Conf. Dr. B. A.

Voiculescu

CURS 1: MEDICINA DEZVOLTARII UMANE

INTRODUCERE IN EMBRIOLOGIE, CELULE
GERMINALE PRIMORDIALE
1

DE AICI INCEPE TOTUL FIECARE DINTRE NOI A FOST

CANDVA UN OU

PRIMA SAPTAMANA

Zigot- diviziuni mitotice- rezulta

blastomere
Embrionul cu 32 de blastomere= morula
Prin compactare si cavitatie, din morula se
formeaza blastocistul sau blastula
Blastocistul ajunge in cavitatea uterina si
elimina zona pellucida
Incepe implantarea pe peretele posterior
al uterului
3

PRIMA SAPTAMANA

BLASTOCISTUL

O masa interna de celule=

embrioblast, din care se va forma
embrionul

O masa externa de celule= trofoblast,

ce va forma anexele embrionare
4

INITIEREA IMPLANTARII

1
2
3
4
5

zona pellucida
trofoblast
hipoblast
blastocel
epiblast
6

SAPTAMANA A 2- A

Trofoblastul se diferentiaza in:

sincitiotrofoblast (extern)
citotrofoblast (intern)

Embrioblastul:

Se subdivide in hipoblast si epiblast,

formand discul bilaminar
Hipoblastul- celulele migreaza de-a lungul
citotrofoblastului, formand sacul yolk primar
Epiblastul formeaza cavitatea amniotica
7

SAPTAMANA A 2-A

Mezodermul extraembrionar

Origine controversata- din citotrofoblast/

epiblast/ citotrofoblast + epiblast
Migreaza intre citotrofoblast si sacul yolk/
cav amniotica
Caviteaza, fomand:

Cavitatea corionica
Mezodermul somatic (sub CT)
Mezodermul visceral ( in jurul embrionului)

10

SAPTAMANA A 2- A
La sfarsitul saptamanii implantatia se
termina, embrionul e alcatuit din:
2 cavitati emisferice

Amniotica (dorsala)
Yolk= vezicula ombilicala (ventrala)

Hipoblast + epiblast= disc embrionar

didermic

11

DISCUL BILAMINAR

Epiblast= strat germinal dorsal

Hipoblast= strat germinal ventral

12

13

SAPTAMANA A 3-A

Formarea liniei primitive- mediana, dea lungul axei cranio- caudale- prin
proliferarea si migrarea celulelor
epiblastice
Capatul anterior al liniei primitiveincepe sa se adanceasca si formeaza
santul primitiv, ce are la extremitatea
craniala nodul primitiv (extremitate
cefalica)
14

SAPTAMANA A 3-A

Are loc formarea discului trilaminar prin

aparitia celei de-a treia foite
embrionare- mezoblastul
Procesul= gastrulatie, dar noul termen
preferat este tranzitie epiteliomezenchimala
Mezoblastul se formeaza din celulele
epiblastice, care migreaza prin linia
primitiva
15

16

MIGRAREA CELULELOR EPIBLASTICE

Primele care migreaza, inlocuiesc celulele

hipoblastice si formeaza endoblastul definitiv
Alte celule migreaza in directie craniala prin
nodul primitiv si formeaza:

Placa precordala
Procesul notocordal

Cea mai mare parte dintre celule migreaza

intre hipoblast si epiblast si formeaza
mezoblastul intraembrionar
17

DISCUL TRILAMINAR

STRATUL GERMINAL DORSAL=

ECTOBLAST/ ECTODERM
STRATUL MIJLOCIU (AL TREILEA IN
ORDINEA FORMARII)= MEZOBLAST/
MEZODERM
STRATUL VENTRAL= ENDOBLAST/
ENDODERM

18

RETINETI

EPIBLASTUL ESTE PRECURSOR PENTRU:

- ECTOBLAST/ ECTODERM
- MEZOBLAST/ MEZODERM intraembrionar +/ extraembrionar
- ENDOBLAST DEFINITIV/ ENDODERM intraembrionar
(visceral)

HIPOBLASTUL ESTE PRECURSOR PENTRU:

- ENDODERM EXTRAEMBRIONAR (VEZICULA OMBILICALA SI

ALANTOIDA)
19

CELULE GERMINALE PRIMORDIALE

celula progenitoare care va forma gametii la

ambele sexe
la toate speciile de vertebrate, morfologia si
proprietatile histochimice sunt asemanatoare
CGP- celule mari, rotunde, cu un nucleu mare,
heterocromatic
citoplasma bogata in ribozomi si mitocondrii
(activitate metabolica intensa- sinteza
proteica), aparatul Golgi si RER slab
reprezentate.
20

CGP

La om, citoplasma contine numeroase

granule de glicogen si lipide.
Prezinta o intensa activitate fosfatazalcalina pozitiva.
Nu se cunoaste rolul acestei enzime in
celuele germinale, insa este importanta
pentru identificarea lor.

21

ORIGINE EMBRIONARA

Originea lor este in epiblastul proximal

in saptamana a 2- a.
Aparitia este conditionata de prezenta
unor factori de crestere secretati de
ectoderm extraembrionar si
endoderm visceral
De la origine migreaza catre crestele
genitale
22

BMP

Bone morphogenic protein

grup de factori de crestere ai marii
familii TGF-b - transforming growth
factor
BMP1 nu face parte din aceast familie
20 de proteine- GM= 10 si 30 kDa
Se fixeaza de un receptor heteromeric
(BMP-R), aflat pe membrana celulei
tinta- dou subunitti tip I si dou
subunitti tip II.

23

BMP

Subunittile tip II sunt kinaze ce pot

fosforila un rest serinic sau treoninic de pe
subunitatea tip I adiacent
In citoplasma celulei tinta

SARA- proteina adaptoareo nou fosforilare a

unui grup de proteine
R-smad- proteina aflata in stare nefosforilata,
inactiva

Prin intermediul SARA, R- Smad se

fosforileaza
24

BMP

R-smad fosforilate formeaz complexe

cu proteine adiacente numite Cosmad.
Complexul se deplaseaz n nucleu,
unde se leag de secvente specifice din
ADN (elemente de rspuns ale BMP) si
activeaz anumite gene, ce determina
sinteza unor proteine specifice- initiaza
diferentierea celulelor epiblastice in
CGP

25

IMPORTANTA BMP SI A CAII SALE

Cile de semnal ce implic BMP, BMP-R

si Smad sunt importante n :

diferentierea CGP,
dezvoltarea cordului,
dezvoltarea SNC,
dezvoltarea cartilajului,
sistemului nervos enteric,
dezvoltarea osoas postnatal.

26

CALE DE SEMNALIZARE BMP

Receptorii reglati de
Smad sau R-Smad
se asociaz cu
receptorul de tip 1,
printr-o protein
adaptoare numit
SARA (Smad Anchor
for Receptor
Activation).

27

INDUCTIE CGP

Factori secretati de ectoderm si

endoderm sunt decizionali in
diferentierea celulei epiblastice in CGP
Celulele epiblastului proximal nu sunt
restrictionate la linia germinala
primordiala, dand nastere si unor
celule somatice de la nivelul alantoida si
s-ar parea ca si al mezodermului
extraembrionar
28

INDUCTIE CGP

Ectodermul secreta

BMP4, semnalul inductor primarinteractiune Smad 5

Apoi BMP4 si BMP8b- Smad 1, -5diferentiere si localizare- doar 40 de celule
epiblastice se vor diferentia in CGP

Endodermul secreta

BMP2- diferentiere

29

INITIEREA MIGRARII

Sub actiunea factorilor BMP, celulele

precursoare CGP exprima proteina
fragilis (IFITM), care:
marcheaza initierea diferentierii ca
celule germinale primordiale
are rol de adeziune intercelulara
Odata cu formarea celulelor fragilis +
incepe separarea de celule somatice,
formandu-se o aglomerare de
precursori CGP

30

INDUCTIE CGP

Apoi, o parte din celulele fragilis +

exprima proteina stella, detectata
exclusiv la linia germinala primordiala

La nivelul celulelor fragilis, stella + nu

sunt exprimate proteinele Hox 1,
specifice celulelor somatice

31

32

INDUCTIE CGP- BLIMP 1

In afara de factorii mai sus amintiti, care induc

diferentierea cel epiblastice in CGP, exista un
represor transcriptional numit Blimp1 (Prdm1)
Inhiba sinteza factorilor somatici la nivelul
precursorilor CGP
Soarecii mutanti Blimp1 negativi- se formeaza
in jur de 20 de celule primordiale (in loc de
40), asemanatoare CGP, dar care nu au
proprietatile acestora: migrare, proliferare si
represia genelor somatice (Hox1)
33

MIGRARE

In saptamana a 3- a, CGP migreaza din

ectodermul primar in peretele sacului
vitelin, prin miscari ameoboidale.

Apoi ajung la baza alantoidei.

Astfel, au devenit extraembrionare, fiind

asezate in endodermul si mezodermul
peretelui sacului vitelin.
34

MIGRARE

Intre saptamanile 4- 6, ajutate de

curbarea cranio- caudala si laterala a
embrionului, celulele germinale
primordiale migreaza din nou in embrion

Migreaza de-a lungul peretelui alantoidei

si a intestinului primitiv posterior
(metenteron)
35

MIGRARE

Dupa ce traverseaza mezenterul dorsal,

colonizeaza crestele gonadale.

In cursul acestei calatorii, celulele se

multiplica mitotic, astfel incat se pare ca ating
un numar de zeci de mii in momentul in care
populeaza crestele gonadale.

Mecanismele migrarii sunt incomplet intelese

36

Migrarea celulelor germinale primordiale

37

Pasul 1. CGP la soarece, cu originea in epiblastul proximal, migreaza

de la linia primitiva la endoderm (viitorul intestin dorsal)
Pasul 2. CGP migreaza de-a lungul endodermului
Pasul 3. CGP migreaza bilateral catre peretele posterior al
abdomenului
Pasul 4. CGP ajung in crestele genitale
38

TIPURI DE MIGARE

39

MECANISMELE MIGRARII

Sunt incomplet intelese, dar se realizeaza

pe doua cai:

1. adeziune controlata, care implica existenta

unui receptor pe CGP si a unei substante cu rol
de ligand, secretate de tesuturile caii de migrare

2. prin chemotactism, ce implica secretia unor

factori chemotactici de catre tesuturile tinta (ex,
creasta gonadala)- CGP se deplaseaza catre
concentratia maxima a acestor substante
40

INITIEREA MIGRARII

CGP capata motilitate la scurt timp

dupa formare

In momentul initierii migrarii, CGP

capata morfologie caracteristica- devin
polarizate si prezinta pseudopode/
extensii citoplasmatice

41

MORFOLOGIE, POLARITATE

42

INITIERE

La soarece, migrarea directionata necesita initial o activitate

repelenta a factorului IFITM1 (interferon- induced
transmembrane protein) exprimat de mezoderm

Are rol de respingere a celulelor din mezoderm in endoderm

si implicit in activarea comportamentului migrator (CGP
evita tesuturile ce exprima IFITM1)

IFITM= fragilis

43

CALEA MIGRATORIE

In intestinul posterior
prin IFITM3 si E- caderina

Supravietuirea si proliferarea CGP- cuplul C-kit/ Steel

IFITM3- exprimata in CGP, rol necunoscut (insa in mod sigur

are rol in migrare)
E- caderina- molecula de adeziune exprimata in intestin, nu de
CGP in acest stadiu- rol in mentinerea CGP in intestin
C- kit- receptor- pe CGP
Steel- ligandul c- kit- pe tesuturile somatice

La soarece, in stadiul E9,5- parasesc intestinul

44

PGC SUNT MOBILE, IN INTESTIN; CELULELE NOTOCORDULUI SE

MISCA SPRE POSTERIOR PE MASURA CE EMBRIONUL CRESTE

45

CGP PARASESC INTESTINUL SI MIGREAZA CATRE

CRESTELE GENITALE

46

CALEA MIGRATORIE

Catre crestele genitale

Dupa ce parasesc intestinul, se impart in

doua grupuri- pentru fiecare creasta

Migreaza din intestin individual, dar

interactioneaza intre ele prin extensii
subtiri citoplasmatice- retea de celule
migratorii

47

CALEA MIGRATORIE

SDF1- secretat de mezenchim si de

crestele genitale, reprezinta un factor
chemotactic pentru CGP

CXCR4- receptorul pentru SDF1- pe CGP

Pe langa rolul in migrare, SDF1 are rol si in

supravietuirea celulelor- cele ce parasesc
ruta mor
48

PGC IMPARTITE IN DOUA GRUPURI MIGREAZA CATRE

CRESTELE GENITALE

49

50

51

OPRIREA MIGRARII

Se pare ca aceleasi molecule care au ghidat

migrarea, prezente in cantitate mare la nivelul
crestelor gonadale, determina si oprirea lor
Cantitati mari de SDF1 reprezinta un semnal
stop
Celulele devin rotunde, isi pierd polaritatea,
adera intre ele, de celulele somatice din jur si
de matricea extracelulara prin molecule de
adeziune- E-caderina si integrina B1,
exprimate de CGP
52

VA MULTUMESC!
53