Sunteți pe pagina 1din 16

REFERAT

NERVII SPINALI

NERVII SPINALI
CUPRINS
1. Notiunea de nerv
2. Alcatuirea nervului spinal
3. Alcatuirea neuronala
4. Actul reflex
5. Plexurile nervoase:
plexul cervical
plexul brahial
plexul lombar
plexul sacral
plexul coccigian
6. Legatura dintre coloana vertebrala, nervi spinali si organism.
7. Bibliografie

NERVII SPINALI
1. NERVUL
Notiunea de nerv desemneaza un manunchi de fibre nervoase situate in afara creierului sau a
maduvei spinarii. In structura nervului intra fibre nervoase, tesutul conjunctiv care uneste aceste fibre
nervoase si da nervului rezistenta, vase sanguine si limfatice cu rol trofic.

2. ALCATUIREA NERVULUI SPINAL


Nervii spinali sau rahidieni au originea in maduva spinarii si constituie caile de conducere a
influxului nervos spre si de la maduva spinarii. Ei au luat nastere din unirea fibrelor nervoase ale
radacinilor posterioare si anterioare, dupa ce au strabatut cele trei invelisuri ale maduvei siparii ( pia
mater, arahnoida, dura mater).
Un nerv spinal este format din:
Neuronul senzitiv (somatic sau vegetativ) al
ganglionului spinal, care trimite dendritele din
piele (pentru sensibilitatea cutanata) sau la
organele interne si axonul in maduva spinarii;
Neuronii de asociere aflati in substanta cenusie;
Neuronul motor reprezentat prin neuronul
radicular (somatomotor sau visceromotor), al
carui axon formeaza radacina anterioara,
terminandu-se in muschii scheletici sau in
ganglionii vegetativi
Fiecare nerv spinal are:
doua radacini: - radacina anterioara motoare
- radacina posterioara senzitiva
un trunchi
patru ramuri posterioara, anterioara, viscerala (alba), meningiana (cenusie)

Radacina anteriora este alcatuita din axonii neuronilor motori somatici din coarnele anterioare
si din axonii neuronilor motori vegetativi din coarnele laterale; acesti axoni se termina in muschii
scheletici si respectiv in ganglionii vegetativi.
Radacina posterioara prezinta pe traiectul sau ganglioni spinali ce contine neuroni senzitivi
pseudounipolari somatici si vegetativi.
Radacina anterioara si posterioara se unesc si formeaza trunchiul comun al nervului spinal.
Nervii spinali sunt nervi micsti, fiind alcatuiti din fibre senzitive si fibre motorii (somatice si
vegetative). Ei sunt foarte scurti, intrucat, imediat ce au iesit prin gaura de conjugare,trunchiul lor se
imparte in 4 ramuri: - posterioara
- anterioara
- viscerala (alba)
- meningiana (cenusie)
Ramura posterioara inerveaza pielea, glandele sudoripare si sebacee, vasele sangvine si
muschii din partea posterioara a trunchiului si din regiunile occipitala si parietala ale capului.
Ramura anterioara este mai voluminoasa si inerveaza acelasi organe, ca si ramura posterioara,
insa din regiunile: cervicala, temporala, articulara, partrile superioare, laterale si anterioare ale toracelui
si abdomenului, precum si ale membrelor superioare si inferioare.
Ramura viscerala (sau ramura comunicanta alba) contine numai fibre vegetative, care prin
sistemul nervos vegetativ se leaga de sistemul nervos central.

Ramura meningiana este o ramura foarte subtire care se reintoarce, prin gaura de conjugare, in
canalul neural si inerveaza meningele rahidian.
La adult, nervii spinali din regiunea
inferioara, in drumul lor spre gaurile de
conjugare (intervertebrale), sunt din ce in ce
mai inclinati in jos si mai lungi. Astfel,
ultimele radacini si nervii din regiunile
lombara, sacrala si coccigiana devin aproape
verticale, formand ceea ce poarta denumirea
de coada de cal. Aceasta se datoreste faptului
ca, incepand din luna a III-a embrionara,
coloana vertabrala se dezvolta mai repede
decat maduva spinarii, astfel ca nervii spinali
din aceasta regiune sunt siliti sa coboare de-a
lungul canalului neural, pana la orificiile de
conjugare respective.

3. ALCATUIREA NEURONALA
Nervul spinal este un nerv mixt. El este alcatuit din:
fibre aferente somatice
fibre aferente vegetative
fibre eferente somatice
fibre eferente vegetative
Fibrele aferente somatice isi au originea in neuronii pseudounipolari senzitivi somatici din
ganglionii spinali. Dendritele lor sunt lungi si culeg informatii de la piele (tactile, termice, dureroase)
sensibilitate cutanata. Ele intra in alcatuirea nervului spinal si a ramurilor posterioare si anterioare ale
acestuia. Axonii acestor neuroni sunt scurti si se indreapta spre maduva, formand radacina posterioara a
nervului.
Fibrele aferente vegetative isi au originea in neuronii pseudounipolari senzitivi vegetativi din
ganglionii spinali. Dendritele lor culeg informatii de la organele interne - sensibilitate profunda. Ele intra
in alcatuirea nervului spinal, a ramurii viscerale (comunicanta alba) si a radacinii posterioare si patrund
in maduva.
Fibrele eferente somatice sunt axonii neuronilor somatomotori din coloanele anterioare ale
maduvei spinarii. Ele alcatuiesc radacina anterioara a nervului spinal si dupa ce participa la alcatuirea
nervului, se distribuie in ramurile posterioara si anterioara ale acestuia.

Fibrele eferente vegetative constituie axonii celulelor visceromotorii ale maduvei toracalensi
lombare superioare din zona intermedio-laterala. Ei participa la alcatuirea radacinii anterioare a nervului
spiunal, ca apoi prin ramura viscerala (comunicanta alba), sa ajunga la un ganglion simpatic; reprezinta
fibrele preganglionare ale sistemului vegetativ.
Nervii spinali sunt in numar de 31 de perechi, asezati simetric, doi cate doi, de o parte si alta a
maduvei spinarii si repartizati metameric astfel:

8 perechi, in regiunea cervicala


12 perechi, in regiunea toracal
5 perechi, in regiunea lombara
5 perechi, in regiunea sacrala
1 pereche, in regiunea coccigiana

Fiecare pereche de nervi spinali porneste dintr-un centru nervos medular si corespunde unui
anumit teritoriu tegumentar, numit dermatom.
Legatura dintre centrul nervos medular si dermatomul respectiv se face prin perechea de nervi
spinali corespunzatori.
DERMATOAMELE:
A.vedere din fata;

B.vedere din spate;

C1-C8-dermatoamele cervicale;
T1-T12-dermatoamele toracice;
L1-L5-dermatoamele lombare;
S1-S5-dermatoamele sacrale
7

Intreaga suprafata a corpului este controlata de acesti nervi cu exceptia fetei si a fruntii.
Radacinile posterioare sunt senzitive si conduc impulsurile de la periferie spre centrii nervosi, iar
radacinile anterioare sunt motorii si conduc impulsurile de la centrii nervosi spre periferie. Prin
radacinile lor, nervii spinali contribuie, impreuna cu centrii nervosi medulari, la realizarea actelor reflexe
medulare.
4. ACTUL REFLEX
Actul reflex este raspunsul organismului la un excitant intern sau extern, cu participarea
sistemului nervos. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex.
Arcul reflex medular face parte din aparatul elementar pentru intreg sistemul nervos si este
dispus segmentar. Din punct de vedere fiziologic, arcurile reflexe se impart in:
arcuri reflexe somatice
arcuri reflexe vegetative
Elementele componentele ale arcului reflex:
receptorul
calea aferenta (dendrita neuronului senzitiv)
centrul nervos, unde se realizeaza legatura functionala a neuronului aferent, cu cel
eferent, iar informatiile primite sunt prelucrate si transformate in influx motor
calea aferenta (axonul neutronului motor)
efector (muschi sau glande)
Cel mai simplu act reflex este format din doi neuroni: un neuron senzitiv in ganglionul spinal si
un neuron motor in coarnele anterioare. In majoritatea cazurilor, intre neuronul senzitiv si cel motor se
interpun unul sau mai multi neuroni de asociatie.

5. PLEXURILE
Ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu exceptia celor din regiunea toracala, se anastomozeaza*
si dau nastere plexurilor.
Se delimiteaz astfel 5 plexuri:
plexul cervical, format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4);
plexul brahial alctuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8) si ale
primului toracal (T1);
plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4) si filete
nervoase din T12;
plexul sacral format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) si a primilor 4
nervi sacrali (S1-S4);
plexul coccigian la formarea cruia particip prin ramurile lor anterioare ultimii 2 nervi sacrali
(S3-S4) si nervul coccigian.
Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu exceptia primului) nu formeaz plexuri.

PLEXUL CERVICAL
Se formeaz prin unirea ramurilor anterioare C1-C4 cu exceptia primului.
Nervii cervicali se divid in dou ramuri (superioar si inferioar) ce se anastomozeaz intre ele
formad trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.
Acest plex da doua feluri de ramuri:
Ramuri profunde care formeaza plexul cervical profund inerveaz urmtorii muschi:
- muschiul drept lateral si micul drept anterior
- muschiul marele drept anterior si lung al gatului
- muschiul ridictor al scapulei, muschii romboizi
- contribuie la inervatia muschilor sternocleidomastoidian si trapez
- muschiul diafragmei prin nervul frenic (C3-C4).
Ramuri cutanate sau superficiale care formeaza plexul cervical superficial asigur
sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gatului.
Includ:
- nervul transvers al gatului pentru regiunea antero-lateral a gatului
10

-nervul auricular mare pentru regiunea parotidian, mastoidian si partea posterioar a pavilionului
urechii
- nervul occipital mic pentru regiunea cefei
- nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclavicular.
Aceste ramuri se reunesc la jumatatea marginii posterioare a sternocleidomastoidianului
(punctul nervos al gatului al lui Erb) si de aici diverg spre teritoriile cutanate respective.

Ramurile superficiale ale plexului cervical


\
PLEXUL BRAHIAL
Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 si T1.
El prezinta o portinune supraclaviculara si o portiune axilara.
Dupa teritoriile pe care le inerveaza,nervii formati de plexul brahial se grupeaza in:
nervii centurii scapulare si ai unor muschi respiratori si
nervii membrului superior

11

Nervii centurii scapulare si ai unor muschi respiratori reprezinta ramurile colaterale ale
plexului brahial si se distribiue la muschii centurii scapulare si la unii muschi care au functie
respiratorie.
Nervii membrului superior reprezinta ramurile terminale ale plexului brahial si se distribuie la
muschii si pielea diferitelor segmente ale acestui membru si la articulatii.

PLEXUL LOMBAR
Este constituit prin unirea ramurilor L1-L3 cu participarea unor filete nervoase.
Din T12 si din plexul lombar iau nastere doua feluri de ramuri: colaterale si terminale.
Ramurile colaterale formeaza :
Nervul iliohipogastric inerveaza muschii lati ai abdomenului si dreptul
abdominal(ramura musculara); inerveaza si pielea din regiunea soldurilor.
Nervul ilioinghinal
12

Nervul femurocutanat lateral inerveaza pielea regiunii fesiere si pielea regiunii


laterale a coapsei.
Nervul genitofemural inerveaza pielea fetei mediale a copsei,etc
Ramurile terminale formeaza:
Nervul obturator, care are 2 ramuri:
- ramura posterioara, care inerveaza muschiul abductor mare si articulatia
coxofemurala.
- ramura anterioara (inerveaza muschiul obturator extern, muschiul pectineu,
abductor lung si scurt, precum si pielea din regiunea genunchiului si a fetei
mediale a coapsei).

Nervul femural este cel mai voluminos nerv al plexului lombar. In cavitatea pelviana da ramuri
pentru muschiul psoasiliac, muschiul pectineu si pentru artera femurala, iar sub arcada inghinala
formeaza numeroase ramuri pentru muschii anteriori ai coapsei.

PLEXUL SACRAL
Este constituit prin fuziunea trunchiului lombosacrat (L4-L5) cu primele trei rdcini sacrate.
In plus, mai primeste un ram de la S4 ce se anastomozeaz cu S5.
Este cel mai voluminos plex si se afla situat in bazin.
El distribuie ramuri pentru muschii centurii pelviene si ramuri pentru muschii membrului
inferior.
13

Nervii centurii pelviene sunt : nervul gemen inferior, nervul piriform, nervul fesier superior si
nervul fesier inferior.
Nervii membrului inferior sunt: nervul femurocutanat posterior care impreuna cu nervul fesier
inferior formeaza micul sciatic si nervul sciatic sau mare sciatic.

PLEXUL COCCIGIAN
Plexul coccigian este format prin anastomozele ramurilor anterioare ale nervului sacral al V
lea(S5) si ale nervului coccigian.
Ramurile cutanate care pornesc din acest plex inerveaza muschiul ischiococcigian si pielea
regiunii varfului coccigelui si a regiunii cuprinse intre varful acestiua si orificiul anal, iar ramurile
viscerale intra in alcatuirea plexului hipogastric.

14

15

7. BIBLIOGRAFIE
Anatomia si fiziologia omului- I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1964
Compendiu de anatomie si fiziologie Gheorghe Mogos, Alexandru
Ianculescu, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1976
Fiziologie I. Baciu, ED. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978
Fiziologie umana P. Groza, editia a III-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1980

16

S-ar putea să vă placă și