DESCOPERIREA LITERATURII

POPULARE
Balada populara

Mesterul Manole

Aspecte introductive

La inceputul sec. al XVIII-lea se manifesta

un interes deosebit pentru obiceiurile si
credintele populare;

Spre sfarsitul sec. a XVIII-lea are loc

descoperirea literaturii populare de catre
scriitorii romantici, care considerau folclorul
arhiva vie a popoarelor, expresia
nemijlocita a trasaturilor sufletesti ale
fiecarei natiuni.

Oamenii de cultura ai timpului considerau

ca, fara literatura populara, cultura
nationala ar fi fost lipsita de ce avea ea mai
de pret.

In prima jumatate a sec. al XIX-lea

culegatorii de folclor nu au fost preocupati
de pastrarea autenticitatii, intervenind
adesea in texte pentru a le indrepta.

Marturie sta chiar titlul celei mai cunoscute

culegeri de folclor din sec. XIX, a lui V.
Alecsandri, Poezii poporale. Balade
(Cantice batranesti), adunate si indreptate
(I,II, Iasi, 1852-1853).
Spre sfarsitul sec. XIX, locul amatorilor este
luat de profesionisti preocupati sa conserve
autenticitatea creatiilor populare.
Etnografia si folclorul devin obiect de
cercetare stiitifica.

Aparitii editoriale in sec. al XIX-lea

1844 balada Zburatorul, de

I. Heliade-Radulescu, ce
valorifica o credinta populara.

1851-1852 Anton Pann

tipareste O sezatoare la tara,
Culegere de proverburi sau
Povestea vorbii culegeri de
snoave, proverbe si zicatori.

1852-1853 V. Alecsandri tipareste Poezii

poporale. Balade (Cantice batranesti),
Poezii populare ale romanilor adunate si
indreptate; face cunoscute pentru prima
data baladele Miorita si Mesterul Manole.

1861 A. Odobescu publica primul studiu

de folclor comparat din cultura romana,
Cantece poporane ale Europei rasaritene
mai cu seama in raport cu tara, istoria si
datinile romanilor

1868 I.C.Fundescu publica colectia de

Basme, oratii, pacalituri si ghicitori;
1869 in cadrul Societatii Orientul, M.
Eminescu este numit responsabil cu
strangerea folclorului din Moldova. Textele
culese de Eminescu i-au folosit ca sursa de
inspiratie pentru poemele Calin Nebunul,
Fata-n gradina de aur, Miron si mireasa
fara corp si basmele in proza Fat-Frumos
din lacrima, Frumoasa lumii, Finul-luiDumnezeu etc.

1870 Miron Pompiliu

publica colectia de Basme
populare romane;

1872 P. Ispirescu publica

cea mai cunoscuta culegere
de basme populare romanesti
Legendele sau basmele
romanilor

1873-1875 Apare culegerea Poezii

poporale romane, a lui Simeon Florea
Marian, continand, pana in acel moment,
cea mai bogata colectie de balade din
Moldova de Sus;
1880 Bogdan Petriceicu Hasdeu editeaza
Cartile poporane ale romanilor in sec. al
XVI-lea in legatura cu literatura poporana
cea nescrisa;

1883 Apare prima sinteza despre

folclorul romanilor publicata de Moses
Gaster Literatura populara romana;
1885 G.Dem. Teodorescu editeaza
culegerea Poezii populare romane;
1895 - Iuliu A. Zanne incepe editarea
colectiei Proverbele romanilor, in 10
volume.

1895 Lazar Saineanu

publica Basmele romane,
un vast studiu de folclor
comparat de aproape o mie
de pagini, care are in vedere
cvasi-totalitatea povestilor
romanesti cunoscute pana
in momentul aparitiei
volumului.

Mesterul Manole
(balada populara)

Varianta din manual a fost culeasa de

G.Dem. Teodorescu de la Petre Cretul
Solcanul, lautarul Brailei, in 1883. Este o
varianta complexa si autentica ce curpinde
824 de versuri.
Personajul Manole apare in circa 170 de
variante ale baladei.
Varianta lui V. Alecsandri, Monastirea
Argesului este doar o varianta mai scurta
a acestui vechi cantec, dupa cum afirma
editorul cartii.

Povestea baladei este fixata pe mesterul

zidar Manole si pe manastirea de la Curtea
de Arges.

Mormantul Anei lui Manole

Statuia lui Neagoe Basarab

Catapeteasma bisericii de la Curtea de Arges

Intrarea in curtea Manastirii Curtea de Arges

Fantana lui Manole

Bibliografie

A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A.

Savoiu- Limba si literatura romana,
manual pentru clasa a XII-a, Editura
Art Grup Editorial, Bucuresti, 2007
www.welcometoromania.ro
ro.wikipedia.org