ISTORIA GANDIRII CHINEZE-ANNE CHENG,TRADUCERE DE FLORENTINA VISAN

SI VIOREL VISAN,EDITURA POLIROM ,2001

Din perspectiva occidentului China este pur si simplu celalalt pol al experientei umane.Toate
celelalte mari civilizatii sunt fie apuse,fie prea absorbite de problema supravietuirii in conditii
extreme,fie prea apropiate de noi pt a putea oferi un contrast atat de total,o alteritate atat de
completa,o originalitate atat de radicala si de evidenta precum in China.Numai cand privim in
deaproape China ne putem face o idee mai exacta dspre propria noastra identitate si incepem
sa intelegem ce parte a mostenirii noastre tine de umanitatea universala si ce parte nu face
decat sa reflecte simple idiosincrazii indoeuropene.china este acel Celalalt fundamental fara
de care Ocidentul nu ar putea deveni cu adevarat constient de contururile si limitele Eului sau
cultural.----LHonneur,lHorreur.Essais sur la culture et la politique chinoises,Robert
Laffont,Paris,1991,p60-61
Pag 19-gandirea chineza apare ca un studiu prefilozofic fiind cantonata doar in domeniul
intelepciunii
Pag 20-textul constituie in fapt o tesatura ce presupune o familiarizare a cititorului cu
motivele recurente
Pag 21-textele devin limpezi numai atunci cand stii cui raspund
-absenta teoretizarii dupa model grecesc explica inclinatia chinezilor spre sincretisme
Pag 22-in china antica limbajul ar evaloare nu atat prin capacitatea sa descriptiva si analitica
cat prin instrumentalitatea sa
-gandirea chineza se inscrie in real in loc sa se suprapuna
Pag 25-gandirea CHINEZA ISI ARE RADACINILE intr-o relatie de incredere funciara a
omului in lumea in care traieste si in convingerea ca el poseda capacitatea de a imbratisa
totalitatea realului prin cunoastere si actiune
Pag 63-invataturile lui Confucius integreaza studiul,simtul omenescului si riturile intr-o
viziune unica asupra a ceea ce inseamna o traditie civlizata adica o cultura
Pag 109-in contrast cu traditia filozofica greaca un punct comun tuturor curentelor mai mult
sau mai putin interesate de de chestiunea limbajului il reprezinta absenta interselui pt definitie
ca purtatoare de semnificatie si ca mijloc de acces la realitatea lucrurilor.Confucius este atent
sa evite furnizarea unor definitii pt termini
-astfel spus limbajul este mai important prin functia sa normativa decat prin cea descriptiva
Pag 111-ganditorii chinezi percep realitatea cu un tot continuu in care partile se
intrepatrund,limbajul apare ca un simplu instrument ce permite practicarea unor distinctii
pertinente
Pag 131-in perspective confucianista omului ii revine obligatia de a se deosebi de bruta
superioritatea lui nefiind dobandita de la bun inceput datorita originii divine