STATIA DE TRATARE A APEI DE LA ROSU

Apa folosita pentru producerea apei potabile distribuita in Bucuresti este captata din
raurile Arges si Dambovita si tratata in trei uzine de tratare si producere a apei potabile:
Arcuda(prima statie de producere a apei potabile din Capitala ~1880 ) Rosu(1970) si
Crivina(2006). In Bucuresti, se produc zilnic de la cele trei statii 450-500.000m 3 de apa. Statiile
Crivina si Rosu se alimenteaza cu apa din Arges, iar Arcuda din Dambovita. Apa de la Crivina
este transportata la Rosu printr-un canal dublu casetat si trece prin doua linii de tratare simetrice.
Staia Rou a intrat n funciune n anul 1970, dar a fost modernizat n totalitate n 2002.
Astzi este echipat cu o filier de tratare, care permite eliminarea tuturor toxinelor i substanelor
nedorite, ce rezult din activiti casnice, industriale, agricole sau provocate de mediul natural.
Uzina de la Rou este una dintre cele mai moderne din ar. Ea furnizeaz zilnic oraului
Bucureti 400 000 mc de ap, capacitatea sa putnd crete, dac este necesar, pn la 520 000 mc.
Procesele principale de tratare specifice celor dou staii includ: decantare , filtrare pe nisip,
dezinfecie (cu clor).
Apa tratat la staiile Arcuda i Rou, precum i cea din fronturile de captare estre condus
la nodurile de distribuie Rou i Bragadiru i de aici la cele 7 staii de pompare primare printr-o
serie de apeducte cu scurgere gravitaional. n Bucureti exist 16 apeducte de ap potabil, cu o
lungime total de 141 km.

Apa este captat din rul Arge n localitatea Crivina (17 km) i transportat printr-un
apeduct pn la staia de tratare Rou. Pomparea apei se realizeaz cu ajutorul a 2 grupuri de
pompe tip DV 2-87, fiecare cu o capacitate de 900 mc/h; 2 grupuri fixe WILO, fiecare cu o
capacitate de 7200 mc/h; 2 grupuri variabile WILO, fiecare cu o capacitate de 4400 mc/h.
La acest nivel se gsete un grtar mecanic care nltur toate obiectele plutitoare (crengi, frunze,
pungi de plastic) i alte particule grosiere. Surplusul de ap din acest punct este direcionat ctre
Lacul Morii. n acest punct se monitorizeaz cei mai importani parametri ai apei: pH-ul,
turbiditatea, conductivitatea i temperatura. Tot aici se realizez i corecia pH-ului (optim: 6-7
pn la 6-9) cu lapte de var, n cazul unui pH mic sau cu acid sulfuric, n cazul unui pH mare.
Rezervoarele au drept scop constituirea rezervei necesare acoperirii consumului de vrf
(dimineaa i seara) i a rezervei necesare combaterii incendiilor.
Staiile de pompare mping apa n reeua de distribuie. n municipiul Bucureti funcioneaz 8
staii de pompare a apei potabile i dou de ap industrial.
Etapele procesului de tratare a apei:
1.Statia de alerta
Se efectueaza controale in amonte din punctul de pompare pentru a dedecta o eventuala poluare
accidentala a apei.Daca se dedecteaza o poluare,pomparea este imediat oprita.
2.Captarea apei
Apa care va fi folosita pentru consum este de origine subterana sau de la suprafata.Este pompata
prin foraja(100m adancime)sau prelevata de la suprafata.
-Filtrarea prin gratare
Apa

este

mai

intai

filtrata

printr-o

simpla

grila

pentru

opri

deseurile

mari

(frunze,insecte,particule mai mari de 1mm). Dupa aceea trece prin grile mai fine, care retin
deseurile mai mici.
3.Coagularea, flocularea si decantarea apei
Decantoarele

deverseaza

apa

in sala

filtrelor apa se trateaza cu sulfat de

aluminiu care face ca turbiditatea apei sa
se decanteze.Solutia de sulfat de aluminiu se foloseste
dupa ce se masoara turbiditatea apei in functie de aceasta
adauga

cantitatea

necesara

.Sulfatul

de

aluminiu contine ioni pozitivi care in contact cu moleculele de namol din apa care au o

se

sarcina electrica negativa acesti ioni pozitivi atrag sarcinile negative formand niste bilute numite
flocoane.
Sulfatul de aluminiu este in stare solida si de dilueaza cu apa pana la concentratia de 40 %.Pentru
corectarea Ph-ului se adauga var sau acid sulfuric. Pariculele foarte fine,aflate in suspensie in
apa,se aduna sub forma de flocoane, sub actiunea unui coagulant. Aceste flocoane, mai grele decat
aerul,se depun pe fundul bazinului si 90% din materiile aflate in suspensie sunt astfel eliminate.
4.Prima filtrare
Apa traverseaza un filtru de nisip cu ajutorul caruia se elimina
materiile inca vizibile si nedecantate. Filtrele se spala la un
interval de 30-35 de ore .
5.Ozonare
Apa este dezinfectata datorita ozonului care are o actiune
antibacteriana si antivirus. Acest gaz, amestecat cu apa, actioneaza

asupra

materiilor organice descompunandu-le in bucati. Imbunatateste

culoarea si gustul apei.
6.A doua filtrare
Apa traverseaza un filtru de carbune active care retine
micropoluanti si o parte din material organic si descompusa de ozon.
7.Clorinarea apei
Se adauga clor la iesirea din uzina de tratare si din diferita puncte ale retelei de distributie pentru a
evita dezvoltarea bacteriilor si pentru a mentine calitatea apei pe tot parcursul ei in retea.
8.Stocarea si distributia apei
Stocarea apei se realizeaza in rezervoarele inchise(bazine subterane sau constructii supraterane).
Apa potabila este adusa pana la consummator printr-o retea de tevi subterane, monitorizate cu
strictete.
Apa extras prin foraj
Cei trei factori de mediu (ap, aer, sol) sunt afectai de fenomenul de poluare. Apele
meteorice spal din atmosfer poluanii existeni i apoi vin n contact cu solul unde pot antrena
diferite depozite de deeuri sau de diferite reziduuri solide, ngrminte chimice,
pesticide.Ulterior, se nfiltreaz n sol polund sursele de ap subterane.

Sursele de ap subterane poluate sunt mai periculoase dect cele de suprafa poluate, deoarece
efectele sunt mai greu de ndeprtat i acioneaz un timp mai ndelungat. Utilizarea apei
subterane netratate este periculoas pentru oameni i animale.
La ieirea din uzina Rou, apa este transportat prin apeducte de beton, la cele 20
rezervoare situate la ieirea din oraul Bucureti i care asigur o stocare a apei de 360.000 m3 pe
an. Toate rezervoarele sunt curate, splate i dezinfectate n fiecare an.
Apa potabil este pompat din rezervoare prin intermediul a opt staii de pompare compuse din 52
de pompe, apoi este distribuit n reeaua de alimentare.
n cadrul laboratoarelor de procesare se efectueaz analize, att fizice, chimice, biologice
ct i microbiologice. Se efectueaz zilnic aproximativ 250-280 teste pentru apele brute,
decantate i cele filtrate. Calitatea apei se urmrete pe analizoare on-line, n mod permanent.
Personalul este alctuit nu numai din chimiti dar i din biologi, laborani i inspectori de
microbiologie, care stabilesc dozele de reactivi pentru tratare. Laboratoarele de biologie i
microbiologie se ocup, n principal, cu analiza fitoplanctonului si zooplanctonului din apa, ce
urmeaz a fi furnizat cetenilor Bucuretiului. n cadrul laboratoarelor companiei Apa Nova, se
afla singurul aparat pentru determinarea existentei protozoarelor, giardiei si cryptosporidiumului.
Se urmrete identificarea bacteriilor poliforme, a enterococilor, germenilor i mai ales a
halometanului i pesticidelor. Existena celor din urm se verific att n apa brut ct i n cea
filtrat/tratat.
Toi parametrii apei din instalaiile de tratare, de producie i de stocare, n cadrul Direciei de
Producie, sunt supravegheai printr-un post de comand centralizat, aflat la staia de tratare de la
Rou. Postul de comand centralizat este conectat la centrul de Micare a Apei, de unde sunt
supervizate n timp real diferitele fluxuri hidraulice ale reelei i ale siturilor de producie.
Studiu de caz: alimentarea cu ap a municipiului Bucureti
Cea mai veche mrturie a existenei unei surse de alimentare cu ap potabil pe teritoriul
actual al Bucuretiului o constituie decoperirea unui pu spat pe amplasamentul vetrei unui sat de
daci liberi. n sec. al XVI-lea, ntr-un hrisov dat la 20 septembrie 1459, Vlad epe menioneaz
faptul c a fost rezolvat problema alimentrii cu ap de but a Curii Domneti. Prima fntn
public din Bucureti este menionat la sfritul sec. al XVI-lea pe timpul lui Alexandru Mircea
Vod (1568-1577) .
Principala surs de alimentare cu ap a locuitorilor Bucuretiului a fost Dmbovia, a crui
ap era utilizat direct din ru (de ctre riverani) sau ncrcat, transportat i distribuit de ctre

apari sau sacagii, amintii pentru prima dat n documente n anul 1695. Locuitorii aflai la
deprtare de ru utilizau pentru alimentare apa din fntni. Dintre cele mai cunoscute se remarc:
Puul Calicilor (1668), Puul Turcului (1669), Puul lui Iorga (1671) (RGAB, 1997).
Primele preocupri pentru alimentarea cu ap a oraului Bucureti i nfiinarea unui
serviciu public n acest scop au aprut la sfritul sec. al XVIII-lea. Printr-un document din 1
octombrie 1779, domnitorul Alexandru Ipsilanti nfiineaz primele cimele publice, prin captarea
apelor din izvoarele de la Creuleti i Crevedia, dirijate spre Bucureti printr-o conduct de olane
arse. Peste aproximativ un deceniu, n timpul domnitorului Nicolae Vod Mavrogheni, a fost
nfiinat primul serviciu al apelor, numit Casa Cimelelor, condus de marele Cimigiu, care era
ajutat de cimigii i de paznicii cimelelor. Tot n aceast perioad se realizeaz i conductele care
aduceau apa de la Creuleti la Casa principal de ape ce se gsea pe actuala osea Kiseleff .
Sistemul centralizat de alimentare cu ap a Bucuretiului a fost pus n funciune la 2
octombrie 1888 (RGAB, 1997). El cuprindea captrile de ap din rul Dmbovia de la Brezoaiele
i Arcuda, apeductul Arcuda Bucureti, un rezervor de nmagazinare la Cotroceni i un sistem
de distribuie a apei n zona central a Capitalei.

Bibliografie :
-

date obtinute in cadrul aplicatiei de la Statia de Tratare Rosu

fotografii personale
http://www.vws.ro/ro/about-us/studii-caz/Rosu/

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI
MANAGEMENTUL AFACERILOR

STUDIU-

STATIA DE TRATARE A APEI

POTABILE ROSU
Profesor coordonator:
Prof. univ. Ioana Busuioceanu

Studenti :
Costea Florina-Alexandra
Pancu Mariana-Angelica
Popa Lucia-Anca-Maria
Sucea Maria-Larisa
Grupa 1511