Sunteți pe pagina 1din 71

POLITICA N DOMENIUL

CONCURENTEI

Bucuresti 2002

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:


Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN
Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectului
Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.

CRJ 2002
ISBN 973-8338-55-7

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,


n vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse

ABREVIERI
CECO
CE
CJ
Euratom
HG
MO
OG
OJ
OUG
Tratatul CECO
Tratatul CE
Tratatul
Euratom
UE

Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului


Comunitatea Europeana
Curtea de Justitie
Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
Hotarre a Guvernului
Monitorul Oficial al Romniei
Ordonanta a Guvernului
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
Ordonanta de Urgenta a Guvernului
Tratatul instituind Comunitatea Europeana a
Carbunelui si Otelului
Tratatul instituind Comunitatea Europeana
Tratatul instituind Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice
Uniunea Europeana

Actele normative adoptate la nivel comunitar


Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia
n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,
institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta,
urmatoarele acte normative:
Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este
precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter


obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse
dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n
vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
n functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie n text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe
subcapitole).

Cuprins

I. Introducere ....................................................................................9
II. Acquis-ul comunitar n materia dreptului concurentei ...............10
II.1. Acordurile restrictive, deciziile asociatiilor de ntreprinderi si
practicile concertate ........................................................... 10
II.2 Abuzul de pozitie dominanta............................................... 20
II.3 Fuziunile (concentrarile)..................................................... 22
II.4 Ajutoarele de stat............................................................... 24
II.5 ntreprinderile publice si liberalizarea pietei......................... 27
III. Romnia: adoptarea acquis-ului n domeniul concurentei.........30
III.1. Acordurile restrictive, deciziile asociatiilor de ntreprinderi si
practicile concertate ........................................................... 33
a) Armonizarea legislatiei .................................................. 33
b) Capacitatea administrativa............................................. 34
III.2. Ajutoarele de stat............................................................. 35
a) Armonizarea legislatiei .................................................. 35
b) Capacitatea administrativa............................................. 36
III.3. Regimul parcurilor industriale ........................................... 36
a) Armonizarea legislatiei .................................................. 36
b) Capacitatea administrativa............................................. 36
III.4. Facilitatile acordate zonelor defavorizate ........................... 37
a) Armonizarea legislatiei .................................................. 37
b) Capacitatea administrativa............................................. 38
III.5. Continuarea procesului de armonizare a legislatiei si practicii
n domeniul concurentei...................................................... 38

I. Introducere
Ratiunea crearii unei piete interne unice n cadrul UE a constat n
necesitatea asigurarii conditiilor propice unei concurente nestingherite la
nivel comunitar. Piata interna este de neconceput fara o politica n
domeniul concurentei care sa ncurajeze eficienta economica prin crearea
unui mediu favorabil inovatiei si progresului tehnologic, sa protejeze
interesele consumatorilor prin oferirea posibilitatii de a cumpara produse
si servicii n conditii optime si sa previna eventualele practici
anticoncurentiale ale societatilor comerciale si ale autoritatilor nationale.
Scaderea tarifelor pentru serviciile telefonice, accesul unui numar ct mai
mare de persoane la transportul aerian si posibilitatea de a achizitiona un
automobil ntr-un stat membru al UE care are cele mai mici preturi de pe
piata sunt rezultate concrete ale unei astfel de politici.
Asadar, politica n domeniul concurentei trebuie sa garanteze unitatea,
omogenitatea si viabilitatea pietei interne prin:
- combaterea monopolizarii anumitor piete de catre societati ce ncheie
ntre ele acorduri protectioniste acorduri restrictive si fuziuni;
- prevenirea exploatarii puterii economice a unor societati n
defavoarea altora abuzul de pozitie dominanta;
- prevenirea distorsionarii regulilor concurentiale de catre guvernele
statelor membre prin sprijinirea discriminatorie n favoarea anumitor
operatori economici publici sau privati ajutoarele de stat.
Regulile concurentiale nu reprezinta un scop n sine, ci o premiza a
functionarii eficiente a pietei interne unice, un sistem care sa asigure o
concurenta nedistorsionata pe piata interna (Articolul 3 alin. 1 g, al
Tratatului CE). Potrivit Art. 81 alin. 1 al Tratatului CE, n toate cele trei
domenii mentionate de aplicare a regulilor concurentei interdictiile
vizeaza practicile ce au impact asupra comertului ntre statele membre,
nsa n conditiile pietei interne unice nu mai exista, cu extrem de putine
exceptii, practici care sa inflenteze numai comertul din interiorul unui
9

singur stat. ntruct economia de piata punctul de referinta al politicii


economice a Uniunii si a statelor membre plaseaza concurenta printre
factorii determinanti ai succesului economic, acceptarea prevederilor
acestui articol nseamna att cea mai buna modalitate de ndeplinire a
nevoilor consumatorilor, ct si cea mai buna cale de asigurare a
competitivitatii operatorilor economici, produselor si serviciilor europene
pe piata internationala.

II. Acquis-ul
concurentei

comunitar

materia

dreptului

II.1. Acordurile restrictive, deciziile asociatiilor de ntreprinderi si


practicile concertate
Temeiul juridic al regulilor de concurenta referitoare la acordurile
restrictive si practicile concertate este constituit din dispozitiile
capitolelor 5 si 6 ale Titlului I ale Tratatului Euratom (1957) pentru
industria energiei nucleare, si articolelor 3 alin. 1 g), 81, 83, 84 si 85 din
Tratatul CE (1957) pentru toate celelalte industrii.
Articolul 81 alin. 1 al Tratatului CE interzice acordurile, deciziile si
practicile concertate ntre societatile comerciale, daca aceste practici pot
afecta comertul dintre statele membre si care au ca obiect sau efect
prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei n interiorul
pietei comune. Aceasta interdictie se aplica att acordurilor orizontale
(din cadrul aceleiasi faze de productie, prelucrare sau comercializare), ct
si acordurilor verticale (ntre societatile care opereaza n cadrul unor faze
diferite ale procesului economic si comercial si care nu sunt concurente).
Un acord restrictiv reprezinta un acord ntre doua sau mai multe societati
prin care partile se obliga sa adopte un anumit tip de comportament care
sa ocoleasca regulile si efectele unei concurente libere pe piata. Aceste
acorduri pot lua forma conventiilor, exprese sau tacite, bilaterale sau
multilaterale. Nu conteaza daca partile la contract sunt sau nu
ntreprinderi concurente. Notiunea de acord a fost extinsa si la
10

manifestarile de vointa care nu au neaparat o natura contractuala, dar care


constituie acte pregatitoare ale viitoarelor contracte. Acordul poate sa
consiste si ntr-un simplu angajament (gentlemens agreement), lipsit de
efect obligatoriu sau ntr-o simpla aderare, clar exprimata, dar fara
dorinta de a se angaja juridic, la o strategie comerciala.
Art. 81 alin. 1 vizeaza si deciziile asociatiilor de ntreprinderi. Este
posibil ca prin constituirea unui grup profesional sa nu se aduca atingere
concurentei, dar decizia luata de organul de conducere al unei astfel de
asociatii, adunare generala sau consiliu de administratie, n masura n
care obliga pe membrii sai sa adopte un comportament colectiv
anticoncurential sa aiba acest efect.
Practica concertata se afla cu o treapta de intensitate mai jos dect
acordul restrictiv, implicnd doar coordonarea dintre societatile
comerciale. ntruct diferentierea dintre aceste doua forme de cooperare
nu este tocmai facila, Comisia face distinctie doar ntre acordurile ce intra
sub incidenta Art. 81 alin. 1 si comportamentele paralele ce nu
ndeplinesc criteriile acelorasi dispozitii. Practica concertata nu
presupune n mod necesar o manifestare de vointa, clar exprimata, ci mai
degraba o coordonare de fapt a strategiilor comerciale. Un simplu
paralelism al comportamentului ntreprinderilor nu poate, el singur, sa
constituie proba unei practici concertate, dar elemente concrete pot sa
constituie un fascicul de indicii.
Astfel, sunt interzise aproape fara exceptie: acordurile orizontale si
verticale ce stabilesc preturi n mod direct sau indirect, acordurile asupra
conditiilor de vnzare, acordurile ce izoleaza segmente de piata (precum
cele referitoare la reducerea preturilor sau cele ce ncearca sa interzica, sa
restrictioneze sau, dimpotriva, sa promoveze importurile si exporturile),
acordurile asupra cotelor de productie sau distributie, acordurile asupra
investitiilor, birourile comune de vnzari, acordurile de mpartire a pietei,
pietele colective exclusive, acordurile ce duc la discriminarea altor
comercianti, boicoturile colective, restrictiile voluntare (acorduri de
neangajare n anumite tipuri de comportamente concurentiale).

11

Toate aceste acorduri, decizii si practici concertate sunt ncheiate ntre


ntreprinderi. Curtea de Justitie de la Luxemburg a definit pentru prima
data ntelesul notiunii de ntreprindere, n regimul Tratatului CECO1 , prin
hotarrea pronuntata la 13 iulie 1962 n cauza Mannesman, afirmnd ca
existenta unei ntreprinderi este data de o organizare unitara a
elementelor personale, materiale si imateriale, legate de un subiect de
drept autonom si urmarind n mod sustinut un scop economic
determinat. n hotarrea pronuntata n cauza Hydrotherm la 12 iulie
1962, Curtea a retinut o acceptie larga a notiunii de ntreprindere, aratnd
ca aceasta desemneaza o unitate economica din punct de vedere al
acordului n cauza chiar daca, din punct de vedere juridic, aceasta
unitate economica este constituita din mai multe persoane fizice sau
juridice. n hotarrea pronuntata n cauza Sat contra Eurocontrol la 19
ianuarie 1994, Curtea a aratat ca prin notiunea de ntreprindere se
ntelege orice entitate care desfasoara o activitate economica, indiferent
de statutul juridic sau modul de finantare. Asadar, poate fi considerata
ca fiind ntreprindere, n cadrul politicii privind concurenta, inclusiv o
persoana fizica (de exemplu, un inventator care acorda o licenta de
brevet, comercializnd, astfel, inventia sa). Pentru calificarea unei
ntreprinderi ca fiind angajata ntr-un acord, decizie sau practica
concertata, este esential criteriul autonomiei de decizie a acesteia, astfel
nct pentru a stabili, de exemplu, daca o filiala a luat sau este parte la
aceste practici trebuie analizat n concret daca a avut aceasta autonomie
de decizie, de cele mai multe ori societatea-mama fiind nsa socotita
responsabila, ntruct ea decide participarea la asemenea practici.
Atunci cnd Comisia Europeana analizeaza ncalcarea regulilor
concurentei pe piata interna a Uniunii, ea ia n considerare drept criteriu o
concurenta rezonabila, si nu modelul concurentei perfecte, care este un
model ideal. Efectele anticoncurentiale se analizeaza pe o piata relevanta,
adica pe un anumit teritoriu analizat ntr-o anumita perioada de timp.
Piata relevanta a unui produs este delimitata lund n considerare alte
produse similare, substituibile, adica acelea catre care preferintele
1

Tratatul CECO si-a ncetat aplicarea la 23 iulie 2002, normele sale regasindu-se
n Tratatul CE si n acte normative adoptate de catre institutiile comunitare.

12

clientilor se pot ndrepta cu usurinta atunci cnd pretul sau calitatea


marfii pe care o preferau initial s-a modificat.
Dreptul comunitar ia n considerare nu numai restrngerile concrete
aduse concurentei, ci si cele potentiale, probabile (nu nsa si pe cele
ipotetice). De asemenea, Art. 81 alin. 1 interzice acele acorduri, decizii
sau practici concertate care au ca obiect sau efect afectarea concurentei n
spatiul comunitar. Obiectul acordurilor nu se confunda cu intentia
partilor, ci trebuie sa fie apreciat n mod concret, tinnd cont de contextul
juridic si economic. Efectul acordurilor trebuie cautat n consecintele care
rezulta din punerea lor n aplicare, printr-o evaluare globala a efectelor
pozitive si negative, evidentiind n final un sold, care fie accentueaza, fie
restrnge concurenta.
Comisia Europeana s-a preocupat de gasirea acelor criterii de determinare
a pragului de sensibilitate peste care, odata depasit, acordurile, deciziile
sau practicile afecteaza concurenta. Avnd n vedere obiectivul asigurarii
unei concurente rezonabile si criteriul afectarii notabile a concurentei,
Comisia a considerat ca anumite acorduri ar trebui sa fie considerate a
priori ca nefiind n contradictie cu prevederile articolului 81 alin. 1. n
acest sens, ea a dat publicitatii o serie de comunicari care, desi nu au forta
obligatorie, contin criteriile semnificative de care aceasta tine seama n
calificarea acordurilor, deciziilor si practicilor ca afectnd sau nu
concurenta.
Comunicarea Comisiei din 24 decembrie 1962 cu privire la contractele
de reprezentare exclusiva se refera la acordurile ncheiate ntre un
operator economic si distribuitorul produselor sale, facnd distinctia dupa
cum acesta din urma este independent sau nu. Daca acesta este
independent, nseamna ca exista o afectare a concurentei att la nivelul
ofertei (vnzatorul se angajeaza sa vnda unui singur cumparator), ct si
la nivelul cererii (cumparatorul se angajeaza sa nu cumpere dect de la
vnzator). Pentru a fi luata n considerare, aceasta restrngere a
concurentei trebuie sa aibe efecte semnificative.

13

n Comunicarea Comisiei din 29 iulie 1968 cu privire la acordurile,


deciziile si practicile concertate privind cooperarea ntre ntreprinderi se
aduc o serie de argumente favorabile anumitor tipuri de acorduri dintre
ntreprinderi, care sunt considerate benefice. Sunt date drept exemplu
schimbul de opinii sau de experienta, cooperarea n materie contabila,
executarea n comun a proiectelor de cercetare si dezvoltare, utilizarea n
comun a mijloacelor de stocare si transport, publicitatea n comun.
Acordurile de importanta minora, considerate ca neafectnd concurenta la
nivelul pietei comunitare, dar care pot fi benefice cooperarii ntre
ntreprinderile mici si mijlocii, nu trebuie notificate si nu au nevoie de o
decizie de conformitate cu Tratatul CE. Initial, aceste acorduri erau
definite cu ajutorul unor plafoane referitoare la cotele de piata si la cifra
de afaceri anuala, nsa n prezent potrivit Comunicarii Comisiei din 22
decembrie 2001 singurul criteriu este constituit de cota de piata, ce
trebuie sa se situeze sub 10% pentru acordurile ncheiate ntre competitori
actuali sau potentiali, si sub 15% pentru acordurile ncheiate ntre
ntreprinderi care nu se afla n aceasta situatie. Ca urmare, n general,
regulile Art. 81 nu se aplica: relatiilor dintre ntreprindere si agentii sai
comerciali sau dintre societatea comerciala si filialele acesteia,
acordurilor de cooperare si subcontractelor. Asadar, sunt interzise numai
acele acorduri care au un impact apreciabil asupra conditiilor pietei, prin
care se modifica apreciabil pozitia pe piata (adica vnzarile si
posibilitatile de aprovizionare) a ntreprinderilor terte si a beneficiarilor.
Notiunea cantitativa apreciabil nu este, totusi, un criteriu absolut,
deoarece, n fapt, n cazuri individuale, chiar acordurile ntre ntreprinderi
care depasesc aceste limite pot sa aiba nsa numai un efect neglijabil
asupra comertului dintre state ori asupra comertului ori asupra
concurentei si, prin urmare, nu intra n sfera interdictiei.
Se ntmpla adesea ca, din cauza dimensiunilor mari ale unor lucrari, o
ntreprindere sa ncredinteze executarea unor operatiuni intermediare sau
parti din lucrari altor ntreprinderi. Este vorba de o forma a diviziunii
muncii care are aparenta unei restrngeri a concurentei. Aceasta
asociere la efectuarea unor lucrari poate fi n beneficiul ntreprinderilor

14

mici si mijlocii, permitnd accesul la contracte, tehnici si know-how la


care nu ar avea acces altfel. Astfel, cererea pentru limitarea utilizarii si
divulgarii acestor cunostinte dobndite cu aceasta ocazie apare ca fiind
legitima pentru cel care le furnizeaza. Comunicarea Comisiei din
3 ianuarie 1979 considera legitime urmatoarele clauze: acelea care
interzic utilizarea cunostintelor sau a echipamentelor furnizate n alte
scopuri dect cele prevazute prin contract, acelea care interzic divulgarea
sau punerea lor la dispozitia tertilor.
Potrivit Art. 81 alin. 2, acordurile si deciziile interzise n virtutea primului
alineat sunt nule de drept. Desi sunt mentionate numai acordurile, nu
exista nici un impediment si pentru luarea n considerare si a practicilor
concertate, avnd n vedere ca prezinta caracteristici si efecte
asemanatoare celorlalte categorii. Art. 81 alin. 2 nu precizeaza regimul
nulitatii sau modalitatile de punere a sa n aplicare. Curtea de Justitie a
precizat, de aceea, caracterul absolut si retroactiv al nulitatii, aratnd ca
un acord nul nu mai poate produce nici un efect nici ntre parti, nici fata
de terti (hotarrea pronuntata la 25 noiembrie 1971 n cauza Bguelin
Import). n ceea ce priveste ntinderea acestei nulitati, n practica s-a
precizat ca trebuie sa fie limitate doar acele parti ale acordului care
constituie o ncalcare a dispozitiilor Tratatului CE, n masura n care ele
pot fi separate de restul acordului (hotarrea pronuntata la 13 iulie 1966
n cauza Consten-Grundig).
Conform Art. 81, Comisia Europeana este institutia responsabila cu
aplicarea normelor de concurenta n acest domeniu la nivelul ntregii
Uniuni si poate investiga diferitele cazuri la cererea statelor membre sau
din proprie initiativa. Daca descopera ncalcari ale regulilor, Comisia
propune masuri care sa duca la ncetarea acestora. Practic, rolul sau a fost
clarificat prin Regulamentul nr. 17/62, care stabileste ce anume poate si
trebuie sa faca aceasta pentru investigarea si rezolvarea cazurilor din
domeniul concurentei prin decizii individuale sau de grup. n cazul
deciziilor prin care Comisia constata ncalcarea Tratatului, acordul sau
practica n cauza devin automat nule si trebuie sa nceteze imediat.
Comisia poate impune ntreprinderilor amenzi de pna la 10% din cifra

15

de afaceri sau penalitati de pna la 20% din profitul zilnic pna la


ncetarea ncalcarii, dar nu poate acorda despagubiri ntreprinderilor
afectate de ncalcarea n cauza, acest aspect tinnd n temeiul Art. 81
de competenta instantelor judecatoresti nationale. De asemenea, n
temeiul aceleiasi dispozitii, autoritatile nationale pot impune penalitati
pentru ncalcarea regulilor concurentei.
Exista nsa posibilitatea ca, n baza Art. 81 alin. 3 din Tratatul CE, sa fie
autorizate anumite acorduri interzise prin Art. 81 alin. 1. Pentru ca aceste
acorduri sa fie autorizate, alin. 3 impune ndeplinirea anumitor conditii.
Astfel, acordul trebuie sa contribuie la ameliorarea productiei sau a
distributiei produselor sau la promovarea progresului tehnic sau
economic, trebuie sa rezerve utilizatorilor o parte a profitului care rezulta,
iar restrictiile impuse ntreprinderilor nu trebuie sa depaseasca ceea ce
este necesar pentru atingerea obiectivelor. O ultima conditie este aceea
conform careia ntreprinderile participante la acord sa nu elimine
concurenta pe o parte substantiala a pietei produselor n cauza. Astfel,
Comisia trebuie sa efectueze practic un bilant economic al acelui acord.
Partile care doresc exceptarea acordului lor trebuie sa mai ndeplineasca
anumite conditii prevazute de Regulamentul nr. 17/62. Astfel, n
majoritatea situatiilor, ele vor trebui sa completeze un formular special
prin care sa notifice Comisiei existenta acelui acord. Notificarea nu este
conditionata de vreun termen. Singura consecinta este aceea ca
exceptarea individuala a acordului nu va putea opera nainte de notificare.
Decizia pe care o ia Comisia este rezultatul unei proceduri care poate
dura destul de mult. Atunci cnd Comisia intentioneaza sa excepteze un
anumit acord, ea publica n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene un
rezumat al acordului si intentia sa de a-l excepta. ntreprinderile terte
interesate pot face observatii.
Deciziile de exceptare au o durata limitata de valabilitate (n general 5-10
ani), pot fi rennoite sau revocate, dupa cum considera necesar Comisia.
ntreprinderile au, de asemenea, posibilitatea de a obtine decizii de
atestare negativa a faptului ca un anumit acord sau o practica nu ncalca

16

dispozitiile Art. 81 alin. 1. n alte situatii, Comisia poate emite scrisori


administrative informale n locul deciziilor de exceptare, prin care
Comisia declara ca nu exista nici un motiv pentru a interveni n
activitatea notificata, n absenta schimbarii mprejurarilor ea neputnd
sa-si modifice pozitia si sa impuna amenzi beneficiarului. Desi prezinta
avantajul celeritatii, fiabilitatea juridica este redusa pentru ca
autoritatile sau jurisdictiile nationale pot considera ca nu sunt legate de
aceste scrisori. n practica nsa astfel de scrisori sunt importante.
Anumite forme de cooperare ntre ntreprinderi sunt considerate ca avnd
efecte pozitive, contribuind la mbunatatirea productiei si distributiei de
bunuri sau la promovarea progresului tehnic sau economic, si putnd fi de
aceea exceptate de la interdictie: acordurile de exclusivitate, acordurile de
licenta pentru transfer tehnologic, acordurile de specializare si de
cercetare-dezvoltare, acordurile de franciza, acordurile din sectorul de
asigurari. Astfel de exceptii se acorda, de regula, pe perioade limitate.
Avnd n vedere ca foarte multe asemenea acorduri sunt similare (cum ar
fi acordurile verticale din sectorul distributiei), ar fi inutil si greoi sa se
adopte attea decizii cte acorduri sunt. Art. 81 alin. 3 al Tratatului CE
permite posibilitatea acordarii de exceptari pe categorii, care iau forma
unor decizii de grup. Deciziile de grup simplifica sarcinile administrative
ale Comisiei prin acordarea de exceptii generale n baza Art. 81 alin. 3 ce
vin n ntmpinarea solicitarilor ntreprinderilor. Conditiile de fond pentru
acordarea acestor exceptari sunt aceleasi ca n cazul exceptarilor
individuale. Comisia nu are, n acest domeniu, competente proprii, ea
trebuind sa fie autorizata formal de catre Consiliu. Astfel, n baza
regulamentelor nr. 19/65, nr. 2871/71 si nr. 1215/99, Comisia acorda
exceptii de grup pentru anumite categorii de acorduri.
Regulamentul nr. 3932/92/CEE din 21 decembrie 1992 cu privire la
aplicarea Art. 85 alin. 3 al Tratatului la anumite categorii de acorduri,
decizii sau practici concertate n domeniul asigurarilor prevede ca
interdictia edictata de Art. 81 alin. 1 nu se aplica acelor acorduri, decizii
sau practici concertate din sectorul asigurarilor care au ca obiect stabilirea

17

n comun a primelor de risc, stabilirea tipurilor de asigurari, acoperirea n


comun a anumitor riscuri, stabilirea n comun a regulilor privind
verificarea si acceptarea echipamentelor de securitate. Regulamentul
prevede totodata si tipurile de acorduri care nu se bucura de beneficiul
acordat de el.
Regulamentul nr. 240/96/CE priveste aplicarea articolului 81 alin. 3
anumitor categorii de acorduri de transfer de tehnologie. Regulamentul
declara inaplicabil articolul 81 alin. 1 acelor acorduri pure ce au ca
obiect licenta de brevet si transmiterea de know-how, acordurilor mixte
privind licentele de brevet si transmiterea de know-how, precum si
clauzelor accesorii cu privire la drepturile de proprietate intelectuala,
altele dect cele legate de brevete. Toate aceste si gasesc aplicarea numai
daca la acorduri nu participa dect doua societati. Printre clauzele
exceptate se afla si acelea care instituie obligatia cedentului de a nu
exploata el nsusi tehnologia respectiva pe un anumit teritoriu convenit,
obligatia cesionarului de a nu exploata tehnologia respectiva pe teritoriul
cedentului. Regulamentul mai enumera si alte clauze cum ar fi: obligatia
cesionarului de a nu divulga know-how-ul, chiar dupa expirarea
contractului, obligatia cesionarului de a acorda o licenta cedentului cu
privire la perfectionarile si noile aplicatii n legatura cu tehnologia
respectiva, obligatia pentru cesionar de a respecta specificatiile privind
normele minime de calitate, obligatia cesionarului de a-l informa pe
cedent cu privire la orice dobndire ilegala de catre altcineva a knowhow-ului transmis sau de contrafaceri.
Regulamentul nr. 2790/1999/CE pentru aplicarea Art. 81 alin. 3 al
Tratatului asupra categoriilor de acorduri verticale si practici concertate
conditioneaza aplicarea sa de faptul detinerii de catre furnizor a unei cote
mai mici sau egale cu 30% din piata relevanta. Peste aceasta cota se
presupune ca efectele nu mai sunt benefice pentru concurenta.
Regulamentul se aplica acelor acorduri verticale si practici concertate
referitoare la vnzarea de bunuri si servicii precum si la utilizarea
drepturilor de proprietate intelectuala. Regulamentul exclude din sfera sa

18

de aplicare acele acorduri care contin anumite clauze considerate ca fiind


daunatoare pentru functionarea n bune conditii a concurentei.
Regulamentul nr. 2658/2000/CE cu privire la aplicarea Art. 81 alin. 3 al
Tratatului asupra anumitor categorii de acorduri de specializare exclude
unele dintre acestea (cum ar fi specializarea unilaterala sau reciproca, ori
productia comuna) de la aplicarea dispozitiei aratate. Aceasta exceptare
priveste doar societatile care nu detin mai mult de 20% din piata
relevanta, iar Comisia poate retrage beneficiul acestui regulament.
Regulamentul nr. 2659/2000/CE privind aplicarea Art. 81 alin. 3 din
Tratat, categoriilor de acorduri privind cercetarea si dezvoltarea.
Regulamentul abordeaza problematica exceptarii acestor categorii de
acorduri de la aplicarea Art. 81 alin. 1, mentionnd categoriile de
acorduri carora li se aplica precum si conditiile n care opereaza
beneficiul regulamentului. Comisia poate retrage beneficiul acestui
regulament n situatiile n care ea considera ca exista efecte
ireconciliabile cu Art. 81 alin. 1. Astfel, n principiu, toate partile trebuie
sa aiba acces la rezultatele cercetarii si dezvoltarii realizate n comun si
trebuie sa fie libere sa exploateze n mod independent rezultatele
cercetarii si dezvoltarii n comun si orice know-how preexistent necesar n
scopul exploatarii.
Regulamentul nr. 1400/2001/CE privind aplicarea Art. 81 alin. 3 al
Tratatului la categoriile de acorduri verticale si practici concertate n
sectorul vehiculelor cu motor enumera categoriile de acorduri verticale
fata de care urmeaza sa nu fie aplicate dispozitiile Art. 81 alin. 1.
Regulamentul exclude din sfera sa de aplicare acele acorduri verticale n
care furnizorul detine parti importante din piata relevanta. Comisia poate
retrage beneficiul acestui regulament n situatiile n care ea considera ca
exista efecte ireconciliabile cu Art. 81 alin. 1.
n prezent, Comisia Europeana ncerca sa schimbe radical sistemul de
aplicare a regulilor de concurenta sistem introdus prin Regulamentul nr.
17/62. Obligatia de notificare a oricarui acord n vederea obtinerii unei
decizii de certificare negativa sau de exceptare este considerata ca o

19

sarcina prea mpovaratoare att pentru ntreprinderi, ct si pentru


Comisie. n vederea rezolvarii acestor probleme, Comisia a naintat la
sfrsitul anului 2000 o propunere de modificare a regulamentului
respectiv care nca nu a fost adoptata, modificare ce vizeaza:
- descentralizarea sistemului prin nlocuirea principiului autorizarii
prealabile a acordurilor restrictive cu cel al exceptarii legale
(acordurile vor fi legale si aplicabile imediat dupa ncheiere daca sunt
compatibile cu Art. 81 al Tratatului CE) si prin interpretarea Art. 81
alin. 3 ca fiind o dispozitie direct aplicabila (dnd drept instantelor
judecatoresti si autoritatilor n domeniul concurentei din statele
membre sa-l aplice);
- asigurarea unei aplicari uniforme a regulilor concurentei.

II.2 Abuzul de pozitie dominanta


Potrivit Art. 82 al Tratatului CE, orice abuz de pozitie dominanta al
uneia sau mai multor ntreprinderi n interiorul pietei interne sau ntr-un
segment important al acesteia va fi interzis ca fiind incompatibil cu piata
interna, atta timp ct afecteaza comertul dintre statele membre. n
afara acestei dispozitii, temeiul juridic al combaterii abuzurilor de pozitie
dominanta: Art. 83 (ce permite adoptarea de regulamente si directive) si
Art. 85 (competentele de investigare ale Comisiei) ale Tratatului CE.
Pozitia dominanta este situatia n care o societate comerciala dispune de
o asemenea putere economica nct poate obstructiona concurenta pe
piata pe care actioneaza. Practic, societatea detine o pozitie de pe care
exercita o puternica influenta asupra conditiilor de concurenta si
actioneaza fara a tine cont de acest lucru. Aceste aspecte au fost lamurite
prin definitia data de Curtea de Justitie n hotarrea pronuntata la
14 februarie 1978 n cauza United Brands contra Comisiei: o pozitie de
putere economica pe care o detine o ntreprindere si care i permite sa
afecteze concurenta efectiva de pe piata relevanta printr-un
comportament apreciabil independent fata de concurentii, de clientii si,
n ultima instanta, fata de consumatorii sai. Principalul indicator al
dominantei este nivelul ridicat al cotei de piata, dar nu se pot neglija nici

20

slaba putere economica a concurentilor, absenta concurentei latente,


controlul resurselor si tehnologiei sau existenta unei retele dezvoltate de
vnzari.
Pozitia dominanta se manifesta pe o piata relevanta care se determina
aproximativ la fel ca n cazul acordurilor, deciziilor si practicilor
concertate. Elementele determinante sunt caracteristicile esentiale ale
produsului. Sunt considerate abuzuri de pozitie dominanta: impunerea
directa sau indirecta de preturi sau conditii comerciale incorecte;
limitarea productiei, a pietei sau a dezvoltarii tehnologice n detrimentul
consumatorilor; efectuarea de tranzactii echivalente n conditii diferite
pentru parti diferite; fortarea celorlalte parti implicate ntr-un contract sa
accepte obligatii suplimentare ce nu fac parte din contract. Practic,
Art. 82 al Tratatului CE nu defineste abuzul de pozitie dominanta, ci l
exemplifica. Abia prin hotarrea sa din 13 februarie 1979, pronuntata n
cauza Hoffman-La Roche/Comisia, Curtea de Justitie a aratat ca abuzul de
pozitie dominanta este un concept obiectiv, constnd n recurgerea la
metode diferite de acelea care creeaza conditiile unei concurente
normale ntre produse si servicii pe baza tranzactiilor operatorilor
comerciali, avnd ca efect scaderea nivelului de concurenta pe o piata
deja perturbata de prezenta societatii comerciale respective.
Pentru constatarea abuzului nu se cere existenta vreunui element
intentional. Abuzul trebuie doar sa afecteze concurenta. Efectele se pot
produce att pe piata unde s-a produs abuzul, ct pe o piata conexa cu
prima.
Comisia si Curtea de Justitie au identificat o serie de alte forme de
practici abuzive pe lnga cele principale, enuntate chiar n Tratatul CE:
discriminarea prin preturi stabilite pe zone geografice, returnarea unor
sume pentru fidelitate ce mpiedica clientii sa obtina produse de la
furnizori concurenti, reducerea preturilor n scopul eliminarii concurentei,
refuzarea nejustificata a furnizarii ce poate duce la eliminarea
concurentei, refuzarea acordarii de licente.

21

Regulamentul nr. 17/62 se aplica si n cazul abuzului de pozitie


dominanta, astfel ca procedura este asemanatoare, cu mentiunea ca
Tratatul CE nu prevede, pentru cazurile de abuz de pozitie dominanta,
derogari individuale sau exceptii de grup. Reforma propusa de Comisie se
aplica si acestui domeniu, fiind nsa dedicata n principal situatiilor
referitoare la acorduri restrictive si practici concertate.

II.3 Fuziunile (concentrarile)


Politica mpotriva acestora are ca temei juridic articolele 81, 82, 83, 85 si
235 ale Tratatului CE. Tratatul CE nu a atribuit, initial, Comisiei
Europene puteri exclusive de autorizare sau interzicere a fuziunilor ntre
societatile de carbune sau otel. Cresterea numarului de fuziuni ca rezultat
al finalizarii pietei comune a condus la necesitatea unei interventii
comunitare care s-a desfasurat mult timp pe baza interpretarii
prevederilor existente si prin intermediul unui sistem informal de
investigare dupa momentul fuziunii.
Situatia a fost reglementata prin adoptarea Regulamentului nr. 4064/89
privind controlul concentrarilor dintre ntreprinderi, care dispune ca este
incompatibila cu piata interna orice concentrare la nivel comunitar ce
creeaza sau consolideaza o pozitie ca rezultat al careia este afectata
concurenta efectiva pe piata interna sau pe o portiune importanta a
acesteia.
Suntem n prezenta unei fuziuni sau a unei concentrari atunci cnd o
societate obtine controlul exclusiv asupra unei alteia sau asupra unei
societati pe care o controleaza mpreuna cu o alta societate, sau atunci
cnd cteva societati preiau controlul uneia existente ori creeaza o
societate noua. Regulamentul citat mai sus mputerniceste Comisia
Europeana sa examineze fuziunile nainte ca acestea sa aiba loc, pentru a
hotar daca aceasta este compatibila sau nu cu normele de concurenta pe
piata interna. Notificarea prealabila este de aceea obligatorie. Aceasta
procedura presupune definirea pietei relevante pentru fuziunea n cauza,
definirea ntinderii geografice a pietei respective si evaluarea

22

compatibilitatii fuziunii cu piata interna pe baza principiului pozitiei


dominante. De regula, Comisia Europeana lasa deschisa problema
definirii pietei de produse sau geografice relevante daca poate stabili ca,
chiar n conditiile definirii stricte a pietei, nu se creeaza sau nu se
consolideaza o pozitie dominanta.
Investigatiile Comisiei Europene se aplica societatilor comerciale din
toate sectoarele economice atunci cnd acestea propun o concentrare prin
fuziune, achizitie sau prin crearea unei societati comerciale mixte ca si
entitate economica independenta, concentrare ce are dimensiune
comunitara (afecteaza piata europeana).
Dimensiunea comunitara a unei societati poate fi determinata fie prin
definirea unui prag la nivel european, fie prin definirea unor praguri
nationale separate.
Prima ipoteza este acoperita de Regulamentul nr. 4064/89, care introduce
drept criterii: o cifra de afaceri combinata la nivel international a
societatilor comerciale n cauza de cel putin 5 miliarde euro, cel putin
doua din societatile comerciale sa aiba o cifra de afaceri la nivel
comunitar de minim 250 milioane euro si fiecare dintre aceste societati sa
genereze nu mai mult de doua treimi din cifra de afaceri combinata la
nivel comunitar ntr-un stat membru.
Cea de-a doua ipoteza a fost introdusa ulterior n acelasi regulament si
fixeaza drept criterii: o cifra de afaceri combinata la nivel international de
minim 2,5 miliarde euro si o cifra de afaceri de peste 100 milioane euro
n fiecare din cel putin trei state membre, precum si, individual, pentru cel
putin doua dintre societatile comerciale respective o cifra de afaceri de
minim 25 milioane euro n fiecare din cele trei state membre si peste 100
milioane euro n ntreaga Comunitate. Regula celor doua treimi se
mentine si pentru aceasta varianta.
Societatile comerciale ce propun fuziuni ncadrate n parametrii
mentionati mai sus trebuie sa informeze Comisia Europeana, care va

23

hotar n termen de o luna daca propunerile creeaza sau consolideaza o


pozitie dominanta pe piata relevanta pentru fuziunea n cauza. Daca este
cazul, Comisia interzice fuziunea respectiva; daca nu, ea va confirma
compatibilitatea acesteia cu piata interna si va autoriza fuziunea, eventual
n anumite conditii. Termenul de o luna pentru luarea unei decizii poate fi
prelungit cu nca patru luni n cazul n care Comisia se hotaraste sa
efectueze o investigatie detaliata.
Deciziile de admitere sau respingere sunt definitive. Comisia poate,
nainte de a lua o decizie favorabila, sa ceara ntreprinderilor n cauza
luarea unor angajamente care constau cel mai adesea n vnzarea unor
active. Negocierea cu ntreprinderile n cauza reprezinta un aspect
important al controlului concentrarilor. Daca o concentrare nu i-a fost
notificata, Comisia poate lua o decizie n vederea restabilirii unei
concurente efective, putnd sa ordone separarea activelor ntreprinderilor
care au efectuat operatiunea de concentrare, fie poate sa ordone ncetarea
controlului.

II.4 Ajutoarele de stat


Potrivit Art. 87 al Tratatului CE, va fi considerat incompatibil cu piata
comuna orice ajutor acordat de un stat membru sau din resursele de stat,
sub orice forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze
concurenta prin favorizarea anumitor ntreprinderi sau productia
anumitor bunuri atta timp ct afecteaza comertul dintre statele
membre. Practic, orice avantaj acordat de catre stat sau din resursele de
stat este considerat subventie atunci cnd: confera un avantaj economic
entitatii caruia i este destinat; este acordat selectiv anumitor societati
comerciale sau pentru productia anumitor bunuri; poate distorsiona
concurenta si poate afecta comertul dintre statele membre. Temeiul
juridic al politicii comunitare privind ajutoarele de stat este constituit, pe
lnga textul deja evocat, si de articolele 88 si 89 ale Tratatului CE.
Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de catre Comisie si de
Curtea de Justitie ntr-un sens extrem de larg: el include orice ajutor

24

public sau orice ajutor acordat de autoritati, locale sau regionale. Ajutorul
poate proveni chiar de la organisme private (societati comerciale private
sau societati publice ce opereaza n regim comercial) sau de la alte
organisme asupra carora statul, o institutie publica sau o autoritate locala
sau regionala exercita o influenta puternica n mod direct sau indirect.
Interdictia este aplicata unui numar foarte mare de masuri de sprijin de
toate tipurile, fie ele directe sau indirecte. Forma si scopul ajutorului,
precum si motivul acordarii lui, sunt irelevante. Tot ceea ce conteaza sunt
efectele acestuia asupra concurentei, de aceea nu numai contributiile
propriu-zise (precum subventiile) sunt considerate ca ajutor de stat, ci si
alte masuri ce reduc povara financiara a unei firme.
O interzicere absoluta a ajutoarelor de stat este imposibila. Art. 2 al
Tratatului CE prevede faptul ca unul din obiectivele Comunitatii este
acela de a promova o dezvoltare armonioasa si echilibrata a
activitatilor economice n ntreaga Comunitate. Diferentele de
dezvoltare economica existente de la un stat membru la altul si de la o
regiune la alta pot justifica interventia guvernamentala pentru
ndeplinirea acestei sarcini. Astfel, alineatele 2 si 3 ale Art. 87 prevad o
serie de exceptii considerate compatibile cu piata interna:
- ajutorul de stat cu caracter social acordat consumatorilor individuali,
sub garantia nediscriminarii legate de originea produselor n cauza;
- ajutorul acordat pentru repararea daunelor cauzate de dezastre
naturale sau de situatii exceptionale;
- ajutorul acordat zonelor din Germania afectate de divizarea tarii
(dupa reunificarea acesteia).
De asemenea, Comisia Europeana poate declara ca fiind compatibile cu
piata interna: ajutorul pentru promovarea dezvoltarii anumitor activitati
sau regiuni, ajutorul pentru promovarea executarii unui proiect important
de interes european sau de remediere a unor perturbari grave n economia
statelor membre, ajutorul pentru promovarea culturii si conservarea
patrimoniului, alte categorii de ajutor specificate de catre Consiliul UE.

25

ntruct Comisia trebuie sa se asigure ca statele membre acorda doar


ajutor compatibil cu principiile bunei functionari a pietei interne, Art. 88
al Tratatului CE obliga statele membre sa anunte si sa ceara aprobarea
Comisiei nainte de acordarea unui astfel de ajutor. Regulile de procedura
privind ajutorul de stat au fost consolidate si clarificate prin
Regulamentul nr. 659/1999/CE, iar pe baza Regulamentului nr.
994/98/CE Comisia Europeana poate excepta anumite tipuri de ajutor de
stat orizontal de la cerintele de notificare: ajutorul pentru ntreprinderile
mici si mijlocii, pentru cercetare si dezvoltare, pentru protejarea
mediului, pentru ocuparea fortei de munca si pentru formare; ajutorul
conform cu harta aprobata de Comisie pentru fiecare stat membru
referitoare la acordarea ajutorului regional.
n cazul n care Comisia Europeana considera ca un anumit tip de ajutor
de stat nu este compatibil cu piata comuna si nici nu face parte din
exceptiile acceptate, aceasta cere statului membru sa comenteze acest
lucru n cel mult o luna. Daca justificarile statului membru n cauza nu
sunt satisfacatoare, Comisia decide ca statul membru sa modifice sau sa
elimine ajutorul de stat ntr-o perioada data (de regula, doua luni). Daca
statul membru nu se conformeaza deciziei Comisiei pna la termenul
limita stabilit, Comisia sau oricare alt stat membru interesat pot aduce
problema n fata Curtii de Justitie. n acelasi timp, statul membru vizat
poate si el recurge la Curtea de Justitie sau la Consiliul UE (daca acesta
din urma nu-si face cunoscuta pozitia n cel mult trei luni, decizia ramne
n sarcina Comisiei, iar daca hotaraste ca nu este vorba de o ncalcare a
regulilor concurentei, suspenda toate procedurile desfasurate pna la
momentul respectiv).
Regulamentul nr. 994/98/CE cu privire la aplicarea articolelor 92 si 93
din Tratatul CE la anumite categorii de ajutoare de stat orizontale instituie
dreptul Comisiei de a emite regulamente de exceptare pe categorii cu
privire la anumite feluri de ajutoare. Aceste regulamente trebuie sa
specifice pentru fiecare categorie scopul lor, beneficiarii, pragurile
valorice, conditii cu privire la cumulul si la controlul lor. De asemenea,
Comisia poate decide ca n privinta unor ajutoare ce nu depasesc un

26

anumit plafon, notificarea Comisiei nu este necesara. Regulamentul mai


contine prevederi cu privire la transparenta si controlul necesar, durata de
validitate si modificarea regulamentelor emise de Comisie.
Regulamentul nr. 68/2001/CE privind aplicarea articolelor 87 si 88 ale
Tratatului CE n cazul ajutoarelor privind calificarea profesionala, care se
aplica n toate sectoarele economice n scopul unei mai bune calificari
profesionale a angajatilor, prevede ca aceste ajutoare trebuie sa se
ncadreze ntre anumite limite, calculate potrivit unor indicatori
determinati. Beneficiul regulamentului nu opereaza daca suma alocata
depaseste 1 milion de euro. Regulamentul instituie, totodata, reguli
privind transparenta si controlul acestor ajutoare.
Regulamentul nr. 70/2001/CE cu privire la aplicarea articolelor 87 si 88
ale Tratatului CE ajutoarelor de stat destinate ntreprinderilor mici si
mijlocii defineste n primul rnd ce se ntelege prin ntreprinderi mici si
mijlocii. El enumera categoriile de ajutoare care pot fi acordate, destinatia
lor si plafoanele acestora, calculate n functie de indicatori determinati.
Se instituie, de asemenea, masuri de transparenta si control.
Regulamentul nr. 1407/2002/CE privind ajutoarele de stat n sectorul
carbonifer stabileste regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat care au
ca obiect restructurarea industriei extractive a carbunelui. Regulamentul
porneste de la premisa luarii n considerare a aspectelor sociale si
regionale si de la necesitatea mentinerii, ca masura de precautie, a unei
productii minime interne care sa permita garantarea accesului la rezerve.
Regulamentul enumera si categoriile de ajutoare care pot fi acordate,
precum si procedurile de notificare, examinare si autorizare cu privire la
aceste ajutoare.

II.5 ntreprinderile publice si liberalizarea pietei


Cu privire la ntreprinderile publice si la ntreprinderile carora statele
membre le-au acordat drepturi speciale sau exclusive, Art. 86 alin. 1 al
Tratatului CE interzice statelor membre sa legifereze sau sa mentina n

27

vigoare orice masuri ce contravin regulilor Tratatului si, n particular,


regulilor concurentei. Totusi, Art. 86 alin. 2 prevede o serie de derogari
de la regulile generale ale Tratatului: ntreprinderile carora li s-au
ncredintat serviciile economice de interes general fac subiectul regulilor
concurentei atta timp ct aplicarea acestor reguli nu afecteaza
ndeplinirea, de fapt sau de drept, a sarcinilor particulare ce
le-au fost atribuite. Scopul acestei prevederi este de a reconcilia interesele
statelor membre n utilizarea anumitor ntreprinderi ca si instrument al
politicii economice sau fiscale, cu interesele Comunitatii de conformare
cu regulile de concurenta si de protejare a bunei functionari a pietei
interne.
Pentru evitarea monopolurilor prin utilizarea retelelor care, sub obligatia
unui serviciu public, furnizeaza servicii de baza pe ntregul teritoriu al
unui stat membru sau pe o parte a acestuia, Comisia a urmat o politica de
liberalizare a productiei si distributiei de gaze si electricitate, a
telecomunicatiilor, a serviciilor postale si a transporturilor n temeiul
Art. 86 alin. 3 al Tratatului CE. Practic, temeiul juridic al politicii
comunitare privind ntreprinderile publice este reprezentat de urmatoarele
dispozitii ale Tratatului CE: articolele 86 si 295 n ceea ce priveste
chestiunile generale referitoare la ntreprinderile publice, alineatele 1 si 2
ale Art. 31 n ceea ce priveste drepturile speciale sau exclusive, si
articolele 16, 30, 46, 73 si 86 alin. 2 pentru serviciile publice.
n principiu, Tratatul nu prevede un regim special pentru ntreprinderile
publice: Art. 295 prevede libertatea absoluta a statelor membre n ceea ce
priveste regimul proprietatii; ntreprinderile publice sunt considerate ca
orice alta afacere, facnd obiectul regulilor de nediscriminare si
concurenta, prin Art. 86 alin. 1 cerndu-se chiar statelor membre sa nu ia
nici o masura care sa le excepteze de la aceste reguli. Totusi, natura
legaturilor dintre guverne si societatile n care statul participa reclama o
atentie speciala n privinta ajutoarelor de stat acordate ntreprinderilor
publice. Astfel, prin Directiva nr. 80/723/CEE s-a asigurat transparenta
relatiilor financiare dintre statele membre si ntreprinderile publice,
transparenta ntarita prin modificarile si completarile aduse acesteia n

28

1993, care cere statelor membre sa transmita anual Comisiei Europene


rapoarte privind toate ntreprinderile publice din sectorul industrial a
caror cifra de afaceri este mai mare de 250 milioane euro.
Drepturile speciale sau exclusive reprezinta restrictii ale numarului de
operatori autorizati sa exercite o activitate economica data, aceasta
putnd fi acordata doar anumitor operatori (drepturi speciale) sau unuia
singur (drept exclusiv sau monopol), fie ntreprinderi private sau publice.
Art. 31 al Tratatului CE prevede ca monopolurile nationale cu caracter
comercial sa fie ajustate astfel nct sa nu existe discriminari ntre
persoanele juridice avnd nationalitatea statelor membre. Aceste ajustari
trebuie finalizate pna la sfrsitul unei anumite perioade de tranzitie, care
s-a epuizat n cazul statelor membre fondatoare ale Comunitatilor si care
a fost prevazuta pentru fiecare nou stat membru, n cazul extinderilor
succesive ale Uniunii.
Art. 86 al Tratatului CE precizeaza ca drepturile speciale sau exclusive nu
pot contraveni regulilor Tratatului, si n special regulilor privind cele
patru libertati de circulatie (marfuri, persoane, servicii si capitaluri) si
regulilor concurentei. Singurele exceptii acceptate se refera la
ntreprinderile responsabile pentru gestionarea unui monopol fiscal si cele
responsabile pentru administrarea serviciilor de interes economic general.
n aceste doua cazuri, drepturile pot fi mentinute chiar daca contravin
Tratatului, cu conditia ca exceptia sa fie dictata de cerintele unei sarcini
particulare trasate ntreprinderii respective si sa nu afecteze comertul n
masura n care ar contraveni intereselor Comunitatii.
Serviciile publice, cunoscute si sub denumirile de servicii de interes
public sau utilitati publice, reprezinta activitati economice de interes
general nfiintate de autoritatile publice si care opereaza sub
responsabilitatea acestora, chiar daca gestionarea lor este delegata unui
operator public sau privat separat de functia administrativa. Conceptul se
aplica n principal activitatilor de retea: electricitate, gaze, apa,
transport public, servicii postale si telecomunicatii.

29

Mult timp, institutiile comunitare nu au acordat o atentie speciala


serviciilor publice ntruct nu se dorea ca acest lucru sa fie considerat o
ncalcare a neutralitatii n ceea ce priveste proprietatea asupra
ntreprinderilor legate de activitati publice, si nici generarea de conflicte
cu statele membre ce priveau serviciile publice ca pe o chestiune interna.
Implementarea pe deplin a liberei circulatii a bunurilor si serviciilor a
ridicat problema barierelor legate de drepturile speciale si exclusive
acordate de statele membre ntreprinderilor de servicii publice proprii.
Astfel ca, la nceputul anilor 90, Comisia Europeana a demarat procesul
de reducere sistematica a drepturilor speciale si exclusive, reusind ca n
1996 sa adopte o comunicare privind serviciile de interes general n
Europa, iar ulterior sa determine, prin Tratatul de la Amsterdam,
inserarea n unei noi dispozitii n prezent Art. 16 al Tratatului CE
privind acest domeniu: Fara a aduce atingere dispozitiilor articolelor
73, 86 si 87, si avnd n vedere pozitia ocupata de serviciile de interes
economic general ntre valorile comune ale Uniunii, precum si rolul
acestora n promovarea coeziunii sociale si teritoriale, Comunitatea si
statele membre, fiecare n limitele competentelor lor si ale domeniului de
aplicare al prezentului Tratat, vor lua masurile necesare pentru ca aceste
servicii sa opereze pe baza principiilor si conditiilor care le permit sa-si
ndeplineasca misiunile.
Pe aceasta baza s-a decis, de pilda, liberalizarea serviciilor postale prin
Directiva nr. 97/67/CE, act normativ ce deschide concurentei acest sector
n limitele asigurarii unui nivel minim de servicii n beneficiul
utilizatorilor (sub termenul de serviciu universal) si a rezervarii anumitor
activitati pentru unul sau mai multi operatori (servicii rezervate).

III. Romnia: adoptarea acquis-ului n domeniul


concurentei
De la intrarea n vigoare n 1995 a Acordului de asociere a Romniei la
Uniunea Europeana (Acordul european), regulile de concurenta sunt
agreate de ambele parti, pornind n principiu de la cele n vigoare n
30

cadrul Uniunii, nsa tinnd cont de ncadrarea Romniei n rndul


regiunilor cu nivel de trai foarte scazut sau avnd un nivel ridicat al
somajului (Art. 87 alin. 3 a al Tratatului CE). n cazul n care Romnia
sau Comunitatea considera ca o anumita practica este incompatibila cu
regulile concurentei sau aduce prejudicii serioase uneia dintre parti, n
urma consultarii cu Consiliul de Asociere, se pot adopta masuri adecvate.
De asemenea, cele doua parti vor raporta anual catre cealalta parte suma
totala si distribuirea ajutorului acordat.
Acordul prevede evitarea impunerii de masuri restrictive, inclusiv masuri
la import pentru echilibrarea balantei de plati, si interzice masurile
restrictive aplicate transferurilor legate de investitii. n ceea ce priveste
ntreprinderile publice si ntreprinderile ce beneficiaza de drepturi
speciale sau exclusive, acordul plaseaza n sarcina Consiliului de
Asociere aplicarea, ncepnd cu anul 1998, a principiilor cuprinse n
Art. 86 al Tratatul CE.
Opinia Comisiei din 1997 privind candidatura Romniei pentru
dobndirea statutului de membra a UE remarca faptul ca n domeniul
legislatiei concurentei, cartelurilor, abuzului de pozitie dominanta si
fuziunilor s-au nregistrat progrese prin adoptarea Legii nr. 21/1996
privind concurenta, nfiintarea Consiliului Concurentei si Oficiului
Concurentei si demararea procesului de liberalizare n domeniul
telecomunicatiilor. Totusi, a fost retinuta existenta dificultatilor legate de
aplicarea efectiva a legislatiei n vigoare. n ceea ce priveste ajutorul de
stat nu au fost retinute progrese, afirmndu-se ca acestea ramn o
prioritate mai ales sub aspectul transparentei. Situatia regiilor autonome,
exceptate de la aplicarea regulilor concurentei, a fost considerata ca fiind
o problema. S-a recomandat de asemenea, nlaturarea monopolurilor de
stat, precum si eliminarea discriminarilor aplicate prin acordarea
licentelor de operare doar pentru operatori romni.
Raportul anual dat publicitatii n 1998 nu a facut referiri la domeniu dect
sub aspect institutional: dezvoltarea structurii Consiliului Concurentei si a
Oficiului Concurentei a demonstrat cresterea gradului de cunoastere a

31

regulilor de concurenta si a contribuit la cresterea ncrederii operatorilor


economici n aplicarea obiectiva a regulilor de concurenta. n capitolul
dedicat telecomunicatiilor a fost subliniat caracterul pozitiv al deschiderii
serviciilor postale catre concurenta.
La rndul sau, raportul anual din 1999 a reconfirmat progresul n
domeniul prevenirii monopolurilor, concentrarilor si acordurilor
restrictive, remarcnd totodata aparitia primului raport asupra ajutoarelor
de stat, cadrul legal al domeniului trebuind nsa sa fie att modificat n
vederea asigurarii unei depline compatibilitati cu acquis-ul comunitar, ct
si completat prin adoptarea normelor de aplicare necesare. S-a retinut de
asemenea, ca o parte din regiile autonome din domeniile energiei,
telecomunicatiilor si transporturilor au fost transformate n societati
comerciale si companii nationale, ncercdu-se privatizarea acestora si
liberalizarea pietelor pe care opereaza. Raportul a subliniat nsa ca sunt
necesare n continuare masuri pentru eliminarea monopolurilor de stat.
Raportul dat publicitatii n anul 2000 de catre Comisia Europeana
confirma din nou compatibilitatea generala a legislatiei cu acquis-ul
comunitar n domeniu, dar precizeaza necesitatea continuarii alinierii n
perspectiva evolutiei acquis-ului referitor la restrictiile verticale, precum
si nevoia consolidarii capacitatii administrative a celor doua institutii
competente n domeniul concurentei. La 1 ianuarie 2000 a intrat n
vigoare Legea nr. 143/1999 privind ajutoarele de stat, fara a fi nsotita
nsa de normele de aplicare necesare. Provocarea cea mai importanta este
reprezentata de asigurarea unei implementari si a unei aplicari corecte a
legii ajutorului de stat. Legea nr. 134/2000 privind parcurile industriale a
fost nsa declarata, din cauza unora dintre dispozitiile sale, ca fiind
incompatibila cu normele comunitare din domeniul ajutoarelor de stat. De
asemenea, nu a fost elaborata nca harta ajutoarelor regionale.
Ultimul raport, cel dat publicitatii n anul 2001, arata ca n ciuda
progreselor considerabile nregistrate n decursul timpului, sunt necesare
eforturi suplimentare pentru a se perfectiona cadrul legal si pentru a se
garanta punerea sa corecta n aplicare. Problemele ramn n continuare n

32

materia ajutoarelor de stat, unde domeniul de aplicare al legislatiei


romnesti nu este exhaustiv si exista numeroase ajutoare de stat care nu
sunt notificate Consiliului Concurentei. Raportul subliniaza si necesitatea
de a fi ntarita capacitatea administrativa a autoritatilor competente,
precum si necesitatea de a se intensifica instruirea organelor judiciare n
domeniile specifice ajutoarelor de stat si ale politicii antitrust.

III.1. Acordurile restrictive, deciziile asociatiilor de ntreprinderi


si practicile concertate
a) Armonizarea legislatiei
n acest domeniu, exista o serie de dispozitii legislative importante.
Astfel, Legea concurentei nr. 21/1996 contine o serie de reglementari
care privesc ntelegerile, acordurile, practicile concertate, abuzul de
pozitie dominanta, concentrarile economice. Legea nr. 11/1991 privind
combaterea concurentei neloiale califica drept contraventii anumite fapte
care contravin cu principiile unei concurente loiale. Legea nr. 148/2000
privind publicitatea stabileste standarde privind formele de publicitate,
interzicnd unele dintre ele, cum ar fi publicitatea comparativa (n
anumite conditii).
Lund n considerare necesitatea transpunerii n legislatia romneasca a
noilor politici comunitare n domeniul intelegerilor verticale si a
acordurilor orizontale n vederea consolidarii mediului concurential,
Consiliul Concurentei a adoptat, la 4 martie 2002, urmatoarele
regulamente si instructiuni:
- Regulamentul privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996
privind concurenta n cazul ntelegerilor verticale;
- Regulamentul privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetaredezvoltare de la interdictia prevazuta de art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 21/1996 privind concurenta;
- Regulamentul privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare
de la interdictia prevazuta de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996
privind concurenta;

33

Instructiunile privind aplicarea art. 5 din Legea nr. 21/1996 privind


concurenta n cazul ntelegerilor verticale;
Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea nr. 21/1996 privind
concurenta n cazul acordurilor de cooperare pe orizontala.

Tot n 2002, Consiliul Concurentei a adoptat Regulamentul privind


autorizarea concentrarilor economice. n acest fel, legislatia romna este
n mare masura armonizata cu acquis-ul comunitar n domeniul
ntelegerilor verticale, acordurilor de cooperare pe orizontala, acordurilor
de specializare si acordurilor de cercetare-dezvoltare. De asemenea,
Consiliul Concurentei a adoptat modificarea Regulamentului privind
autorizarea concentrarilor economice, prin completarea acestuia cu
precizari referitoare la termenele limita pentru notificare, n conformitate
cu prevederile acquis-ului comunitar n acest sens.
b) Capacitatea administrativa
Institutiile competente sunt Consiliului Concurentei, ca autoritate
administrativa autonoma, si Oficiului Concurentei, organ de specialitate
n subordinea Guvernului. Consiliul Concurentei a fost nfiintat prin
Legea nr. 21/1996 privind concurenta. El are atributii n domeniul
ntelegerilor, acordurilor, deciziilor asociatiilor de ntreprinderi,
practicilor concertate, pozitiilor dominante, concentrarilor economice si
ajutoarelor de stat. Oficiul Concurentei a fost nfiintat prin Hotarrea
Guvernului nr. 775/1996, emisa n temeiul prevederilor Legii nr. 21/1996,
cu modificarile si completarile ulterioare. n prezent, acesta functioneaza
n temeiul Hotarrii Guvernului nr. 277/2001. Oficiul Concurentei este
organul de specialitate al Guvernului n domeniul concurentei, cu atributii
n aplicarea strategiei si politicilor concurentiale promovate de acesta.
Prin atributiile conferite de lege, Oficiul Concurentei are sarcini
importante n supravegherea respectarii regulilor pietei si, implicit, n
promovarea principiilor ce trebuie sa guverneze un mediu de afaceri
normal. Astfel, centrul de greutate s-a deplasat de la modul de
supraveghere a preturilor reglementate spre desfasurarea unor investigatii
asupra practicilor anticoncurentiale si supravegherea modului de

34

reglementare a preturilor de catre autoritatile abilitate precum si spre


inventarierea, monitorizarea si raportarea n conditii de deplina
transparenta a ajutoarelor de stat. Oficiul Concurentei mai are si alte
atributii, cum ar fi elaborarea de analize si studii de piata n vederea
identificarii segmentelor pietei unde exista sau pot aparea fenomene de
restrngere a concurentei, precum si previziuni privind evolutia pietei si a
inflatiei. Aceste doua institutii lucreaza n tandem, veghind la respectarea
regulilor privind concurenta.

III.2. Ajutoarele de stat


a) Armonizarea legislatiei
Legea ajutorului de stat nr. 143/1999 defineste notiunea de ajutor de stat
si formele pe care le poate lua, precum si modalitatile de autorizare si
notificare a acestuia. Prin Hotarrea Guvernului nr. 599/2000 s-au stabilit
modalitatile practice de raportare a ajutoarelor de stat.
n domeniul ajutorului de stat, n scopul stabilirii unor criterii clare pentru
acordarea ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei a adoptat la 10 mai
2002 urmatoarele regulamente:
- Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru
ntreprinderile mici si mijlocii;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea
ntreprinderilor n dificultate;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.
Aceste regulamente transpun n legislatia romneasca reglementarile
comunitare orizontale, ct si regulile materiale referitoare la eligibilitate,
intensitate, echivalentul net al ajutorului de stat. Noua legislatie adoptata
se refera n mod deosebit la acele directii de ajutor de stat ajutor
regional, orizontal si sectorial care se axeaza n special pe aspecte de
importanta majora pentru industria din Romnia (ajutorul regional,

35

ajutorul pentru ntreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare


si restructurare pentru agentii economici aflati n dificultate).
b) Capacitatea administrativa
Institutiile competente sunt Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei.
Ajutoarele de stat sunt autorizate, conform Legii nr. 143/1999, de
Consiliul Concurentei. Conform aceleiasi legi, Oficiul Concurentei are
obligatia de a ntocmi inventarul ajutoarelor de stat si pe aceasta baza de a
elabora Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate n Romnia.
Raportul se supune aprobarii Guvernului, se publica n Monitorul Oficial
al Romniei si se transmite Comisiei Europene. Totodata, Oficiul
Concurentei supravegheaza si verifica legalitatea acordarii de ajutoare de
stat n economie, monitorizeaza derularea schemelor de ajutor de stat si,
n cadrul acestora, a alocarilor specifice, precum si a ajutoarelor de stat
individuale.

III.3. Regimul parcurilor industriale


a) Armonizarea legislatiei
n ceea ce priveste regimul parcurilor industriale, Legea nr. 134/2000
privind regimul parcurilor industriale a fost abrogata si nlocuita prin
Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea
parcurilor industriale, care raspunde exigentelor acquis-ului comunitar n
acest domeniu. n conformitate cu noile prevederi, nfiintarea fiecarui
parc industrial si implicit acordarea alocarilor specifice n baza schemei
generale, constituie obiect al notificarii catre Consiliul Concurentei,
urmnd ca acesta sa fie autorizat n conformitate cu prevederile Legii
nr. 143/1999 si ale normelor sale de aplicare. Respectarea deciziilor de
autorizare, emise de Consiliul Concurentei, va fi monitorizata de catre
Oficiul Concurentei.
b) Capacitatea administrativa
Institutia competenta este Consiliul Concurentei.

36

III.4. Facilitatile acordate zonelor defavorizate


a) Armonizarea legislatiei
Politica zonelor defavorizate reprezinta o componenta distincta a politicii
de dezvoltare regionala, fiind determinata de existenta unor dezavantaje
de ordin social, economic, structural, pozitie geografica etc ce trebuie
identificate n scopul luarii unor masuri specifice care sa ajute la
redresarea lor. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) promoveaza
politici de dezvoltare economica si sociala, n vederea redresarii unor
zone grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive,
precum si a celor miniere, denumite zone defavorizate, prin atragerea
de investitii n aceste zone.
Regimul zonelor defavorizate este reglementat prin Legea nr. 621/2001
pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 75/2000 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr. 24/1998, republicata, privind regimul zonelor defavorizate (aceasta
din urma a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 20/1999).
n vederea clarificarii, simplificarii si aplicarii eficiente a normelor legale
n materie, prin Hotarrea Guvernului nr. 728/2001 au fost modificate si
republicate Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate,
republicata, cu modificarile ulterioare. Astfel, s-a urmarit att clarificarea
termenilor si stabilirea conditiilor de acordare a stimulentelor prevazute,
pentru a veni n sprijinul ntreprinzatorilor, ct si aplicarea eficienta n
vederea atingerii obiectivelor pentru care se promoveaza aceasta politica.
Pentru stimularea activitatilor economice n zonele defavorizate si
nlaturarea posibilitatilor de eludare a legii, prin Hotarrea Guvernului
nr. 1028/2001 au fost stabilite institutiile responsabile cu urmarirea
utilizarii corecte a materiilor prime specifice industriei de prelucrare a
carnii pentru care s-a beneficiat de scutire de la plata taxelor vamale.
Aceste prevederi au fost detaliate prin Ordinul comun al ministrului

37

Dezvoltarii si Prognozei, ministrului Agriculturii, Alimentatiei si


Padurilor si ministrului Finantelor Publice privind conditiile n care si
pot desfasura activitatea agentii economici ce realizeaza produse
alimentare n zonele defavorizate si beneficiaza de scutire de la plata
taxelor vamale.
Dispozitiile actelor normative n vigoare, referitoare la facilitatile
acordate n zonele defavorizate, vor fi mentinute pna n momentul
aderarii Romniei la Uniunea Europeana.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a realizat o analiza a activitatii din
zonele defavorizate n perioada iulie 1999 - iunie 2001. Rezultatele
studiului au condus la concluzia mentinerii facilitatilor acordate n zonele
defavorizate. Astfel, principalele efecte economice n urma aplicarii
politicilor regionale n domeniul zonelor defavorizate se intensifica n
continuare, acestea urmnd sa influenteze pozitiv nivelul indicatorilor
economici si sociali caracteristici zonelor defavorizate si implicit al
judetelor si regiunilor din care acestea fac parte.
b) Capacitatea administrativa
Institutia competenta este Consiliul Concurentei.

III.5. Continuarea procesului de armonizare a legislatiei si


practicii n domeniul concurentei
n acest sens, prioritatile pe termen scurt sunt:
- ntarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul
concurentei si al controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui
mediu concurential capabil sa faca fata fortelor pietei interne unice;
- pregatirea intensiva a personalului de specialitate;
- completarea cadrului legislativ si asigurarea unei aplicari efective
legislatiei si a politicilor n domeniul concurentei si ajutorului de stat;
- completarea cadrului legislativ n domeniul concurentei, prin
adoptarea Regulamentului privind aplicarea regulilor de concurenta
38

n domeniul transporturilor, Regulamentului privind acordarea


exceptarii pe categorii de ntelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici
concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea
concurentei nr. 21/1996 pentru transportul maritim, Regulamentului
privind acordarea exceptarii pe categorii de ntelegeri, decizii ale
asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5
alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian,
Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de
ntelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la
interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei
nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor;
continuarea procesului de armonizare legislativa n domeniul
ajutoarelor de stat prin adoptarea urmatoarelor regulamente:
Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor comerciale
din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat
acordate sub forma de garantii, Regulament privind acordarea
ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca, Regulament
privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional
pentru proiecte mari de investitii.
cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii
oamenilor de afaceri, a institutiilor publice cu privire la importanta
aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu privire la
rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de
concurenta prin mass-media, editarea unor publicatii/reviste de
specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de activitate ale
institutiilor de concurenta.

Prioritatile pe termen mediu sunt:


- evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii
interne a acestora si urmarirea permanenta a promovarii de actiuni n
directia mbunatatirii capacitatii administrative a Consiliului
Concurentei si Oficiului Concurentei;
- asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate
ale celor doua institutii;

39

40

continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ n vederea


aplicarii corecte si efective a politicilor n domeniul concurentei si
ajutorului de stat;
evaluarea oportunitatii modificarii si completarii Legii concurentei
nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999;
elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului
privind ajutoarele de stat acordate n Romnia, precum si analiza
schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor incompatibile
cu acquis-ul comunitar.

ANEXA
Acquis-ul comunitar al
politicii n domeniul concurentei
Legenda:
32002R1221

Regulation/Directive/Decision
Regulamentul/Directiva/Decizia
Publicatia:

Continut: Xxxxxxxxxx

Key words:

Cuvinte cheie:

Codul alocat actului normativ,


sub care acesta poate fi cautat
n original n limbile oficiale
ale UE n bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Denumirea actului normativ n
limba engleza
Denumirea actului normativ n
limba romna
Publicatia oficiala a UE n care
actul normativ a fost publicat
initial, si eventualele modificari
si completari ale formei initiale
Prezentarea pe scurt a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Cuvinte-cheie n limba engleza
cu care pot fi operate cercetari
tematice n bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte-cheie n limba romna
cu care pot fi operate cercetari
tematice n baza de date
legislative a Centrului de
Informare al Comisiei Europene
la Bucuresti, www.infoeuropa.ro,
si a Centrului de Resurse
Juridice, www.crj.ro
41

Acorduri, decizii, practici concertate si abuz de pozitie


dominanta
31962R0017
EEC Council: Regulation No 17: First Regulation implementing
Articles 85 and 86 of the Treaty.
Regulamentul nr. 17/62/CEE al Consiliului privind aplicarea articolelor
85 si 86 ale Tratatului.
Publicatia: OJ P 013 21.02.1962 p.204
Modificari si completari: SE SER1 I p.0087
172B
179H
185I
194N
31962R0059 (OJ P 058 10.07.1962 p.1655) (SE SER1 I p.0249)
31963R0118 (OJ P 162 07.11.1963 p.2696) (SE SER1 I p.0055)
31971R2822 (OJ L 285 29.12.1971 p.49) (SE SER1 I p.1035)
31999R1216 (OJ L 148 15.06.1999 p.5)
ncorporat prin: 21994A0103(38) (OJ L 001 03.01.1994 p.206)
31994R3385 (OJ L 377 31.12.1994 p.28)
Continut: Regulamentul instituie posibilitatea pentru Comisie de a
emite atestari negative prin care aceasta constata, n
functie de elementele care i sunt aduse la cunostinta, ca
nu este cazul sa intervina cu privire la un acord, decizie
sau practici concertate n virtutea Art. 81 alin. 1 (fost Art.
85)2 al Tratatului. Aceste acorduri, decizii sau practici
concertate trebuie sa fie, nsa, notificate Comisiei. De
asemenea, se mai stabilesc si modalitatile de colaborare
dintre Comisie si statele membre, precum si anumite
instrumente concrete prin care Comisia sa si poata
ndeplini misiunile trasate de Tratat n acest domeniu.
2

ntre paranteze, aici si n continuare, este indicata numerotarea articolelor


Tratatului instituind Comunitatea Europeana nainte de republicarea acestuia
dupa intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam.

42

Key words:

competition policy; control of restrictive practices;


competition law; inter-company agreement; restriction on
competition.
Cuvinte cheie: politica privind concurenta, controlul practicilor
restrictive, dreptul concurentei, acord ntre societati,
restrngerea concurentei.
31962R0026
EEC Council: Regulation No 26 applying certain rules of competition
to production of and trade in agricultural products.
Regulamentul nr. 26/62/CEE al Consiliului privind aplicarea anumitor
reguli de concurenta produselor agricole si comertului cu aceste produse.
Publicatia: OJ 030 20.04.1962 p.993
Modificari si completari: SE SER1 I p.0129
31962R0049 (OJ 053 01.07.1962 p.1571) (SE SER1 I
p.0201)
Derogare n: 31992R2077 (OJ L 215 30.07.1992 p.80)
31996R2200 (OJ L 297 21.11.1996 p.1)
Continut:
Regulamentul prevede ca regulile din Tratat privind
concurenta nu sunt aplicabile acordurilor, deciziilor
si practicilor concertate din domeniul agricol si care
fac parte dintr-o organizare nationala a pietelor,
precum si altor situatii de aceeasi natura care sunt
strict specificate. Ramne, nsa, la latitudinea
Comisiei sa ridice beneficiul acordat de regulament,
daca ea considera necesar.
Key words:
agricultural product; agricultural production; agriculturetrade relationship; competition policy; producer group.
Cuvinte cheie: produs agricol, productie agricola, raport dintre
agricultura si comert, politica privind concurenta, grup de
producatori.

43

31965R0019
Council Regulation No 19/65/EEC on the 2nd of March 1965 on
application of Article 85 (3) of the Treaty to certain categories of
agreements and concerted practices.
Regulamentul Consiliului nr. 19/65/CEE din 2 martie 1965 privind
aplicarea Art. 85 (3) asupra anumitor categorii de acorduri sau practici
concertate.
Publicatia: OJ P 036 06.03.1965 p.533
Modificari si completari: SE SER1 I p.0035
185I
194N
31999R1215 (OJ L 148 15.06.1999 p.1)
Completat de: 172B
179H
Continut:
Regulamentul prevede dreptul Comisiei de a emite, n
anumite domenii (acorduri de furnizare exclusiva,
drepturi de proprietate intelectuala si industriala),
regulamente de exceptare de la aplicarea
reglementarilor comunitare privind concurenta. Se
mai specifica si elementele pe care trebuie sa le
cuprinda n mod necesar un astfel de regulament al
Comisiei (enumerarea clauzelor care nu pot figura n
acord, precum si cele care trebuie sa figureze),
precum si faptul ca el trebuie supus pentru dezbatere,
nainte de a fi adoptat, opiniei publice interesate.
Key words: competition policy; inter-company agreement; industrial
property; restriction on competition.
Cuvinte cheie: politica privind concurenta, acord ntre societati,
proprietate industriala, restrngeri privind concurenta.
31971R2821
Regulation (EEC) No 2821/71 of the Council on the 20 th of December
1971 on application of Article 85 (3) of the Treaty to categories of
agreements, decisions and concerted practices.

44

Regulamentul nr. 2821/71 (CEE) al Consiliului privind aplicarea Art. 85


(3) al Tratatului asupra anumitor categorii de acorduri, decizii si practici
concertate.
Publicatia: OJ L 285 29.12.1971 p.46
Modificari si completari: SE SER1 I p.1032
185I
194N
31972R2743 (OJ L 291 28.12.1972 p.144) (SE SER1 I p.0060)
Completat de: 179H
Continut:
Regulamentul prevede dreptul Comisiei de a emite, n
anumite domenii (aplicarea normelor, cercetarea,
dezvoltarea produselor, acordurile de specializare),
regulamente de exceptare de la aplicarea
reglementarilor comunitare privind concurenta. Se
mai specifica si elementele pe care trebuie sa le
cuprinda n mod necesar un astfel de regulament al
Comisiei, precum si faptul ca el trebuie supus pentru
dezbatere, nainte de a fi adoptat, opiniei publice
interesate.
Key words: specialization
agreement;
vertical
agreement;
competition policy; control of restrictive practices; EC
internal market.
Cuvinte cheie: acord de specializare, acord vertical, politica privind
concurenta, controlul practicilor restrictive, piata interna
a CE.
31974R2988
Regulation (EEC) No 2988/74 of the Council on the 26 th of November
1974 concerning limitation periods in proceedings and the
enforcement of sanctions under the rules of the European Economic
Community relating to transport and competition.
Regulamentul nr. 2988/74 (CEE) al Consiliului din 26 noiembrie 1974
privind prescriptia n cadrul procedurilor si n domeniul executarii
sanctiunilor prevazute de dreptul comunitar n domeniul concurentei si al
transporturilor.

45

Publicatia: OJ L 319 29.11.1974 p.1


Modificari si completari:
ncorporat prin: 21994A0103(63) (OJ L 001 03.01.1994 p.422)
Continut:
Regulamentul prevede ca dreptul Comisiei de a
pronunta sanctiuni sau amenzi pentru ncalcari ale
normelor dreptului comunitar n domeniul
concurentei si al transporturilor se limiteaza la un
termen cuprins ntre 3-5 ani, care curge din ziua n
care ncalcarea a fost comisa. Regulamentul mai
contine dispozitii privind ntreruperea si suspendarea
prescriptiei extinctive.
Key words: transport law; competition law; limitation of legal
proceedings; legal proceedings; application of
legislation.
Cuvinte cheie: dreptul transporturilor, dreptul concurentei, limitarea
procedurilor legale, aplicarea legislatiei.
31986R4056
Council Regulation (EEC) No 4056/86 on the 22nd of December 1986
laying down detailed rules for the application of Articles 85 and 86 of
the Treaty to maritime transport.
Regulamentul nr. 4056/86 (CEE) al Consiliului din 22 decembrie 1986
pentru adoptarea normelor de aplicare a articolelor 85 si 86 ale Tratatului
asupra transportului maritim.
Publicatia: OJ L 378 31.12.1986 p.4
Modificari si completari: 194N
ncorporat prin: 21994A0103(63) (OJ L 001 03.01.1994 p.422
21994A0103(64) (OJ L 001 03.01.1994 p.446)
Continut:
Regulamentul prevede ca interdictia edictata de Art.
81 alin. 1 (fost Art. 85 alin. 1) nu se aplica acelor
acorduri, decizii sau practici concertate care au ca
obiect sau ca efect instituirea unor ameliorari tehnice
sau cooperarea tehnica prin stabilirea sau aplicarea
uniforma a unor norme sau tipuri de nave, utilizarea
sau exploatarea n comun a unor nave, coordonarea

46

orarelor de transport. Dar acest beneficiu nu este


recunoscut dect daca nu conduce la o distorsiune
majora a concurentei n cadrul pietei unice.
Key words:
maritime transport; common transport policy;
transportation tariff; competition law; restriction on
competition.
Cuvinte cheie: transport maritim, politica comuna privind transportul,
tarif de transport, dreptul concurentei, restrngeri ale
concurentei.
31987R3976
Council Regulation (EEC) No 3976/87 on the 14th of December 1987
on the application of Article 85 (3) of the Treaty to certain categories
of agreements and concerted practices in the air transport sector.
Regulamentul nr. 3976/87/CEE al Consiliului din 14 decembrie 1987
pentru aplicarea Art. 85 (3) al Tratatului asupra anumitor categorii de
acorduri si practici concertate n domeniul transportului aerian.
Publicatia: OJ L 374 31.12.1987 p.9
Modificari si completari: 194N
31992R2411 (OJ L 240 24.08.1992 p.19)
Continut:
Regulamentul prevede dreptul Comisiei de a emite, n
anumite domenii (acorduri privind coordonarea si
planificarea zborurilor, repartitia tronsoanelor orare,
propuneri privind tarifele), regulamente de exceptare
de la aplicarea reglementarilor comunitare privind
concurenta. Se mai specifica si elementele pe care
trebuie sa le cuprinda n mod necesar un astfel de
regulament al Comisiei (enumerarea clauzelor care
nu pot figura n acord precum si cele care trebuie sa
figureze), precum si faptul ca el trebuie supus pentru
dezbatere, nainte de a fi adoptat, opiniei publice
interesate. Comisia poate retrage beneficiul acestui
regulament.
Key words:
air transport; inter-company agreement; intraCommunity transport; competition.

47

Cuvinte cheie: transport aerian, acord ntre


intracomunitar, concurenta.

societati,

transport

31987R3975
Council Regulation (EEC) No 3975/87 on the 14th of December 1987
laying down the procedure for the application of the rules on
competition to undertakings in the air transport sector.
Regulamentul nr. 3975/87 (CEE) al Consiliului din 14 decembrie 1987
privind procedura de aplicare a regulilor de concurenta societatilor din
sectorul transportului aerian.
Publicatia: OJ L 374 31.12.1987 p.1
Modificari si completari: 31991R1284 (OJ L 122 17.05.1991 p.2)
31992R2410 (OJ L 240 24.08.1992 p.18)
ncorporat prin: 21994A0103(63) (OJ L 001 03.01.1994 p.422)
Continut:
Regulamentul excepteaza de la aplicarea articolelor
81 si 82 anumite categorii de acorduri (privind
aplicarea comuna a normelor tehnice, cumpararea
sau nchirierea comuna a unor aeronave, schimburile
de cadre, regulile comune privind tarifele). El mai
prevede instrumente necesare la ndemna Comisiei
pentru ca aceasta sa si poata ndeplini misiunile
trasate de Tratat. Astfel, ea are depline puteri de
ancheta si colaboreaza cu statele membre n cadrul
procedurilor legale privind ncalcarea regulilor
referitoare la concurenta.
Key words:
air transport; transport company; competition law; intraCommunity transport; EC advisory committee; dominant
position.
Cuvinte cheie: transport aerian, societate de transport, dreptul
concurentei, transport intracomunitar, comitet consultativ
CE, pozitie dominanta.

48

31988L0301
Commission Directive 88/301/EEC on the 16th of May 1988 on
competition in the markets in telecommunications terminal
equipment.
Directiva nr. 88/301/CEE a Comisiei din 16 mai 1988 privind concurenta
pe pietele echipamentelor de terminale de telecomunicatii.
Publicatia: OJ L 131 27.05.1988 p.73
Modificari si completari: 31994L0046 (OJ L 268 19.10.1994 p.15)
ncorporata prin: 21994A0103(64) (OJ L 001 03.01.1994 p.446)
Continut:
Directiva instituie obligatia statelor membre de a
retrage orice drepturi speciale sau exclusive ale
societatilor
comerciale
privind
importul,
comercializarea, racordul sau darea n folosinta a
terminalelor de telecomunicatii sau/si de ntretinere a
unor astfel de aparate.
Key words: telecommunications; competition; market; marketing.
Cuvinte cheie: telecomunicatii, concurenta, piata, marketing.
31990L0388
Commission Directive 90/388/EEC on the 28th of June 1990 on
competition in the markets for telecommunications services.
Directiva 90/388/CEE a Comisiei din 28 iunie 1990 privind concurenta
pe pietele serviciilor de telecomunicatii.
Publicatia: OJ L 192 24.07.1990 p.10
Modificari si completari: 31994L0046 (OJ L 268 19.10.1994 p.15)
31995L0051 (OJ L 256 26.10.1995 p.49)
31996L0002 (OJ L 020 26.01.1996 p.59)
31996L0019 (OJ L 074 22.03.1996 p.13)
31999L0064 (OJ L 175 10.07.1999 p.39)
ncorporata prin: 21994A0103(61) (OJ L 001 03.01.1994 p.418)
21994A0103(64) (OJ L 001 03.01.1994 p.446)
Continut:
Directiva stabileste obligatia statelor membre de a
retrage orice fel de drepturi speciale sau exclusive
pentru furnizarea de servicii n domeniul
telecomunicatiilor si de a se asigura ca orice operator

49

este n masura sa furnizeze n bune conditii aceste


servicii. De asemenea, mai stabileste conditiile n care
statele membre trebuie sa colaboreze cu Comisia
pentru buna desfasurare a acestor activitati.
Key words:
transmission network; telecommunications; competition;
competition law; approximation of laws; interactive
network.
Cuvinte cheie: retea de transmisiuni, telecomunicatii, concurenta,
dreptul concurentei, apropierea legislatiilor statelor
membre, retea interactiva.
31991R1534
Council Regulation (EEC) No 1534/91 on the 31st of May 1991 on the
application of Article 85 (3) of the Treaty to certain categories of
agreements, decisions and concerted practices in the insurance
sector.
Regulamentul nr. 1534/91 (CEE) al Consiliului din 31 mai 1991 cu
privire la aplicarea Art. 85 (3) al Tratatului asupra anumitor categorii de
acorduri, decizii si practici concertate n sectorul asigurarilor.
Publicatia: OJ L 143 07.06.1991 p.1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul acorda dreptul Comisiei de a excepta
de la aplicarea Art. 81 alin. 3 anumite acorduri si
practici concertate din sectorul asigurarilor, stabilind
si conditiile n care se poate face acest lucru.
Key words: insurance company; inter-company cooperation; restrictive
trade practice; restriction on competition; insurance.
Cuvinte cheie: societate de asigurari, cooperare ntre societati, practici
comerciale restrictive, afectarea concurentei, asigurare.
31992R0479
Council Regulation (EEC) No 479/92 on the 25 th of February 1992 on
the application of Article 85 (3) of the Treaty to certain categories of
agreements, decisions and concerted practices between liner shipping
companies (consortia).

50

Regulamentul nr. 479/92 (CEE) al Consiliului din 25 februarie 1992


privind aplicarea Art. 85 (3) al Tratatului asupra anumitor categorii de
acorduri, decizii sau practici concertate ntre societatile maritime de linie
(consortii).
Publicatia: OJ L 055 29.02.1992 p.3
Modificari si completari: 194N
Continut:
Regulamentul prevede dreptul Comisiei de a adopta
regulamente de exceptare a aplicarii Art. 81 alin. 3
(fost Art. 85 alin. 3) anumitor categorii de acorduri,
decizii sau practici concertate care au ca obiect
promovarea sau stabilirea unei cooperari n domeniul
transportului maritim ntre companii maritime de
linie n scopul rationalizarii activitatii lor prin
mijloace tehnice, operationale si/sau acorduri
comerciale-cu exceptia fixarii pretului. Regulamentul
mai stabileste si conditiile n care Comisia si poate
exercita acest drept.
Key words:
competition; maritime law; restrictive trade practice;
maritime transport; price agreement.
Cuvinte cheie: concurenta, drept maritim, ntelegere, transport maritim,
acord privind pretul.
31992R2077
Council Regulation (EEC) No 2077/92 on the 30th of June 1992
concerning inter-branch organizations and agreements in the tobacco
sector.
Regulamentul nr. 2077/92 (CEE) al Consiliului din 30 iunie 1992 privind
organizatiile si acordurile interprofesionale din sectorul tutunului.
Publicatia: OJ L 215 30.07.1992 p.80
Modificari si completari:Implementat prin: 31993R0086 (OJ L 012 20.01.1993 p.13)
Continut:
Regulamentul stabileste tipurile de organisme
profesionale care pot fi recunoscute n acest sector.
Statele membre pot recunoaste aceste organisme, dar
Comisia are dreptul sa se opuna la aceasta

51

recunoastere n conditii bine stabilite. Aceste forme


de organizare pot fi benefice pentru o buna
functionare a acestei piete.
Key words:
professional association; competition; tobacco; common
organization of markets.
Cuvinte cheie: asociatie profesionala, concurenta, tutun, organizarea
comuna a pietelor.
31992R3932
Commission Regulation (EEC) No 3932/92 on the 21 st of December
1992 on the application of Article 85 (3) of the Treaty to certain
categories of agreements, decisions and concerted practices in the
insurance sector.
Regulamentul nr. 3932/92 (CEE) al Comisiei din 21 decembrie 1992 cu
privire la aplicarea Art. 85 (3) al Tratatului asupra anumitor categorii de
acorduri, decizii sau practici concertate n domeniul asigurarilor.
Publicatia: OJ L 398 31.12.1992 p.7
Modificari si completari: 194N
Continut:
Regulamentul prevede ca interdictia prevazuta de
Art. 81 alin. 1 (fost Art. 85 alin. 1) nu se aplica acelor
acorduri, decizii sau practici concertate din sectorul
asigurarilor care au ca obiect stabilirea n comun a
primelor de risc, stabilirea tipurilor de asigurari,
acoperirea n comun a anumitor riscuri, stabilirea n
comun a regulilor privind verificarea si acceptarea
echipamentelor de securitate. Regulamentul mai
prevede si acele tipuri de acorduri care nu se bucura
de beneficiul acordat de el.
Key words:
restriction on competition; insurance; restrictive trade
practice; inter-company cooperation; insurance company.
Cuvinte cheie: restrngeri ale concurentei, asigurare, practici comerciale
restrictive, cooperare ntre societati, societate de
asigurari.

52

31994R3385
Commission Regulation (EC) No 3385/94 on the 21st of December
1994 on the form, content and other details of applications and
notifications provided for in Council Regulation No 17 (Text with
EEA relevance).
Regulamentul nr. 3385/94 (CE) al Comisiei din 21 decembrie 1994 cu
privire la forma, continutul si alte detalii referitoare la cererile si
notificarile prevazute de Regulamentul Consiliului nr. 17 (act normativ
aplicabil n cadrul Spatiului Economic European).
Publicatia: OJ L 377 31.12.1994 p.28
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul specifica persoanele ndreptatite sa
prezinte cererile si notificarile, tipurile de formulare
si utilitatea fiecaruia, limba n care trebuie redactate,
continutul lor, efectul acestora.
Key words:
administrative procedure; competition law; competition
policy; dominant position; form.
Cuvinte cheie: procedura administrativa, dreptul concurentei, politica
privind concurenta, pozitie dominanta, formular.
31994L0046
Commission Directive 94/46/EC on the 13 th of October 1994
amending Directive 88/301/EEC and Directive 90/388/EEC in
particular with regard to satellite communications.
Directiva nr. 94/46/CE a Comisiei din 13 octombrie 1994 pentru
modificarea si completarea Directivei nr. 88/301/CEE si a Directivei
nr. 90/388/CEE n special n privinta comunicatiilor prin satelit.
Publicatia: OJ L 268 19.10.1994 p.15
Modificari si completari:Continut:
Directiva aduce unele completari necesare privind
echipamentele de transmisiune prin satelit, regulile
tehnice, licentele de emisie acordate de catre stat,
serviciile de telecomunicatii, serviciile oferite prin
retelele de sateliti, criteriile privind autorizarea

53

acestor activitati, colaborarea dintre state si Comisie


pentru buna desfasurare a acestor activitati.
Key words:
competition;
liberalization
of
trade;
satellite
communications; telecommunications; telecommunications equipment.
Cuvinte cheie: concurenta, liberalizarea comertului, comunicatii prin
satelit, telecomunicatii, echipamente de telecomunicatii.
31996L0002
Commission Directive 96/2/EC on the 16 th of January 1996 amending
Directive 90/388/EEC with regard to mobile and personal
communications
Directiva 96/2/CE a Comisiei din 16 ianuarie 1996 pentru modificarea si
completarea Directivei nr. 90/388/CEE cu privire la comunicatiile mobile
si personale
Publicatia: OJ L 020 26.01.1996 p.59
Modificari si completari:
Continut:
Directiva aduce completarile necesare, definind
sistemele de comunicatii mobile si personale,
impunnd reguli privind acordarea licentelor de
operare, statele avnd obligatia de a nlatura orice
restrictii care ar putea aparea n dezvoltarea pietei
comunicatiilor si de a garanta dreptul la
interconexiunea dintre sistemele de comunicatii
mobile destinate publicului si reteaua publica de
telecomunicatii.
Key words:
communications systems; competition; liberalization of
the market; telecommunications; trade licence;
waveband.
Cuvinte cheie: sistem de comunicatii, concurenta, liberalizarea pietei,
telecomunicatii, licenta de comert, benzi de frecventa.
31996R0240
Commission Regulation (EC) No 240/96 on the 31 st of January 1996

54

on the application of Article 85 (3) of the Treaty to certain categories


of technology transfer agreements (Text with EEA relevance).
Regulamentul nr. 240/96 (CE) al Comisiei din 31 ianuarie 1996 privind
aplicarea Art. 85 (3) al Tratatului asupra anumitor acorduri de transfer de
tehnologie (act normativ aplicabil n cadrul Spatiului Economic
European).
Publicatia: OJ L 031 , 09.02.1996 p. 2
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul prevede ca interdictia edictata de Art.
81 alin. 1 (fost Art. 85 alin. 1) nu se va aplica acelor
acorduri simple (sau pure) care au ca obiect licente
de brevet sau licente de know-how, nici acordurilor
mixte de licenta si know-how, si nici acelor acorduri
care comporta clauze accesorii referitoare la
drepturile de proprietate intelectuala, altele dect
brevetele la care nu participa dect doua societati,
daca aceste acorduri ntrunesc o serie de conditii bine
enumerate de Art. 1 al regulamentului.
Key words:
competition policy; industrial property; inter-company
agreement; patents licence; technology transfer.
Cuvinte cheie: politica privind concurenta, proprietate industriala, acord
ntre societati, licenta de brevet, transfer de tehnologie.
31998R2842
Commission Regulation (EC) No 2842/98 on the 22nd of December
1998 on the hearing of parties in certain proceedings under Articles
85 and 86 of the EC Treaty (Text with EEA relevance).
Regulamentul nr. 2842/98 (CE) al Comisiei din 22 decembrie 1998 cu
privire la audierea partilor n cadrul anumitor proceduri desfasurate
conform articolelor 85 si 86 ale Tratatul instituind CE (act normativ
aplicabil n cadrul Spatiului Economic European).
Publicatia: OJ L 354 30.12.1998 p.18
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul descrie regulile de procedura referitoarea la citarea partilor, la convocarea si audierea

55

tertilor, reprezentarea partilor, confidentialitatea


informatiilor aflate cu ocazia audierilor.
Key words:
administrative procedure; competition law; competition
policy; disclosure of information; EC advisory
committee.
Cuvinte cheie: procedura administrativa, dreptul concurentei, politica
privind concurenta, comunicarea informatiei, comitet
consultativ CE.
31999R2790
Commission Regulation (EC) No 2790/1999 on the 22 nd of December
1999 on the application of Article 81 (3) of the Treaty to categories of
vertical agreements and concerted practices (Text with EEA
relevance).
Regulamentul nr. 2790/1999 (CE) al Comisiei din 22 decembrie 1999
pentru aplicarea Art. 81 (3) al Tratatului asupra categoriilor de acorduri
verticale si practici concertate (act normativ aplicabil n cadrul Spatiului
Economic European).
Publicatia: OJ L 336 29.12.1999 p.21
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul conditioneaza aplicarea beneficiului
sau de faptul detinerii de catre furnizor a unei cote
mai mici sau egale cu 30% din piata relevanta. Peste
aceasta cota se presupune ca efectele nu mai sunt
benefice pentru concurenta. Regulamentul se aplica
acelor acorduri verticale si practici concertate
referitoare la vnzarea de bunuri si servicii, precum
si la utilizarea drepturilor de proprietate intelectuala.
Regulamentul exclude din sfera sa de aplicare acele
acorduri care contin anumite clauze considerate ca
fiind daunatoare pentru functionarea n bune conditii
a concurentei.
Key words: competition policy; vertical agreement.
Cuvinte cheie: politica privind concurenta, acord vertical.

56

32000R0823
Commission Regulation (EC) No 823/2000 on the 19 th of April 2000
on the application of Article 81(3) of the Treaty to certain categories
of agreements, decisions and concerted practices between liner
shipping companies (consortia) (Text with EEA relevance).
Regulamentul nr. 823/2000 (CE) al Comisiei din 19 aprilie 2000 privind
aplicarea Art. 81 (3) al Tratatului asupra anumitor categorii de acorduri,
decizii sau practici concertate ntre societati maritime de linie (consortii)
(act normativ aplicabil n cadrul Spatiului Economic European).
Publicatia: OJ L 100 20.04.2000 p. 24
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul prevede ca interdictia edictata de Art.
81 alin. 1 nu se aplica acelor acorduri, decizii sau
practici concertate care au ca obiect utilizarea sau
exploatarea n comun a unor nave, coordonarea
orarelor de transport, utilizarea n comun a
terminalelor portuare. Dar acest beneficiu nu este
recunoscut dect daca nu exista o afectare majora a
concurentei n spatiul comunitar si daca acel
consortiu nu detine un anumit procent semnificativ
din piata relevanta.
Key words:
carriage of goods; international transport; maritime law;
maritime transport; restrictive trade practice; transport
regulations.
Cuvinte cheie: transport de marfuri, transport international, drept
maritim, transport maritim, practici comerciale
restrictive, reglementari privind transportul.
32000R2658
Commission Regulation (EC) No 2658/2000 on the 29 th of November
2000 on the application of Article 81(3) of the Treaty to categories of
specialisation agreements (Text with EEA relevance).
Regulamentul nr. 2658/2000 (CE) al Comisiei din 29 noiembrie 2000 cu
privire la aplicarea Art. 81 (3) al Tratatului la anumite categorii de

57

acorduri de specializare (act normativ aplicabil n cadrul Spatiului


Economic European).
Publicatia: OJ L 304 05.12.2000 p.3
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul exclude de la aplicarea Art. 81 alin. 1
anumite categorii de acorduri de specializare (cum ar
fi specializarea unilaterala sau reciproca, productia
comuna). Aceasta exceptare priveste doar societatile
care nu detin mai mult de 20% din piata relevanta,
iar Comisia poate retrage beneficiul acestui
regulament.
Key words:
inter-company agreement; research and development;
specialization agreement.
Cuvinte cheie: acord ntre societati, cercetare si dezvoltare, acord de
specializare.
32000R2659
Commission Regulation (EC) No 2659/2000 on the 29 th of November
2000 on the application of Article 81(3) of the Treaty to categories of
research and development agreements (Text with EEA relevance).
Regulamentul nr. 2659/2000 (CE) al Comisiei din 29 noiembrie 2000
privind aplicarea Art. 81 (3) al Tratatului asupra categoriilor de acorduri
privind cercetarea si dezvoltarea (act normativ aplicabil n cadrul
Spatiului Economic European).
Publicatia: OJ L 304 05.12.2000 p.7
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul excepteaza aceste categorii de acorduri
de la aplicarea Art. 81 alin. 1, cu toate ca se subliniaza
beneficiile actiunilor comune n domeniul cercetarii si
dezvoltarii. Regulamentul mentioneaza categoriile de
acorduri carora li se aplica, precum si conditiile n
care opereaza beneficiul dispozitiilor sale. Comisia
poate retrage aceste beneficii n situatiile n care ea
considera ca exista efecte ireconciliabile cu Art. 81
alin. 1.

58

Key words:

implementation of Community law; intellectual property;


inter-company agreement; research and development;
restriction on competition.
Cuvinte cheie: aplicarea dreptului comunitar, proprietate intelectuala,
acord ntre societati, cercetare si dezvoltare, afectarea
concurentei.
32002R1400
Commission Regulation (EC) No 1400/2002 on the 31 st of July 2002
on the application of Article 81(3) of the Treaty to categories of
vertical agreements and concerted practices in the motor vehicle
sector.
Regulamentul nr. 1400/2001 (CEE) al Comisiei din 31 iulie 2002 privind
aplicarea Art. 81 (3) al Tratatului la categoriile de acorduri verticale si
practici concertate n sectorul vehiculelor cu motor.
Publicatia: OJ L 203 01.08.2002 p.30
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul stabileste reguli speciale pentru acest
sector si enumera categoriile de acorduri verticale
fata de care urmeaza sa nu fie aplicate dispozitiile
Art. 81 alin. 1. Regulamentul exclude din sfera sa de
aplicare acele acorduri verticale n care furnizorul
detine parti importante din piata relevanta. Comisia
poate retrage beneficiul acestui regulament n
situatiile n care ea considera ca exista efecte
ireconciliabile cu dispozitiile Art. 81 alin. 1.
Key words:
motor vehicle industry; vertical agreement; competition
law; sale.
Cuvinte cheie: industria vehiculelor cu motor, acord vertical, dreptul
concurentei, vnzare.

59

Concentrarile
31989R4064
Council Regulation (EEC) No 4064/89 on the 21st of December 1989
on the control of concentrations between undertakings.
Regulamentul nr. 4064/89 (CEE) al Consiliului din 21 decembrie 1989 cu
privire la controlul concentrarilor ntre societati.
Publicatia: OJ L 395 30.12.1989 p.1
Modificari si completari:
194N
31997R1310 (OJ L 180 09.07.1997 p.1)
ncorporat prin:
21994A0103(38) (OJ L 001 03.01.1994 p.206)
21994A0103(64) (OJ L 001 03.01.1994 p.446)
Continut:
Regulamentul se aplica tuturor concentrarilor de
dimensiuni comunitare n care cifra de afaceri
realizata pe plan mondial de societatile implicate este
mai mare de 5 miliarde de euro, iar cifra de afaceri
individuala realizata n interiorul Comunitatii de
catre cel putin doua dintre societatile implicate
trebuie sa fie superioara plafonului de 250.000 de
euro. Regulamentul mai defineste operatiunea de
concentrare si conditiile privind notificarea
concentrarilor catre Comisie. Comisia are putere de
decizie n aceste operatiuni privind concentrarile.
Key words:
economic concentration; merger control; competition;
competition policy; EC countries.
Cuvinte cheie: concentrare economica, controlul fuziunilor, concurenta,
politica privind concurenta, state membre ale CE.
21994A0103(64)
Agreement on the European Economic Area - Annex XIV Competition - List provided for in Article 60.
Acord privind Zona Economica Europeana -Anexa XIV - ConcurentaLista prevazuta de articolul 60.
Publicatia: OJ L 001 03.01.1994 p.446
Modificari si completari:

60

22000D0018
(OJ L 103 12.04.2001 p.36)
22000D0921(02) (OJ L 237 21.09.2000 p.60)
22000D1123(12) (OJ L 296 23.11.2000 p.47)
22001D0096
(OJ L 251 20.09.2001 p.23)
22001D0222(05) (OJ L 052 22.02.2001 p.38)
21994D0628(01) (OJ L 160 28.06.1994 p.1)
21995D0622(01) (OJ L 139 22.06.1995 p.14)
21995D1019(01) (OJ L 251 19.10.1995 p.31)
21996D0111(02) (OJ L 008 11.01.1996 p.36)
21996D0523(02) (OJ L 124 23.05.1996 p.13)
21996D1114(09) (OJ L 291 14.11.1996 p.39)
21997D0313(06) (OJ L 071 13.03.1997 p.38)
21997D0710(11) (OJ L 182 10.07.1997 p.42)
21998D0604(05) (OJ L 160 04.06.1998 p.42)
21998D0709(21) (OJ L 193 09.07.1998 p.65)
21998D0709(22) (OJ L 193 09.07.1998 p.67)
21998D0709(23) (OJ L 193 09.07.1998 p.69)
21998D0709(24) (OJ L 193 09.07.1998 p.71)
21999D0175
(OJ L 074 15.03.2001 p.1)
31994D0001
(OJ L 001 03.01.1994 p.1)
Continut:
Lista cuprinde legislatia comunitara din domeniul
concurentei pe care partile nteleg sa o aplice n
raporturile dintre ele.
Key words: European Economic Area; restrictive trade practice;
competition law; competition policy; business policy;
economic concentration.
Cuvinte cheie: Spatiul Economic European, practici comerciale
restrictive, dreptul concurentei, politica privind mediul
de afaceri, concentrare economica.
31998R0447
Commission Regulation (EC) No 447/98 on the 1st of March 1998 on
the notifications, time limits and hearings provided for in Council
Regulation (EEC) No 4064/89 on the control of concentrations
between undertakings (Text with EEA relevance).

61

Regulamentul nr. 447/98/CEE al Comisiei cu privire la notificarile,


termenele si audierile prevazute de Regulamentul nr. 4064/89 (CEE) al
Consiliului privind controlul concentrarilor ntre societati (act normativ
aplicabil n cadrul Spatiului Economic European).
Publicatia: OJ L 061 02.03.1998 p.1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul descrie regulile de procedura care se
aplica persoanelor ndreptatite sa depuna notificari,
indicnd formularele necesare, numarul de copii,
limba n care se redacteaza, informatiile si
documentele care trebuie comunicate, efectul
notificarilor. Sunt de asemenea cuprinse reguli
privind termenele n care trebuie depuse aceste
notificari, si reguli privind audierea partilor si a
tertilor.
Key words:
administrative procedure; competition law; competition
policy; economic concentration; form; merger control.
Cuvinte cheie: procedura administrativa, dreptul concurentei, politica
privind concurenta, concentrare economica, formular,
controlul fuziunilor.

Ajutoarele de stat
31980L0723
Commission Directive 80/723/EEC on the 25th of June 1980 on the
transparency of financial relations between Member States and
public undertakings.
Directiva nr. 80/723/CEE a Comisiei din 25 iunie 1980 privind
transparenta raporturilor financiare dintre statele membre si
ntreprinderile publice.
Publicatia: OJ L 195 29.07.1980 p.35
Modificari si completari:
32000L0052 (OJ L 193 29.07.2000 p.75)
31993L0084 (OJ L 254 12.10.1993 p.16)
31985L0413 (OJ L 229 28.08.1985 p.20)

62

ncorporata prin: 21994A0103(65) (OJ L 001 03.01.1994 p.457)


Continut:
Directiva
instituie
pentru
statele
membre
obligativitatea asigurarii transparentei raporturilor
financiare dintre autoritatile lor publice si
ntreprinderile publice, astfel nct sa reiasa clar ce
fonduri sunt alocate direct sau prin intermediul
acestor ntreprinderi publice si, mai ales, destinatia
acestor fonduri.
Key words:
public sector; administrative transparency; public
finance; Member State's contribution.
Cuvinte cheie: sector public, transparenta administrativa, finantare
publica, contributia statelor membre.
31989R1101
Council Regulation (EEC) No 1101/89 on the 27th of April 1989 on
structural improvements in inland waterway transport.
Regulamentul Consiliului nr.1101/89/CEE din 27 aprilie 1989 cu privire
la ameliorarile structurale n sectorul transportul fluvial.
Publicatia: OJ L 116 28.04.1989 p.25
Modificari si completari:
31990R3572 (OJ L 353 17.12.1990 p.12)
31994R0844 (OJ L 098 16.04.1994 p.1)
31994R2812 (OJ L 298 19.11.1994 p.22)
31994R3314 (OJ L 350 31.12.1994 p.8)
31995R2819 (OJ L 292 07.12.1995 p.7)
31996R2254 (OJ L 304 27.11.1996 p.1)
31996R2310 (OJ L 313 03.12.1996 p.8)
31998R0742 (OJ L 103 03.04.1998 p.3)
ncorporat prin: 21994A0103(63) (OJ L 001 03.01.1994 p.422)
Aplicat prin:
31999R0718 (OJ L 090 02.04.1999 p.1)
Continut:
Regulamentul stabileste categoriile de nave carora li
se aplica. El impune tuturor statelor membre care
poseda o flota al carei tonaj este mai mare de 100000
de tone sa constituie un fond special pentru
dezafectarea navelor care urmeaza sa fie administrat

63

de autoritatile competente. Armatorii navelor au


obligatia de a varsa de asemenea o anumita
contributie financiara la acest fond.
Key words:
inland waterway shipping; inland waterway fleet;
industrial restructuring; inland transport; carriage of
goods; vessel.
Cuvinte cheie: navigatie fluviala, flota fluviala, restructurare industriala,
transport intern, transportul marfurilor, nava.
31994R2812
Commission Regulation (EC) No 2812/94 on the 18th of November
1994 amending Council Regulation (EEC) No 1101/89 as regards the
conditions which apply to the putting into service of new capacity in
inland waterway transport.
Regulamentul nr. 2812/94 (CE) al Comisiei din 18 noiembrie 1994 pentru
modificarea si completarea Regulamentului nr. 1101/89 (CEE) al
Consiliului n ceea ce priveste conditiile care se aplica darii n folosinta
de noi capacitati n transportul fluvial intern.
Publicatia: OJ L 298 19.11.1994 p.22
Modificari si completari:Continut:
Actul normativ aduce o serie de modificari
Regulamentului nr. 1101/89 (CEE) al Consiliului n
ceea ce priveste anumite obligatii financiare ale
proprietarilor de nave.
Key words: carrying capacity; industrial restructuring; inland
waterway fleet; inland waterway shipping; transport
capacity; transport policy.
Cuvinte cheie: capacitate de transport, restructurare industriala, flota
fluviala, navigatie fluviala, capacitate de transport,
politica privind transporturile.
21994A0103(65)
Agreement on the European Economic Area - Annex XV - State aid List provided for in Article 63.

64

Acord privind Zona Economica Europeana -Anexa XV- Ajutoare de stat Lista prevazuta de articolul 63.
Publicatia: OJ L 001 03.01.1994 p.457
Modificari si completari:
22000D0210(12) (OJ L 035 10.02.2000 p.43)
22001D0006
(OJ L 066 08.03.2001 p.48)
21994D0628(01) (OJ L 160 28.06.1994 p.1)
21995D0708(03) (OJ L 158 08.07.1995 p.43)
21996D0523(06) (OJ L 124 23.05.1996 p.19)
21997D0710(01) (OJ L 182 10.07.1997 p.28)
21998D0604(06) (OJ L 160 04.06.1998 p.44)
21998D1008(19) (OJ L 272 08.10.1998 p.33)
21998D1008(20) (OJ L 272 08.10.1998 p.35)
Adoptat prin: 31994D0001
(OJ L 001 03.01.1994 p.1)
Continut:
Lista contine actele comunitare de care partile nteleg
sa tina seama n raporturile dintre ele.
Key words:
European Economic Area; State aid; control of State aid;
competition law; public sector.
Cuvinte cheie: Spatiul Economic European, ajutor de stat, controlul
ajutoarelor de stat, dreptul concurentei, sectorul public.
31995R3094
Council Regulation (EC) No 3094/95 on the 22 nd of December 1995 on
aid to shipbuilding.
Regulamentul nr. 3094/95 (CE) al Consiliului din 22 decembrie 1995 cu
privire la ajutoarele acordate industriei constructoare de nave.
Publicatia: OJ L 332 30.12.1995 p.1
Modificari si completari: 31997R2600 (OJ L 351 23.12.1997 p.18)
Continut:
Regulamentul stabileste categoriile de ajutoare care
pot fi acordate (cum ar fi ajutoarele indirecte,
ajutoarele sociale, cele privind cercetarea si
dezvoltarea). Regulamentul mai stabileste si reguli
privind procedura de supraveghere a acordarii
acestor ajutoare.

65

Key words: competition policy; control of State aid; information


transfer; shipbuilding; OECD; State aid.
Cuvinte cheie: politica privind concurenta, controlul ajutoarelor de stat,
schimb de informatii, constructii de nave, OCDE, ajutor
de stat.
31998R0994
Council Regulation (EC) No 994/98 on the 7th of May 1998 on the
application of Articles 92 and 93 of the Treaty establishing the
European Community to certain categories of horizontal State aid.
Regulamentul nr. 994/98 (CE) al Consiliului din 7 mai 1998 cu privire la
aplicarea articolelor 92 si 93 ale Tratatul instituind Comunitatea
Europeana asupra anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale.
Publicatia: OJ L 142 14.05.1998 p.1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul instituie dreptul Comisiei de a emite
regulamente de exceptare pe categorii cu privire la
diferite tipuri de ajutoare de stat. Aceste regulamente
trebuie sa specifice pentru fiecare categorie scopul
lor, beneficiarii, pragurile valorice, conditii cu privire
la cumulul si la controlul lor. De asemenea, Comisia
poate decide ca n privinta unor ajutoare ce nu
depasesc un anumit plafon notificarea sa nu este
necesara. Regulamentul mai contine prevederi cu
privire la transparenta si controlul necesar, durata de
validitate si modificarea regulamentelor emise de
Comisie.
Key words: aid system; implementation of Community law; EC
countries; EC Commission; State aid.
Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, aplicarea dreptului comunitar, state
membre ale CE, Comisia CE, ajutor de stat.
31998R1540
Council Regulation (EC) No 1540/98 on the 29 th of June 1998
establishing new rules on aid to shipbuilding.

66

Regulamentul nr. 1540/98 (CE) al Consiliului din 29 iunie 1998 pentru


adoptarea noilor norme privind ajutoarele acordate industriei
constructoare de nave.
Publicatia: OJ L 202 18.07.1998 p.1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul stabileste cui se pot acorda aceste
ajutoare, precum si categoriile de ajutoare. El
instituie totodata un plafon ce nu poate fi depasit n
acordarea ajutoarelor. Regulamentul include si
regulile de supraveghere si control cu privire la
acordarea ajutoarelor.
Key words: aid for restructuring; building subsidy; cessation of
trading; investment aid; regional aid; shipbuilding.
Cuvinte cheie: ajutor pentru restructurare, ajutor pentru constructii,
ncetarea activitatii, ajutor pentru investitii, ajutor
regional, industria constructoare de nave.
31999R0659
Council Regulation (EC) No 659/1999 on the 22 th of March 1999
laying down detailed rules for the application of Article 93 of the EC
Treaty.
Regulamentul nr. 659/1999 (CE) al Consiliului din 22 martie 1999 pentru
adoptarea normelor de aplicare a Art. 93 al Tratatului instituind CE.
Publicatia: OJ L 083 27.03.1999 p.1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul instituie obligatia n sarcina statelor
membre de a notifica n timp util Comisiei orice
ajutor pe care l acorda. Statele trebuie sa furnizeze
toate informatiile necesare pentru a permite Comisiei
sa ia decizii corecte si fundamentate. Regulamentul
stabileste de asemenea regulile privind examinarea
notificarii si cele privind luarea deciziilor de catre
Comisie, cele privind revocarea deciziilor, procedura
n cazul ajutoarelor ilegale, regulile privind

67

prescriptia extinctiva si cele privind procedurile de


control.
Key words:
aid system; control of State aid; suspension of aid; terms
for aid; Community aid; State aid.
Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, controlul ajutoarelor de stat,
suspendarea ajutorului, conditiile pentru ajutor, ajutor
comunitar, ajutor de stat
31999R0718
Council Regulation (EC) No 718/1999 on the 29 th of March 1999 on a
Community-fleet capacity policy to promote inland waterway
transport.
Regulamentul nr. 718/1999 al Consiliului din 29 martie 1999 cu privire la
politica referitoare la capacitatea flotei comunitare n vederea promovarii
transportului pe cai navigabile interioare.
Publicatia: OJ L 083 27.03.1999 p.1
Modificari si completari:
Implementat prin: 31999R0805 (OJ L 102 17.04.1999 p.64)
Continut:
Regulamentul stabileste categoriile de vase carora li
se aplica si instituie obligatia pentru statele membre
care au o flota al carei tonaj este superior pragului de
100.000 de tone si dispun de cai navigabile legate de
cele ale unui alt stat membru de a crea un fond al
navigatiei interioare care va fi gestionat de
autoritatile competente si care va fi utilizat pentru
sprijinirea activitatii de navigatie.
Key words: inland waterway fleet; inland waterway transport; inland
waterway shipping; carriage of goods; chartering;
transport regulations.
Cuvinte cheie: flota fluviala, transport pe cai navigabile interioare,
navigatie fluviala, transport de marfuri, nchirierea de
nave, reglementari privind transportul.

68

32001R0068
Commission Regulation (EC) No 68/2001 on the 12th of January 2001
on the application of Articles 87 and 88 of the EC Treaty to training
aid.
Regulamentul nr. 68/2001 (CE) al Comisiei din 12 ianuarie 2001 pentru
aplicarea articolelor 87 si 88 ale Tratatului instituind CE asupra
ajutoarelor pentru pregatirea profesionala.
Publicatia: OJ L 010 13.01.2001 p.20
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul se aplica n toate sectoarele economice
n scopul unei mai bune pregatiri profesionale a
angajatilor. Aceste ajutoare trebuie sa se ncadreze
ntre anumite limite, calculate potrivit anumitor
indici. Beneficiul regulamentului nu opereaza daca
suma alocata depaseste 1 milion de euro.
Regulamentul
mai
instituie
reguli
privind
transparenta si controlul acestor ajutoare.
Key words: Community aid; vocational training; on-the-job training;
professional qualification.
Cuvinte cheie: ajutor comunitar, nvatamnt profesional, pregatirea la
locul de munca, calificare profesionala.
32001R0069
Commission Regulation (EC) No 69/2001 on the 12th of January 2001
on the application of Articles 87 and 88 of the EC Treaty to de
minimis aid.
Regulamentul Comisiei nr.69/2001/CE privind aplicarea articolelor 87 si
88 din Tratatul CE ajutorului de miniminis.
Publicatia: OJ L010 13.01.2001 p.30
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul se aplica ajutoarelor acordate
ntreprinderilor din toate sectoarele cu exceptia
sectorului transporturilor si activitatilor legate de
productie,
transformarea
si
comercializarea
produselor enumerate n anexa I a Tratatului CE.

69

Mai sunt exceptate de la aplicarea regulamentului


ajutoarele acordate pentru activitatile legate de
export, precum si ajutoarele subordonate utilizarii de
preferinta a produselor nationale. Sunt exceptate de
la notificarea impusa de art.88 alin.3 din Tratatul CE
acele ajutoare care nu depasesc 100000 de euro pe o
perioada de trei ani si care sunt exprimate sub forma
subventiilor. Statele membre nu pot acorda mai multe
ajutoare de minimis aceleiasi ntreprinderi n
perioada determinata de 3 ani. Toate informatiile
referitoare la acordarea acestor ajutoare de catre
state trebuie pastrate pe o perioada de cel putin 10
ani din momentul varsarii ultimului ajutor.
Regulamentul are o perioada de aplicare ce expira la
31 decembrie 2006.
Key words: aid system; aid to undertakings; State aid; EC countries;
implementation of Community law.
Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, ajutoare pentru ntreprinderi, ajutor de
stat, tari membre ale CE, aplicarea dreptului comunitar.
32001R0070
Commission Regulation (EC) No 70/2001 on the 12th of January 2001
on the application of Articles 87 and 88 of the EC Treaty to State aid
to small and medium-sized enterprises
Regulamentul nr.70/2001 (CE) al Comisiei din 12 ianuarie 2001 pentru
aplicarea articolelor 87 si 88 ale Tratatului instituind CE asupra
ajutoarelor de stat destinate ntreprinderilor mici si mijlocii
Publicatia: OJ L 010 13.01.2001 p.33
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul defineste n primul rnd ce se ntelege
prin ntreprinderi mici si mijlocii. El mai enumera
categoriile de ajutoare care pot fi acordate, destinatia
lor si plafoanele lor calculate n functie de anumiti
indici. Se instituie, de asemenea, masuri de
transparenta si control.

70

Key words:

State aid; small and medium-sized businesses; aid


system; EC countries; implementation of Community
law.
Cuvinte cheie: ajutor de stat, ntreprinderi mici si mijlocii, sistem de
ajutoare, state membre ale CE, aplicarea dreptului
comunitar.
32002R1407
Council Regulation (EC) No 1407/2002 on the 23rd of July 2002 on
State aid to the coal industry.
Regulamentul nr. 1407/2002 (CE) Consiliului din 23 iulie 2002 privind
ajutoarele de stat n industria carbonifera.
Publicatia: OJ L 205 , 02.08.2002 P. 1
Modificari si completari:Continut:
Regulamentul stabileste regulile pentru acordarea
ajutoarelor de stat care au ca obiect restructurarea
industriei extractive a carbunelui. Aceste reguli tin
seama de aspectele sociale si regionale ale acestei
industrii si de necesitatea mentinerii, ca masura de
precautie, a unei productii interne minime care sa
permita
garantarea
accesului
la
resurse.
Regulamentul enumera si categoriile de ajutoare care
pot fi acordate, precum si procedurile de notificare,
examinare si autorizare cu privire la aceste ajutoare .
Key words:
coal industry; State aid; terms for aid; industrial
restructuring; information transfer; aid policy.
Cuvinte cheie: industria carbonifera, ajutoare de stat, conditii privind
ajutorul, restructurare industriala, schimb de informatii,
politica de ajutor.

71

S-ar putea să vă placă și