Sunteți pe pagina 1din 432

Georgeta Toma

Magdalena Anghel

Sugestii metodice şi culegere de texte literare Domeniul Limbă şi comunicare Nivel 3-5 ani

1

Această lucrare este realizată în conformitate cu noul Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor aprobat prin ordinul M.E.C.I. nr. 5233/01.09.2008.

REFERENT ŞTIINŢIFIC Constantin Ţibrian, prof. univ. dr. Universitatea Piteşti

Editor: Delta Cart Educaţional Tehnoredactare: Carmen Rădulescu Corectură: autorii Grafică computerizată: Laurenţiu Roşu Piteşti * Apărut 2010 * Editată în România © Copyright Editura Delta Cart Educaţional

în România © Copyright Editura Delta Cart Educaţional Comenzi: CP 6, OP 5, GH. 1, Piteşti,

Comenzi: CP 6, OP 5, GH. 1, Piteşti, jud. Argeş Tel/fax: 0248-222322

Mobil:

0729-006565 – persoană de contact Georgiana Sandu

0728-879860

e-mail: deltacart@zappmobile.ro www.deltacart.ro ISBN: 978-606-8172-21-7

Tiraj: 2000 exemplare

2

Georgeta Toma

Magdalena Anghel

Sugestii metodice şi culegere de texte literare

Domeniul Limbă şi comunicare

Nivel 3-5 ani

Editura Delta Cart Educaţional

3

PREFAŢĂ

Formarea şi cultivarea gustului pentru lectură, reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale orelor de limba şi literatura română. Lucrarea de faţă face parte dintr-o serie de suporturi metodice, care vin în sprijinul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar. Acesta beneficiază de susţinerea practică a lecturii la clasă. Marea varietate de texte literare, reprezintă un real suport, ce poate asigura dezvoltarea şi nuanţarea vocabularului, a limbajului literar, a creativităţii copiilor, precum şi dezvoltarea unor capacităţi intelectuale, imaginative şi motivaţionale. În acest volum textele literare se adresează preşcolarilor de nivel I (3-5 ani). Abordarea pe proiecte tematice ţine cont de temele mari sugerate în curriculum-ul naţional: „Cine sunt/suntem?”; „Când, cum şi de ce se întâmplă?”; „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”; „Cum planificăm/organizăm o activitate?”; „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”; „Ce şi cum vreau să fiu?”. Prin activitatea cu preşcolarii, lucrarea de faţă oferă cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar posibilitatea de a selecta textele literare potrivite colectivului de preşcolari cu care lucrează. Aplicaţiile practice pe fiecare text sunt ierarhizate sistematic şi respectă principiul integrării graduale a cunoştinţelor. Exerciţiile au rolul de a recunoaşte, fixa şi completa noţiunile. Lecturile propuse au rolul de apropia copilul de realiatate, de a-i oferi o gamă largă, diversificată de

5

informaţii şi experienţe umane, modele morale, emoţii şi sentimente. Lectura expesivă îi face pe copii descoperitori ai unui tezaur de informaţii din literatura română şi universală. Cartea vine şi în sprijinul părinţilor, care o pot folosi ca pe un model de lucru, în afara orelor de la grădiniţă.

Prof. univ.dr. Constantin Ţibrian Universitatea din Piteşti Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

6

CUPRINS

Prefaţă

5

TEMA ANUALĂ – CINE SUNT/SUNTEM? PROIECT TEMATIC – EU ŞI LUMEA MEA

18

Bătrânul şi nepotul de Fraţii Grimm

19

Iedul cu trei capre de Octav Pancu-Iaşi

20

Cei mai frumoşi copii poveste populară

24

Are mama o fetiţă de I.D. Pietrari

25

Fetiţa de Gabriela Marinescu

26

Familia mea

27

Micuţa gospodină

28

Sanda la grădiniţă adaptare după Maria Tamaş

29

Supărarea Danielei de Viniciu Gafiţa

32

Cizmuliţele

34

Andrei şi piticul

35

Grădiniţa

38

Grădiniţa mea iubită

38

Azi, la noi, la grădiniţă

39

Azi,

un pui de veveriţă

40

Pantofiorii

41

Fata moşului

42

Un copil din grupa mică

43

Un palat de mărgărit

44

Ţara Copilăriei

45

Maricica de Luiza Vlădescu

45

Simţurile de Al. Şahighian

50

Apa rece de Mihai Negulescu

51

Prietenii curăţeniei

51

Periuţa cea glumeaţă de Sen Alexandru

52

Degetele

53

Exemplu de urmat

53

Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm

55

Găinuşa cea moţată de Călin Gruia

59

O plimbare prin oraş

63

Povestea casei, poveste populară chineză

65

Şotronul de Rusalin Mureşanu

67

Salutul de Gh. Zarafu

68

7

TEMA ANUALĂ – CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? PROIECT TEMATIC – CE MĂ ÎNCONJOARĂ?

69

Aventurile unei frunze de toamnă

69

Vântişor şi Norişor Mofturici

72

Unde a zburat rândunica de Titel Constantinescu

75

Toamna de Elena Dragoş

78

Doamna toamnă

79

Povestea mărului buclucaş, adaptare după V. Suteev

80

Povestea nucii lăudăroase de Vladimir Colin

83

Merişorul de Ştefan Tita

85

Ciupercuţa cu papuci

86

Toamna de Demostene Botez

87

Puiul de Ion Alexandru Brătescu-Voineşti

88

Povestea castanelor de Trenca Banciu

93

Povestea iepuraşului Ţup-Ţup

98

Crizantema de Otilia Cazimir

99

Între flori de Otilia Cazimir

100

Ploaia

101

Darul Mamei Natură, poveste indo-americană

102

Cocoşul, soarele şi luna, poveste grecească

103

Soarele de Sen Alexandru

105

Stelele de Tincuţa Horonceanu Bernevic

106

Norul

107

TEMA ANUALĂ – CINE SUNT/SUNTEM? NOI SUNTEM ROMÂNI – TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI

108

Soldăţelul de plumb de Hans Christian Andersen

109

Ţara mea de Otilia Cazimir

115

Portul meu

116

TEMA ANUALĂ – CUM A FOST, ESTE ŞI VA FI PE PĂMÂNT? OBICEIURI STRĂBUNE – TEMĂ ÎN AFARA PROIECTELOR

117

Poveste de Moş Nicolae

117

Dragă Moş Nicolae

119

Moş Nicolae

120

Sorcova

121

Steaua sus răsare

123

TEMA ANUALĂ – CUM A FOST, ESTE ŞI VA FI PE PĂMÂNT?. VINE, VINE MOŞ CRĂCIUN – TEMĂ ÎN AFARA PROIECTELOR

124

Secretul lui Moş Crăciun adaptare după Despina Calavrezo

125

Fetiţa cu chibriturile de H.C. Andersen

129

8

Moş Crăciun de Silvia Filip

131

Darul lui Moş Crăciun de Tincuţa Horonceanu Bernevic

132

La drum de Otilia Cazimir

133

TEMA ANUALĂ – CUM A FOST, ESTE ŞI VA FI PE PĂMÂNT? PROIECT TEMATIC – A FOST ODATĂ…

135

Povestea unui omuleţ de zăpadă

135

Povestea fulgului de zăpadă de Trenca Banciu

137

Ciripel cel lacom de Luiza Vlădescu

143

Omul de zăpadă

147

Om de nea

148

Fulgul de nea

149

Fulgul stingher

150

Ninge! de Otilia Cazimir

151

Zăpada de Titel Constantinescu

152

Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă de Ion Creangă

153

Bunica de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

158

Vacanţă la bunici de Tincuţa Horonceanu Bernevic

162

Ştefan cel Mare de Traian Oancea

163

Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă

163

Ocaua lui Cuza povestire populară

170

Cuza-Vodă povestire populară

172

Cuza-Vodă şi santinela, povestire populară

173

Portul meu

176

Grai de Angela Butnaru

176

Greşeala Cuminţicăi de V. Gafiţa

177

De ce plânge Ariciu-Piciu? de Irimie Străuţ

180

Rilă-Iepurilă de Irimie Străuţ

182

Tractorul de Nicolae Nasta

183

Trenul iepuraşilor

184

Trenul

184

Avionul de hârtie de Mediana Stan

185

Matelot de Mediana Stan

186

Semaforul de Ştefan Feneşanu

187

TEMA ANUALĂ – CUM A FOST, ESTE ŞI VA FI PE PĂMÂNT? PROIECT TEMATIC – AU FOST ŞI SUNT ÎN JURUL NOSTRU

188

Cocoşul isteţ, poveste populară africană

189

În curtea mea de Emil Gârleanu

190

Cine a spus miau de A. Suteev

192

Punguţa cu doi bani de Ion Creangă

195

9

Cloşca de Elena Farago

200

Puişorul cafeniu de Otilia Cazimir

201

Răţuşca

202

Miaunica de Otilia Cazimir

203

Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă

204

Capra cu trei iezi de Ion Creangă

206

Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm

215

Corbul şi vulpea de Bucur Milescu

219

Cumătra vulpe de Otilia Cazimir

220

Vulpea cizmăriţă de Otilia Cazimir

221

Iepuraşul de Rusalin Mureşanu

222

Moş Martin

223

Fram, ursul polar (fragmente) de Cezar Petrescu

224

Povestea ursului cafeniu după Vladimir Colin

236

Apolodor de Gellu Naum

238

Degeţica de Hans Christian Andersen

239

Cum l-a păcălit Broscuţa pe Leu

248

Mica Sirenă de Hans Christian Andersen

250

Broasca de Silvia Filip

268

Broasca şi răcuşorul

269

Brotacul

270

Petrecere pe lac

271

De ce marea e sărată? de Tincuţa Horonceanu Bernevic

271

TEMA ANUALĂ – CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? PROIECT TEMATIC EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM

273

Poveste de Iarnă de Mircea Sântimbreanu

273

Zi de primăvară de Titel Constantinescu

275

Moş Viscol şi primăvara, adaptare după Victor Eftimiu

278

Ghiocelul

283

Vine primăvara!

284

Ciripit de păsărele

285

Scrisoare de la rândunele de Elena Dragoş

286

Mama de Mircea Sântimbreanu

287

Inimioare, inimioare de Sarina Cassvan

289

Cenuşăreasa de Fraţii Grimm

291

De ziua mamei de Elena Farago

300

8 Martie

301

Mamei de 8 Martie

302

Păpădia de Ion Agârbiceanu

302

Rilă Iepurilă şi cărăbuşul cu aripioare de aur de Florin Mugur

308

10

De pe-o „bună dimineaţă” de Otilia Cazimir

311

Fluturii de Elena Farago

312

Băiatul şi albina de Lidia Batali

313

Coliba iepuraşului de Octavian Capiţa

314

Ciuboţelele ogarului de Călin Gruia

318

Povestea măgăruşului încăpăţânat de Vladimir Colin

322

Tincuţa şi Azorel de A. Toma

325

Matei cel harnic de Mariana Filip

326

Bondarul leneş de Elena Farago

328

TEMA ANUALĂ – CUM A FOST, ESTE ŞI VA FI PE PĂMÂNT? SĂRBĂTORILE PASCALE – TEMĂ ÎN AFARA PROIECTELOR

331

Povestea iepuraşului de Paşte

331

Iepuraşul de Paşte

333

Vine Iepuraşul

334

De Paşti

334

În Ziua de Paşti de Elena Farago

336

TEMA ANUALĂ – CINE ŞI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE? PROIECT TEMATIC – ÎNVĂŢ DE PE ACUM

337

Cei trei purceluşi de Van Gool

337

Cei trei purceluşi de James Orchard Halliwell-Phillipps

339

Ciobanul cu ochi strălucitori

343

Trei flăcăi călători, poveste populară

346

Gospodarii, poezie populară

348

Draga mea educatoare

349

Doctoriţa mamei

350

Tâmplarul de Mihai Theodorescu

351

Zidarul de Nina Cassian

352

Povestea spicului de grâu, poveste populară

353

Turtiţa, poveste populară

355

Bobul de grâu de Lucia Nicola

357

Micii grădinari

358

Merişorul de Ştefan Tita

359

Cufărul Zburător de Hans Christian Andersen

360

Alice în Ţara minunilor după Lewis Carroll

366

Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu

369

Pe plajă de Eduard Jurist

373

Mingea de Alexandru Andriţoiu

374

În excursie de Ion Calovia

374

Minge, minge

375

11

Vara

376

TEMA ANUALĂ – CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? PROIECT TEMATIC –

SĂ TE MÂNDREŞTI CU MINE

377

Ţara Adevărului şi Împăratul Minciună de Petre Crăciun

377

Hainele cele noi ale împăratului de Hans Christian Andersen

385

Coliba iepuraşului de Octavian Capiţa

390

Şoricelul cel prostuţ după Marşak

393

Darul Piticilor de Fraţii Grimm

396

Prinţesa bob de mazăre

399

Pedeapsa mâţei de Elena Farago

401

Gospodina de Otilia Cazimir

402

Nicuşor e curajos de Ana Tudoraş

403

Câţi ca voi! de George Topârceanu

404

Răsfăţatul de Aurelia Panait

405

Atenţie la traversare

405

Prietenul meu, agentul de circulaţie

407

Strada nu e loc de joacă

409

Urgenţa de Aurelia Panait

411

La doctor de Aurelia Panait

412

Crăiasa albinelor de Fraţii Grimm

413

Cucul şi pupăza (Povestea vorbei)

416

Povestea florii soarelui (folclor)

417

Vara

424

Vara de Duiliu Zamfirescu

425

Vară dragă

426

TEMA ANUALĂ – CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI – PRIETENI DE PRETUTINDENI 427

Prietenia – comoara cea mai de preţ

427

Ursul şi cei doi prieteni (poveşti cu tâlc)

429

Poezie despre copilărie

430

1

Iunie

430

BIBLIOGRAFIE

432

12

SUGESTII METODICE

Lucrarea de faţă reprezintă un suport pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, ce poate asigura realizarea cu succes a activităţilor din domeniul experienţial Limbă şi comunicare. Totodată, poate fi un instrument util de abordare a acestor activităţi pentru cadrele didactice aflate la început de carieră. Propunem o serie de exerciţii şi sugestii metodice care au rolul de a fixa şi completa noţiunile şi cunoştinţele copiilor de vârstă preşcolară. Lucrarea de faţă reprezintă o manieră personală de abordare a acestor activităţi, venind să completeze şi să susţină practic „Suportul pentru aplicarea noului curriculum”. Se păstrează aceeaşi abordare pe proiecte tematice, ţinându-se cont, bineînţeles, de temele mari sugerate în curriculum-ul naţional:

„Cine sunt/suntem?”; „Când, cum şi de ce se întâmplă?”; „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”; „Cum planificăm/organizăm o activitate?”; „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”; „Ce şi cum vreau să fiu?”. Pornind de la aceste teme, am realizat, pentru nivelul II, un număr de Şapte proiecte cu durate ce variază între trei şi cinci săptămâni. Veţi observa că am apelat şi la teme în afara proiectelor, decurgând din interesul manifestat de copii sau cerute de o anume perioadă din an. Textele literare cuprinse în acest volum sunt numeroase, pentru a răspunde tuturor exigenţelor dumneavoastră; aplicaţiile practice pe fiecare text sunt ierarhizate sistematic şi respectă principiul integrării graduale a cunoştinţelor. Am analizat mai amănunţit textele pe care copiii grădiniţei noastre le-au îndrăgit cel mai mult dintre toate.

Într-o manieră, credem noi, atractivă, copiii vor învăţa să analizeze şi să înţeleagă un text, să se exprime corect şi să se familiarizeze cu literele şi sunetele limbii române, să formuleze propoziţii simple şi dezvoltate, să identifice cuvintele într-o propoziţie, să despartă în silabe, să identifice sunete în diferite poziţii

13

în cuvânt, să asocieze sunetul cu litera, să reprezinte grafic propoziţii, cuvinte, silabe, sunete. Pornind de la obiectivele-cadru pentru domeniul Limbă şi comunicare, nivel 5-6/7 ani, precizate de noul curriculum pentru învăţământul preşcolar:

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaŢiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris şi de la obiectivele de referinţă pentru acelaşi domeniu experienţial:

Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;

Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea;

Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;

Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect;

-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, a activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia;

Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive;

Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte;

Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie);

Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;

14

Să manifeste interes pentru citit;

Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare;

recunoască

literele

alfabetului

şi

alte

convenţii

limbajului scris;

ale

Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date;

Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze, coroborate cu experienţa profesională, încercăm să răspundem nevoilor cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, de a avea la îndemână un pachet de texte literare grupate pe teme anuale şi proiecte tematice, alături de sugestiile noastre de abordare a textelor literare. Având în vedere că poveştile şi basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativă, contribuind la formarea unor trăsături etice şi morale, ajutându-i pe copii să-şi aleagă modele de comportament şi de viaţă, să cunoască întruchipările binelui şi ale răului, vă recomandăm utilizarea acestui material, care ţine cont de tema anuală, de proiectul tematic desfăşurat, de mesajul transmis, de permanenta nevoie a cadrelor didactice de a schimba textele literare de la an la an şi de a avea la îndemână instrumentul de bază – textul literar.

Pentru fiecare proiect tematic abordat, am selectat mai multe poveşti, povestiri şi poezii care răspund temelor din cadrul proiectului propus, dând astfel posibilitatea cadrelor didactice de a alege textul literar potrivit atât manierei personale a educatoarei, posibilităţilor de susţinere a activităţii din punct de vedere al mijloacelor didactice, cât şi nivelului de dezvoltare şi pregătire a preşcolarilor din grupă. Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, la sfârşitul fiecărei opere literare selectate veţi găsi un plan de întrebări, exerciţii de îmbogăţire a vocabularului, de corectare a vorbirii, de exprimare corectă, de dezvoltare a gândirii.

Planul de întrebări propus de noi considerăm că respectă cerinţele metodologice de abordare a activităţilor din domeniul Limbă şi comunicare, ajută copilul să înţeleagă conţinutul textului, mesajul transmis de acesta, să extragă ideile principale, să urmărească succesiunea logică a acţiunii

15

din text, conducând la dezvoltarea graduală a operaţiilor gândirii copilului. Exerciţiile de corectare a vorbirii şi de exprimare corectă considerăm că trebuie să însoţească în mod obligatoriu activităţile domeniului experienţial Limbă şi comunicare, ajutând copilul să-şi dezvolte o exprimare verbală corectă din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic.

Exerciţiile de îmbogăţire a vocabularului pe care le recomandăm la sfârşitul fiecărui text ajută educatoarea să găsească cele mai atractive forme de îmbogăţire a vocabularului, folosindu-se de valenţele jocului pentru a introduce noţiuni de vocabular şi forme de îmbogăţire a acestuia (sinonime, antonime, omonime, paronime, diminutive, familii de cuvinte etc.) ce conduc la dezvoltarea gândirii preşcolarilor. În ceea ce priveşte formele de realizare a activităţilor din cadrul domeniului experienţial Limbă şi comunicare, lucrarea de faţă constituie un suport didactic pentru realizarea povestirilor, lecturilor educatoarei şi memorizărilor. Povestirile educatoarei, formă de bază a activităţilor din cadrul domeniului Limbă şi comunicare, prin conţinutul lor, contribuie la lărgirea sferei de cunoştinţe ale copiilor prin:

– urmărirea atentă a conţinutului operei respective;

– urmărirea şi descoperirea trăsăturilor şi comportamentelor personajelor;

– descoperirea relaţiilor dintre personaje.

Povestirile educatoarei contribuie, totodată, la înţelegerea şi transmiterea mesajelor, la educarea capacităţii de a audia cu atenţie un text, de a reţine ideile acestuia, de a demonstra că l-a înţeles, la îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan la utilizarea unui limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. În acelaşi timp, povestirile ajută copilul să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte, să găsească ideea unui text

urmărind indiciile oferite de imagini (existenţa imaginilor este

16

obligatorie pentru susţinerea acestor activităţi), să dezvolte interesul copiilor pentru citit. Pentru realizarea lecturilor educatoarei, recomandăm selectarea textelor ce se pretează a fi abordate în această manieră, ţinând cont de caracteristicile grupei de copii, de caracteristicile psihoindividuale ale dezvoltării acestora, de mesajul ce se doreşte transmis. Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a cărei valoare formativă se centrează pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în corelaţie cu procesele psihice ale vârstei lor. Memorizările contribuie la dezvoltarea gândirii logice a copilului, dezvoltarea atenţiei şi a puterii de concentrare, dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmărite, prin conştientizarea unui efort intelectual minim necesar pentru fixare; dezvoltarea auzului fonematic al copiilor; dezvoltarea capacităţii de înmagazinare şi de reproducere a cunoştinţelor; formarea şi dezvoltarea deprinderii de a recita corect şi expresiv; sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însuşirea unor cuvinte şi expresii cu valoare emotivă. Realizarea acestei forme de activitate trebuie susţinută în mod obligatoriu de material didactic corespunzător, de o recitare-model a educatoarei care trebuie să îndeplinească anumite cerinţe: să fie clară, expresivă, însoţită de mimică şi gesticulaţie corespunzătoare, să creeze emoţie copiilor pentru a le motiva memorizarea. Chiar dacă unele dintre textele selectate de noi pot părea greu accesibile copiilor de vârstă preşcolară, suntem convinse că măiestria didactică de care au dat dovadă întotdeauna educatoarele va conduce la transmiterea şi receptarea corectă a mesajului din text, precum şi la alegerea formei optime de realizare a activităţii în sine.

17

Autoarele

TEMA ANUALĂ – CINE SUNT/SUNTEM? PROIECT TEMATIC – EU ŞI LUMEA MEA

Bătrânul şi nepotul

de Fraţii Grimm

A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi de bătrân ce era,

privirea i se tulburase, auzul îi slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la masă să mănânce, abia mai putea să ţină lingura în mână; vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură. Şi văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-l mai aşezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colţ, lângă vatră. Şi din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, şi nici măcar atât cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, şi ochii lui lăcrimau de amărăciune. Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos şi se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui şi nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc. „Asta e prea de tot!…” îşi spuseră în sinea lor bărbatul şi nevasta. Şi-i cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluţe. Bietul bătrân trebui să mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn. Şi iată că odată, înspre seară, cum şedeau cu toţii în odaie, nepoţelul – să tot fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anişori – începu a-şi face de joacă cu nişte scândurele.

— Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.

— Fac şi eu o covăţică – îi răspunse copilaşul – din care să

mănânce tata şi mama, când n-or mai fi în putere, ca bunicul!

Sugestii metodice:

1. Cum era bătrânul din poveste?

2. Cum este bunicul tău? (Propoziţii simple)

3. Ce simţeau fiul şi nora în ceea ce îl priveşte pe bătrân?

19

4.

Ce au făcut ei?

5. Ce a făcut nepoţelul?

6. Voi cum vă purtaţi cu bunicii voştri?

7. Spune cine este?(Jetoane cu imagini: bunicul, bunica, mama,

tata, sora, fratele, copilul)

8. Familia ta din cine se compune?

9. Explicaţi cuvintele: „strachină”, „noră”, „nepot”.

Iedul cu trei capre

de Octav Pancu-Iaşi

Povestea asta nu s-a întâmplat chiar pe vremea când se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, când puricii au devenit tare nesuferiţi – iar eu copii, vă doresc să n-aveţi de-a face cu ei… Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foar- te. Numai că în loc de o capră avea trei: o capră-mamă, o capră-- tuşă şi o capră bunică. Grozav de bine o mai ducea iedul! Ce să vă spun copii, pe mine de m-ar lăsa să stau măcar o zi în casa aceea, nu mi-ar mai trebui nimic. Măiculiţă ce mai trai! Dimineaţa nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească:

— Capră-mamă!

Spune fiul meu iubit!

— Îmbracă-mă! nu pot singur…

Capra mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Se apleca să-i caute încălţările sub pat, se urca pe dulap să-i caute nădragii şi se băga după sobă să-i caute cămaşa. De, iedul nu obişnuia – ca voi – să folosească spătarul scaunului ori cuierul. Îşi arunca hainele unde nimerea. Capra-mamă îi aduna hainele şi se năcăjea să-l îmbrace: îi lega şireturile, îi trăgea pantalonii şi cămaşa şi vai îi aranja şi cureaua! Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi poruncea:

— Mătuşă-capră!

20

— Spune, nepoţelul meu drag!

— Ospătează-! nu pot singur…

Mătuşa-capră se repezea la bucătărie, turna lapte dulce şi aşeza într-o farfurie mămăliguţa caldă, apoi punea totul pe o tavă şi le ducea fuguţa la patul iedului. Şi rupea mătuşa-capră din mămăliguţă şi

îndesa în gura iedului! şi ţine-i mătuşă-capră cana la gură să soarbă iedul laptele!

Şi uite aşa, până isprăvea iedul toată mămăliga şi tot laptele, ba

îi mai aducea mătuşa-capră şi câte o plăcintă, că era mare meşteră la copt, iar iedul mare meşter la înghiţit… Zburda iedul toată ziulica pe afară, iar seara când se întorcea acasă se întindea pe pat şi poruncea:

— Capră-bunică!

— Spune, nepoţelul meu scump!

Adoarme-! nu pot singur…

Cât ai clipi, bunica-capră venea lângă ied şi se pornea să-i cânte şi să-l legene:

Nani, nani, nani Coboară somn pe scara nevăzută, Nani, nani, nani Şi opreşte-te somn Pe ochii nepoţelului meu Nani, nani, nani.

Hei, aşa trai ca al iedului mai zic şi eu! Să tot trăieşti 100 de ani. Dar într-o seară, bătu în poartă vecina capră cu trei iezi.

— Scumpele mele surate am venit la voi cu o mare rugăminte.

Mâine seară mi se însoară iedul cel mare. Tare aş vrea să le pregătesc

un ospăţ să i se ducă vestea. Mă rog domniilor voastre, fiţi bune şi poftiţi mâine la mine să-mi ajutaţi la înfăşatul sărmăluţelor, la împletitul colacilor, ori la ce-o mai fi de trebuinţă. O să vă răsplătesc.

— Mâine în zori suntem la dumneata surată! Te-om ajuta cu dragă inimă.

A doua zi, cele trei capre plecară la vecina lor capră cu trei iezi.

Mai târziu se trezi şi iedul. După cum îi era obiceiul strigă:

— Capră-mamă! Îmbracă-mă! Dar nimeni nu veni să-l îmbrace.

atunci iedul începu să se tăvălească prin pat şi să urle.

21

— Îmbracă-mă! Îmbracă-mă! Îmbracă-mă! Nu pot singur…

Vulpea tocmai trecea pe acolo şi auzind urletele iedului, curioasă din fire, băgă capul pe fereastră ca să afle ce se întâmplă.

— Nu mai striga atâta ieduţule, dacă nu poţi să te îmbraci

singur aruncă-mi hainele şi te îmbrac eu. Bucuros iedul îi azvârle încălţările, nădragii şi cămaşa. Una câte una vulpea le prinse, le vârî într-un sac şi pe aici ţi-e drumul! Fugi cu ele să le vândă la târg.

Mare amărăciune îl cuprinse pe ied şi multe lacrimi grele vărsă. Dar tot plângând şi văicărindu-se îl apucă foamea. Strigă:

— Mătuşă-capră, ospătează-mă!

Dar nimeni nu veni să-l ospăteze. Mătuşa-capră precum se ştie era plecată.

Şi porni iar iedul să se tăvălească şi să urle:

— Ospătează-! Ospătează-! Ospătează-! nu pot singur…. Cum ţipă el aşa, trecu pe acolo ursul.

— Nu mai striga atâta, ieduţule! mai bine spune-mi unde e

mâncarea ca să te ajut eu. Te ospătez pe cinste! Iedul îi spuse. Ursul intră în bucătărie şi începu să înfulece cât

şapte. Înfulecă toată mămăliga. Sorbi şi ultimul strop de lapte. Ba de lacom ce era cât pe ce să înghită ceaunul şi făcăleţul. Apoi ursul plecă fără să-i mai pese de ied. De acum s-a pus iedul şi mai tare pe plâns. Şi plângi, şi plângi, de răsuna casa de zbieretele lui. Toată lumea însă ştie că după plâns ţi se face somn. Strigă iedul:

— Capră-bunică! adoarme-mă!

Dar nimeni nu veni să-l adoarmă. Şi din nou iedul începu să urle şi să se tăvălească.

Lupul tocmai ieşise la plimbare. Se afla nu departe şi-l auzi pe ied strigând.

Nu mai striga atâta, iedule. Las că vin eu să te adorm,

ieduţule! Intră lupul în casă, se aşeză lângă ied, legănându-l şi cântându-i:

22

Nani, nani, nani, Nu mai coborî somn Că nu-i nevoie. Nani, nani, nani, Am să-l mănânc Pe iedul cel răsfăţat Răzgâiat şi alintat, nani, nani, nani. Iedul se înspăimântă, nici eu nu pot să vă spun de unde mai găsi putere să se smulgă de lângă lup şi s-o rupă la fugă încotro vedea cu ochii.

Se înapoie acasă, gol, flămând şi ostenit, abia spre seară. Si cum intră pe uşă zise:

— Capră-mamă, mătuşă-capră, capră-bunică! am să vă povestesc tot ce mi s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame. Se îmbrăcă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar înainte să-şi înceapă povestea adormi buştean… Dar vouă copii nu vi-e somn? Mie, de ce să vă mint, îmi cam

este.

Noapte bună, dragii mei copii!

Sugestii metodice:

1.

Cum se numeşte povestea?

2.

Cum era iedul nostru?

2.

Cine îl ajuta pe ied?

3.

Cum îl ajută cele trei capre pe iezişor?

4.

Unde pleacă cele trei capre?

5.

Cum reacţionează iezişorul rămas singur acasă?

6.

Cine îi oferă „ajutor”?

7.

Ce i se întâmplă iezişorului?

8.

Ce a învăţat iezişorul din această întâmplare?

9.

Voi cum vă purtaţi: mâncaţi singuri, vă îmbrăcaţi singuri,

dormiţi singuri? 10. Ghici, ghicitoarea mea:

23

„Un puişor răsfăţat, Cu doi dinţi de greblă-n cap”

(Iedul)

Exerciţii pentru corectarea tulburărilor de vorbire:

Fixarea sunetului: „C”.

Introducerea sunetului „c” în silabe directe /indirecte. Spune după mine:ca, co, cu, că, cî,ac, ec, ic, oc, uc, îc.

Spune cum face? (onomatopeee: capra meeeeee, ursul morrrrrrr, lupul auuuuu)

Cei mai frumoşi copii

Se spune că într-o zi o cioară s-a întâlnit cu o bufniţă. Cum ele se cunoşteau de multă vreme şi erau chiar prietene şi cum se ştie că bufniţele obişnuiesc să mai mănânce puii altor păsări, cioara, care tocmai devenise mamă după multe aşteptări, o roagă pe bufniţă să aibă grijă să nu îi mănânce puii, pe care îi iubea ca pe ochii din cap. Atunci bufniţa o întreabă pe cioară care sunt puii ei, cum arată, ca să nu cumva să îi mănânce fără să ştie. Atunci cioara, cu mare dragoste pentru copiii ei, îi spuse că cei mai frumoşi pui din pădure sunt puii ei, că nu va putea să îi confunde, deci unde va vedea cei mai frumoşi pui să ocolească acel cuib, căci e cuibul eiZis şi făcut! Într-o dimineaţă, venind acasă, cioara îşi găsi puii lipsă, semn că pe acolo trecuse bufniţa. Disperată, aceasta plecă la bufniţă şi, plângând cu foc o întrebă de ce i-a omorât puii, căci o rugase să nu o facă. Atunci bufniţa, mirată, îi spuse că puii din acel cuib erau cei mai urâţi pui pe care i-a văzut în viaţa ei şi nu şi-a imaginat că ar putea fi ai prietenei sale, căci doar aceasta îi spusese că sunt cei mai frumoşi pui din toată pădureaMorala e că toţi părinţii au impresia că puii lor sunt cei mai frumoşi pui din lume… Şi să îndrăznească cineva să susţină contrariul!!!!

24

Sugestii metodice:

1. Ce a rugat-o cioara pe bufniţă?

2. Cum îşi descrie cioara puii?

3. Ce simţea cioara pentru puii ei?

4. Ce a făcut bufniţa?

5. Cum şi-a motivat ea fapta?(Cum i-a văzut ea pe puii ciorii?)

6. Ce aţi înţeles voi din această poveste?

7. Cum face? (onomatopee: cioara crrrrrrra, bufniţa –

bu-huhu, vaiet vai-vai-vai)

Are mama o fetiţă

de I.D. Pietrari

Are mama o fetiţă, Cu ochi mari, cu gura mică, Fruntea ca o poieniţă, Genele de rândunică, Şi, pe-obraz, o aluniţă, Dar are ceva ce-i strică:

Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat în el, Până când au obosit, Trei motani şi-un şoricel, Şi-un arici foarte grăbit. O, ce bine i-ar şedea Dacă şi l-ar pieptăna.

Sugestii metodice:

1. Cum este fetiţa din poezia noastră?

2. Cum eşti tu?(formulare de propoziţii simple)

3. Cum este ea/el?(formulare de propoziţii simple)

4. De ce este fetiţa ciufulită?

5. Cum ar arăta mai bine?

6. Voi obişnuiţi să nu vă pieptănaţi părul?

25

7.

Ghici, ghicitoarea mea:

„Pif, pif, pif, paf Iau firele de praf Ca să ai părul curat Şi cu grijă pieptănat”.

(Pieptenele)

Exerciţii pentru corectarea tulburărilor de vorbire:

Fixarea sunetului: „C”.

Introducerea sunetului c” în cuvinte monosilabice: coc, cap, cum, cui, cât, mic, pic, fac, joc, tac, zic etc.

Fetiţa

de Gabriela Marinescu

Măi tataie, măi tataie! Strigă fetiţa din baie.

Aici e-un copil mititel

Şi tu nu te joci cu el! Dar tataie nu-i vorbeşte Pe fetiţă-o pedepseşte.

Ai stricat clanţa la uşă… Ai rupt mâna la păpuşă… Apă ai vărsat în pat, Mâţul pe cap l-ai călcat!

Ce mă fac acum cu tine? -nţelegi că nu e bine! Cuminţică tu să fii Aşa cum sunt alţi copii!!

Sugestii metodice:

1. Cum mai putem spune în loc de „tataie”?

2. Ce doreşte fetiţa de la bunicul ei?

26

3.

De ce o pedepseşte bunicul pe fetiţă?

4. Cum doreşte bunicul să fie fetiţa?

5. Voi aţi fost vreodată pedepsiţi de bunicii voştri? Cum? Pentru

ce?

Familia mea

Suntem cinci oameni în casă Că i-am numărat la masă, Tata, mama şi bunicul Bunica şi eu, piticul.

Tata-i bun şi serios Muncitor şi respectuos Despre mama ce să-ţi spun? Nu am voie să-i ascund Fapte rele, ghiduşii, Când le fac ca alţi copii.

Bunica îmi dă povaţă, Cum să mă port în viaţă, Vă spun de bunic apoi, C-a fost primul în război.

Sugestii metodice:

1. Câţi membri are familia din poezie?

2. Care sunt aceştia?

3. Familia voastră câţi membri are?

4. Cum este tatăl? Dar mama, bunica, bunicul?

5. Spune cum este? (Formulare de propoziţii simple: mama,

tata, bunicul, bunica.)

27

Micuţa gospodină

Eu sunt harnică, isteaţă, Ştiu să fiu ca o mămică, Spăl rochiţele păpuşii, Şi pe ea o spăl că-i mică, Fac mâncare şi pun masa O hrănesc, o culc şi-i cânt, Iar când doarme îi cos bluza Şi-un cozonăcel frământ. Ce mai fată are mama!” Şi nu ştiu: zicea de mine Ori o laudă pe ea!

Sugestii metodice:

1. Cum este fetiţa din poezie?

2. Ce fapte bune face ea?

3. Cum se poartă ea cu păpuşa?

4. Voi cum sunteţi?

5. Cum vă ajutaţi părinţii?

6. Explicaţi cuvântul: „gospodină”

7. Cum este ea lăudată?

8. Pe voi cum vă laudă părinţii?

28

Sanda la grădiniţă adaptare după Maria Tamaş

Ţrrrrr!!! A sunat deşteptătorul… Am deschis întâi un ochi, apoi pe celălalt, crezând că încă visez. Şorţuleţul albastru se afla într-adevăr pe speteaza scaunului, iar ghiozdănaşul roşu, în care mama avea să-mi dea mâncare pentru micul dejun era pe masă. Am sărit din pat şi m-am dus să mă spăl şi să mă pieptăn. Când mama a venit din bucătărie, eram îmbrăcată.

Toate sunt bune, îmi spuse ea zâmbind, numai că ai îmbrăcat

şorţul de-a-ndoaselea. Hai să te ajut eu… Uite-aşa, să ştii că se încheie în spate.

Mi-am băut grăbită cafeaua cu lapte, iar mama nu m-a dojenit, ştia ea cât eram de nerăbdătoare să ajung la grădiniţă. Când coboram treptele, vecinele m-au întrebat:

— Unde pleci, Sanda atât de dimineaţă?

La magazin sau la piaţă?

— Mergi cumva cu barca pe lac să te plimbi?

— Mai stai cu noi de vorbă!

— Iertaţi-mă, n-am timp, le-am strigat eu din fugă. Astăzi merg

pentru prima oară la grădiniţă. Pe drum m-am întâlnit cu băiatul vecinului, care m-a salutat şi s-a uitat lung după mine. Vânzătoarea de la chioşcul de limonadă m-a zărit şi m-a salutat şi ea. Poliţistul, văzând cât eram de grăbită, a făcut

semn şi a oprit maşinile ca să pot trece strada. Iată şi grădiniţa! În curte copiii se joacă de-a şoferii şi stau înşiraţi unul după altul şi aleargă strigând! Du-te camionule, du-te Şi-ntoarce iute Să iei cărămizi şi pietriş, Şi ţigle pentru-acoperiş, Zidarii au nevoie de ele, Porneşte motorul, aleargă pe Străzi şi şosele. Apoi educatoarea a bătut din palme şi toţi copiii ne-am strâns în jurul ei.

29

— A venit toamna, povestea ea, rândunelele îşi părăsesc cui- burile şi pleacă în ţările calde, copacii îşi pierd frunzele, iar noi nu ne vom mai putea juca multă vreme în curtea grădiniţei. — Doamna educatoare, strigă un băiat. În vacanţă am învăţat o poezie. S-o auzim! Băieţelul se apropie de educatoare şi începu să recite:

Grădiniţă dragă, bun găsit! Noi, copiii toţi, te-am îndrăgit Şi-am venit să învăţăm aci Cântece, poveşti şi poezii. Apoi o fetiţă blondă, de la şcoală, ne-a dăruit flori, zicând:

Vouă, fraţi mai mici, surori, Vă împart acuma flori Din partea şcolarilor. De bucurie, noi, cei din grupa mică, am început să batem din palme. Doamna educatoare ne-a poftit într-o încăpere împodobită cu flori. Pe măsuţe se aflau bomboane şi mere roşii, pe poliţe şi în lăzi se aflau o mulţime de jucării. Unele îmi erau bine cunoscute şi ştiam chiar şi versuri despre ele. Ascultaţi:

Cu ce fel de jucării Ne jucăm, voi ştiţi, copii? Cu păpuşi, cu crătiţi mici Şi cu mingi şi cu pisici, Cu bărcuţe, cu vapoare, Cu căluţi de lemn, tractoare Şi cu tobe, cu trompete, Avioane şi rachete. Am început să ne jucăm. Unii construiau case, alţii se jucau cu trenuleţul automat. Fetiţele pieptănau păpuşile sau le coseau rochiţe. Gospodinele se apucaseră de gătit, cântând:

Plita-i roşie ca para, Fierbe-n clocote mâncarea, Ciorba e aproape gata Şi friptura, şi salata. Musafiri, poftiţi în casă Şi aşezaţi-vă la masă!

30

Între timp, s-a făcut ora prânzului. Am aşezat jucăriile la locul lor şi-am pornit către casă. Mama mă aştepta nerăbdătoare în colţul străzii şi m-a întrebat dacă mi-a plăcut la grădiniţă. — A fost minunat, mămico, i-am răspuns eu.

Sugestii metodice:

1.

Cum s-a pregătit Sanda pentru grădiniţă?

2.

Cum aştepta fetiţa prima zi de grădiniţă?

3.

Ce făceau copiii la grădiniţă?

4.

Ce le-a povestit doamna educatoare?

5.

Ce poezie au învăţat copiii în vacanţă? Cine încearcă să o

spună?

6.

De ce vin copiii la grădiniţă?

7.

Voi ce credeţi că înseamnă grădiniţa?

8.

Cum a fost prima zi de grădiniţă pentru Sanda? Dar pentru

voi?

9.

Spune unde este aşezată grădiniţa ta? (prepoziţii şi locuţiuni

prepoziţionale: în, pe, lângă, în faţa, în spatele etc.) 10. Trasează cu creionul peste liniile punctate şi scrie cuvântul:

GRĂDINIŢA

Exerciţii pentru corectarea tulburărilor de vorbire:

Consolidarea sunetului „C”.

Introducerea sunetului „c” în cuvinte: joc, jucărie, copil, cratiţă, barcă, tractor, căluţ.

Repetă după mine:

Un pitic atât de mic Făcea baie în ibric Pe săpun alunecă Şi pe loc se înecă.

31

Supărarea Danielei

de Viniciu Gafiţa

Când Daniela s-a trezit soarele îşi trimitea primele raze prin fereastra dinspre stradă. Asta însemna că era ora şapte dimineaţa. Daniela a ascultat cu atenţie, dar de nicăieri nu venea nici un zgomot. Strigă de câteva ori: „Mămică!”, „Mămică!”, dar nu-i răspunse

nimeni. Se dădu jos din pat şi colindă prin toate odăile. Degeaba. Era singură în toată casa. Aşa ceva nu i se mai întâmplase. Întotdeauna când se scula, mama era acasă, o ajuta să se spele, să se îmbrace, îi dădea să mănânce şi apoi o ducea la grădiniţă. Dar dacă ea nu era acasă, însemna că nici la grădiniţă nu se va mai duce. Începu să plângă şi ieşi la poartă să ceară cuiva ajutor. Pe stradă nu erau oameni, se vede că fiecare locuitor din jur plecase la treburi. Ochii Danielei şiroiau de lacrimi. Se simţea singură şi părăsită, ca într-un loc pustiu. Atunci trecu pe acolo pisica. Daniela o cunoscu, ar fi vrut să se joace cu ea, dar mama nu-i dădea voie s-o primească în casă. Pisica vru să treacă înainte, însă Daniela o opri:

— Pisică, nu vrei să mă ajuţi să ajung la grădiniţă?

— Eu?! Se opri mirată pisica. Să te ajute mama ta.

Mama nu-i acasă, se vede că a uitat că trebuie să mă duc la

grădiniţă şi a plecat la fabrică.

Eu, te-aş duce, zise pisica, impresionată de lacrimile ce mai

lunecau încă pe obrajii Danielei, dar nu te-ai spălat, nu te-ai pieptănat,

nici rochiţa nu ţi-ai pus-o. Vrei să mă fac de râs însoţind o fetiţă atât de dezordonată? Şi pisica plecă mândră mai departe. Danielei îi era necaz de refuzul primit, dar îi da dreptate. Se ştie că pisicile au mare grijă de curăţenia trupului lor. Cum stătea ea în poartă şi se gândea la aceste lucruri, se apropie câinele.

— Bună dimineaţa, Grivei, îi zise Daniela.

— Bună, îi răspunse grăbit Grivei.

— Nu vrei să mă însoţeşti şi pe mine până la grădiniţă? îl întrebă Daniela.

32

Câinele o privi lung, de sus în jos, şi de jos în sus, apoi clătină

din cap de la dreapta la stânga şi din coadă de la stânga la dreapta, ceea ce însemna că nu vrea.

— De ce nu vrei? întrebă Daniela care înţelegea foarte bine

graiul lui Grivei.

— Pentru că, răspunse acesta, eu sunt un câine care se respectă.

Dimineaţa fac baie, îmi scutur bine blana, îmi curăţ unghiile şi-mi spăl

dinţii la cişmea. Cum să însoţesc eu o fetiţă în pijama, cu părul ciufulit, cu obrazul brăzdat de lacrimi şi pe deasupra desculţă. În adevăr, Daniela nu-şi luase măcar papucii de casă în picioare.

Câinele se depărtă fluturând din coadă şi Daniela îi dădu dreptate şi lui, în gând, bineînţeles. Tocmai vroia să intre în curte când i se păru că automobilul parcat pe partea cealaltă a străzii îi face cu ochiul.

Domnule automobil, zise Daniela apropiindu-se de maşină,

te rog să mă însoţeşti până la grădiniţă. Ştii, mama a uitat că trebuie să

mă duc la grădiniţă şi a plecat la fabrică, iar singură nu nimeresc grădiniţa.

— Pfff! pufăi automobilul un nouraş de fum pe ţeava de

eşapament. Eu sunt automobilul elegant, ieşit de câteva zile din fabrică. Tu te-ai uitat în oglindă când te-ai sculat? Dacă nu, atunci du-te acum şi te uită. Amărâtă, Daniela nu-l mai ascultă şi intră în casă. N-avea nevoie de oglindă ca să ştie cum arată o fetiţă care nu s-a spălat, nu s-a pieptănat, nu şi-a îmbrăcat rochiţa, nici pantofii. De aceea s-a dus direct la baie şi a dat drumul la apa rece şi şi-a alungat urmele

somnului şi ale plânsului de pe obraji. Pe urmă şi-a scos pijamaua şi şi-a pus rochiţa. După aceea s-a pieptănat, s-a încălţat, a făcut totul aşa cum făcea şi mămica atunci când era acasă. Şi a ieşit la poartă. Numai că acum, în loc de pisică, în loc de câine şi de automobil de cine credeţi că dădu cu ochii? Chiar de mama ei care venea de la piaţă cu braţele încărcate de cumpărături!

— Vai, ce surpriză plăcută mi-ai făcut, Daniela! zise ea când îşi

văzu fetiţa. Te-ai spălat, te-ai îmbrăcat singură, vino repede să mănânci şi să plecăm degrabă la grădiniţă. Datorită hărniciei tale nu vom întârzia nici azi!

33

Daniela era fericită. Şi n-a mai fost supărată nici pe pisică, nici pe câine, nici pe automobil.

Sugestii metodice:

1. Ce a făcut Daniela când s-a trezit?

2. Cui i-a cerut fetiţa ajutor?

3. De ce au refuzat-o pisica, automobilul şi căţelul?

4. Voi cum vă pregătiţi dimineaţa de grădiniţă?

5. Care a fost reacţia Danielei?

6. Ce a simţit mama Danielei văzând că fetiţa s-a pregătit

singură pentru grădiniţă?

7. Ce puteţi face pentru ca şi mamele voastre să fie la fel de

mândrea de voi?

8. Joc: Spune când se întâmplă? Selectaţi imagini cu acţiuni pe

care copiii le fac dimineaţa.

Cizmuliţele

Un copil, la grădiniţă, încearcă să îşi încalţe cizmuliţele. Pentru că nu se descurcă, a cerut ajutor educatoarei. Cu tot trasul şi împinsul, cizmuliţele nu voiau nicidecum să intre. Până când a reuşit totuşi să îl încalţe, educatoarei i-au apărut broboane de transpiraţie pe frunte. De aceea aproape că i-au dat lacrimile când copilul i-a zis:

Doamna, dar sunt puse invers…” Într-adevăr, erau pe picior greşitNu a fost cu nimic mai uşor să îi scoată cizmuliţele decât să i le pună, totuşi a reuşit să îşi păstreze calmul până când iar cizmuliţele erau încălţate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta aşa cum trebuia. Însă atunci băieţelul a zis: Cizmuliţele astea nu sunt ale mele!!În loc să strige la el: De ce nu mi-ai spus?, educatoarea şi-a muşcat buza şi încă o dată s-a chinuit să îl descalţe. Când s-a terminat chinul descălţatului, băieţelul i-a spus: Sunt cizmuliţele fratelui meu. Mama mi-a zis să le încalţ pe astea azi. Acum ea nu mai ştia ce să facă… Să plângă sau să râdă? A reuşit totuşi să strângă suficientă răbdare pentru a se lupta din nou cu cizmuliţele. Când, în sfârşit, l-a încălţat, înainte de a-l trimite afară la

34

joacă, l-a întrebat: „Şi acum, unde îţi sunt mănuşile? Trebuie să ţi le pun în mâini ca să poţi pleca afară!Răspunsul? Le-am băgat în cizmuliţe ca să nu le pierd

Sugestii metodice:

1. Ce doreşte copilul să facă?

2. Cine îl ajută?

3. Pe voi cine vă ajută să vă încălţaţi?

4. Cum au fost puse cizmuliţele?

5. Ale cui erau cizmuliţele?

6. Unde erau mănuşile?

7. S-a supărat doamna educatoare pe băieţel?

8. Cum era doamna educatoare?

9. Spune ce este? (propoziţii simple-obiecte de îmbrăcăminte)

Andrei şi piticul

A fost odată, ca niciodată…. ca-n orice poveste. A fost odată un băieţel pe care-l chema Andrei. Andrei era un copil ca toţi copiii: nici prea cuminte, nici prea neascultător, nici prea liniştit dar nici prea neastâmpărat, ce mai, ca fiecare dintre voi. Dar Andrei, de fire fiind puţin cam încăpăţânat, avea o mare problemă: nu voia nici în ruptul capului să spună cuvintele magice: te rog. În loc de mamă, îmi dai te rog apă” spunea mamă, dă-mi apa!, în loc de tată, mă ajuţi te rog să mă îmbracspunea tată, ajută-mă să mă îmbrac” şi tot aşa. Părinţii au încercat în fel şi chip să-l înveţe să spună aceste cuvinte minunate şi atât de simple te rog. Nimeni nu ştia din ce motiv Andrei nu vrea să le rostească. Parcă s-ar fi certat cândva cu ele. Nimic nu reuşea să-l convingă. Părinţii, ca orice părinţi. După multe încercări, deşi Andrei nu rostea cuvintele magice, făceau ce le cerea acesta. Până într-o zi… De dimineaţă Andrei fusese parcă mai neascultător ca niciodată. Neastâmpărat, obraznic, nimic nu-i era pe plac. Mama era foarte supărată pe el. La un moment dat Andrei îi spuse:

35

Mama, mi-e foame, dă-mi de mâncare!

Nu aşa se cere un lucru, îi răspunse mama.

— Ştii bine că eu nu spun cuvintele magice.

Atunci nu vei primi de mâncare.

Obişnuit că până la urmă i se va face pe plac, Andrei continuă

să ceară de mâncare, în felul lui. Dar de data aceasta mama era hotărâtă:

Până nu spui te rognu primeşti nimic.

Timpul trecea şi veni ora somnului de prânz. Cum Andrei era în continuare încăpăţânat, se culcă flămând. Şi începu să viseze.

Se făcea că părinţii nu-i mai îndeplineau nici o dorinţă. Stând aşa, supărat, apăru lângă el un pitic.

De ce eşti supărat, Andrei?

Părinţii mei nu îmi mai fac de loc pe plac. Dacă le cer să-mi

dea ceva nu-mi dau, dacă le cer să facă ceva pentru mine nu fac. Sunt

foarte supărat.

Numai pentru atât, se miră piticul. Tu ştii că noi, piticii,

avem puteri magice şi că suntem şi foarte buni prieteni cu copiii?

Nu ştiam.

Ei bine, aşa este. Şi ca să-ţi dovedesc, am să te ajut, dar

trebuie să faci ce-ţi spun. Vrei?

Da, cum să nu.

Ascultă-mă bine. De câte ori vrei ca părinţii să facă ceva

pentru tine tu nu trebuie decât să-mi rosteşti numele. Eu te voi auzi oriunde aş fi şi atunci, mă voi face mic, mic, mic de tot, voi zbura lângă urechea lor şi le voi şopti să facă ce le ceri. Ei vor crede că vorbele mele sunt gândurile lor şi mă vor asculta. Simplu, nu?

Foarte simplu. Îţi mulţumesc mult. Dar nu mi-ai spus cum te

cheamă.

A, da, uitasem. Numele meu este Te rog. Am plecat. La

revedere şi nu uita că te voi ajuta întotdeauna. Andrei se trezi din somn. Gândul îi era numai la prietenul lui

din vis. Se gândi să-l încerce. Merse în bucătărie, unde se afla mama sa şi-i spuse:

Mamă, mie foame, îmi dai să mănânc? Şi imediat după aceea rosti numele piticului: Te rog.

36

Atunci se petrecu un lucru nemaipomenit. Mama stătu puţin, cu sprâncenele ridicate şi foarte atentă, de parcă nu ştia ce se întâmplă. Andrei zâmbi. El ştia că prietenul său, pe care nu-l vedea de mic ce se făcuse, îi spunea mamei să-i dea de mâncare. Şi, într-adevăr, mama îi răspunse:

Da, dragul meu. A mers. Am un prieten minunat, gândi Andrei. După ce a mâncat tot a ieşit afară şi le-a povestit tuturor prietenilor despre piticul Te rog, prietenul lor. Bineînţeles că toţi, care aveau câteodată probleme ca cea a lui Andrei, l-au chemat pe pitic în ajutor. Iar piticul abia aştepta asta. De fiecare dată, se făcea mic, mic, mic de tot, zbura lângă urechile părinţilor, şi nu numai, şi le şoptea să facă ceea ce le cereau copiii (bineînţeles numai dacă acel lucru nu era peste puterile celor mari). Nu credeţi, copii? Încercaţi şi voi! Sugestii metodice:

1. Cum se numeşte băieţelul din povestea noastră?

2. Cum era el?

3. Cunoaşteţi şi voi un astfel de copil?

4. Ce cuvinte nu rostea băieţelul niciodată?

5. Ce simţeau părinţii lui Andrei?

6. Cum l-au pedepsit?

7. Ce a visat Andrei?

8. Cum se numea piticul din vis?

9. Ce l-a învăţat piticul?

10. Ce efect a avut învăţătura piticului?

11. Voi aţi încercat să folosiţi aceste cuvinte magice?

12. Ce efect au avut?

37

Grădiniţa

Grădiniţa de copii Plină e de jucării:

Păpuşele, ursuleţi, Căluşei şi tot ce vreţi. Dimineaţa-n zori de zi Vezi mulţimea de copii Venind veseli, mulţumiţi, Pentru lucru pregătiţi.

Sugestii metodice:

1. Cum este grădiniţa voastră?

2. Ce jucării sunt în grădiniţa din poezie? Dar în grădiniţa voastră?

3. Când vin copiii la grădiniţă? (momentele zilei)

4. Când pleacă copiii de la grădiniţă?

5. Cum sunt copiii din poezie când vin la grădiniţă? Dar voi?

6. De ce vin copiii la grădiniţă? Dar voi?

Grădiniţa mea iubită

Grădiniţa mea iubită, Bine te-am găsit! Eşti atâta de frumoasă cât nici nu am gândit!

Râde soarele-n fereastră, Florile îmi zâmbesc Iar păpuşile frumoase din dulap privesc.

Ce să-ţi spun?! Sunt fericită Că pot învăţa Într-o grădiniţă mare cum e grădiniţa mea.

38

Sugestii metodice:

1.

Cum este grădiniţa din această poezie? Dar grădiniţa voastră?

2.

Ce simte copilul din poezie faţă de grădiniţa în care învaţă?

Dar voi?

3.

Ce o impresionează pe fetiţa din poezie?

4.

Voi ce aţi simţit în prima zi de grădiniţă?

Joc: „Spune cum este grădiniţa ta!” (formulare de propoziţii)

Exerciţii pentru corectarea tulburărilor de vorbire:

Consolidarea sunetului „C” în text.

— Care sunt jucăriile voastre preferate la grădiniţă? — Urşii vă plac? Dacă da, o să vă spun un secret despre ursul nostru de pluş:

„Şade ursul pe saltea Şi comandă o cafea Cafeluţa cu caimac Şi deasupra un gândac.

Azi, la noi, la grădiniţă

Azi, la noi, la grădiniţă Ne soseşte o fetiţă Nici prea înaltă, nici prea scundă, Avea cozi şi avea şi fundă. Dar la prânz la primul fel Ea nu s-a atins de fel Nu vreau ciorbă că mă frige, Nu mănânc spanac şi pace Carnea-i tare şi nu-mi place. Eu din toate şi din tot, Am să iau puţin compot. Toţi priviră către ea, De unde vine şi ce vrea, Ce i-o fi făcut spanacul De-l goneşte aşa, săracul Şi fasolea şi salata;

39

Cine ştie ce-i cu fata!? Mofturoşi trăiau pe atunci Când moşnegii erau prunci Şi zburau voioşi spre cer Purici cu încălţări de fier.

Sugestii metodice:

1.

Cine a venit la grădiniţă?

2.

Cum arăta fetiţa nou venită?

3.

Ce nu îi plăcea să mănânce? Vouă vă plac aceste mâncăruri?

4.

Ce a mâncat fetiţa până la urmă?

5.

Cum au privit-o colegii?

6.

Avem şi noi mofturoşi în clasă?

Spune cum sunt ciorba, carnea, compotul, spanacul,

fasolea etc. (formulare de propoziţii, adăugare de însuşiri potrivite; ex.: Ciorba este sănătoasă).

Azi, un pui de veveriţă

Azi, un pui de veveriţă

A plecat la grădiniţă.

Are-n ghiozdănel, în spate,

Cinci alune numărate,

Patru nuci de la bunica

Şi o ghindă atâtica!

I-a pus mama vestă nouă,

Năsturaşi din bob de rouă

Şi în păr i-a pus fundiţă!

(Veveriţa-i o fetiţă).

Totul e frumos acum Când pornim voioşi la drum!

40

Sugestii metodice:

1. Unde a plecat puiul de veveriţă?

2. Cum s-a pregătit?

3. Ce are în ghiozdănel?

4. Cine i-a pregătit ghiozdănelul?

5. Voi ce aveţi în ghiozdănel? Cine vă pregăteşte ghiozdănelul?

6. Cum s-a îmbrăcat?

7. Cum se simte puiul de veveriţă?

Pantofiorii

Îmbrăcată de plimbare, Gata sunt, acum, pe loc. Doar din camera păpuşii Se aude boca-boc! Meşter pantofar, Georgică Vrea să-i fie-acum pe plac Şi-i repară păpuşicii Pantofiorii verzi, de lac!

Sugestii metodice:

1. Ce se aude din camera păpuşii?

2. Cine face zgomotul? De ce?

3. Cine credeţi că a stricat pantofiorii păpuşii?

4. Voi obişnuiţi să stricaţi jucării?

5. Cum vrea Georgică să îşi repare greşeala?

6. Cu ce vă place să vă jucaţi?

41

Fata moşului

Aţi văzut-o, n-aţi văzut-o, Eu atât vă spun, există. Când nu râde toată vremea,

E fetiţa

Cea mai tristă.

Mai ales de se întâmplă Să înşire jucării, Trebuind să le adune – Iarăşi? – La sfârşit de zi.

Ea e Albă ca Zăpada Tot chemând pitici la masă. Alteori Cenuşăreasa, C-un papuc Intrând în casă.

E şi-Alice şi Frumuşica,

Dulce, precum

Degeţica.

Doar atât, vedeţi, nu e Fata moşului… De ce?

Sugestii metodice:

1. De ce este supărată fetiţa?

2. Voi vă strângeţi jucăriile după ce vă jucaţi?

3. De-a ce îi place fetiţei să se joace?

4. Care este personajul vostru preferat din poveşti?

5. Cum era fata moşului?

6. De ce fetiţa nu poate fi ca fata moşului?

42

Un copil din grupa mică

Un copil din grupa mică S-a-ntâlnit cu o furnică Ce tot cari tu în spinare Cât este ziua de mare? Nu ţi-e greu, nu oboseşti? Stai un pic să te-odihneşti! Of, nu pot, copile dragă, Eu muncesc ziua întreagă Car, adun în muşuroi C-am copiii mici şi-apoi Ai şi tu părinţi ca mine Ştii cât muncesc pentru tine?

Sugestii metodice:

1. Cu cine s-a întâlnit copilul de grădiniţă?

2. Ce l-a impresionat la furnică?

3. De ce nu poate furnica să se odihnească?

4. Voi ştiţi cât muncesc părinţii pentru voi?

5. Puteţi să-mi spuneţi câteva lucruri pe care părinţii le fac

pentru copii?

43

Un palat de mărgărit

Un palat de mărgărit, Ici în sat a răsărit. Jos podele, sus fereşti Şi perdele ca-n poveşti. Pe pereţi un om pictează Ursuleţi care dansează Ursuleţi şi vulpi viclene Şi nagâţi şi coţofene. Iar cei mici, de-o vreme-n coace Vin aici ca să se joace.

Sugestii metodice:

1. Cu ce este asemănată grădiniţa din poezie?

2. De ce?

3. Cum arată interiorul grădiniţei?

4. Dar interiorul grădiniţei noastre?

5. Ce fac copiii la grădiniţă? Dar voi? (folosirea verbelor la

timpul prezent: Eu cânt. Eu colorez etc.)

44

Ţara copilăriei

Patru anişori sprâncene, Ochişori umbriţi de gene, Şi guriţa conturată Cu un strat de ciocolată. Patru anişori zburdalnici Au nevoie de trei paznici

Ca să-nveţe să se poarte Tocmai cum scrie la carte, O carte de oameni mari Care nu mai vor să ştie Cum era pe când erau În ţara copilăriei.

Sugestii metodice:

1. Câţi ani are copilul din poezie? Dar voi?

2. Cum sunt copiii la această vârstă?

3. De ce au nevoie de „paznici”?

4. Pe voi cine vă supraveghează?

5. Întotdeauna vă ascultaţi părinţii?

6. Credeţi că ei îşi mai amintesc de copilărie?

Maricica

de Luiza Vlădescu

Maricica este o fetiţă din grupa mică. Dimineaţa ea se pregăteşte să plece la grădiniţă. Se scoală, se îmbracă… se uită în oglindă şi cântă:

— Mă aşteaptă grădiniţa, Ce frumoasă e fetiţa! Cănăfior alb la ciorap, Fundă roşie pe cap!

45

Aşa cântă Maricica şi dă să iasă pe uşă afară, când deodată se aude strigată:

Maricică, Maricică… nu pleca, eşti murdărică! Maricica se

întoarce:

Cine mă strigă?

Eu, piepteneleNu te-ai pieptănat!

Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.

Nici cu săpun nu te-ai dat… se răsuceşte săpunul supărat în farfurioara sa.

— Nici pe dinţi nu te-ai spălat! spune periuţa de dinţi.

Şi pieptenele, şi apa, şi săpunul, şi peria de dinţi sar în sus şi

strigă: — Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!… Nu vezi că eşti o murdărică? Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă şi spune:

— Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, eşti rece

şi odată, când m-am spălat pe faţă, mi-ai alunecat pe gât. Tu, săpunule

te bagi unde nu-ţi fierbe oala! Când vreau să mă dau cu săpun numai

pe frunte şi pe obraji, tu mi te bagi şi în urechi şi în nas, şi-n ochiCu pieptenele sunt supărată, că mă trage de păr… Şi cu tine, perie de dinţi, nu vreau să vorbesc, că ai pastă amară… şi mă ustură limba… Să mă lăsaţi în pace!

— Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele şi

periuţa de dinţi! Maricica se uită în oglindă şi-şi întrebă fundiţa şi cănăfiorii de la şosete.

— Sunt murdărică?

Nuu… îi răspund fundiţa şi cănăfiorii. Eşti gătită, draga

noastră.

— Dar apa şi săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune

că nu sunt pieptănată…

— Vai, Maricică-îi şoptesc fundiţa şi cănăfiorii, ce te iei după

ei? Nu te vezi că eşti curată? Uite! Faţa n-are nici o pată. Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit… Părul este sub căciulă; dinţii sunt pitiţi în gură, mâna, vezi, mănuşă are… Nu-i nevoie de spălare!

— Aşa?

46

Daaaa!

Atunci pot pleca.

Şi Maricica pleacă la grădiniţă cântând:

Mă aşteaptă grădiniţa, Ce frumoasă e fetiţa!

La grădiniţă, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă… şi cântă cu ceilalţi copii:

— Coroana e rotundă,

Rotundă e şi luna, Frumoasă e şi fata… Pe care o aleg… Maricica cântă şi se învârteşte în horă… dar pe ea nu o alge nimeni să joace în mijlocul horei.

Alege-mă şi pe mine! strigă Maricica unei fetiţe.

— Nu te aleg, că nu eşti pieptănată…

Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.

Nunu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.

— Ei, şi? ridică Maricica din umeri! Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache… Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un

scăunel. Îşi priveşte pe furiş mâinile şi-şi întreabă în şoaptă fundiţa:

— Sunt eu murdărică?

— Nuuuu… ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-ar nici o

pată, nasul s-a cam murdărit, da-i răcit.

— Taci, taci! Strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă… Azi nu s-a spălat deloc… Eu cu Maricica nu mă joc. Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi. Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii. Maricica-i singură şi-i vine să plângă… Copiii se joacă şi cântă:

— Coroana e rotundă,

Rotundă e şi luna, Frumoasă e şi fata… Pe care o aleg… Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:

47

— Lasă--n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale

murdare!… Lasă-mă… Începe să plângă Maricica… Şi plânge şi plânge… şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz. Iar pe unde trec ele rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de marmeladă, şi de ou,

şi de plastilină… şi-şi mânjeşte toată faţa… Râd copiii şi strigă:

— Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică! Pleacă Maricica acasă.

Pieptenele, săpunul şi apa şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă Maricica la apă, dar apa o stropeşte şi-o ocăreşte:

Nu, nu te apropia de mice. Eu sunt rece-nu sunt bună… Ia

săpunul dar săpunul sare din mână şi îi strigă:

Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi