Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arbori Si Osii
Arbori Si Osii
ARBORI SI OSII
Arborii sunt organe de masini simple aflate n miscare de rotatie, solidarizate cu
piesele montate pe acestea (roti, volanti) si care se sprijina prin intermediul lagarelor pe
structuri relativ fixe (sasiuri, batiuri, carcase).
Tronsoanele arborilor care se sprijina pe lagare de rostogolire (rulmenti) sau pe
cuzinetii lagarelor cu alunecare cu ungere mixta sau fluida se numesc fusuri.
Arborii sunt solicitati la torsiune si la ncovoiere, spre deosebire de osii care au doar
solicitarea de ncovoiere.
Osiile pot fi fixe sau rotitoare. n primul caz rotile aflate pe osii se rotesc n raport cu
acestea, iar n al doilea caz osiile se rotesc mpreuna cu rotile cu care sunt solidarizate.
n Tabelul 3.1 sunt prezentate criteriile de clasificare si categoriile de arbori si de osii.
Criterii de clasificare
Dupa forma axei geometrice
Tabelul 3.1
Categorii
Arbori si osii cu axa dreapta
Arbori si osii cu axa curba
Arbori si osii cu axa frnta (arbori cotiti)
Arbori si osii de sectiune constanta
Arbori si osii de sectiune variabila (cazul cel mai frecvent)
Arbori si osii cu sectiune circulara plina
Arbori si osii cu sectiune inelara
3.1 Materiale
Materialele pentru arbori si osii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
- rezistenta mecanica ridicata;
- modul de elasticitate ridicat, pentru ca deformatiile flexionale si torsionale sa fie
ct mai mici si vibratiile sa aiba amplitudine redusa;
- prelucrabilitate buna si cost redus.
Pentru solicitari usoare sunt utilizate oteluri carbon obisnuite de rezistenta ridicata (OL
50, OL 60), pentru ca asigura o mare rigiditate arborilor si osilor si prezinta avantajul costului
minim.
Pentru solicitari medii sunt recomandate otelurile de calitate OLC 35, OLC 45, OLC
50 mbunatatite, avnd avantajul tehnologicitatii superioare; n plus, prin tratamente termice
de calire si revenire joasa se poate obtine o rezistenta ridicata la rupere (de peste 800 MPa) si,
simultan, se mareste duritatea superficiala a fusurilor.
Pentru solicitari importante se recomanda oteluri aliate, ca de exemplu: 30Mn16,
33MoCrNi11, 31MoCr11 mbunatatite.
Atunci cnd fusurile trebuie durificate si rectificate ntreg arborele se realizeaza din
OLC15, 18MnCr10 sau 18MoCrNi13.
Arborii de forma complicata (arborii cotiti, de exemplu) se realizeaza din oteluri
turnate sau din fonte cu grafit nodular, de mare rezistenta.
Avantajul utilizarii fontelor rezulta din urmatoarele :
- sunt mai putin sensibile la efectul concentratorilor de tens iuni;
107
Osie
Lagar
Lagar
Roti pentru
rulare
Mi
Fa
Figura 3.1
Se admite ipoteza ca osia din figura 3.1 este ncarcata cu doua forte concentrate F.
Ca urmare, pe baza diagramei de momente ncovoietoare, se poate calcula tensiunea
maxima cu relatia
108
Fa
d3
32
a i
(3.1)
Roata dintata
Osie
Lagar
Lagar
F
F
2
l
2
l
2
F
2
Mi
Fl
4
Figura 3.2
Pentru osia reprezentata n figura 3.2 pentru care s-a adoptat ipoteza ncarcarii cu o
singura forta concentrata, se poate pune conditia de egala rezistenta pentru sectiunea centrala
cu diametrul d (cu solicitare maxima) si o sectiune oarecare de diametrul dx
F l
F
x
2 2 = 2
3
3
d
dx
32
32
(3.2)
109
Figura 3.3
Rezulta legea de variatie a diametrului osiei:
dx = d 3
2 x
l
(3.3)
D1
D
; M t = Ft 2 2
2
2
P
M t = 9,55 10 6
n
M t = Ft1
(3.4)
d3
16 M t
at
(3.5)
110
32 M t l
G a
(3.6)
1 1
a = ... o pentru arbori obisnuiti
4 2 m
a = 5 ' m pentru arbori de masini- unelte.
(3.7)
Relatia 3.7 include factorul de corectie a care tine cont de faptul ca momentul de
ncovoiere se produce dupa un ciclu alternant simetric (indice III) asa cum este sugerat n
figura 3.5, iar momentul de torsiune este constant (indice I) sau pulsatoriu (indice II). Ca
urmare, a < 1 avnd n vedere ca cele doua solicitari au cicluri diferite.
111
Ft1
D2
D1
Fr1
Fr2
Fa2
Ft2
Mt
VA
Fr1
Fr2
VB
M = Fa 2
D2
2
MiV
HA
Ft1
Ft2
MiH
Figura 3.4
112
HB
Figura 3.5
Se defineste factorul de corectie:
ciclul ncovoierii
=
ai III
(3.8)
ai I, II
ciclul torsiunii
32 M ech
ai III
d3
(3.9)
c =
32 M i max ( total)
d3
; m = 0
max
16 M t
; max =
2
d3
c =
(3.10)
(3.11)
1
K V m
+
1 c
K
V
c c
c = c a = 1,5 ... 2,5
2
2
c + c
(3.12)
(3.13)
113
Caneluri
triunghiulare
1,4
Caneluri
dreptunghiulare
1,3
1,5 2,7
Canal pentru
pana paralela
1,7
(freza disc)
2,5
(freza deget)
1,9
Strngerea cu
pene inelare
1,8
1,2
Butuc
presat
1,7 2
1,5
1,7
2,5
Crestatura
inelara
2,5
Canal
inelar
2,2
1,8
Reprezentarea grafica
Gaura
transversala
g/d 0,1
50
114
60
a)
b)
d)
e)
g)
c)
f)
h)
i)
Figura 3.6
n figurile 3.7 3.10 sunt prezentate solutii pentru diminuarea efectului
concentratorului de tensiuni dat de strngerea dintre butuc si arbore.
s max
Figura 3.7
Figura 3.8
115
Figura 3.9
Figura 3.10
3.3.7 Calculul la deformatii elastice torsionale
Cunoscnd valorile admisibile pentru unghiul de rasucire ? a (vezi paragraful 3.3.2), pe
baza diagramei momentului de rasucire ca, de exemplu, cea prezentata n figura 3.11 se
calculeaza unghiul efectiv ? care se compara cu valoarea admisibila impusa de necesitati
functionale.
l1
l2
l3
Mt3
Mt2
Mt1
Figura 3.11
=
1 M t1 l 1 M t 2 l 2
+
+ L
G I p1
Ip 2
(3.14)
116
T+
T A
M
T
dx
x
&y&
M+
dx
M
dx
x
Figura 3.12
Aplicnd principiile lui DAlembert:
T
dx + Fi = 0
x
T=
(3.15)
M ( x )
2 y
; Fi = A dx 2
x
t
(3.16)
= A
2y
(3.17)
t 2
117
2 y
x
M(x )
E I zz
(3.18)
2y
(3.19)
x 2
2 y
2y
zz
x 2
x 2
t 2
2
(3.20)
= k4 X
(3.21)
A
2n
E I zz
(3.22)
n care
k4 =
E I zz
A
(3.23)
Arborii pot functiona n regimuri cu frecvente subcritice sau supracritice, trecerea prin
frecventele de rezonanta facndu-se n timp foarte scurt.
118
3.3.10 Vibratiile flexionale ale unui arbore verical fara masa proprie solidar cu
un disc cu masa excentrica
Conform figurii 3.13, discul de masa m este montat accidental excentri cu
excentricitatea e. Forta centrifuga duce la aparitia sagetii dinamice fdin care este echilibrata de
forta elastica.
l
2
CM
l
2
fdin
Figura 3.13
Fcf = m 2 = m 2 (f din + e )
Fel = c f din ;
c=
(3.24)
48 E I
l3
(3.25)
m 2 e
(3.26)
c m 2
cr =
c
m
(3.27)
Reprezentarea din figura 3.14 pune n evidenta faptul ca, pentru arborii rigizi, sageata
dinamica relativa creste odata cu cresterea turatiei, iar pentru arborii elastici aceasta scade cu
cresterea turatiei, pna la valoarea fdin = e.
119
f din
e
REZONANTA
cr
1
arbori
elastici
arbori
rigizi
Figura 3.14
Atunci cnd
f din
= 1 , se produce autocentrarea.
e
0,8 .
cr
n cr =
30
g
f static
(3.28)
Figura 3.15
Figura 3.16
120
3.4 Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura
tehnica, Bucuresti, 1976.
Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970.
Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag Mnchen Wien, 1997.
Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1986.
Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1986.
Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea
POLITEHNICA Bucuresti, 1994.
121