Cum s-a fofilat Mihail Kogalniceanu de la un duel care i-ar fi provocat moartea.

A
dat dezmintire la ziar: ,,Cuvintele mele au fost ne esact reproduce"
Dana Mihai,

In 1869, deranjat de criticile facute de ministrul Kogalniceanu la adresa sa si a Opozitiei, Candiano Popescu i-a
cerut acestuia ,,reparatiune". Lui Kogalniceanu i-a fost teama sa se dueleze cu militarul coleric si a retras
vorbele printr-un bilet pe care Candiano Popescu l-a publicat cu satisfactie, timp de patru zile consecutiv, in
ziarul sau din Ploiesti
Cu secole in urma, ,,duelurile" verbale dintre politicieni erau urmate si de dueluri la propriu, in numele onoarei.
Secolul XIX a fost marcat de numeroase astfel de episoade, fiind apanajul militarilor si al oamenilor din
structurile de conducere, cu vizibilitate publica. Cum duelurile starneau un impact emotional puternic in
societate, autoritatile au interzis aceasta practica. O perioada, in ciuda interdictiilor, practica a continuat,
conflictele fiind la fel de savurate pe atunci ca emisiunile tabloid din zilele noastre.
Istoricul ploiestean Dorin Stanescu a relatat pentru ,,Adevarul" un episod putin cunoscut al provocarii la duel
lansate de Alexandru Candiano-Popescu ministrului de Interne Mihail Kogalniceanu.

Protagonistii sunt Candiano Popescu, un militar care avea sa faca istorie doar un an mai tarziu, pe 8 august
1870, ca lider al miscarii anti-monarhice cunoscuta sub numele de ,,Republica de la Ploiesti" si un politician de
marca al Romaniei, Mihail Kogalniceanu.
La momentul duelului, in 1869, Candiano Popescu parasise armata, participase la detronarea lui Cuza (in
februarie 1866) si era cunoscut ca agitator politic si proprietar de ziar la Ploiesti. Ulterior a devenit avocat si
general al Armatei Romane, iar ca un amanunt amuzant si oarecum definitoriu pentru personalitatea sa, a scris si
volumul de versuri ,,Cand n-aveam ce face".
Mihail Kogalniceanu era, tot in acel an, ministru de interne, functie pe care a detinut-o intre 1868-1870, calitate
in care a organizat alegerile din 1869. La Ploiesti, procesul electiv a consemnat un grad foarte mare de violenta
exercitata de oficialitati fata de gruparea din opozitie.
In ciuda manevrelor Guvernului, Opozitia a obtinut o victorie zdrobitoare la Ploiesti, iar in toiul evenimentor
tensionate, garda civica oraseneasca a fost dizolvata. Deranjat de ,,razmerita", Kogalniceanu a venit la Ploiesti si
ar fi rostit critici la adresa fruntasilor Opozitiei si implicit la adresa lui Candiano Popescu.
,,Pe atunci, Candiano Popescu era un tanar de 28 de ani, cu mari ambitii: era proprietar al unui ziar (,,Perseveranta" - inchis de autoritati si redeschis de proprietar sub numele de ,,Democratia") se afla in legatura
cu I.C.Bratianu, C.A.Rosetti, Eugeniu Carada si alti oameni politici marcanti ai epocii. De profesie militar, deci
stapanind bine arta armelor, dar avand si un temperament coleric, tanarul Candiano l-a provocat la duel pe
Mihail Kogalniceanu, simtindu-se jignit de vorbele rostite de acesta la adresa lui", povesteste istoricul Dorin
Stanescu.
Provocarea la duel a lui Kogalniceanu a fost publicata in
ziarul ,,Democratia" din Ploiesti, care ii apartinea lui
Candiano Popescu. FOTO arhive
Astfel, in ziarul ,,Democratia", pe prima pagina, cititorii
puteau vizualiza urmatorul anunt: ,,Domnule Cogalnicene,
M-ati insultat la Ploesci; Sunteti dator a-mi da o reparatiune.
Nu v-o cer acum, caci va veti piti dupe titlul de ministru.
Ascept insa trimisii D-tale a doua zi dupe esirea din Minister,
la amiadzi, calea Targiviscea, nr.50. A.Candiano-Popescu".
Kogalniceanu a dat ,,reparatiune" scrisa
,,Mihail Kogalniceanu avea la acea data 53 de ani, iar duelul
cu un tanar de 29 de ani si militar de cariera pe deauspra,
care avea si reputatia de bataus si scandalagiu in orasul sau,
era un real pericol. In plus, un duel nu ar fi servit reputatiei
sale de mare om politic. Ce ar fi insemnat sa raspunda
provocarilor tuturor persoanelor, de acest gen, din principat
", spune Dorin Stanescu.
Kogalniceanu a gasit o solutie de compromis pentru a-si
salva cat de cat onoarea, iar in ianuarie 1870, pe cand nu mai
era ministru, i-a trimis un bilet lui Candiano. Satisfacut, militarul-ziarist-politician l-a publicat in ziarul sau din
Ploiesti in numarul din 5 februarie 1870, reluandu-l timp de alte 2-3 numere consecutive:

,,Declaratiune
La provocatiunea ce mi-a facut Domnul Candiano Popescu pentru cuvintele ce in privinta D-sale as fi rostit in
Ploiesci cu ocasiunea mergerei mele in acel orasu, pe timpul alegerilor, declar ca chiar de atunci am publicat
prin monitor ca cuvintele mele au fost ne esact reproduce. Asemenea si acum asigures ca n-a fost in cugetarea
mea de a insulta pe domnul candiano-Popescu si ca nu m-am servit de nici un cuvent ofensatoriu in privinta dsale. Spre a da insa si o mai complecta satisfactiune susceptibilitatei domnului Candiano Popescu ma grabesc de
a retracta ori-ce espresiune care ar fi de natura sa atinga onoarea D-sale. Domnul Candiano Popescu este liber de
a face cu acesta ori ce intrebuintare va voi. Cogalniceanu 30 ianuarie 1870".
Era doar inceputul unui an memorabil pentru Candiano Popescu. Pe 8 august 1870, acesta avea sa intre in istoria
nationala cu ,,Republica de la Ploiesti", memorabila revolutie de o zi care a incercat sa rastoarne regimul
monarhic al lui Carol I.
Mai puteti citi
Toate bancurile despre prahoveni. ,,Au denumit un oras Baicoi, ca sa distraga atentia de la adevaratele
probleme"
Fantoma din scoala veche a Busteniului: povestea dascalului care si-a iubit scoala si dupa moarte