Emigratia din Romania

2. Emigraia este actul sau fenomenul prsirii rii sau regiunii natale de ctre
un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili n alta.
A emigra = a pleca din patrie si a se stabili definitiv sau temporar intr-o alta tara
Emigrarea poate avea diferite motive, unele politice, altele economice, sau
chiar personale (precum cstoria cu un cetean al unui alt stat. n alte cazuri,
oameni n vrst din ri bogate, dar cu o clim rece, aleg s se mute n alte ri
cu o clim mai cald, dup ce ies la pensie.
3. De ce si pentru ce parasesc romanii tara lor
Pentru un trai mai bun
Pentru locuri de munca bune
Pentru salarii mai mari
Din cauza saraciei
Pentru un viitor mai bun atat pentru ei cat si pentru copii lor
"Milioane de oameni au intors spatele unei Romanii a tuturor posibilitatilor.
Spiritul si litera spagii, salariul-fantoma pe care nu-la vezi pe cartea de munca,
principiul sfint ca daca furi un ou esti un bou si daca furi mult si bine ajungi
departe i-au facut sa se hraneasca cu vise pe alese. Pentru visul american,
canadian, australian sau neozeelandez n-au mai tinut cont nici de frica, nici de
nostalgie, au strins cureaua, au vindut tot, sa-au imprumutat pe unde au apucat
si au plecat sa-si caute norocul la capat de lume."
4. Fenomenul emigratiei a strnit deja multe controverse
unora le lipseste "sngele rece" necesar unei hotarri att de radicale,
prefernd pastrarea habitatului originar, dar altii nu au aratat nici macar o
parere de rau cnd si-au parasit patria, plecnd fara sa ntoarca privirea;
unii si-au acceptat "destinul", dar altii au dorit oportunitati egale ntre
membrii societatii;
Se cunoaste prea putin faptul ca emigrarea presupune n multe instante
circumstante mai putin placute. Ca orice vis, si emigrarea este nsotita de un
supra-optimism orb care percepe doar elementele propice unei astfel de decizii.
Am ntlnit romni care au parasit Romnia motivnd cu rezolvarea unor
probleme medicale si nu au reusit sa si le rezolve, ci, din contra si-au creat si

alte probleme, si mai mari, de natura financiara. Am ntlnit romni care,

pentru a mnca o pine mai buna, au muncit "la negru" printre straini (Grecia,
Israel), s-au infiltrat n comunitatea europeana folosind calauze si, ascunzndusi identitatea, au ajuns sa munceasca din greu n Europa Apuseana cu speranta
(realizabila pentru foarte putini) ca, odata si-odata, vor intra n legalitate si-si
vor duce toata familia cu ei, sau vor ncepe o familie noua. Am ntlnit si dintre
aceia care, dupa ce au fost prinsi de politia de frontiera, s-au mbolnavit mental
asteptnd sa scape din chingile unei monotonii terminale de lagar. Am ntlnit
romni care au plecat cu acte n regula sa presteze n strainatate servicii pe
care nu le-ar fi prestat niciodata n patrie, sau carora li s-a promis un anumit
standard al muncii si s-au ntlnit cu un altul, inferior celui promis.
5. Generatia tanara opteaza pentru un viitor in strainatate
Multi doresc continuarea studilor acolo obtinand burse
Sau abandonarea studilor pentru a munci in stainatate
Sau terminarea studilor aici pentru ca mai apoi sa se stabileasca acolo
Probabil ca, generatia tnara a Romniei de astazi este lamentabil de comoda
si disperat de indiferenta, tocmai pentru ca nu cunosc semnificatia cuvintelor
"inanitie", "deportare" sau "suferinta" si nu au trait aceste stari n viata
proprie.
6. Cauzele migratiei
Razboiul sau alte conflicte armate
Foametea sau seceta
Epidemii
Srcia
Corupia politic
Dizidena politic
Fundamentalismul sau intolerana reLigioase
Dezastrele naturale
Lipsa locurilor de munc
Lipsa diferitelor drepturi i liberti
7. Efect al migratiei: copii ramasi fara parinti acasa
Micutii care stau in Romania fara ambii parinti sunt deprimati, au
rezultate slabe la scoala si ajung sa se sinucida.
Fundatia Soros Romania a prezentat concluziile unui studiu privind
impactul migratiei in strainatate asupra copiilor ramasi acasa. Coordonatorii
programului considera ca numarul oficial al copiilor aflati in aceasta situatie este
subevaluat.
2

Potrivit studiului Efectele migratiei: copiii ramasi acasa, realizat de

Fundatia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel putin un
parinte plecat la munca in strainatate. Dintre acestia, 80.000 au doar tatal
plecat, 55.000 doar mama, iar in cazul a 35.000 dintre ei, atat mama, cat si
tatal sunt la lucru peste granita. Copiii raman, de obicei, in ingrijirea familiei
restranse sau a altor persoane.
In cazul copiilor care au ambii parinti plecati din tara, peste o treime (34%)
traiesc fara acestia de cel putin doi ani, iar peste jumatate (54%) de mai putin
de un an. Asta arata ca, odata cu integrarea tarii noastre in Uniunea
Europeana, a crescut numarul familiilor care merg impreuna la munca afara,
lasandu-si copiii acasa. Mai exact, aproximativ 12.000 de copii cu varste intre
10 si 14 ani traiesc de cel putin doi ani in absenta ambilor parinti si aproape
19.000 se afla in aceasta situatie de un an.
Regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul tarii - Banat, Crisana,
Maramures -, unde 27% dintre elevii de gimnaziu au parinti in strainatate,
urmat de Moldova, unde un sfert dintre elevi au parintii plecati.
Judetul Suceava - fruntas la numarul de copii ramasi singuri
Numarul copiilor din judetul Suceava ai caror parinti sunt plecati la munca in
strainatate se apropie de 10.000. Aproape 3.000 au ambii parinti plecati.
Alti 500 de copii care provin din familii monoparentale au ramas fara nici un
sprijin in urma plecarii singurului parinte la munca in afara granitelor tarii.
Au fost semnalate peste 150 de cazuri de copii care au suferit in urma plecarii
parintilor la munca in strainatate, in urma unui abandon, neglijenta, saracie,
copii asupra carora s-a luat o masura de protectie.
Multi parinti plecati peste hotare si-au reintregit ulterior familia, ducandu-si
copii in tarile respective.
Mai instariti, dar mai tristi
Copiii ai caror parinti lucreaza in alte state au un nivel de trai mai ridicat decat
ceilalti, arata studiul Soros. Trei sferturi dintre ei au telefon mobil, iar o treime
au calatorit in strainatate. Datele sondajului mai arata insa ca absenta ambilor
parinti sau doar a mamei este legata de frecventa simptomelor de deprimare in
randul celor mici.

Un alt semnal de alarma, in cazul elevilor cu parinti plecati la munca, este

numarul mare de absente nemotivate. Astfel, studiul arata ca unu din cinci elevi
de gimnaziu, la nivel national, declara ca are mai mult de zece absente, iar in
cazul celor care au cel putin unul dintre parinti plecat temporar in strainatate
creste la 29% procentul celor care au mai mult de zece absente.
Intrebati ce vor sa faca dupa terminarea studiilor, 7% dintre copiii cu parinti
afara au declarat ca vor sa plece si ei in strainatate. Realizatorii studiului
afirma ca dorinta de a pleca peste granite este, cel mai probabil, motivata de
dorul de parinti.
Ancheta de teren a fost realizata in perioada 4-11 iunie 2007, pe un esantion
reprezentativ de 2037 elevi din clasele V-VIII, cu un subesantion de 437 elevi
care au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate.

8. Migratia romanilor in Europa

Peste o treime dintre gospodariile tarii - 2 milioane si jumatate-, au avut
cel putin unul dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989. Cei din
noul val al celor care pleaca nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la
afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune, acumularea si studiile intra,
de asemenea, in planurile romanilor plecati.
Peste o treime dintre gospodariile tarii 2 milioane si jumatate, au avut cel
putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului
'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat
de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).
La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in
strainatate dupa 1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special
dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru
romani.

9. Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):

prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din
totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania.
etapa a doua 96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga
Canada, Spania si SUA.
a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre
Spania si Italia.

10. Cum au ajuns la lucru in strainatate:

In perioada 1990-1995 numai 22% dintre cei care au plecat la lucru au
fost ajutati de cineva.
In perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre
migranti.
Dupa 2001 ponderea lor a urcat la 60%.
Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu),
munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei),
sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a
acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si
agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de la
34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.
Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori
(56%).
Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania,
Grecia, Israel, Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat
preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in
cazul celor plecati in Italia si Turcia.
In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori
mai intens decat in 2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care
emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de
tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In
acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la
plecare (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si
de cunostinte (5%)

11.Principalele destinatii:
Italia
Spania
Marea Britanie
Franta
Germania
In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care
muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in
afara au fost in Italia si 25% in Spania.

Marea Britanie:
Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine
distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.
Probleme relevante:
- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in
Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii
sunt mai de incredere decat in alte tari.
- Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea
Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala
Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta
sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit
deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente
- Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie
nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile
britanice.
- Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau
trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in
Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca.
De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea
Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul
va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in
domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat
deja ca nu exista muncitori britanici.
Spania
Povestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand
prin aceleasi statii.
Posibilitati de plecare in Spania
1. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Asta
inseamna ca migrantul semneaza un contract de munca, are o iesire din tara
legala si se duce catre sectorul formal. El se va orienta catre slujbe si zone
prestabilite din Spania. Acest traseu a aparut in 2002, cand s-a semnat acordul
cu Spania.
2. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe
care il semneaza in Romania si iese legal din tara. De obicei este utilizat pentru
a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu
retele de emigranti si relatii in Spania.
3. Iesirea pentru reintregirea familiei. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul
avea deja un membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. Este valabil
doar din 2006.
6

4. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat)
utilizand dreptul de libera circulatie in UE, insa in primele 3 luni are drept de
sedere, nu si drept de munca.
Traseul limpieselor si peonilor este un traseu dezvoltat pe baza de retele de
migranti. Plecarile se fac catre rude, prieteni si cunostinte. La inceput,
migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani, ca subcontractant.
Femeile inevitabil ajung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul
casnic: interna, externa, plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In
ultima perioada insa, femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si
chelnerite in baruri.
In ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon (salahor muncitor necalificat in
constructii), tendinta este slujba de supraveghetor (security - vigilante=
bodyguard)

Italia
Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia, din punctul de vedere al
oficialitatilor, se afla acolo ilegal. Potrivit Ministerului Italian de Interne, in
Italia sunt, in prezent, 2 milioane si jumatate de romani, urmati de Albania si
Maroc. In schimb, surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia, in timp
ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele.
Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte
oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti), altele folosesc permise
expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor
legale, si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest
lucru.Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si
incearca sa treaca din secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor.
12. Consecinte:
Indepartarea de familie
O viziune noua asupra starii Romaniei
Aducerea de venituri in tara
Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste
situatia din Romania, dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce
priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care favorizeaza critica
sociala asupra starii localitatii in care traiesc, dar si critica asupra starii
sociale actuale din Romania. Fata de optimismul lor dinamic, la pol opus se
situeaza pesimismul cronic e rau si va fi si mai rau al celor lipsiti de
experienta migratiei.

 La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii
cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia
internationala. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor, cele mai importante
sunt investitiile in locuinta, urmate de cumparare de bunuri electrocasnice,
masini si alte bunuri de lunga durata. In mediul rural banii sunt investiti in
principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt
investiti si in alte tipuri de afaceri.
13. Planuri de viitor ale migrantilor:
Schimbare
Acumulare
Studii
- Schimbare prin imbunatatirea conditiilor de trai, cresterea veniturilor
lucrand suplimentar, cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de
viata.
- Acumulare achizitii de bunuri, mutarea intr-o casa mai buna, construirea
unei case, deschiderea unei afaceri, cumpararea unui teren si petrecera unui
concediu in strainatate.
- Studii planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile, sa se mute
la oras intr-un apartament mai mic.