considerând că ea nu mai are altă operaţie supusă TVA-ului?
Declaraţia vamală de import (DVI-ul) simplificată întocmită în data de 15 octombrie N se prezintă astfel:
26
Aprilie_Mai 2023
Tabelul nr. 1 Declaraţie vamală de import

Sume în valută Sume în lei Cost de achiziţie
Preţ de cumpărare 10.000*5 50.000 Da
Cheltuieli de transport 500 * 5 2.500 Da
externe
Alte cheltuieli externe 750 * 5 3.750 Da
Valoare în vamă 56.250
Taxe vamale 10%*56.250= Da
5.625
Comision vamal 1 %*56.250= Da
562,5
Total bază de calcul TVA 62.347,5
TVA 62.347,5*19%= Nu
11.863,13
1. Înregistrarea datoriei faţă de furnizorul extern pentru preţul de cumpărare:
371 = 401.W 50.000 lei

Mărfuri Furnizori – analitic
extern W
2. Înregistrarea datoriei faţă de furnizorul extern pentru transportul extern şi celelalte cheltuieli externe:
371 = 401. K 6.250 lei

Mărfuri Furnizori - analitic
extern K
3.Înregistrarea datoriilor în vamă în data de 15 octombrie N:
27
Aprilie_Mai 2023
371 = % 6.187,5lei
Mărfuri 446.Taxe vamale 5.625 lei
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
446.Comision vamal 562,5lei
4. Plata în vamă a taxelor vamale, a comisionului vamal şi a TVA-ului.
% = 5121 18.050,63lei
446.Taxe vamale Conturi curente la bănci 5.625 lei
446.Comision vamal 562,5lei
4426 11.863,13lei
TVA deductibilă
5. Aşa cum se poate observa din exemplul de mai sus firma STUDENT SRL pentru a putea importa aceste
materii prime, ea trebuie să suporte o serie de costuri suplimentare ce se regăsesc în ultima coloană din Tabelul
nr. 1 Declaraţia vamală de import. Faţă de aceste costuri entitatea în momentul importului trebuie să achite un
TVA-deductibil pe care poate să şi-l recupereze în perioada următoare prin solicitarea unei rambursări sau
compensarea cu TVA colectat de la vânzare.
Exemplul nr. 5 Reduceri comerciale iniţiale.
28
Aprilie_Mai 2023
Societatea STUDENT SRL cumpără mărfuri în valoare de 10.000.000 lei de la societatea Alfa SA,
pentru care primeşte următoarele reduceri: rabat 10% şi remiză 5%. Ambele societăţi sunt plătitoare de TVA.
Ce sume vor recunoaşte cele două entităţi şi ce înregistrări contabile trebuie să realizeze cele 2 societăţi?
Pentru a putea răspunde la aceste întrebări trebuie văzut ce elemente sunt cuprinse în factură. Acestea
sunt prezentate pe scurt în tabelul nr. 5
Factura de vânzare va conţine

Tabelul nr. 2 Factura de vânzare emisă de Alfa SA
Valoare fără TVA TVA lei Valoare cu TVA
lei lei
Mărfuri 10.000.000 1.900.000 11.900.000
Rabat -1.000.000 -190.000 -1.190.000
Total 9.000.000 1.710.000 10.710.000
Remiză -450.000 -85.500 -535.500
Neta comercială 8.550.000
TOTAL TVA 1.624.500
TOTAL FACTURA 10.174.500
A. Societatea STUDENT SRL va evidenţia în contabilitate factura emisă de Alfa astfel:
% = 401 10.174.500 lei

371 Furnizori 8.550.000 lei
Mărfuri
4426 1.624.500.lei
TVA deductibil
B. Societatea Alfa SA va evidenţia în contabilitate factura emisă astfel:
4111 = % 10.174.500 lei

29
Aprilie_Mai 2023
mărfurilor
4427 1.624.500.lei
TVA colectată
Întrucât toate aceste informaţii sunt cunoscute în etapa iniţială, contabilizarea, atât la cumpărător cât şi
la vânzător nu ridică probleme.
Exemplul nr. 6 Prorata TVA
Societatea comercială STUDENT SRL realizează venituri din operaţiuni taxabile care dau drept la deducere în
valoare de 200.000 lei, precum şi venituri din operaţiuni scutite fără drept de deducere 100.000 lei.
Să se determine pro-rata.
Rezolvare:
Prorata (%) = [Operaţiuni cu drept de deducere/ (Operaţiuni cu drept de deducere + Operaţiuni fără drept de
deducere)] *100 200000
Pr orata = 100 = 66,67%
300000
În condiţiile în care TVA deductibilă aferentă achiziţiilor destinate atât operaţiunilor scutite, cât şi operaţiunilor
impozabile era de 50.000 lei, rezultă că TVA deductibilă aferentă pro-ratei este de 33.500 lei (50.000 lei * 67%
- fiind rotunjita, conform CF).
Regularizarea TVA aferent perioadei:
% = 4426 50.000 lei

4427 33.500 lei
635 16.500 lei
PRECIZARE:
30
Aprilie_Mai 2023
Diferenţa de TVA care nu este deductibilă fiscal, ca urmare a naturii activitatii companiei (derularea de
activitati care dau dreptul la deducere dar si a activitatilor care nu dau dreptul la deducere, fiind in acest caz
calculata Prorata TVA, in valoarea de 66,67%, care arata cat din activitatea companiei ii da dreptul sa se
deduca din TVA-ul deductibil si cat nu) se reflectă în contabilitate astfel, asa cum este prezentat si mai sus:
635 = 4426 16.500 lei (50.000 lei – 33.500 lei)
Exemplul nr 2
Societatea comercială X realizează venituri din operaţiuni taxabile care dau drept la deducere în valoare de
200.000 lei, precum şi venituri din operaţiuni scutite fără drept de deducere 100.000 lei.
Să se determine pro-rata.
Rezolvare:
Prorata (%) = [Operaţiuni cu drept de deducere/ (Operaţiuni cu drept de deducere + Operaţiuni fără drept de
deducere)] *100
200000
Pr orata = 100 = 66,67%
300000
În condiţiile în care TVA deductibilă aferentă achiziţiilor destinate atât operaţiunilor scutite, cât şi operaţiunilor
impozabile era de 50.000 lei, rezultă că TVA deductibilă aferentă pro-ratei este de 33.500 lei (50.000 lei * 67%
- fiind rotunjita, conform CF).
Regularizarea TVA aferent perioadei:
% = 4426 50.000 lei

4427 33.500 lei
635 16.500 lei
PRECIZARE:
Diferenţa de TVA care nu este deductibilă fiscal, ca urmare a naturii activitatii companiei (derularea de
activitati care dau dreptul la deducere dar si a activitatilor care nu dau dreptul la deducere, fiind in acest caz
calculata Prorata TVA, in valoarea de 66,67%, care arata cat din activitatea companiei ii da dreptul sa se
deduca din TVA-ul deductibil si cat nu) se reflectă în contabilitate astfel, asa cum este prezentat si mai sus:
635 = 4426 16.500 lei (50.000 lei – 33.500 lei)
31

Cuprins: CAPITOLUL 1 Contabilitatea Si Gestiunea Fiscala-Curs Introductiv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins: CAPITOLUL 1 Contabilitatea Si Gestiunea Fiscala-Curs Introductiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport curs contabilitate si gestiune fiscala – Conf. univ dr.

Gabriel RADU Curs 1_2

1.1 Abordari conceptuale privind Contabilitatea si Gestiunea fiscala

1.5. Ministerul de Finanta Publice din Romania

1.6. Contabilitatea si relatia acesteia cu fiscalitatea .

1.2. Rolul fiscalitatii in cadrul unei întreprinderi

1.3 Gestiunea fiscală, managent fiscal şi riscul fiscal.

Un alt factor cheie al succesului în materie de gestiune fiscală constă în aptitudinea

1.4 Sursele de drept fiscal si sitemul fiscal

1.4.1 Sistemul fiscal – structura şi elemente definitorii de recunoaştere şi aplicare a

Impozitele, taxele, contribuţiile, reprezintă fundamentul şi motivaţia pe care este construită

1.4.2. Structura sistemului fiscal

1. Impozitele, taxele şi contribuţiile ;

1.4.2.1 Impozitele, taxele si contributiile

Taxele reprezintă contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea persoanelor fizice şi

A. Clasificarea impozitelor după Legea bugetului de stat : ( fig.nr.1)

Veniturile curente sunt clasificate în două grupe :

1.a) venituri fiscale ,

Fig.1 Clasificarea veniturilor statului

- impozitul pe veniturile din salarii

A.Venituri curente - accize

- vărsăminte efectuate de BNR din profitul net

2. venituri nefiscale - vărsăminte efectuate de regii autonome din profitul net

- - venituri de la instituţii public

- valorificarea unor bunuri ale societăţilor comerciale cu capital de stat

B.Venituri din capital

- valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat.

B. Elemente comune ale impozitelor şi taxelor

d) plătitorul de impozite de regulă coincide cu subiectul impozitului. Există şi excepţii : la

f) termenul de plată este intervalul de timp de la înregistrarea creanţei fiscale a bugetului de

h) drepturile plătitorului de impozite se referă la compensări atunci când la o scadenţă s-a

i ) obligaţiile plătitorului stabilite prin legi, precizează calcularea şi vărsarea la termen a

j) sancţiunile sunt consecinţa nerespectării termenelor legale de plată a impozitelor sau a

1.4.2.2. Obiectivele fiscalităţii, politica fiscala, funcţiile sistemului fiscal

Impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal se bazează pe următoarele principii:

1.5 Ministerul de Finante Publice (MFP)

Conform HG 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului de Finante Publice,

Ministerul Finanțelor Publice se organizează şi funcționează ca organ de specialitate al

B. Instituții şi activități care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor Publice

Organizarea ANAF se realizeza in baza HG 520/2013, care reglementeaza cadrul general.

NOTA 1: PENTRU ACCES LA CODUL FISCAL SE RECOMANDA ACESUL DIRECT PE SITE-

NOTA 2: PENTRU TOTALITATEA DECLARATIILOR FISCALE LA NIVEL DE

1.6 Contabilitatea si relatia acesteia cu fiscalitatea .

1.6.1. Principii contabile

SECŢIUNEA 2.4 Principii generale de raportare financiară

1.6.2. Evaluarea si recunoasterea în contabilitate

CAPITOLUL 2 Contabilitatea si fiscalitatea salariilor

2.1 Sistemul social din Romania

2.2 Fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice.

2.2.1 Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Din CAM se distribuie lunar

Fondul national unic de

Impozit pe venit (calculat dupa

IT: impozit pe venit 0;

2.2.3 CALCUL SALARIILOR, MOD DE EVALUARE SI PARTICULARITATI

A. NOTIUNI TEORETICE - COD FISCAL

CE CUPRINDE SALARIUL BRUT?

VENITURI ASIMILATE SALARIILOR (ART. 76 ALIN (2))

• indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

AVANTAJE PRIMITE ÎN LEGĂTURĂ CU O ACTIVITATE DEPENDENTĂ (ART. 76

CUM SE CALCULEAZA SALARIUL?

Nr. Crt. Element Sume

2. Alte drepturi salariale